Congresul SUA ar putea elimina etanolul din combustibili, responsabil pentru majorarea prețului benzinei

20130411 - RINBătălia dintre reprezentanții industriei "regenerabile" și cei ai celei tradiționale, de petrol și gaze, s-a amplificat în ultimul timp, atât în Europa, care pare din ce în ce mai decisă să limiteze subvențiile acordate verzilor pentru a nu pune în pericol revenirea economică și a nu majora artificial prețurile energiei, cât și în SUA, unde principala problemă rămâne prețul benzinei. Două proiecte de lege menite a abroga Legea Combustibililor Regenerabili, adoptată în 2007, au fost introduse în Camera Reprezentanților, având drept inițiatori parlamentari din ambele partide, atât cel Democrat, cât și cel Republican.  

Republicanul Bob Goodlatte, din Virginia, și un grup de inițiatori transpartinic, a introdus nu un proiect, ci două proiecte de lege. Primul este menit a elimina obligativitatea introducerii de etanol în benzina comercializată pe piața americană, cel de-al doilea ar urma să redefinească combustibilii regenerabili, prin păstrarea în rândul acestora numai a celor cu un grad avansat de eficiență și eliminare etanolului produs din cereale de pe listă.

Peter Welch, democrat din Vermont, unul dintre susținători, a declarat la rândul său, că Legea combustibililor regenerabili a fost adoptată în 2007 cu bune intenții, însă s-a dovedit în timp "o idee proastă", crescând costurile de funcționare a fermelor de lapte din statul pe care îl reprezintă.

Reprezentanții industriei etanolului, precum Jeff Broin, președinte al Poet LLC, nu a ezitat să acuze lobby-ul industriei petroliere ca fiind responsabil pentru noua tentativă de a abroga actul normativ, care obligă rafinăriile americane să utilizeze 13,8 milioane de galoane de etanol în acest an și 15 milioane de galoane în 2015, în benzina comercializată pe teritoriul SUA. Broin a calificat introducerea celor două proiecte drept o tentativă disperată a industriei tradiționale de a elimina un combustibil competitiv de pe piață.

"Avem de-a face cu o nouă perdea de fum menită a ataca un combustibil alternativ și o politică care a afectat controlul industriei petrolului asupra pieței carburanților, și care a dus micșorarea prețurilor la pompă în favoarea consumatorilor", susține și Bob Dinneen, președinte al Asociației Combustibililor Regenerabili.

Goldman Sachs: Certificatele cresc prima de tranzacționare a benzinei în raport cu țițeiul

Dezbaterea din SUA seamănă cu cea din România, referitoare la efectul acordării de subvenții industriei regenerabile asupra facturii la energie electrică plătită de populație. Industria grea susține că acestea majorează prețurile, noua industrie verde invocă evoluția prețului pe OPCOM, invocând ieftinirea energiei electrice.

În SUA, atât industria petrolieră, cât și cea alimentară au atras atenția asupra efectului inflaționist al certificatelor verzi (Renewable Identification Numbers - RIN) asupra prețului combustibililor și al alimentelor. RIN-urile sunt atașate fiecărui galon de biocombustibil produs sau importat. În momentul în care rafinăriile amestecă biocombustibilul cu petrolul, pentru a produce benzină, ei pot păstra certificatul sau în pot vinde unei alte companii. Valoarea unui RIN în cazul biocombustibililor pe bază de etanol produs din cereale a coborât ieri la 75 de cenți, o scădere de numai puțin de 11,5 cenți. Și RIN-urile biocombustibililor cu eficiență mai ridicată au scăzut cu 10 cenți, până la un nivel de 80 de cenți.

Ambele tipuri de certificate au atins maximul pe 8 martie, când se tranzacționau la un nivel mult superior, de peste un dolar.

Potrivit unui raport Goldman Sachs, există aproximativ 2,1 milioane de certificate din 2012 care pot fi folosite în acest an, cu jumătate de milion mai puțin decât estimările Agenției de Protecție a Mediului din SUA, de 2,6 milioane. Prețul mai ridicat al acestor certificate ar putea afecta prețurile benzinei, majorând prima de tranzacționare a acesteia în raport cu țițeiul, este concluzia Goldman Sachs.

De altfel, prețul benzinei la pompă s-a majorat considerabil în acest an, cu aproximativ 10%, în pofida faptului că țițeiul West Texas Intermediate (WTI), etalon în SUA, a rămas relativ constant de la începutul anului, când se tranzacționa cu 93,12 dolari pe baril, față de nivelul de 94 de dolari cât este cel de tranzacționare din aceste zile. Ca să nu mai vorbim de 2012, an în care prețul țițeiului s-a micșorat cu 10%. Sunt certificatele singura explicație pentru această evoluție? Nu, însă sunt cel mai important element de creștere a prețului, cel puțin pe termen scurt.

Reglementările și infrastructura de transport defectuoase, cauzele creșterii prețului benzinei în SUA

Interesant este că prețul benzinei în SUA se majorează cu peste 9% în contextul în care 2013 va fi probabil primul an din 1995 încoace în care americanii vor produce mai mult petrol decât importă, ca urmare a majorării producției în Dakota de Nord, Wyoming, Colorado și Oklahoma. Cu efecte benefice asupra balanței comerciale a SUA. Însă la pompă, în pofida nivelului record al producției și stocurilor, dar și a diminuării consumului de benzină cu 16% față de nivelul record înregistrat în 2007, prețul benzinei este cu un dolar peste prețul mediu înregistrat în ultimul deceniu.

Teoria economică sugerează că o producție mai mare și o cerere mai mică nu pot conduce decât la un singur rezultat: micșorarea prețurilor. Nu și în acest caz. BusinessWeek a identificat cauzele pentru care teoria economică nu se aplică în cazul prețului benzinei: reglementările și infrastructura de transport defectuoase.

Protecționismul duce la costuri de transport mai ridicate

Primul motiv pe termen lung este reprezentat de faptul că majorarea producției a avut loc în Dakota de Nord, Wyoming, Colorado și Oklahoma, state aflate la o depărtare considerabilă de zonele cu capacitate de rafinare ridicată sau de marile centre urbane. Competiția acerbă în ceea ce privește transportul prin rețeaua de conducte i-a determinat pe producători să prefere transportul țițeiului pe cale feroviară maritimă sau fluvială, mai scumpe. Acestea au majorat prețul țițeiului autohton cu 17 dolari pe baril, cost ce inevitabil a fost transformat în mare parte prețului la pompă al benzinei, în funcție de elasticitatea cererii.

Ecuația este complicată de o altă reglementare protecționistă, Legea Jones, din 1920, care prevede ca orice transport între porturi americane să fie efectuat de către vase sub pavilion SUA, fabricate în SUA, cu echipaj format în majoritate de cetățeni americani. Potrivit lui Ed Morse, analist sef la Citigroup, această reglementare protecționistă majorează cu 6 până la 8 dolari costurile de transport ale unui baril de petrol. Rezultatul pervers al acesteia: pentru o rafinărie din Golful Mexic este mai ieftin să transporte benzină în Brazilia decât să o trimită la New York.

Acesta este unul dintre motivele pentru care la finalul anului 2011, SUA a depășit Rusia, și a devenit cel mai mare exportator de produse petroliere finite, precum benzina și motorina. Importurile canadiene din SUA s-au majorat cu 15% în 2012, cele braziliene cu 6%, cele chineze cu 17%, iar cele indiene sau venezuelene s-au dublat practic. Astfel consumatorii americani concurează nu numai între ei, ci și cu cei de pe alte continente, cu cei din America Latină sau Asia.

Iar exporturile de produse petroliere rafinate au continuat să se majoreze în 2013, când au atins un nivel record de 3,2 milioane de barili pe zi.

20130411 - RIN 1

Certificatele verzi "stimulează" exporturile de benzină și motorină

Cu toate aceste costuri de transport suplimentare, rafinăriile din SUA beneficiază în continuare de un avantaj în ceea ce privește prețul țițeiului față de competitorii lor din Europa sau America Latină, ca urmare a prețului mai mic al WTI fașă de celelalte tipuri de petrol utilizate în acele zone. drept urmare, marjele de rafinare ale acestora au fost unele destul de frumoase, atingând în ianuarie un record. Asta până să intervină majorarea prețurilor certificatelor RIN.

20130411 - RIN 2

Interesant este că, deși consumul de benzină s-a restrâns în ultimii ani, proces ce probabil va continua și în acest an, congressmen-ii americani, la presiunea lobby-ului "industriei regenerabile", dar și a președinției Obama, cunoscută pentru dărnicia cu care a sponsorizat proiecte "verzi" falimentare, a majorat cu 10% cantitatea de etanol pe care rafinăriile ar trebui să o achiziționeze și să includă în carburanți. Problema e aceea că șoferii consumă mai puțină, nu mai multă benzină, ca urmare a reducerii milelor parcurse, dar și a achiziționării de autoturisme mai eficiente din punct de vedere al consumului. Astfel, rafinăriile nu vor putea utiliza tot etanolul pe care guvernul le obligă să-l achiziționeze. Pentru a compensa diferența de 400 de milioane de galoane de etanol dintre nevoile practice ale industriei și cantitatea obligatorie instituită de oficialități, rafinăriile trebuie să achiziționeze certificate RIN. Cererea pentru acestea a crescut atât de mult încât prețul lor a evoluat mai mult decât spectaculos de la începutul anului, de la 7 cenți pe galon la mai mult de un dolar pe galon pe data de 8 martie. Efectul acestei evoluții asupra prețului benzinei este estimat, la actualul nivel de 70 de cenți RIN-ul, de Bill Klesse, CEO al Valero Energy (VLO), cel mai mare procesator independent din lume, la 10 cenți pe galonul de benzină. Iar principalul efect va fi stimularea procesatorilor în vederea exportului de produse rafinate, care devine mai ieftin ca urmare a neobligativității achiziționării de certificate RIN.