Prețul petrolului în 2014: multe incertitudini în rândul analiștilor

Petrolul a început 2014 în aceeași notă în care a evoluat în 2013: West Texas Intermediate (WTI) a atins pe piața americană minimul ultimei luni, în timp ce Brent-ul s-a apreciat pe piața europeană.

De altfel, în pofida anticipațiilor optimiste ale pieței, care a pariat în ultimii trei ani pe ieftinirea petrolului ca urmare a majorării producției statelor non-OPEC și a revoluției tehnologiei de șist din SUA, petrolul, în special benchmark-ul de pe piețele globale, Brent-ul, s-a încăpățânat să termine an de an în apropierea nivelului de 108 dolari pe baril.

Și pentru 2014 situația este una similară. Unii analiști pariază pe o reducere a prețului ca urmare a majorării ofertei la nivel global, alții și-au pierdut speranța și consideră că era petrolului ieftin a apus definitiv.

WTI cu livrare în februarie a încheiat ziua de ieri pe New York Mercantile Exchange (NYMEX) la 95,44 dolari pe baril, în scădere cu 2,98 dolari, cel mai redus nivel înregistrat din 2 decembrie.

Brent-ul cu livrare în februarie a câștigat, în schimb, 30 de cenți, ajungând la 108,08 dolari pe baril pe bursa londoneză ICE Futures Europe. Brent-ul se tranzacționa ieri la o primă de 12,64 dolari față de WTI.

Prețul Brent-ului, stagnant pentru al treilea an consecutiv

Pentru al treilea an consecutiv, prețul internațional al petrolului Brent nu s-a mișcat în nicio direcție. La fel ca și în 2011 și 2012, în 2013 a fost înregistrat un preț mediu de 108 de dolari pe baril, anticipațiile pieței privind efectul majorării ofertei ca urmare a revoluției tehnologiei de șist asupra prețului nematerializându-se ca urmare a problemelor înregistrate cu producția în alte zone ale lumii.

Potrivit Financial Times, pentru mulți investitori în materii prime, dar și pentru fondurile de hedging, care-și asigură profiturile pariind pe volatilitate, evoluția prețului petrolului a însemnat venituri mai mici. Pentru băncile de investiții, de asemenea, un preț al petrolului relativ stabil se transpune într-o înghețare a activității, clienții lor neavând motive să apeleze la serviciile lor și să-și asigure, printr-un contract de hedging, un preț fix pentru o anumită cantitate. De altfel, OMV Petrom, cea mai mare companie de petrol și gaze din Sud-Est-ul Europei, de exemplu, a renunțat în 2013 la semnarea unui contract de hedging, deși anii anteriori a avut semnate astfel de contracte. Iar decizia OMV Petrom a avut efecte favorabile asupra profiturilor companiei.

Singurii care au beneficiat de relativa stagnare a prețului internațional al petrolului au fost membrii OPEC, care și-au asigurat venituri stabile.

2014: anul confirmării profețiilor investitorilor?

Întrebarea care rămâne este: vor decide investitorii să arunce prosopul sau 2014 va fi un an diferit față de 2011, 2012 și de 2013? 

Cei mai mulți dintre investitori chestionați de Financial Times cred că în 2014 li se vor îndeplini în sfârșit profețiile, majorarea producției urmând a surclasa o modestă majorare a producției, micșorând prețul internațional al petrolului și testând capacitatea OPEC de a putea face arbitraj pe piață și de a menține prețurile stabile.

"Revoluția tehnologiei de șist, care se suprapune pe o maturitate în exploatarea zăcămintelor offshore, sugerează un tablou robust al ofertei", susține Ed Morse, șeful diviziei de commmodities al Citi, bancă ce anticipează un nivel mediu de 98 de dolari pe baril în 2014, în scădere cu 10 dolari față de perioada 2011-2013.

"Tendița din ultimii ani va continua, pentru că nimic nu s-a schimbat", crede în schimb Michael Dei-Michei, de la JBC Energy, firmă de consultanță care estimează un nivel mediu de 110 dolari pe baril anul viitor, în creștere cu 2 dolari.

Petrolul: 50 de dolari sau 140 de dolari pe baril?

Și analiștii chestionați de Wall Street Journal par la fel de indeciși. Prețul WTI, cel puțin, a evoluat negativ ca urmare a problemelor de transport. Acestea s-au atenuat în ultimul timp, însă Sabine Schels, șeful diviziei de commodities la Bank of America Merrill Lynch, se îndoiește ca acestea vor dispărea pe termen lung.

"În următoarele 12-24 de luni, am putea să asistăm la o scădere a WTI la 50 de dolari pe baril, preț menit a stopa actualul ritm al producției din SUA", crede aceasta.

John Hummel, director de investiții la AIS Group, crede că exploatarea tuturor acestor noi resurse, pe baza cărora se speră în majorarea producției, este extrem de scumpă în comparație cu exploatarea resurselor tradiționale. În plus, Hummel se așteaptă la o reducere a producției de petrol și gaze de șist până în 2015.

"Dacă cererea la nivel global se accelerează și în economiile dezvoltate, nu numai în cele emergente, piața va fi tensionată", susține acesta.

"Prețurile vor fi volatile, însă în partea superioară", susține Hummel, care crede că nivelul de 140 de dolari pe baril din 2008 se va repeta, chiar dacă nu în 2014, în viitorul mai mult sau mai puțin apropiat.

Geopolitica și politica monetară a Fed, mai importante decât cererea și oferta

În ceea ce privește majorarea producției la nivel global, problemele geopolitice fac aproape imposibilă orice predicție. Cele trei state care și-au anunțat intenția de a-și majora producția, Libia, Irakul și Iranul au de depășit diferite obstacole, de la cele ce țin de infrastructura de transport, la cele ce țin de negocierile cu ceilalți membri OPEC sau la negocierile privind ridicarea embargoului impus Iranului.

În plus, în opt din ultimii zece ani, Agenția Internațională pentru Energie (IEA) a supra-estimat creșterea producției non-OPEC", a remarcat Tom Nelson, manager al Investec Asset Management’s Global Energy Fund, citat de Financial Times.

Paradoxal, chiar și în condițiile în care estimările IEA de majorare cu 1,2 milioane de barili pe zi a producției non-OPEC se adeveresc, prețul internațional al petrolului ar putea fi să nu profite de această evoluție ca urmare a majorării cererii în SUA și nu în statele emergente. Însă evoluția cererii din SUA rămâne în continuare la mâna politicii monetare a Fed, un alt element de care va depinde prețul petrolului. Dacă Fed va continua actuala politică monetară laxă, orice speranță de micșorare a prețului petrolului este deșartă.