Energy Report

Resursele Inseamna Putere

Wed10052022

Last updateFri, 12 Aug 2022 10am

Romana English
Back Home Petrol si Gaze Stiri Petrol si Gaze Rafinare si Marketing Efectul limitării livrării gazelor rusești pe rutele nordice: Prețul de pe BRM, chiar dacă s-a apreciat cu 16%, este cu 30 euro/MWh mai redus decât cel din Austria

Efectul limitării livrării gazelor rusești pe rutele nordice: Prețul de pe BRM, chiar dacă s-a apreciat cu 16%, este cu 30 euro/MWh mai redus decât cel din Austria

Prețul spot al gazului tranzacționat pe piața pentru ziua următoare operată de Bursa Română de Mărfuri (BRM) s-a majorat marți cu 116 lei/MWh în urma noilor limitări impuse de Gazprom a livrărilor către Europa. Deși aprecierea gazului pe piața autohtonă, de 16,2%, a fost similară cu cea de pe cea mai importantă piață regională, cea austriacă CEGH, prețul de pe BRM, de 168 euro/MWh (828,5 lei/MWh) a fost net inferior celui din Austria, de 201,4 euro/MWh, ca urmare a faptului că ruta sudică, prin gazoductul TurkStream, este singura rută de transport al gazului rusesc care funcționează normal, spre deosebire de rutele nordice, Nord Stream și Yamal.

Volumul de gaz cu livrare în ziua de miercuri tranzacționat marți a fost unul considerabil, de 66,8 GWh, chiar dacă mai redus fațăd e recordurile înregistrate săptămâna trecută, de peste 100 GWh/zi.

În ultimele 2 săptămâni, pe piața pentru ziua următoare operată de BRM au fost comercializate cantități record de gaze, de aproape 1,2 TWh, duble, dacă nu chiar triple, față de cele mai bune săptămâni de pe această piață, pe care de obicei se tranzacționau cel mult 30 GWh/zi.

O parte importantă din producția internă este alocată, prin legislația adoptată recent, alimentării consumului clienților casnici (la un preț de 150 lei/MWh plătit de furnizori producătorilor interni), respectiv CET-urilor (la un preț de 250 lei/MWh).

Drept urmare, din producția internă pe BRM se tranzacționează cantități reduse și destinate doar alimentării clienților non-casnici. Cum producția internă este deja “redistribuită” de autorități, o mare parte din gazul tranzacționat pe BRM, mai ales pe piața spot, provine din import.

În prezent, majoritatea gazului rusesc care intră în Europa o face în urma unor licitații lunare și, mai ales în ultimul timp, a unora zilnice.

Așa se face că, zilnic, în România au intrat în luna iulie și peste 130 GWh, deși rezervările pe termen mediu și lung (majoritar lunare) erau de maxim 40 GWh.

Potrivit unor surse din piață, mai nou, prin punctul de la Negru Vodă și prin cel de la Giurgiu-Ruse este importat nu numai gaz rusesc provenit din Turk Stream, ci și gaz din surse alternative.

În ziua de miercuri, potrivit Transgaz, România ar urma să importe 11 milioane metri cubi (116 GWh), din care 8,9 milioane mc (94,5 GWh) prin punctul de interconectare de la Negru Vodă și 1,1 milioane mc (11,5 GWh) prin cel de la Giurgiu-Ruse.

O parte din acest gaz (4,6 milioane mc sau 48,5 GWh) doar tranzitează România, urmând a ajunge în Ungaria.

Ungaria și-a înjumătățit importurile din Austria în ultima lună, de la 150 GWh/zi la 75 GWh/zi și și-a majorat importurile prin Serbia, de la 113 GWh/zi la 178 GWh/zi, și din România, de la 0 Gwh/zi la finalul lunii mai la o medie de 50 GWh/zi în prezent.

România are avantajul că se află pe traseul TurkStream, care deocamdată n-a fost afectat de diminuări de cantități livrate de gigantul rus Gazprom. Dimpotrivă, cel puțin în ceea ce privește importurile efectuate de companiile autohtone, acestea s-au majorat. Iar Rusia are relații prietenoase și contracte semnate pe termen lung atât cu Ungaria (care folosește România ca țară de tranzit), cât și cu Serbia. Cu alte cuvinte, probabil că fluxul prin TurkStream 2 este ultimul pe care Moscova ar putea să-l limiteze, spre deosebire de cele prin Nord Stream sau Yamal, deja afectate.

Și în luna august companiile din România, dar și din Ungaria (care folosesc infrastructura autohtonă pentru tranzit) vor continua să importe gaz, în principal rusesc, care va intra în țară prin punctul de interconectare de la Negru Vodă.

Motivul: capacitatea lunară de import rezervată prin punctul de la Negru Vodă pentru luna august este de 45,2 GWh/zi, în creștere cu 8 GWh sau 22% față de cea rezervată pentru luna iulie. Și în iulie, rezervările de capacitate de import lunare se majoraseră la 37 GWh/zi de la 34,2 GWh/zi în luna iunie.

În urma înmagazinărilor zilnice record din ultimul timp, favorizate și de un consum intern redus, de aproximativ 145 GWh, România a atins pe 23 iulie un procent de depozitare de 55,6% din capacitatea totală. În prezent în depozitele autohtone sunt depozitați aproximativ 18,24 TWh.

Tag Cloud