Chevron încalcă intimitatea comunicațiilor electronice cu binecuvântarea statului american: va avea acces la mailurile adversarilor dintr-un proces

În urma dezvăluirilor făcute de Edward Snowden, americanii au aflat că e-mailurile lor nu sunt câtuși de puțin la adăpost de ochiul vigilent al National Security Agency (NSA). De curând, o sentință judecătorească i-a făcut conștienți de faptul că și marile companii de petrol și gaze pot căpăta acces la corespondența lor electronică privată, fapt ce contravine primului amendament al Constituției Statelor Unite.

Luna trecută, un tribunal federal american a acordat celor de la Chevron acces la metadatele pe 9 ani ale corespondențelor e-mail ale unor activiști, avocați și jurnaliști care au scris critic despre companie, corespondențe legate de procesele în care Chevron este acuzată că o subsidiară a sa a poluat bazinul amazonian ecuadorian între anii 1964 și 1992, în cursul forajelor pentru petrol derulate acolo.

Metadatele respective includ nume, informații detaliate despre locațiile și momentele mesajelor e-mail, precum și despre datele de logare, dar nu și conținutul corespondențelor.

Din 1993 încoace, de când a fost declanșat litigiul, Chevron a pierdut numeroase recursuri și a fost obligată să plătească comunităților locale din regiune despăgubiri în valoare totală de circa 19 miliarde de dolari pentru a acoperi daunele de mediu cauzate de activitatea sa din Ecuador.

Se încalcă Constituția americană

În replică, cei de la Chevron susțin că sunt victimele unei conspirații colective menite a-i extorca de bani, motiv pentru care au cerut companiilor Google, Yahoo și Microsoft să le predea metadatele corespondențelor electronice ale reclamanților.

Luna trecută, un judecător federal din New York, i-a obligat pe cei de la Microsoft, care dețin serviciul de corespondență electronică Hotmail, să predea datele respective către Chevron. În motivarea deciziei sale, judecătorul afirmă că nu este încălcat primul amendament al Constituției SUA, respectiv fragmentul care protejează dreptul la liberă exprimare, întrucât printre persoanele implicate în respectivele corespondențe nu se numără cetățeni americani.

Însă publicația Mother Jones a aflat că printre cei vizați de Chevron se află și cetățeni americani, ceea ce pune sub semnul întrebării legalitatea și constituționalitatea sentinței judecătorești. Primul amendament al Constituției SUA protejează dreptul la protejarea identității, iar în spețe în care au fost implicați cetățeni americani, tribunalele au refuzat adesea cereri de dezvăluire a identităților și locațiilor utilizatorilor anonimi ai Internetului.

Chiar anul acesta, un alt tribunal a respins cererea Chevron de a avea acces la documente interne ale organizației neguvernamentale Amazon Watch, unul dintre cei mai vocali critici ai companiei. Judecătorul a considerat că, în acest fel, s-ar încălca primul amendament.

Pumn în gura martorilor incomozi

Nate Cardozo, avocat al organizației Electronic Frontier Foundation, care îi reprezintă pe 40 dintre utilizatorii de Internet vizați de Chevron, dintre care unii sunt la rândul lor avocați ai ecuadorienilor care au dat Chevron în judecată pentru daune de mediu, spune că printre cei vizați sunt și cetățeni americani.

„Este incredibil cum primul amendament la Constituție este pur și simplu ignorat în acest caz, faptul că judecătorul a luat de bun afirmația Chevron cum că nici unul dintre cei vizați nu este cetățean american. Eu sunt cetățean american, de exemplu”, a declarat un activist pentru drepturile omului din New York, care a sprijinit acțiunile comunităților locale din Ecuador împotriva Chevron din 2005 încoace. El a dorit să își păstreze anonimatul, întrucât procesul prin care celor de la Google li se cer metadatele e-mailurilor sale este încă pe rol.

„Chevron încearcă, practic, să le pună pumnul în gură exact acelorași oameni pe care i-au păgubit”, spune avocata Michelle Harrison, avocat al organizației EarthRights International, adăugând că persoanele vizate de cererile Chevron se tem acum să depună mărturie împotriva companiei.

Susținătorii reclamanților ecuadorieni spun că cererile Chevron de predare a metadatelor e-mail reprezintă ultima încercare a companiei de a câștiga un proces pe care, până în prezent, l-a pierdut în toate etapele sale. În 2011, Chevron a fost obligată la plata unor despăgubiri de 9 miliarde de dolari, sumă pe care tribunalul a dublat-o după refuzul companiei de a o achita, respingând totodată cererea de recurs a Chevron.

Precedent periculos

„Chiar dacă presupunem că proprietarii acelor conturi e-mail vizați de cererile Chevron nu sunt cetățeni americani, din asta nu rezultă că primul amendament devine irelevant. Dar, din păcate, jurisprudența curților americane în privința apărării dreptului la intimitate al utilizatorilor anonimi ai Internetului a fost în cel mai bun caz inconsistentă”, spune Julian Sanchez de la Cato Institute.

În procesul intentat de compania Dendrite International unor angajați de-ai săi, tribunalul a refuzat cererea companiei de dezvăluire a identității unora dintre aceștia, care criticaseră firma pe un forum Yahoo.

„Invocarea de către judecător a cetățeniei americane este greșită, iar utilizatorii vizați ar trebui să facă recurs. Constituția SUA se aplică tuturor persoanelor, inclusiv străinilor, care se află pe teritoriul Statelor Unite, precum și cetățenilor americani aflați în străinătate. Cererea de predare a metadatelor a fost formulată în SUA, deci se aplică Constituția americană”, spune Karl Manheim, profesor la Loyola School of Law din Los Angeles.

Nate Cardozo, avocat al organizației Electronic Frontier Foundation, atrage atenția că scandalul Snowden-NSA a arătat că, de fapt, definiția metadatelor este extrem de largă și că sentința în cazul Chevron creează un precedent periculos.

„E treaba mea, de exemplu, dacă vreau să-mi petrec noaptea acasă la un prieten și să îi folosesc computerul. Judecătorul nu e conștient de consecințe dacă își imaginează că dezvăluirea metadatelor e un simplu act de rutină. Se poate transforma într-un bulgăre de zăpadă. Odată creat acest precedent, va deveni din ce în ce mai ușor pentru ei să ceară și să obțină încălcări tot mai pronunțate ale intimității utilizatorilor de Internet”, subliniază Cardozo.