UE vrea să supervizeze contractele statelor membre cu Gazprom, Ungaria, Cehia, Slovacia și alte 7 țări se opun

Comisia Europeană vrea să capete prerogativa de a superviza contractele de achiziție de gaze naturale pe care statele membre le semnează cu gigantul rus de stat Gazprom, însă 10 state membre ale UE se opun acestei măsuri.

Propunerea ar acorda Comisiei Europene drept de veto asupra acestor contracte. Executivul european ar urma să aibă puterea de a se pronunța asupra termenilor contractelor dintre statele membre și Rusia și să refuze să le aprobe dacă consideră că prețurile de livrare sunt incorecte sau că anumite clauze din contracte încalcă legislația europeană.

Scopul măsurii este acela de a rezolva tensiunile dintre UE și Gazprom, care este acuzată de abuz de poziție dominantă în Europa și de impunerea de prețuri discriminatorii, excesiv de mari, anumitor clienți europeni, acuzație negată de ruși.

Donald Tusk, președintele polonez al Consiliului European, a fost dintotdeauna un susținător vocal al acestui plan. Însă unele state membre, cum ar fi Ungaria, Cehia și Slovacia, se opun ideii, nedorind să antagonizeze și mai mult Moscova, scrie Financial Times. Propunerea face parte dintr-o inițiativă mai largă a UE de crearea a unei uniuni energetice în Europa, pentru reducerea prețurilor la energie și îmbunătățirea securității alimentării cu gaze și energie electrică pe continent.

Propunerea vine într-un moment în care autoritățile europene se pregătesc să finalizeze o anchetă antitrust împotriva Gazprom și are ca scop uniformizarea prețurilor la importurile de gaze rusești la nivelul Uniunii, precum și a condițiilor contractuale. În 2011, la debutul anchetei antitrust, prețul impus de Gazprom Lituaniei pentru gazele livrate era cu cel puțin o treime mai mare decât cel solicitat Germaniei.

Potrivit unui draft al propunerii, consultat de Financial Times, Comisia Europeană ar urma să fie implicată în toate acordurile semnate de statele membre cu furnizori din afara UE care ar putea afecta securitatea energetică a Uniunii.

Polonia este principalul susținător al acestei măsuri. Însă pe lângă Ungaria, Cehia și Slovacia, alte 7 state membre UE și-ar fi exprimat rezervele cu privire la acest plan, susțin surse diplomatice citate de publicația britanică.

Budapesta, care s-a apropiat de Moscova în mandatul premierului Viktor Orban, a obținut, recent, clauze mai avantajoase în contractul său cu Gazprom și nu vede cu ochi buni acordarea de puteri sporite Comisiei Europene în ceea ce privește supervizarea contractelor statelor membre cu rușii. Orban a declarat explicit că se teme că planurile UE privind piața unică de energie din Europa ar putea afecta suveranitatea națională a Ungariei.

"Vom avea o problemă majoră. Mă aștept la escaladarea conflictului", a spus Orban luna trecută.

Mai mulți clienți ai Gazprom din estul Europei recunosc, în discuții private, că se tem de represalii din partea Moscovei dacă Bruxelles-ul va căpăta drept de veto asupra contractelor de livrare de gaze naturale. În public, însă, aceleași state se referă mai degrabă la probleme de natură tehnică pe care aplicarea propunerii le-ar crea și la riscul ca aceasta să contravină reglementărilor europene privind concurența, precum și regulilor privind libertatea comercială ale Organizației Mondiale a Comerțului.

Un înalt oficial al UE estimează că vor fi dezbateri aprinse asupra acestui subiect la Consiliul European, care însă se vor finaliza printr-un comunicat oficial redactat într-un limbaj ambiguu, care să nu supere pe nimeni. Textul final asupra căruia se va conveni eventual va reprezenta doar debutul unei lungi perioade de demersuri legale și instituționale prin care se va vedea în cel fel ar putea fi pusă în practică ideea.

O altă problemă este cea legată de confidențialitatea contractelor dintre Gazprom și clienții săi europeni. Propunerea privind supervizarea contractelor de către Comisia Europeană s-ar referi exclusiv la acorduri interguvernamentale, nu la contracte între Gazprom și entități europene private. În UE, Gazprom este implicată în circa 40 de acorduri interguvernamentale și 300 de contracte comerciale private cu diferite companii.

Acest detaliu al propunerii favorizează Germania, care nu are un acord interguvernamental cu Rusia, ci doar contracte private semnate de companii de utilități. Chiar și așa, Germania s-ar opune ideii, riscând să intre în conflict cu Polonia, potrivit Reuters.

Argumentul german este că, oricum, a da acces Comisiei Europene la contractele cu Gazprom ar însemna dezvăluirea de informații confidențiale sensibile din punct de vedere comercial. Potrivit estimărilor industriei, Polonia plătește pe gazele rusești un preț de 370 dolari/mia de metri cubi, cu peste 19% mai mare decât cel achitat de Germania, de 310 dolari/mia de metri cubi.