O nouă companie a lui Gabriel Comănescu a intrat în insolvenţă. Litigii cu OMV Petrom la Luxemburg şi Paris

Compania Grup Servicii Petroliere, controlată de omul de afaceri constănţean Gabriel Comănescu, a intrat în insolvenţă la cererea proprie, încuviinţată acum de instanţa de judecată.

Decizia de intrare în insolvenţă suspendă de drept toate acţiunile judiciare, extrajudiciare sau măsurile de executare silită pentru realizarea creanţelor asupra averii Grup Servicii Petroliere.

Insolvenţa Grup Servicii Petroliere mai fusese cerută de firmele din grup GSP Offshore şi Forasol, de Mihai Dumitru Bratu, administrator al GSP Offshore, şi de Corina Gheorghiţă, fost administrator. Alte solicitări au venit de la compania de finisaje Omifa Impex şi de la agenţia imobiliară Professional Eval&Consult, relevă datele analizate de Profit.ro.

Din conglomeratul de firme al lui Gabriel Comănescu au mai intrat în insolvenţă GSP Offshore, Vega Turism şi Grup Servicii Petroliere Shipyard, iar Grup Servicii Petroliere Engineering, Grup Servicii Petroliere Catering şi Petromar Resources au ajuns până în faliment.

Antreprenorul din Constanţa a schimbat vara trecută forma juridică de organizare a Grup Servicii Petroliere, ultima intrată în insolvenţă, din societate pe acţiuni în societate cu răspundere limitată.

Cu obiect principal de activitate ″Activităţi de servicii anexe extracţiei petrolului brut şi gazelor naturale″, Grup Servicii Petroliere, înfiinţată în 2004, a terminat anul 2024 cu venituri totale de aproape 300 milioane lei, profit net de 286,6 milioane lei şi 5 salariaţi.

Cifra de afaceri a fost însă de numai 12,6 milioane lei, potrivit datelor raportate Ministerului Finanţelor.

La finalul lui 2024, Grup Servicii Petroliere consemna capitaluri negative, de -102,3 milioane lei, şi datorii totale de 168,3 milioane lei, fără a avea restanţe la bugetele statului.

Grup Servicii Petroliere este co-garant al unui credit de peste 85 milioane lei, contractat în 2019, de la banca de stat Exim Banca Românească (fosta Eximbank), de către GSP Offshore,

Aceasta din urmă, cea mai importantă companie din grupul lui Comănescu, aflată în insolvenţă din vara trecută, are în tabelul preliminar de creanţe datorii totale admise de peste 4,8 miliarde lei, după cum a relatat Profit.ro.

Cel mai mare creditor este, de departe, banca de stat Exim Banca Românească, fosta EximBank, controlată de Ministerul Finanţelor, cu creanţe acceptate însumate de 2,07 miliarde lei (43%), din care 1,39 miliarde lei în numele şi contul statului român, integral garantate, şi 682,7 milioane lei în nume şi cont propriu (din care 584,4 milioane lei garantate).

Din suma creanţelor admise la masa credală a GSP Offshore, un volum de peste 2,9 miliarde lei au drept de vot, din care 1,317 miliarde lei (45%) aparţin Exim Banca Românească şi au caracter garantat.

Fiscul are de recuperat de la GSP Offshore creanţe admise cu drept de vot de 825,7 milioane lei, din care creanţe garantate de 425,5 milioane lei şi creanţe bugetare de 400,17 milioane lei.

Alţi creditori mari sunt BCR (creanţă garantată cu drept de vot de 221,5 milioane lei), compania petrolieră greacă Energean Oil&Gas SA (creanţă chirografară de 169,3 milioane lei, din care 68,7 milioane lei cu drept de vot şi 100,6 milioane lei fără drept de vot) şi OMV Petrom (creanţă chirografară fără drept de vot de 157,6 milioane lei).

Energean Oil&Gas SA şi GSP Offshore au din 2017 un contract de dezvoltare a perimetrului offshore de hidrocarburi Epsilon din Marea Egee, cele 2 părţi discutând în prezent închiderea amiabilă a acestuia.

Un număr de 675 de persoane figurează în tabel cu creanţe salariale însumate de 50,7 milioane lei.

Pe de altă parte, două firme din acelaşi grup cu GSP Offshore au fost admise în tabelul preliminar cu creanţe chirografare în sumă totală de 1,18 miliarde lei: Grup Servicii Petroliere Shipyard SRL (915,07 milioane lei în total, din care 895,58 milioane lei fără drept de vot şi 19,49 milioane lei cu drept de vot), respectiv GSP Holding SA (271,7 milioane lei, cu drept de vot).

În decembrie a fost programat primul termen în procesul în care GSP Offshore solicită, prin calea de atac extraordinară a revizuirii, rejudecarea procesului în urma căruia s-a decis intrarea sa în insolvenţă. Atunci, judecătorul a amânat cauza pentru februarie 2026.

Argumentele principale ale companiei sunt că ″se află într-o procedură de negociere cu un investitor în vederea preluării unui pachet de părţi sociale, prin infuzie majoră de capital″, şi că ″se află într-un proces de finanţare masivă, susţinută de partenerul bancar EXIMBANK SA (actualmente Exim Banca Românească – n.r.)″.

Anterior, Exim Banca Românească depusese note de şedinţă în procedura de insolvenţă, prin care solicitase admiterea cererii de suspendare provizorie a insolvenţei GSP Offshore, însă instanţa nu le-a luat anterior în considerare, statuând că, la acel moment, banca nu avea calitate procesuală, dat fiind că nu făcuse declaraţie de creanţă împotriva GSP Offshore.

În cererea de revizuire, compania mai spune că a plătit toate restanţele salariale către angajaţii cu creanţe peste valoarea-prag prevăzută de Legea insolvenţei, de 45.402 lei/salariat, care dă dreptul la solicitarea intrării în insolvenţă. În total, peste 600 de salariaţi au cerut acest lucru.

″Multitudinea de cereri de deschidere a procedurii de insolvenţă a fost generată de o situaţie controversată juridic privitoare la situaţia salariaţilor transferaţi prin transfer de întreprindere. În prezent, această situaţie este supusă controlului CJUE (Curtea de Justiţie a Uniunii Europene, cu sediul la Luxemburg – n.r.), iar cauzele aflate pe rolul instanţelor de judecată sunt suspendate pe acest considerent″, mai afirmă GSP Offshore.

Este vorba de faptul că, în martie 2024, OMV Petrom, prin subsidiara OMV Petrom Solutions, a repreluat de la GSP Offshore operaţiunile de mentenanţă, portuare şi de servicii conexe, precum şi aferente zonei de producţie offshore X –Petromar, inclusiv efectivul de angajaţi, care fuseseră externalizate către compania lui Gabriel Comănescu în 2019.

În procesele intentate de angajaţii rămaşi cu salarii neplătite de dinainte de transfer, instanţele au dat soluţii contradictorii: unele au statuat că drepturile salariale datorate de GSP Offshore la data transferului rămân în sarcina acesteia, iar altele – că în urma transferului de întreprindere, toate drepturile şi obligaţiile cedentului (GSP Offshore) sunt transferate la cesionar (OMV Petrom Energy Solutions), iar GSP Offshore a fost eliberată de orice obligaţie privind plata acestor drepturi salariale restante.

În vara acestui an, speţa a fost trimisă la CJUE, Curtea Europeană fiind sesizată cu mai multe întrebări preliminare legate de interpretarea unor prevederi din Directiva UE din 2001 privind menţinerea drepturilor lucrătorilor în cazul transferului de întreprinderi.

CJUE nu s-a pronunţat încă.

Disputa dintre OMV Petrom şi GSP Offshore face şi obiectul unei proceduri de arbitraj comercial, aflată pe rolul Curţii internaţionale de profil de la Paris.

GSP Offshore a terminat anul 2024 cu pierderi de 144,7 milioane lei, venituri de 443,7 milioane lei, 163 de salariaţi şi datorii totale de 2,32 miliarde lei. În 2023, compania a înregistrat un profit net de 1,3 milioane lei, la venituri totale de peste 911 milioane lei, cu 620 de salariaţi şi cu acelaşi volum de datorii, de 2,32 miliarde lei.

De-a lungul timpului, GSP Offshore a lucrat cu platforme petroliere maritime atât în Marea Neagră românească, pentru proiectele de extracţie de hidrocarburi ale OMV Petrom, ExxonMobil, Lukoil şi Black Sea Oil&Gas, cât şi în Grecia, Turcia sau în sectorul rusesc al Mării Arctice.