Scumpirea si suprataxarea la energie agraveaza inflatia si il impiedica pe Isarescu sa reduca dobanda

Banca Nationala a Romaniei nu isi va putea permite, cel mai probabil, sa ia masuri de relaxare a politicii monetare la urmatoarea sedinta a Consiliului de Administratie, programata marti, 5 februarie, din cauza majorarii preturilor reglementate si a suprataxelor impuse de guvern sectorului energetic, mai ales ca seful delegatiei FMI in Romania a declarat ca „nu ar fi intelept” din partea BNR sa reduca dobanda de politica monetara, cata vreme rata anuala a inflatiei ramane la niveluri inalte, de 4-5%, in afara intervalului tintit de banca centrala.

Aflata sub presiunea Uniunii Europene si a Fondului Monetar International (FMI), cea de-a doua cea mai saraca tara membra a UE a luat masuri de liberalizare a preturilor reglementate la energie electrica si gaze naturale, care au fost mentinute ani de zile, in mod artificial, sub nivelul costurilor si al pietei, in scopul de a-i proteja pe consumatori, scrie Reuters.

Aceasta masura va scumpi energia electrica si gazele naturale, atat pentru gospodarii, cat si pentru consumatorii industriali. Totodata, guvernul de stanga de la Bucuresti a impus suprataxe sectorului energetic si de extractie, precum si alte masuri care vor duce la majorarea preturilor bunurilor si serviciilor in intreaga economie, comenteaza cei de la Reuters.

Isarescu e „blocat la mantinela”

„Nu vad cum ar putea banca centrala sa reduca dobanda si nu ma astept sa faca asta. Majorarea preturilor administrate la energie constituie cel mai mare risc pentru inflatie anul acesta, urmata de noile taxe asupra sectorul energetic si alte impozite”, spune Georgiana Constantinescu, economist-sef la Credit Europe Bank.

Rata anuala a inflatiei a fost anul trecut de 4,95%, potrivit Institutului National de Statistica (INS), astfel ca BNR a ratat din nou tinta de inflatie, situata in intervalul 2% - 4%.

In 2012, grupa „energie electrica, gaze si incalzire centrala” a consemnat o scumpire cu 8,79% fata de anul anterior, in special ca urmare a majorarii preturilor la energie electrica cu peste 13%. Gazele s-au scumpit anul trecut cu 5,23%.

In decembrie 2012, fata de luna anterioara, energia electrica s-a scumpit cu 7,25%, ca urmare a includerii valorii certificatelor verzi in factura de energie electrica a consumatorilor finali”, in urma modificarii legislatiei sistemului de promovare a producerii energiei din surse regenerabile.

S-ar putea pune problema reducerii dobanzii de politica monetara doar daca inflatia se apropie de intervalul tintit de BNR si numai cu conditia ca cursul de schimb al leului sa fie stabil, a declarat, pentru Reuters, seful delegatiei FMI in Romania, Erik de Vrijer.

„Cata vreme inflatia se situteaza intre 4 si 5%, nu ar fi intelept sa se reduca dobanda-cheie”, a spus De Vrijer.

Amanarile electorale au agravat problema

Romania a amanat ani de zile dereglementarea preturilor la energie, pentru a-i proteja pe alegatori, al caror venit mediu este de 350 de euro pe luna, noteaza Reuters. Insa mentinerea in mod artificial a unor preturi reglementate scazute a descurajat investitiile private in facilitatile energetice romanesti, care sunt depasite si ineficiente si au mare nevoie de imbunatatiri si modernizari.

Cumulat, liberalizarea preturilor la energie si noile taxe impuse de Guvern vor adauga cel putin 1 punct procentual inflatiei pe 2013, si asta excluzand presiunea exercitata indirect asupra celorlalte preturi de consum, potrivit estimarilor FMI, citate de Reuters.

Efectul imediat al celor trei noi taxe impuse sectorului energetic ar putea adauga 0,3 puncte procentuale la imflatie, iar alte presiuni ar putea veni de la inasprirea fiscalitatii in agricultura si in sectorul microintreprinderilor.

Pe de alta parte, un an agricol bun, persistenta cererii interne slabe si aprecierea leului ar putea compensa presiunile de majorare a preturilor, considera analistii consultati de Reuters. Nivelul comparativ inalt al dobanzilor la leu ar putea sustine consolidarea cursului de schimb al monedei nationale de-a lungul intregului an.

„Leul se va tranzactiona in jurul palierului 4,35 unitati/euro si consideram ca acesta este nivelul sau optim. Un leu mai puternic va ajuta la stabilizarea economiei”, spune Daniel Hewitt, economist specializat in problemele Europei emergente la Barclays Capital.