În timp ce UE dă din gură și nu face nimic, Lituania își permite să negocieze dur cu Gazprom și chiar să îi ceară despăgubiri de 1,66 mld.$

Uniunea Europeană continuă să recite în gol refrenul necesității reducerii dependenței Europei față de importurile de gaze din Rusia, fără însă să producă și fapte sau măcar proiecte credibile. În același timp, micul stat baltic Lituania, dependent 100% de livrările de gaze naturale ale gigantului rus de stat Gazprom, a reușit să obțină, în mai, o reducere cu 23% a prețului de livrare al gazelor rusești.

Mai mult, în pofida ieftinirii, lituanienii nu au renunțat la procedura de arbitraj internațional declanșată împotriva Gazprom la începutul anului, prin care vor să obțină de la ruși despăgubiri de 1,66 miliarde de dolari, Vilniusul considerând că Gazprom a impus Lituaniei în mod ilegal prețuri mari la importurile de gaze în perioada 2004 – 2012.

Explicația? Lituanienii vor dispune în curând de un terminal plutitor de gaze naturale lichefiate (LNG), precum și de facilități de regazeificare, prin care, începând de anul viitor, vor importa gaze naturale din Norvegia (stat nemembru UE), asigurându-și în acest fel, într-o primă etapă, circa 20% din necesarul de consum și punând astfel presiune pe Gazprom atât în privința prețurilor de import, cât și a securității și constanței livrărilor din partea rușilor.

Balticii vorbesc doar la tribunal, în rest fac treabă

În plus, în anii următori, terminalul de gaze naturale lichefiate al Lituaniei va putea să și reexporte gazele provenite din Norvegia, ajutând astfel la reducerea dependenței de Rusia a întregii Europe. Terminalul plutitor a fost construit în Coreea de Sud, pe șantierul naval al companiei coreene Hyundai Heavy Industries, lucrările de construcție începând în 2012.

Terminalul a fost construit la comanda companiei norvegiene Hoegh LNG, care l-a cumpărat de la coreeni, iar ulterior a semnat un contract de închiriere pe 10 ani cu lituanienii, cu posibilitate de prelungire, astfel încât investiția și costurile totale de operare ale terminalului nu vor fi prea împovărătoare pentru Lituania, fiind împărțite pe o perioadă destul de lungă. Aceste costuri vor fi incluse în tariful de transport al gazelor naturale, care face parte la rândul său din prețul la gaze plătit de consumatorii finali lituanieni.

Terminalul plutitor se află în prezent în drum spre Lituania și va ajunge până la finalul anului, iar construcția facilităților de regazeificare de pe uscatul lituanian va fi finalizată în noiembrie.

Își permit să ridice vocea la Gazprom

Până atunci, autoritățile lituaniene nu renunță la procedura de arbitraj declanșată împotriva Rusiei la Tribunalul internațional de la Stockholm, cu toate că Gazprom, chiar la presiunile Vilniusului, și-a vândut toate activele pe care le deținea în Lituania și a încetat orice operațiune în această țară anul acesta.

"Procedura de arbitraj de la Stockholm continuă conform programului întocmit de tribunal. Lituania își va prezenta documentul final în susținerea cazului său la sfârșitul lunii noiembrie, iar vara viitoare este programată o audiere orală. Susținem în continuare că Gazprom a încălcat contractul de privatizare după ce a preluat operațiunile de distribuție de gaze din Lituania, majorând în mod unilateral tarifele", a declarat premierul Algirdas Butkevicius în Parlamentul de la Vilnius.

În mai anul acesta, când terminalul plutitor lituanian de LNG a părăsit portul-mamă din Coreea de Sud îndreptându-se spre Lituania, Gazprom a acceptat să reducă cu aproape un sfert prețurile de import pentru gazele livrate Lituaniei până la finalul lui 2015, când expiră actualul contract pe termen lung dintre cele două părți. După doar o lună, rușii au acceptat și propunerea companiilor energetice de stat ale Ucrainei, de a le vinde distribuitorul de gaze Lietuvos Dujos, precum și operatorul sistemului național de transport de gaze din Lituania, Amber Grid, controlate până atunci de Gazprom.

În prezent, Gazprom este singurul furnizor de gaze naturale al Lituaniei, însă statul baltic va începe să importe gaze naturale lichefiate din Norvegia în 2015, sursă din care își va asigura circa 20% din consum, într-o primă fază.

Au semnat deja primul contract de livrare

Asta pentru că, la finalul lunii august, Lituania a semnat primul contract de achiziție de LNG cu compania norvegiană de stat Statoil. La început, lituanienii vor importa din Norvegia circa 0,54 miliarde de metri cubi de gaze pe an.

Gazele vor aproviziona terminalul plutitor de LNG al Lituaniei din Marea Baltică, denumit sugestiv "Independența". Valoarea totală a contractului semnat cu norvegienii este estimată la circa 1 miliard de dolari, iar prețurile de livrare vor fi legate de cele de referință practicate la hub-ul de gaze britanic National Balancing Point.

"Este pentru prima oară în istoria Lituaniei când vom avea o sursă alternativă de aprovizionare cu gaze naturale. Este un pas mare pentru securitatea energetică a Lituaniei și o premisă a reducerii tarifelor pentru consumatori", a declarat premierul lituanian Algirdas Butkevicius după semnarea oficială a contractului cu Statoil, cu toate că, în prezent, gazele lichefiate din Norvegia nu sunt mai ieftine decât cele livrate prin conducte din Rusia.

Vor putea aproviziona și alte țări europene

Lituania va plăti între 346 și 384 de dolari/mia de metri cubi de LNG din Norvegia, potrivit mediei prețurilor de referință britanice pe ultimele 5 luni. În prezent, lituanienii plătesc pe gazele livrate de Gazprom 359 dolari/mia de metri cubi. Însă perspectiva debutului importurilor lituaniene de LNG a pus deja presiune pe ruși, determinându-i să reducă prețurile de livrare pentru Lituania în mai. Până atunci, Gazprom vindea gaze în Lituania cu 465 dolari/mia de metri cubi.

Cantitatea anuală care va fi importată de Lituania din Norvegia reprezintă cam 6-7 containere de transport, destul de puțin pentru Statoil, însă compania norvegiană de stat spune că se așteaptă ca cererea să crească și din partea altor terminale LNG din regiunea baltică, dat fiind că Lituania este singura țară care dispune de un terminal plutitor de acest tip și și-ar putea aproviziona astfel și vecinii.

"Considerăm că cererea de LNG va crește în regiune și vrem să profităm de această oportunitate", spune vicepreședintele Statoil, Geir Heitmann. Ca urmare a crizei ruso-ucrainene, state precum Polonia, Lituania, Estonia sau Finlanda au în plan creșterea importurilor de LNG, pentru a-și reduce dependența de gazele rusești.

Lituanienii au mai semnat acorduri neangajante și cu alți exportatori globali de LNG, acorduri care dau posibilitatea Vilniusului să cumpere transporturi de LNG de pe piața spot în caz de nevoie.

La capacitate maximă, terminalul LNG al Lituaniei va putea importa până la 2 miliarde de metri cubi de gaze pe an, existând opțiunea majorării cantității până la 4 miliarde de metri cubi. Anul trecut, Lituania a consumat în total sub 3 miliarde de metri cubi de gaze.