Chevron renunță la o concesiune de gaze de șist în Lituania, Parlamentul European înăsprește normele de mediu pentru fracturarea hidraulică

Chevron a anunțat, marți, că renunță la o concesiune de gaze de șist deținută în Lituania, pe care ar fi urmat să înceapă lucrări de explorare, după ce autoritățile de la Vilnius au înăsprit legislația privind evaluarea impactului asupra mediului și exigențele de protecție a acestuia pentru proiectele de dezvoltare de hidrocarburi neconvenționale efectuate prin metoda fracturări hidraulice, iar Parlamentul lituanian a luat în discuție o propunere de majorare a taxei pe veniturile obținute din exploatarea gazelor de șist de la 15% la 40%.

La numai o zi după anunțul celor de la Chevron, respectiv miercuri, Parlamentul European a dat un prim vot pozitiv asupra unei propuneri de reglementare la nivel european prin care, de asemenea, se înăspresc cerințele privind evaluările de mediu pentru proiectele de dezvoltare de hidrocarburi neconvenționale prin fracturare hidraulică.

În plus, se stabilesc condiții mai dure privind despăgubirile și obligațiile de refacere în caz de daune de mediu și se instituie reguli mai stricte pentru evitarea intrării în conflict de interese a persoanelor și instituțiilor însărcinate cu efectuarea evaluărilor de mediu pentru respectivele proiecte.

Noile reguli, înăsprite, ar urma să se aplice și proiectelor de infrastructură, cum ar fi lucrările de construcție de autostrăzi sau aeroporturi.

Dependenți 100% de gazele rusești

Anunțul deciziei celor de la Chevron vine într-un moment dificil pentru guvernul lituanian, aflat în mijlocul unor negocieri dificile cu Rusia pentru semnarea unui nou contract pe termen lung pentru furnizarea de gaze naturale. Lituania este 100% dependentă de importurile de gaze de la gigantul rus Gazprom.

„Modificarea semnificativă a mediului fiscal, legislativ și de reglementare din Lituania a avut un inpact semnificativ baza operațională și comercială a deciziei de investiție luate de companie în ianuarie 2013”, se arată în anunțul celor de la Chevron.

Americanii și-au adjudecat atunci, la o licitație organizată de autoritățile de la Vilnius, o concesiune din vestul țării, unde estimau că se află zăcăminte importante de gaze și petrol de șist. Chevron a precizat că se va concentra în continuare pe dezvoltarea unui câmă gazeifer convențional pe care îl deține în Lituania.

Impozit aproape triplu pentru gazele de șist

Balticii au înăsprit recent legislația privind evaluarea impactului asupra mediului și exigențele de protecție a acestuia pentru proiectele de dezvoltare de hidrocarburi neconvenționale efectuate prin metoda fracturări hidraulice, după un val de proteste populare împotriva acestei metode de explorare și exploatare.

Printre elementele noi introduse se numără cerința ca evaluările de impact asupra mediului obținute de companiile interesate de gaze de șist să fie aprobate și de către autoritățile locale din zonele unde se află concesiunile, înainte de startul lucrărilor de explorare.

Mai mult, în Parlament a fost introdusă o propunere legislativă privind majorarea taxei pe veniturile obținute din exploatarea gazelor de șist de la 15% la 40%. Propunerea prevede că taxa aferentă exploatărilor de hidrocarburi convenționale va rămâne la nivelul de 15%, cota de 40% urmând să se aplice veniturilor din vânzarea gaze și petrol de șist.

Estimările oficiale arată că subsolul Lituaniei ar putea conține între 30 și 50 de miliarde de metri cubi de gaze de șist. Gazprom a livrat anul trecut statului baltic o cantitate totală de 3,3 miliarde de metri cubi de gaze naturale.

Rusia face presiuni

Licitația privind concesiunea de gaze de șist la care Chevron a anunțat că renunță a fost organizată de către fostul guvern de la Vilnius ca parte a unei strategii agresive de reducere a dependenței totale a țării de importurile de gaze din Rusia. Noul executiv instalat între timp, condus de premierul Algirdas Butkevicius, a promis că va avea o abordare mai „pragmatică” în relația cu Moscova.

Se pare însă că această nouă strategie soft a avut până în prezent efecte contrare celor scontate. Moscova face presiuni mari asupra micului stat baltic, ca parte a unei mișcări politico-diplomatice mai largi, menite a împiedica semnarea de către mai multe state foste sovietice a unor acorduri cu Uniunea Europeană, la un summit programat în noiembrie la Vilnius.

Astfel, Rusia se arată inflexibilă la negocierile pentru semnarea unui nou contract pe termen lung de furnizare de gaze naturale către Lituania, care urmează să expire în 2015. Partea lituaniană se plânge că, în condițiile contractului aflat încă în vigoare, plătește cu 30% mai mult decât orice alt stat european. Președintele Dalia Grybauskaite a declarat că clauzele formulate de Moscova sunt cu totul inacceptabile, în vreme ce premierul Butkevicius a ajuns chiar să sugereze că Rusia poartă un adevărat „război comercial” împotriva țării sale.

Cu toate acestea, Lituania mai are niște ași în mânecă, printre care un plan de construire a unui terminal de gaze naturale lichefiate, care să fie funcțional până la finalul anului 2014. De asemenea, statul baltic este pe cale să repreia controlul asupra sistemului național de conducte de transport al gazelor naturale, ceea ce ar însemna că de Lituania va depinde aprovizionarea cu gaze a enclavei rusești Kaliningrad.

Și-au înmuiat tonul

Până atunci, însă, premierul Butkevicius a declarat că Lituania ar trebui să-și revizuiască legislația privind gazele de șist, respectiv înăsprirea legislației de mediu și a fiscalității, în urma abandonului Chevron.

„Ar merita să revizuim aceste legi, în ideea organizării unei noi licitații pentru concesiuni de gaze de șist”, a declarat Butkevicius la postul național de radio, adăugând că el personal este în favoarea menținerii taxei pe veniturile din vânzarea gazelor de șist la 15%.

La rândul său, ministrul Mediului din guvernul de la Vilnius, Valentinas Mazuronis, a declarat că „temerile nefondate ale Lituaniei (privind gazele de șist – n.r.) au costat țara investiții de milioane de dolari, precum și multe locuri de muncă noi și șansa de a se înscrie pe un drum care să ducă la independența energetică. Sper ca în viitor să luăm decizii mai bune”.

Reguli europene mai dure

Parlamentul European a dat, miercuri, un prim vot pozitiv asupra unei propuneri de reglementare la nivel european prin care se înăspresc cerințele privind evaluările de mediu pentru proiectele de dezvoltare de hidrocarburi neconvenționale prin fracturare hidraulică.

Mai precis, se prevede obligația de a se efectua o procedură completă, mai detaliată și complexă, de evaluare a impactului asupra mediului al proiectelor privind gazele de șist încă din etapa inițială de explorare, și nu doar în cea de exploatare, așa cum prevede legislația europeană de mediu în vigoare. Aceleași reguli mai dure se vor aplica și în cazul proiectelor legate de petrol sau cărbune, în cazul în care se folosește fracturarea hidraulică.

Mai mult, evaluarea completă de mediu va fi solicitată și pentru proiectele de gaze de șist care prevăd extragerea a mai puțin de 500.000 de metri cubi pe zi, care erau exceptate până în prezent de la această obligație, în condițiile în care cele mai multe proiecte de acest tip din Europa au estimări de producție zilnică sub respectivul prag.

În plus, se stabilesc condiții mai dure privind despăgubirile și obligațiile de refacere în caz de daune de mediu și se instituie reguli mai stricte pentru evitarea intrării în conflict de interese a persoanelor și instituțiilor însărcinate cu efectuarea evaluărilor de mediu pentru respectivele proiecte.

În România, Chevron a obținut, recent, autorizație de construcție pentru pentru amplasarea în judeţul Vaslui a primei sonde de explorare a gazelor de şist în România, pe perimetrul de la Siliștea, comuna Pungești. Americanii sunt, de asemenea, în proces de obținere a acordurilor de mediu pentru o altă sondă de explorare, de pe perimetrul Puiești din Vaslui, precum și pentru lucrări de prospecțiune seismică 2D pe perimetrul de la Adamclisi din Constanța.

Vot strâns

Noile reguli, înăsprite, ar urma să se aplice și proiectelor de infrastructură, cum ar fi lucrările de construcție de autostrăzi, aeroporturi sau căi ferate.

Propunerea a trecut la limită, cu 332 de voturi pentru, 311 contra și 14 abțineri. Potrivit procedurilor parlamentare europene, va fi nevoie de un al doilea vot asupra propunerii, după ce, în prealabil, conținutul ei va trebui agreat de către toate guvernelor statelor membre UE. Europarlamentarul italian Andrea Zanoni, membru al grupului liberal (ALDE), a fost însărcinat cu negocierea textului final al propunerii legislative cu guvernele europene.

În noiembrie anul trecut, o propunere de interzicere completă a fracturării hidraulice în UE a picat la vot în Parlamentul European, cu 391 de voturi contra, 262 pentru și 37 de abțineri. Europarlamentarii au votat totuși o recomandare prin care cereau un regim robust de reglementare pentru explorarea și exploatarea gazelor de șist, inclusiv cerințele ca firmele de petrol și gaze să recicleze cât mai mult din apa utilizată la fracturarea hidraulică și să dezvăluie public ce substanțe chimice folosesc în cadrul acestei tehnologii.

Petroliștii se plâng

Noile reguli, aprobate miercuri, prevăd că proiectele de dezvoltare de zăcăminte de hidrocarburi neconvenționale, precum și cele de infrastructură, trebuie să parcurgă proceduri de audit complexe, care să stabilească efectele directe și indirecte semnificative ale acestora asupra sănătății persoanelor, asupra florei, faunei și ecosistemelor, precum și a solului, apei și climei.

Legislația în vigoare prevede evaluări ale impactului asupra mediului, însă doar înainte de faza de exploatare. Propunerea votată miercuri prevede însă un studiu complet de impact efectuat înainte de explorare, dat fiind că fracturarea hidraulică este deseori utilizată pentru a evalua potențialul comercial al zăcămintelor vizate.

Nu în ultimul rând, se prevăd măsuri de prevenire a conflictelor între interesele companiilor de petrol și gaze și cele ale persoanelor și instituțiilor care efectuează respectivele evaluări. Pe lângă calificare și experiență, auditorii vor trebui să dea dovadă de obiectivitate științifică, menținându-și independența atât față de companii, cât și față de înseși autoritățile de stat. De asemenea, orice proiect de dezvoltare a hidrocarburilor neconvenționale trebuie supus consultărilor publice, în deplină transparență.

Previzibil, industria de petrol și gaze este nemulțumită de noile reglementări. „Acestea solicită studii de mediu complexe și de durată, efectuate într-o fază extrem de timpurie a etapei de explorare. Auditurile vor submina demersurile de dezvoltare a producției europene de hidrocarburi, fără să aducă nici un fel de beneficii suplimentare în ceea ce privește protecția mediului”, a declarat directorul pentru afaceri europene al International Association of Oil & Gas Producers, cea mai puternică organizație de lobby a industriei, din care fac parte și giganții Chevron și ExxonMobil.