Mariana Gheorghe (OMV Petrom): După 2021 ne propunem să abordăm și segmentul gazelor de șist

OMV Petrom își propune ca, după 2021, să abordeze și segmentul gazelor de șist, însă momentan, potrivit strategiei companiei până în acel an, se concentrează pe dezvoltarea resurselor de hidrocarburi convenționale și pe descoperirile de gaze naturale din Marea Neagră, a declarat directorul general al Petrom, Mariana Gheorghe, la conferința de presă prilejuită de publicarea rezultatelor OMV Petrom pe trimestrul II și pe primele șase luni din 2013.

„Momentan, potrivit strategiei OMV Petrom până în 2021, ne concentrăm pe dezvoltarea resurselor de hidrocarburi convenționale și pe descoperirile de gaze naturale din Marea Neagră. După 2012, ne propunem să abordăm și segmentul gazelor de șist. Este o industrie a secolului 21, mai ales dacă ne uităm la avântul gazelor de șist din Statele Unite”, a declarat Mariana Gheorghe, răspunzând unei întrebări din partea jurnaliștilor.

La jumătatea lunii mai, Gerhard Roiss, CEO-ul grupului austriac OMV, compania-mamă a Petrom, declara că OMV ar putea fi interesată, pe termen mediu, de explorări pentru gaze de șist în România, însă principala prioritate a austriecilor în sectorul românesc al gazelor naturale rămâne deocamdată cea legată de zăcămintele din Marea Neagră.

Roiss fusese întrebat de ziariști dacă OMV Petrom intenționează să concesioneze perimetre în vederea explorării pentru gaze de șist în România, în contextul în care, recent, americanii de la Chevron obținuseră autorizații pentru activități de prospecțiuni seismice pentru gaze de șist pe perimetrele de la Costinești și Vama Veche.

„Avem concesionate suficiente perimetre, chiar și dacă vine vorba de gaze de șist, dar prioritatea principală pentru noi în prezent este Marea Neagră. Ne-am stabilit priorităţile pentru explorarea în blocul Neptun, din Marea Neagră. Vom finaliza prospecţiunile seismice 3D în acest an. Utilizăm toate resursele pentru această explorare, este prioritatea noastră. Dar, pe termen mediu, există și opțiunea gazelor de şist”, a declarat Gerhard Roiss.

Ulterior, răspunzând unei alte întrebări pe această temă, Roiss a subliniat că nu exclude, în viitor, dezvoltarea de proiecte legate de gazele de șist în alte state decât Austria.

În martie anul trecut, directorul general al OMV Petrom, Mariana Gheorghe, declara că firma analizează posibilitatea explorării pentru gaze de șist în România și că își va planifica pașii următori în această privință pe baza unei evaluări preliminare, precum și a legislației românești și europene în materie.

Planuri abandonate în Austria

OMV și-a abandonat planurile legate de explorarea și exploatarea gazelor de șist în țara-mamă a companiei, Austria, în toamna anului trecut, considerând că obstacolele pe care ar fi trebuit să le surmonteze pentru a înlătura îngrijorările legate de efectele asupra mediului ale tehnologiei fracturării hidraulice și ale forajului orizontal ar fi făcut proiectul neviabil din punct de vedere economic.

„Adoptarea în Austria a unei legi care obligă companiile să parcurgă inspecții detaliate de mediu înainte de demararea fiecărui proiect planificat face ca proiectele legate de gaze de șist să nu fie viabile din punct de vedere economic”, a declarat șeful diviziei de explorare și producție a OMV din Austria, Christopher Velt, la postul de radio austriac ORF, citat de Reuters.

În decembrie 2011, OMV anunța că are în plan investiții de până la 130 de milioane de euro, plus cheltuieli de dezvoltare, pentru prospecțiuni și explorări pentru gaze de șist în Austria, însă numai cu condiția ca problemele legate de mediu să fie rezolvate.

Un eventual succes al proiectului ar fi însemnat acoperirea cererii interne de gaze naturale a Austriei pe o perioadă de două până la trei decenii, arătau atunci cei de la OMV, adăugând că eșecul din Austria nu afectează în nici un fel eventuale planuri viitoare ale OMV de a explora pentru gaze de șist în alte părți.

Planurile OMV de a demara foraje de explorare în Austria de Jos, la Herrnbaumgarten și Poysdorf, în districtul Mistelbach, au fost întâmpinate cu proteste din partea populației locale și a grupurilor ecologiste, ceea ce a determinat compania să întrerupă implementarea proiectului în martie 2012. Îngrijorările acestora nu erau strict legate de mediu, ci și de riscul compromiterii anumitor activități tradiționale din regiune, cum ar fi agricultura și agroturismul.

Opoziție față de proiectul pentru gaze de șist al OMV au manifestat și o serie de politicieni, de la mai multe niveluri, inclusiv ministrul austriac al mediului, Niki Berlakovitch.

Guvernatorul Austriei de Jos, Erwin Proll, a cerut să nu se permită demararea nici unui fel de foraj pentru gaze de șist înainte de modificarea legislației, pentru prevenirea eventualelor efecte negative asupra mediului ale utilizării fracturării hidraulice.

Cei de la OMV au desfășurat o amplă campanie de informare în rândul comunităților din zonele vizate pentru explorarea gazelor de șist, încercând să îi convingă pe localnici că toate activitățile legate de gazele de șist vor fi desfășurate în mod responsabil și cu grijă pentru integritatea mediului.

În acest scop, OMV a încercat să tempereze îngrijorările legate de eventuala contaminare a resurselor subterane de apă ca urmare a fracturării hidraulice propunând utilizarea în acest proces a unui amestec de apă, nisip și amidon de porumb, care să nu conțină chimicalele folosite în mod uzual în cadrul acestei metode de foraj, amestec dezvoltat în parteneriat cu Universitatea din Leoben.

Partizan constant al gazelor de șist

În martie anul acesta, CEO-ul OMV, Gerhard Roiss, declara, într-un interviu acordat Financial Times, că Uniunea Europeană trebuie să aibă o poziție unitară în problema gazelor de șist, întrucât, în caz contrar, Europa riscă dezindustrializarea.

El a afirmat că opoziţia manifestată de opinia publică din Europa față de tehnologia fracturării hidraulice arată că este necesar sprijinul autorităților comunitare, pentru ca statele să fie „acoperite” din punct de vedere politic și, astfel, să își poată permite să cerceteze modalităţile de utilizare a acestei tehnologii.

„Avem nevoie de o poziţie europeană mai puternică şi nu de abordări diferite de la stat la stat. Nu acesta este drumul de urmat. Temerile publice sunt atât de mari încât fără un fel de <umbrelă> europeană va fi foarte greu pentru guverne să facă ceva în acest sector”, a explicat directorul general al OMV.

Eşecul exploatării de către Europa a gazelor de şist, a căror prezență este confirmată în cel puţin 15 ţări de pe continent, va pune companiile europene într-un dezavantaj concurenţial faţă de rivalele din Asia şi SUA, iar Europa se va confrunta cu pierderi de locuri de muncă şi investiţii, a avertizat Roiss.

„Oamenii nu realizează că se pierd locuri de muncă din cauza lipsei investiţiilor. Dezindustrializarea ar putea să nu fie vizibilă acum, dar atunci când va surveni, va fi prea târziu. Trebuie să ne amintim că economia Europei concurează cu China şi SUA. Trebuie să vedem imaginea de ansamblu, dincolo de discuţiile privind poluarea. Dar acest echilibru nu există, deoarece politicile noastre în Europa sunt pe termen prea scurt şi sunt prea populiste”, a mai spus Gerhard Roiss.

Într-un alt interviu, din 2011, acordat celor de la Wall Street Journal, Gerhard Roiss spunea că Europa va trebui să accepte gazele de șist dacă dorește să își mențină competitivitatea economică în raport, de exemplu, cu Statele Unite.

„Agențiile Uniunii Europene trebuie să demareze o campanie de comunicare care să arate care va fi impactul negativ pe care îl va suferi Europa în cazul în care nu se va demara exploatarea gazelor de șist”, arăta Roiss, dând ca exemplu riscul ca marile companii petrochimice europene, mari consumatoare de energie, să își relocheze activitățile peste Ocean, atrase de prețul mult mai mic de acolo al gazelor naturale.

Potrivit CEO-ului OMV, este ironic că, în timp ce exploatarea gazelor de șist prin fracturare hidraulică este hulită în Europa din rațiuni de mediu, penuria de resurse energetice de pe continent a dus la creșterea fără precedent a importurilor de cărbune în UE, un combustibil fosil mult mai poluant.

„Probabil că lobby-ul pro-cărbune este foarte puternic în Europa. Problema este însă că politicienii preferă popularitatea pe care le-o conferă adeziunea la campanii populare împotriva gazelor de șist în locul politicilor energetice responsabile pe termen lung. Acum importăm cărbune pentru că politicienii nu sunt în stare să rezolve problema gazelor de șist”, acuza Gerhard Roiss.