Energy Report

Resursele Inseamna Putere

Thu01272022

Last updateTue, 23 Nov 2021 1pm

Romana English
Back Home

242 items tagged "fracturare hidraulica"

Results 1 - 242 of 242

Agenția Europeană de Mediu: Poluarea în Europa a scăzut semnificativ din 1990 încoace, avântul gazelor naturale este una din explicații

Category: Batalia pe Resurse
Creat în Thursday, 06 August 2015 09:39

Centrala Brazi poluareEmisiile de gaze poluante s-au redus semnificativ în Europa din 1990 încoace, chiar dacă în ultimii 10 ani ritmul de reducere a acestor emisii a scăzut și sunt încă multe state care depășesc plafoanele convenite la nivel internațional, se arată într-un raport recent al Agenției Europene de Mediu (European Environment Agency- EEA).

Din cauza dezindustrializării masive, dar și grație unor investiții în tehnologii mai performante și mai curate, România se află în topul țărilor cu cea mai mare reducere a emisiilor poluante, reiese din raport.

Potrivit documentului citat, cumulat, la nivelul celor 28 de state membre UE, cel mai mult s-au redus emisiile de oxizi de sulf. Nivelul acestora în Europa era,în 2013, cu 87% mai scăzut decât în 1990, reducerea fiind datorată în principal sectorului de producție și distribuție de energie electrică, precum și consumului de energie din sectorul industrial.

"Această reducere este rezultatul unei combinații de factori: trecerea de la combustibili cu conținut ridicat de sulf la combustibili cu conținut scăzut de sulf, cum ar fi gazele naturale, în sectoarele legate de energie, montarea de instalații de desulfurare la facilitățile industriale, în special la centralele electrice, și impactul directivelor europene privind conținutul de sulf al combustibililor lichizi. Un factor important a fost schimbarea structurii producției de energie electrică, respectiv introducerea de unități de producție cu ciclu combinat (turbină cu gaze şi cazan recuperator de abur fără ardere suplimentară) și reducerea ponderii producției de electricitate pe bază de cărbune în cadrul mixului energetic", se arată în raportul EEA.

Doar între 2012 și 2013, emisiile de oxizi de sulf din UE au scăzut cu 14%, în principal grație reducerii emisiilor în Bulgaria, Spania, Grecia și România. Față de 1990, emisiile de oxizi de sulf din România au scăzut cu 77%, iar față de 2012 – cu 21,3%.

Reduceri de emisii și în România

Și alte tipuri de emisii poluante s-au redus masiv față de nivelurile din 1990, inclusiv trei tipuri de emisii responsabile cu formarea de ozon la nivelul solului: cele de monoxid de carbon (scădere de 66% între 1990 și 2013), compuși organici volatili nemetanici (-59%) și oxizi de azot (-59%).

"În ceea ce privește acești poluanți de bază, ritmul de reducere a emisiilor a scăzut în ultimii 10 ani", se precizează în raport.

Deși emisiile de monoxid de carbon din UE au scăzut cu 66% între 1990 și 2013, acestea s-au majorat totuși în 2013 față de 2012, cu 3%, în principal din cauza creșterilor consemnate în Italia, Belgia și Cehia. În 2013, cei mai mari emitenți de monoxid de carbon din UE, contribuind cu câte peste 10% la total, au fost patru dintre cele mai mari economii din Europa, respectiv Franța, Germania, Italia și Polonia.

În România, emisiile de monoxid de carbon au scăzut, la nivelul anului 2013, cu 39% față de 1990 și cu 7,6% față de 2012.

Emisiile de compuși organici volatili nemetanici au scăzut cu 59% din 1990 în 2013. Între 2012 și 2013, scăderea a fost de 0,9%, datorată în principal reducerilor din România, Spania și Marea Britanie. În România, reducerea a fost de 11% față de 1990 și de 7% față de 2012. În ceea ce privește oxizii de azot, aceastea au scăzut în UE, la nivelul anului 2013, cu 54% față de 1990 și cu 4,4% față de 2012. În România, scăderile au fost de 52%, respectiv 6,9%.

Gazele de șist – bune pentru mediu?

Europa ar trebui să înțeleagă imensele beneficii pentru mediu aduse de exploatarea gazelor de șist, declara, în urmă cu 2 luni, CEO-ul gigantului energetic american ExxonMobil, Rex Tillerson, arătând că boom-ul american al gazelor extrase din șisturi bituminoase prin fracturare hidraulică a dus la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră în SUA.

"Gazele de șist au fost esențiale în reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră în Statele Unite. Producția de gaze naturale a crescut, iar emisiile au scăzut, pe măsură ce centralele electrice pe gaze naturale au început să înlocuiască vechile unități de producție de electricitate pe bază de cărbune, semnificativ mai poluante", a spus Tillerson la Paris, la World Gas Conference.

Pe de altă parte, la aceeași conferință, CEO-ul BP, Bob Dudley, a arătat că boom-ul american al gazelor de șist a fost susținut semnificativ de legislația din SUA, potrivit căreia proprietarii de terenuri cu resurse minerale în subsol au drept de proprietate și asupra acestor resurse, drept care nu există în altă parte. "Este principalul motiv pentru care producția de gaze de șist nu a luat avânt în afara Statelor Unite", a spus și B.C. Triparthi, șeful GAIL India Ltd., cel mai mare distribuitor de gaze naturale din această țară.

Chevron, ExxonMobil și Royal Dutch Shell au renunțat la aproape toate operațiunile lor de explorare după zăcăminte de hidrocarburi din șisturi bituminoase, prin fracturare hidraulică, din Europa, Rusia și China. Motivele variază de la instituirea de sancțiuni economice împotriva Rusiei de către SUA și UE la moratoriul asupra fracturării hidraulice în Germania, rezultatele slabe ale lucrărilor de explorare din Polonia, ieftinirea petrolului de șist sub costul de producție sau opoziția organizațiilor de mediu și ale locuitorilor din zonele cu resurse din mai multe state europene.

De exemplu, în Polonia, în 2012, estimările oficiale privind resursele de gaze de șist au fost reduse drastic, la 346 – 768 miliarde de metri cubi, mult sub cifra avansată inițial de US Energy Information Administration, de 5,3 mii de miliarde de metri cubi.

Chevron a renunțat complet la proiectele sale de fracturare hidraulică din Europa în februarie, când a anunțat că se retrage din România. Shell, la rândul său, a anunțat că își reduce investițiile în dezvoltarea de zăcăminte de șist la nivel global cu 30%. Este vorba de concesiuni din Turcia, Ucraina și Argentina. Exxon s-a retras din Polonia și Ungaria și și-a suspendat operațiunile din Germania.

În prezent, în afară de Statele Unite, unde boom-ul fracturării hidraulice a creat supraproducție pe piețele mondiale de hidrocarburi, prăbușind prețul țițeiului, doar în China, Argentina și Canada mai există operațiuni de producție comercială de petrol și gaze de șist. Asta cu toate că SUA deține mai puțin de 10% din rezervele mondiale estimate de hidrocarburi din șisturi bituminoase. În Europa, incluzând Rusia, dar și în China, rezervele sunt triple față de cele americane, potrivit Energy Information Administration.

Agenția Europeană de Mediu: Poluarea în Europa a scăzut semnificativ din 1990 încoace, avântul gazelor naturale este una din explicații

Category: Batalia pe Resurse
Creat în Thursday, 06 August 2015 09:39

Centrala Brazi poluareEmisiile de gaze poluante s-au redus semnificativ în Europa din 1990 încoace, chiar dacă în ultimii 10 ani ritmul de reducere a acestor emisii a scăzut și sunt încă multe state care depășesc plafoanele convenite la nivel internațional, se arată într-un raport recent al Agenției Europene de Mediu (European Environment Agency- EEA).

Din cauza dezindustrializării masive, dar și grație unor investiții în tehnologii mai performante și mai curate, România se află în topul țărilor cu cea mai mare reducere a emisiilor poluante, reiese din raport.

Potrivit documentului citat, cumulat, la nivelul celor 28 de state membre UE, cel mai mult s-au redus emisiile de oxizi de sulf. Nivelul acestora în Europa era,în 2013, cu 87% mai scăzut decât în 1990, reducerea fiind datorată în principal sectorului de producție și distribuție de energie electrică, precum și consumului de energie din sectorul industrial.

"Această reducere este rezultatul unei combinații de factori: trecerea de la combustibili cu conținut ridicat de sulf la combustibili cu conținut scăzut de sulf, cum ar fi gazele naturale, în sectoarele legate de energie, montarea de instalații de desulfurare la facilitățile industriale, în special la centralele electrice, și impactul directivelor europene privind conținutul de sulf al combustibililor lichizi. Un factor important a fost schimbarea structurii producției de energie electrică, respectiv introducerea de unități de producție cu ciclu combinat (turbină cu gaze şi cazan recuperator de abur fără ardere suplimentară) și reducerea ponderii producției de electricitate pe bază de cărbune în cadrul mixului energetic", se arată în raportul EEA.

Doar între 2012 și 2013, emisiile de oxizi de sulf din UE au scăzut cu 14%, în principal grație reducerii emisiilor în Bulgaria, Spania, Grecia și România. Față de 1990, emisiile de oxizi de sulf din România au scăzut cu 77%, iar față de 2012 – cu 21,3%.

Reduceri de emisii și în România

Și alte tipuri de emisii poluante s-au redus masiv față de nivelurile din 1990, inclusiv trei tipuri de emisii responsabile cu formarea de ozon la nivelul solului: cele de monoxid de carbon (scădere de 66% între 1990 și 2013), compuși organici volatili nemetanici (-59%) și oxizi de azot (-59%).

"În ceea ce privește acești poluanți de bază, ritmul de reducere a emisiilor a scăzut în ultimii 10 ani", se precizează în raport.

Deși emisiile de monoxid de carbon din UE au scăzut cu 66% între 1990 și 2013, acestea s-au majorat totuși în 2013 față de 2012, cu 3%, în principal din cauza creșterilor consemnate în Italia, Belgia și Cehia. În 2013, cei mai mari emitenți de monoxid de carbon din UE, contribuind cu câte peste 10% la total, au fost patru dintre cele mai mari economii din Europa, respectiv Franța, Germania, Italia și Polonia.

În România, emisiile de monoxid de carbon au scăzut, la nivelul anului 2013, cu 39% față de 1990 și cu 7,6% față de 2012.

Emisiile de compuși organici volatili nemetanici au scăzut cu 59% din 1990 în 2013. Între 2012 și 2013, scăderea a fost de 0,9%, datorată în principal reducerilor din România, Spania și Marea Britanie. În România, reducerea a fost de 11% față de 1990 și de 7% față de 2012. În ceea ce privește oxizii de azot, aceastea au scăzut în UE, la nivelul anului 2013, cu 54% față de 1990 și cu 4,4% față de 2012. În România, scăderile au fost de 52%, respectiv 6,9%.

Gazele de șist – bune pentru mediu?

Europa ar trebui să înțeleagă imensele beneficii pentru mediu aduse de exploatarea gazelor de șist, declara, în urmă cu 2 luni, CEO-ul gigantului energetic american ExxonMobil, Rex Tillerson, arătând că boom-ul american al gazelor extrase din șisturi bituminoase prin fracturare hidraulică a dus la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră în SUA.

"Gazele de șist au fost esențiale în reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră în Statele Unite. Producția de gaze naturale a crescut, iar emisiile au scăzut, pe măsură ce centralele electrice pe gaze naturale au început să înlocuiască vechile unități de producție de electricitate pe bază de cărbune, semnificativ mai poluante", a spus Tillerson la Paris, la World Gas Conference.

Pe de altă parte, la aceeași conferință, CEO-ul BP, Bob Dudley, a arătat că boom-ul american al gazelor de șist a fost susținut semnificativ de legislația din SUA, potrivit căreia proprietarii de terenuri cu resurse minerale în subsol au drept de proprietate și asupra acestor resurse, drept care nu există în altă parte. "Este principalul motiv pentru care producția de gaze de șist nu a luat avânt în afara Statelor Unite", a spus și B.C. Triparthi, șeful GAIL India Ltd., cel mai mare distribuitor de gaze naturale din această țară.

Chevron, ExxonMobil și Royal Dutch Shell au renunțat la aproape toate operațiunile lor de explorare după zăcăminte de hidrocarburi din șisturi bituminoase, prin fracturare hidraulică, din Europa, Rusia și China. Motivele variază de la instituirea de sancțiuni economice împotriva Rusiei de către SUA și UE la moratoriul asupra fracturării hidraulice în Germania, rezultatele slabe ale lucrărilor de explorare din Polonia, ieftinirea petrolului de șist sub costul de producție sau opoziția organizațiilor de mediu și ale locuitorilor din zonele cu resurse din mai multe state europene.

De exemplu, în Polonia, în 2012, estimările oficiale privind resursele de gaze de șist au fost reduse drastic, la 346 – 768 miliarde de metri cubi, mult sub cifra avansată inițial de US Energy Information Administration, de 5,3 mii de miliarde de metri cubi.

Chevron a renunțat complet la proiectele sale de fracturare hidraulică din Europa în februarie, când a anunțat că se retrage din România. Shell, la rândul său, a anunțat că își reduce investițiile în dezvoltarea de zăcăminte de șist la nivel global cu 30%. Este vorba de concesiuni din Turcia, Ucraina și Argentina. Exxon s-a retras din Polonia și Ungaria și și-a suspendat operațiunile din Germania.

În prezent, în afară de Statele Unite, unde boom-ul fracturării hidraulice a creat supraproducție pe piețele mondiale de hidrocarburi, prăbușind prețul țițeiului, doar în China, Argentina și Canada mai există operațiuni de producție comercială de petrol și gaze de șist. Asta cu toate că SUA deține mai puțin de 10% din rezervele mondiale estimate de hidrocarburi din șisturi bituminoase. În Europa, incluzând Rusia, dar și în China, rezervele sunt triple față de cele americane, potrivit Energy Information Administration.

Soros renunță la 12 concesiuni de gaze naturale din Polonia, inclusiv din cauza înăspririi fiscalității

Category: Explorare si Productie
Creat în Tuesday, 21 July 2015 18:11

Polonia gaze de sistSan Leon Energy, o companie de petrol și gaze cu sediul în Dublin printre ai cărei acționari principali se numără miliardarul George Soros, a anunțat că va renunța la un număr de 12 concesiuni de gaze naturale din Polonia, urmărind să-și reducă expunerea pe activități de explorare și să se concentreze pe operațiuni de testare, dezvoltare și producție de petrol și gaze în Polonia.

Potrivit unui anunț al San Leon Energy, compania va renunța la concesiunile a 4 perimetre de hidrocarburi din Polonia și își va vinde drepturile aferente altor 8 companiei poloneze de stat PKN Orlen. Scopul este reducerea costurilor și îmbunătățirea cash-flow-ului operațional pe termen scurt.

"Decizia vine și ca urmare a introducerii de taxe anuale de concesiune semnificative în Polonia, în ultimii doi ani. Compania își menține angajamentele de dezvoltare față de perimetrele pe care le mai are concesionate în Polonia, inclusiv față de perimetrele de gaze de șist din Bazinul Baltic și față de recent anunțata descoperire de gaze din perimetrul Rawicz", a declarat președintele Consiliului de Administrație al San Leon Energy, Oisin Fanning, care controlează 1,32% din acțiunile companiei.

În februarie anul trecut, San Leon Energy anunța că a descoperit gaze naturale la o sondă verticală instalată într-o formațiune de șisturi din perimetrul Lewino, situat în Bazinul Baltic din nordul Poloniei.

"Suntem încrezători că putem să obținem debite reale comerciale. Dacă poți să demonstrezi că Polonia are gaze de șist exploatabile comercial, atunci asta ar fi un imbold și pentru alte țări. Aceasta este cea mai reușită fracturare hidraulică pe verticală până în prezent. Este o extrapolare la nivelul întregului Bazin Baltic. Este bine pentru San Leon și este bine pentru toți cei care forează în Polonia", spunea atunci Oisin Fanning. Potrivit raportului anual pe 2014 al San Leon Energy, compania își păstrează încă optimismul cu privire la această descoperire de gaze.

San Leon Energy, fosta Aurelian Oil&Gas, deține o concesiune de gaze și în România, la Bîlca, în județul Suceava, în apropiere de Mănăstirea Putna. Potrivit celor de la San Leon Energy, prima sondă pe concesiunea respectivă ar fi trebuit forată până la sfârșitul lui 2013.

Unul dintre acționarii principali ai companiei este Quantum Partners LP, controlată de miliardarul George Soros. Soros a intrat în acționariatul companiei de petrol și gaze în 2011, când a preluat un pachet de 22% din capitalul acesteia.

În ultimii doi ani, Polonia s-a confruntat cu un val de retrageri ale unor jucători majori din industria mondială de petrol și gaze din activitatea de explorare a zăcămintelor de gaze de șist. Rând pe rând s-au retras ConocoPhillips, Chevron, Total, Eni, ExxonMobil, Marathon Oil sau Talisman Energy.

Guvernul din Polonia a acordat peste 100 de licențe de explorare pentru gaze de șist, sperând să devină un producător european de top de hidrocarburi neconvenționale și să-și reducă dependența energetică față de centralele bazate pe cărbune și de importurile scumpe de gaze naturale din Rusia. Însă condițiile de explorare de la fața locului și în primul rând structura geologică a perimetrelor cu hidrocarburi s-au dovedit a fi mult mai dificile decât estimau inițial autoritățile și companiile interesate.

În plus, în 2012, estimările oficiale privind resursele de gaze de șist ale Poloniei au fost reduse drastic, la 346 – 768 miliarde de metri cubi, mult sub cifra avansată inițial de US Energy Information Administration, de 5,3 mii de miliarde de metri cubi. Multe din companiile concesionare au descoperit zăcăminte de gaze naturale pe perimetrele adjudecate, însă nu în cantități suficiente, care să permită exploatarea acestora în condiții de rentabilitate economică.

Pe lângă asta, investitorii au fost descurajați și de planurile autorităților poloneze de a înăspri fiscalitatea și legislația de mediu în industria de petrol și gaze.

Soros renunță la 12 concesiuni de gaze naturale din Polonia, inclusiv din cauza înăspririi fiscalității

Category: Explorare si Productie
Creat în Tuesday, 21 July 2015 18:11

Polonia gaze de sistSan Leon Energy, o companie de petrol și gaze cu sediul în Dublin printre ai cărei acționari principali se numără miliardarul George Soros, a anunțat că va renunța la un număr de 12 concesiuni de gaze naturale din Polonia, urmărind să-și reducă expunerea pe activități de explorare și să se concentreze pe operațiuni de testare, dezvoltare și producție de petrol și gaze în Polonia.

Potrivit unui anunț al San Leon Energy, compania va renunța la concesiunile a 4 perimetre de hidrocarburi din Polonia și își va vinde drepturile aferente altor 8 companiei poloneze de stat PKN Orlen. Scopul este reducerea costurilor și îmbunătățirea cash-flow-ului operațional pe termen scurt.

"Decizia vine și ca urmare a introducerii de taxe anuale de concesiune semnificative în Polonia, în ultimii doi ani. Compania își menține angajamentele de dezvoltare față de perimetrele pe care le mai are concesionate în Polonia, inclusiv față de perimetrele de gaze de șist din Bazinul Baltic și față de recent anunțata descoperire de gaze din perimetrul Rawicz", a declarat președintele Consiliului de Administrație al San Leon Energy, Oisin Fanning, care controlează 1,32% din acțiunile companiei.

În februarie anul trecut, San Leon Energy anunța că a descoperit gaze naturale la o sondă verticală instalată într-o formațiune de șisturi din perimetrul Lewino, situat în Bazinul Baltic din nordul Poloniei.

"Suntem încrezători că putem să obținem debite reale comerciale. Dacă poți să demonstrezi că Polonia are gaze de șist exploatabile comercial, atunci asta ar fi un imbold și pentru alte țări. Aceasta este cea mai reușită fracturare hidraulică pe verticală până în prezent. Este o extrapolare la nivelul întregului Bazin Baltic. Este bine pentru San Leon și este bine pentru toți cei care forează în Polonia", spunea atunci Oisin Fanning. Potrivit raportului anual pe 2014 al San Leon Energy, compania își păstrează încă optimismul cu privire la această descoperire de gaze.

San Leon Energy, fosta Aurelian Oil&Gas, deține o concesiune de gaze și în România, la Bîlca, în județul Suceava, în apropiere de Mănăstirea Putna. Potrivit celor de la San Leon Energy, prima sondă pe concesiunea respectivă ar fi trebuit forată până la sfârșitul lui 2013.

Unul dintre acționarii principali ai companiei este Quantum Partners LP, controlată de miliardarul George Soros. Soros a intrat în acționariatul companiei de petrol și gaze în 2011, când a preluat un pachet de 22% din capitalul acesteia.

În ultimii doi ani, Polonia s-a confruntat cu un val de retrageri ale unor jucători majori din industria mondială de petrol și gaze din activitatea de explorare a zăcămintelor de gaze de șist. Rând pe rând s-au retras ConocoPhillips, Chevron, Total, Eni, ExxonMobil, Marathon Oil sau Talisman Energy.

Guvernul din Polonia a acordat peste 100 de licențe de explorare pentru gaze de șist, sperând să devină un producător european de top de hidrocarburi neconvenționale și să-și reducă dependența energetică față de centralele bazate pe cărbune și de importurile scumpe de gaze naturale din Rusia. Însă condițiile de explorare de la fața locului și în primul rând structura geologică a perimetrelor cu hidrocarburi s-au dovedit a fi mult mai dificile decât estimau inițial autoritățile și companiile interesate.

În plus, în 2012, estimările oficiale privind resursele de gaze de șist ale Poloniei au fost reduse drastic, la 346 – 768 miliarde de metri cubi, mult sub cifra avansată inițial de US Energy Information Administration, de 5,3 mii de miliarde de metri cubi. Multe din companiile concesionare au descoperit zăcăminte de gaze naturale pe perimetrele adjudecate, însă nu în cantități suficiente, care să permită exploatarea acestora în condiții de rentabilitate economică.

Pe lângă asta, investitorii au fost descurajați și de planurile autorităților poloneze de a înăspri fiscalitatea și legislația de mediu în industria de petrol și gaze.

China a investit 3,7 mld $ în gaze de șist în ultimul cincinal

Category: Explorare si Productie
Creat în Thursday, 11 June 2015 10:14

screen shot 2014-01-17 at 11.24.59 meitu 1China a investit 3,7 miliarde de dolari în explorarea și dezvoltarea de zăcăminte de gaze de șist în ultimii cinci ani, se precizează ultimul raport al ministerului chinez al resurselor naturale, citat de Natural Gas Asia.

China beneficiază în prezent de 54 de zăcăminte de gaze de șist, extinse pe o arie de 170 de km pătrați. În total, chinezii au săpat 780 de puțuri în căutarea de gaze de șist, în perioada 2009-2014.

Dezvoltatorii au raportat rezerve geologice de aproximativ 500 de miliarde de metri cubi de gaze, inclusiv cele 106,75 miliarde de metri cubi considerate sigure și raportate de gigantul de stat Sinopec Corporation.

Până la finalul lui 2014, China a dezvoltat o capacitate de produție de gaze de șist de 3,2 miliarde metri cubi și a produs anul trecut 1,3 miliarde de gaze de șist.

În 2015, ministerul de resort din China intenționează să cheltuiască 109 milioane de dolari în explorarea de gaze de șist pentru a-și putea realiza ținta de producție.

Anul viitor, statul chinez și-a propus să producă 6m5 miliarde de metri cubi de gaze de șist, cifră ce ar trebui să se majoreze la 30 de miliarde până în 2020.

China a investit 3,7 mld $ în gaze de șist în ultimul cincinal

Category: Explorare si Productie
Creat în Thursday, 11 June 2015 10:14

screen shot 2014-01-17 at 11.24.59 meitu 1China a investit 3,7 miliarde de dolari în explorarea și dezvoltarea de zăcăminte de gaze de șist în ultimii cinci ani, se precizează ultimul raport al ministerului chinez al resurselor naturale, citat de Natural Gas Asia.

China beneficiază în prezent de 54 de zăcăminte de gaze de șist, extinse pe o arie de 170 de km pătrați. În total, chinezii au săpat 780 de puțuri în căutarea de gaze de șist, în perioada 2009-2014.

Dezvoltatorii au raportat rezerve geologice de aproximativ 500 de miliarde de metri cubi de gaze, inclusiv cele 106,75 miliarde de metri cubi considerate sigure și raportate de gigantul de stat Sinopec Corporation.

Până la finalul lui 2014, China a dezvoltat o capacitate de produție de gaze de șist de 3,2 miliarde metri cubi și a produs anul trecut 1,3 miliarde de gaze de șist.

În 2015, ministerul de resort din China intenționează să cheltuiască 109 milioane de dolari în explorarea de gaze de șist pentru a-și putea realiza ținta de producție.

Anul viitor, statul chinez și-a propus să producă 6m5 miliarde de metri cubi de gaze de șist, cifră ce ar trebui să se majoreze la 30 de miliarde până în 2020.

De ce nu a reușit SUA să exporte boom-ul american al hidrocarburilor de șist

Category: Explorare si Productie
Creat în Thursday, 19 March 2015 13:41

Chevron ONG-uri BUNDupă cinci ani și investiții de miliarde de dolari, marii giganți petrolieri ai lumii încep să renunțe la ambiția de a exporta boom-ul nord-american al petrolului și gazelor de șist la nivel global, pe fondul prăbușirii cotațiilor mondiale la hidrocarburi.

Chevron, ExxonMobil și Royal Dutch Shell au renunțat la aproape toate operațiunile lor de explorare după zăcăminte de hidrocarburi din șisturi bituminoase, prin fracturare hidraulică, din Europa, Rusia și China. Motivele variază de la instituirea de sancțiuni economice împotriva Rusiei de către SUA și UE la moratoriul asupra fracturării hidraulice în Germania, rezultatele slabe ale lucrărilor de explorare din Polonia la ieftinirea petrolului de șist sub costul de producție, scrie Wall Street Journal.

De exemplu, în Polonia, în 2012, estimările oficiale privind resursele de gaze de șist au fost reduse drastic, la 346 – 768 miliarde de metri cubi, mult sub cifra avansată inițial de US Energy Information Administration, de 5,3 mii de miliarde de metri cubi.

Chevron a renunțat complet la proiectele sale de fracturare hidraulică din Europa în februarie, când a anunțat că se retrage din România. Shell, la rândul său, a anunțat că își reduce investițiile în dezvoltarea de zăcăminte de șist la nivel global cu 30%. Este vorba de concesiuni din Turcia, Ucraina și Argentina. Exxon s-a retras din Polonia și Ungaria și și-a suspendat operațiunile din Germania.

În prezent, în afară de Statele Unite, unde boom-ul fracturării hidraulice a creat supraproducție pe piețele mondiale de hidrocarburi, prăbușind prețul țițeiului, doar în China, Argentina și Canada mai există operațiuni de producție comercială de petrol și gaze de șist. Asta cu toate că SUA deține mai puțin de 10% din rezervele mondiale estimate de hidrocarburi din șisturi bituminoase. În Europa, incluzând Rusia, dar și în China, rezervele sunt triple față de cele americane, potrivit Energy Information Administration.

O eventuală revenire a prețurilor la țiței ar schimba datele problemei, întrucât le-ar permite marilor companii să efectueze investiții mai riscante. Regiuni promițătoare din punct de vedere al zăcămintelor există și în afara SUA, două dintre ele fiind Argentina și Algeria. Există planuri de foraj în Marea Britanie, iar în Polonia, micile companii petroliere continuă lucrările de explorare, în pofida rezultatelor descurajatoare ale rivalilor lor de mari dimensiuni.

"Ca și în SUA, micile companii vor fi cele care vor obține primele rezultate pozitive", spune Oisin Fanning, CEO al San Leon Energy, firmă listată la Londra care a anunțat în februarie descoperirea unui zăcământ de gaze de șist exploatabil comercial în Polonia și estimează că va începe producția în 2016. Printre acționarii principali ai San Leon Energy se numără miliardarul George Soros și Blackrock Inc., cel mai mare administrator de active din lume.

Birocrație și costuri mari

Spre deosebire de forajul clasic, exploatarea de țiței și gaze prin fracturare hidraulică presupune forarea a numeroase sonde în perioade scurte de timp, durata de exploatare a unei sonde fiind mult mai scurtă. Tehnologia se potrivește de minune micilor producători din America de Nord, dar, se pare, nu și pentru giganți precum Exxon și Shell. În industria hidrocarburilor de șist, deciziile trebuie luate rapid, ceea ce este dificil în companii cu ierarhii executive stufoase și proceduri birocratice lente de aprobare a proiectelor.

ConocoPhillips este singurul gigant petrolier mondial care încă desfășoară operațiuni în Polonia. Exxon a părăsit Ungaria în 2009 și Polonia în 2012. Proiectele Exxon din Germania au fost blocate de moratoriul impus de stat asupra fracturării hidraulice, iar sancțiunile occidentale împotriva Moscovei au împiedicat dezvoltarea operațiunilor cu zăcăminte de hidrocarburi de șist din Rusia. Exxon mai are operațiuni de explorare de șisturi bituminoase în Argentina și Columbia, pe lângă cele din America de Nord.

Una dintre problemele cu care s-au confruntat companiile a fost costul mare al forajului prin fracturare hidraulică în afara SUA în perioade de reducere a prețurilor de vânzare la țiței. Forarea de sonde de explorare în regiuni noi presupune experimente și nu poate beneficia de economiile de scală prezente regiunile dezvoltate din acest punct de vedere. În Polonia sau China, forajul unei sonde de explorare costă circa 25 milioane dolari, față de 5 milioane dolari în SUA.

Cei de la Shell au discutat pentru prima oară posibilitatea de a explora după petrol și gaze de șist în China în 2006. La acea dată, compania încheiase deja acorduri de concesiune pentru concesiuni de șist în Suedia, Turcia, Rusia și Ucraina. Sancțiunile economice au deraiat planurile din Rusia și Ucraina. Shell a părăsit Suedia în 2011, după explorări lipsite de succes. Compania analizează în prezent rezultatele sondelor de explorare din Turcia și așteaptă clarificări de la guvernul Africii de Sud cu privire la posibile proiecte similare.

În China, Shell a descoperit gaze de șist în 2011. Însă din cauza geologiei complicate, a infrastructurii deficitare și a protestelor ecologiste, lucrările au mers foarte greu, iar compania a decis anul trecut să renunțe.

Țările cu companii petroliere de stat puternice, precum China, Argentina sau Arabia Saudită, au cele mai mari șanse să dezvolte cu succes zăcăminte de hidrocarburi de șist. Ele beneficiază de sprijinul guvernului și au bani mulți. În plus, angajamentul lor față de țările respective este pe termen lung, deci își pot permite să investească pe termen lung", conchide Melissa Stark, expert în petrol și gaze la Accenture.

Un eșec al viitorului prezidențiabil Hillary Clinton?

În septembrie anul trecut, publicația Mother Jones a publicat un articol intitulat "Cum a <vândut> Hillary Clinton fracturarea hidraulică în întreaga lume", articol care prezintă modul în care, în mandatul de secretar de stat al lui Clinton, Departamentul de Stat al SUA a colaborat îndeaproape cu mari companii energetice americane pentru a promova dezvoltarea de zăcăminte de gaze de șist prin fracturare hidraulică la nivel global, ca parte a unui demers american mai amplu de luptă împotriva schimbărilor climatice, de creștere a resurselor energetice ale lumii și de subminare a influenței politice exercitate de Rusia în Europa prin "arma" Gazprom.

"Potrivit declarațiilor, telegramelor diplomatice și altor documente obținute de Mother Jones, în cadrul programului derulat de către Departamentul de Stat, oficiali americani, unii dintre ei având legături strânse cu industria energetică, au ajutat companii petroliere americane să obțină concesiuni de gaze de șist extrem de profitabile în străinătate, stârnind îndoieli cu privire la adevăratele interese servite de către respectivul program", scrie publicația citată.

În articol, în care sunt prezentate demersurile de lobby și advocacy pentru dezvoltarea gazelor de șist purtate de americani în mai multe state din Europa, cum ar fi Polonia, Bulgaria sau România, dar și la Comisia Europeană, se afirmă că, în unele cazuri, Departamentul de Stat s-a implicat direct în negocierea acordurilor petroliere dintre guvernele respective și companiile americane.

Astfel, potrivit sursei citate, Mark Gitenstein, în postura sa de ambasador al SUA la București, s-a întâlnit cu directori ai Chevron și cu oficiali români, pentru a-i presa pe cei din urmă să concesioneze către Chevron perimetre de explorare pentru gaze de șist.

"Românii stăteau cu perimetrele și nu făceau nimic, iar cei de la Chevron erau nemulțumiți. Așa că am intervenit. Este ceea ce fac ambasadorii în mod tradițional în numele companiilor americane", a declarat Gitenstein pentru Mother Jones. Atât înainte, cât și după mandatul său de ambasador la București, Mark Gitenstein a lucrat pentru firma de avocatură și lobby Mayer Brown, printre ai cărei clienți s-a numărat și Chevron.

De ce nu a reușit SUA să exporte boom-ul american al hidrocarburilor de șist

Category: Explorare si Productie
Creat în Thursday, 19 March 2015 13:41

Chevron ONG-uri BUNDupă cinci ani și investiții de miliarde de dolari, marii giganți petrolieri ai lumii încep să renunțe la ambiția de a exporta boom-ul nord-american al petrolului și gazelor de șist la nivel global, pe fondul prăbușirii cotațiilor mondiale la hidrocarburi.

Chevron, ExxonMobil și Royal Dutch Shell au renunțat la aproape toate operațiunile lor de explorare după zăcăminte de hidrocarburi din șisturi bituminoase, prin fracturare hidraulică, din Europa, Rusia și China. Motivele variază de la instituirea de sancțiuni economice împotriva Rusiei de către SUA și UE la moratoriul asupra fracturării hidraulice în Germania, rezultatele slabe ale lucrărilor de explorare din Polonia la ieftinirea petrolului de șist sub costul de producție, scrie Wall Street Journal.

De exemplu, în Polonia, în 2012, estimările oficiale privind resursele de gaze de șist au fost reduse drastic, la 346 – 768 miliarde de metri cubi, mult sub cifra avansată inițial de US Energy Information Administration, de 5,3 mii de miliarde de metri cubi.

Chevron a renunțat complet la proiectele sale de fracturare hidraulică din Europa în februarie, când a anunțat că se retrage din România. Shell, la rândul său, a anunțat că își reduce investițiile în dezvoltarea de zăcăminte de șist la nivel global cu 30%. Este vorba de concesiuni din Turcia, Ucraina și Argentina. Exxon s-a retras din Polonia și Ungaria și și-a suspendat operațiunile din Germania.

În prezent, în afară de Statele Unite, unde boom-ul fracturării hidraulice a creat supraproducție pe piețele mondiale de hidrocarburi, prăbușind prețul țițeiului, doar în China, Argentina și Canada mai există operațiuni de producție comercială de petrol și gaze de șist. Asta cu toate că SUA deține mai puțin de 10% din rezervele mondiale estimate de hidrocarburi din șisturi bituminoase. În Europa, incluzând Rusia, dar și în China, rezervele sunt triple față de cele americane, potrivit Energy Information Administration.

O eventuală revenire a prețurilor la țiței ar schimba datele problemei, întrucât le-ar permite marilor companii să efectueze investiții mai riscante. Regiuni promițătoare din punct de vedere al zăcămintelor există și în afara SUA, două dintre ele fiind Argentina și Algeria. Există planuri de foraj în Marea Britanie, iar în Polonia, micile companii petroliere continuă lucrările de explorare, în pofida rezultatelor descurajatoare ale rivalilor lor de mari dimensiuni.

"Ca și în SUA, micile companii vor fi cele care vor obține primele rezultate pozitive", spune Oisin Fanning, CEO al San Leon Energy, firmă listată la Londra care a anunțat în februarie descoperirea unui zăcământ de gaze de șist exploatabil comercial în Polonia și estimează că va începe producția în 2016. Printre acționarii principali ai San Leon Energy se numără miliardarul George Soros și Blackrock Inc., cel mai mare administrator de active din lume.

Birocrație și costuri mari

Spre deosebire de forajul clasic, exploatarea de țiței și gaze prin fracturare hidraulică presupune forarea a numeroase sonde în perioade scurte de timp, durata de exploatare a unei sonde fiind mult mai scurtă. Tehnologia se potrivește de minune micilor producători din America de Nord, dar, se pare, nu și pentru giganți precum Exxon și Shell. În industria hidrocarburilor de șist, deciziile trebuie luate rapid, ceea ce este dificil în companii cu ierarhii executive stufoase și proceduri birocratice lente de aprobare a proiectelor.

ConocoPhillips este singurul gigant petrolier mondial care încă desfășoară operațiuni în Polonia. Exxon a părăsit Ungaria în 2009 și Polonia în 2012. Proiectele Exxon din Germania au fost blocate de moratoriul impus de stat asupra fracturării hidraulice, iar sancțiunile occidentale împotriva Moscovei au împiedicat dezvoltarea operațiunilor cu zăcăminte de hidrocarburi de șist din Rusia. Exxon mai are operațiuni de explorare de șisturi bituminoase în Argentina și Columbia, pe lângă cele din America de Nord.

Una dintre problemele cu care s-au confruntat companiile a fost costul mare al forajului prin fracturare hidraulică în afara SUA în perioade de reducere a prețurilor de vânzare la țiței. Forarea de sonde de explorare în regiuni noi presupune experimente și nu poate beneficia de economiile de scală prezente regiunile dezvoltate din acest punct de vedere. În Polonia sau China, forajul unei sonde de explorare costă circa 25 milioane dolari, față de 5 milioane dolari în SUA.

Cei de la Shell au discutat pentru prima oară posibilitatea de a explora după petrol și gaze de șist în China în 2006. La acea dată, compania încheiase deja acorduri de concesiune pentru concesiuni de șist în Suedia, Turcia, Rusia și Ucraina. Sancțiunile economice au deraiat planurile din Rusia și Ucraina. Shell a părăsit Suedia în 2011, după explorări lipsite de succes. Compania analizează în prezent rezultatele sondelor de explorare din Turcia și așteaptă clarificări de la guvernul Africii de Sud cu privire la posibile proiecte similare.

În China, Shell a descoperit gaze de șist în 2011. Însă din cauza geologiei complicate, a infrastructurii deficitare și a protestelor ecologiste, lucrările au mers foarte greu, iar compania a decis anul trecut să renunțe.

Țările cu companii petroliere de stat puternice, precum China, Argentina sau Arabia Saudită, au cele mai mari șanse să dezvolte cu succes zăcăminte de hidrocarburi de șist. Ele beneficiază de sprijinul guvernului și au bani mulți. În plus, angajamentul lor față de țările respective este pe termen lung, deci își pot permite să investească pe termen lung", conchide Melissa Stark, expert în petrol și gaze la Accenture.

Un eșec al viitorului prezidențiabil Hillary Clinton?

În septembrie anul trecut, publicația Mother Jones a publicat un articol intitulat "Cum a <vândut> Hillary Clinton fracturarea hidraulică în întreaga lume", articol care prezintă modul în care, în mandatul de secretar de stat al lui Clinton, Departamentul de Stat al SUA a colaborat îndeaproape cu mari companii energetice americane pentru a promova dezvoltarea de zăcăminte de gaze de șist prin fracturare hidraulică la nivel global, ca parte a unui demers american mai amplu de luptă împotriva schimbărilor climatice, de creștere a resurselor energetice ale lumii și de subminare a influenței politice exercitate de Rusia în Europa prin "arma" Gazprom.

"Potrivit declarațiilor, telegramelor diplomatice și altor documente obținute de Mother Jones, în cadrul programului derulat de către Departamentul de Stat, oficiali americani, unii dintre ei având legături strânse cu industria energetică, au ajutat companii petroliere americane să obțină concesiuni de gaze de șist extrem de profitabile în străinătate, stârnind îndoieli cu privire la adevăratele interese servite de către respectivul program", scrie publicația citată.

În articol, în care sunt prezentate demersurile de lobby și advocacy pentru dezvoltarea gazelor de șist purtate de americani în mai multe state din Europa, cum ar fi Polonia, Bulgaria sau România, dar și la Comisia Europeană, se afirmă că, în unele cazuri, Departamentul de Stat s-a implicat direct în negocierea acordurilor petroliere dintre guvernele respective și companiile americane.

Astfel, potrivit sursei citate, Mark Gitenstein, în postura sa de ambasador al SUA la București, s-a întâlnit cu directori ai Chevron și cu oficiali români, pentru a-i presa pe cei din urmă să concesioneze către Chevron perimetre de explorare pentru gaze de șist.

"Românii stăteau cu perimetrele și nu făceau nimic, iar cei de la Chevron erau nemulțumiți. Așa că am intervenit. Este ceea ce fac ambasadorii în mod tradițional în numele companiilor americane", a declarat Gitenstein pentru Mother Jones. Atât înainte, cât și după mandatul său de ambasador la București, Mark Gitenstein a lucrat pentru firma de avocatură și lobby Mayer Brown, printre ai cărei clienți s-a numărat și Chevron.

Chevron accelerează ritmul de înstrăinare a unor active, intenționând să obțină 15 miliarde $

Category: Batalia pe Resurse
Creat în Wednesday, 11 March 2015 09:48

 Chevron rezultateChevron Corp, gigantul american care și-a anunțat recent ieșirea de pe piața românească, vrea să-și majoreze cu 50% valoarea activelor pe care ar urma să le înstrăineze, sperând să obțină aproximativ 15 miliarde de dolari din vânzarea acestora.

În plus, aflat sub presiunea prețului redus al petrolului, gigantul american își va reduce cu 13% cheltuielile, potrivit Bloomberg,urmând a ajunge la un nivel de 35 de miliarde de dolari. Cu toate acestea, compania americană susține că vrea să-și majoreze producția cu 20%, pînă la un nivel de 3,1 milioane de barili pe zi până la finalul lui 2017.

Rivalii celor de Chevron, Exxon Mobil a anunțat la rândul său o reducere a cheltuielilor cu 12%, până la un nivel de 34 miliarde de dolari. Potrivit CEO-ului Exxon, Rex Tillerson, gigantul american ar urma să-și majoreze totuși producția cu 7,5% până la finalul anului 2017, la 4,3 milioane de barili pe zi.

Chevron a renunțat deja la concesiunile din România, Polonia, Ucraina și Lituania

În urmă cu 3 săptămâni, Chevron a anunțat că renunță la concesiunile de gaze de șist din România, ultimele de acest tip pe care le deține în Europa, după ce, anterior, compania americană abandonase proiecte similare în Polonia, Lituania și Ucraina.

Încă din luna ianuarie, Energy Report a scris că, în prima jumătate a lunii, o subsidiară a americanilor, respectiv Chevron România Holdings BV Amsterdam sucursala Bucureşti, a înaintat cerere de radiere, cerere acceptată de Tribunalul Bucureşti, motivul radierii fiind încetarea activităţii sucursalei.

Anul trecut, Chevron România Exploration and Production, subsidiara implicată direct în activitățile de explorare de pe perimetrele concesionate de americani, şi-a majorat capitalul social cu 5,5 milioane de dolari la sfârşitul verii şi cu 29 milioane de dolari în primăvară, sumă subscrisă şi vărsată integral de asociatul unic Chevron Romania Holding BV, potrivit documentelor companiei, consultate de Energy Report.

 

Chevron accelerează ritmul de înstrăinare a unor active, intenționând să obțină 15 miliarde $

Category: Batalia pe Resurse
Creat în Wednesday, 11 March 2015 09:48

 Chevron rezultateChevron Corp, gigantul american care și-a anunțat recent ieșirea de pe piața românească, vrea să-și majoreze cu 50% valoarea activelor pe care ar urma să le înstrăineze, sperând să obțină aproximativ 15 miliarde de dolari din vânzarea acestora.

În plus, aflat sub presiunea prețului redus al petrolului, gigantul american își va reduce cu 13% cheltuielile, potrivit Bloomberg,urmând a ajunge la un nivel de 35 de miliarde de dolari. Cu toate acestea, compania americană susține că vrea să-și majoreze producția cu 20%, pînă la un nivel de 3,1 milioane de barili pe zi până la finalul lui 2017.

Rivalii celor de Chevron, Exxon Mobil a anunțat la rândul său o reducere a cheltuielilor cu 12%, până la un nivel de 34 miliarde de dolari. Potrivit CEO-ului Exxon, Rex Tillerson, gigantul american ar urma să-și majoreze totuși producția cu 7,5% până la finalul anului 2017, la 4,3 milioane de barili pe zi.

Chevron a renunțat deja la concesiunile din România, Polonia, Ucraina și Lituania

În urmă cu 3 săptămâni, Chevron a anunțat că renunță la concesiunile de gaze de șist din România, ultimele de acest tip pe care le deține în Europa, după ce, anterior, compania americană abandonase proiecte similare în Polonia, Lituania și Ucraina.

Încă din luna ianuarie, Energy Report a scris că, în prima jumătate a lunii, o subsidiară a americanilor, respectiv Chevron România Holdings BV Amsterdam sucursala Bucureşti, a înaintat cerere de radiere, cerere acceptată de Tribunalul Bucureşti, motivul radierii fiind încetarea activităţii sucursalei.

Anul trecut, Chevron România Exploration and Production, subsidiara implicată direct în activitățile de explorare de pe perimetrele concesionate de americani, şi-a majorat capitalul social cu 5,5 milioane de dolari la sfârşitul verii şi cu 29 milioane de dolari în primăvară, sumă subscrisă şi vărsată integral de asociatul unic Chevron Romania Holding BV, potrivit documentelor companiei, consultate de Energy Report.

 

Fracturare hidraulică între autorități și locuitorii din sudul statului New York, care preferă secesiunea și legislația din Pennsylvania

Category: Explorare si Productie
Creat în Tuesday, 10 March 2015 11:07

bildeMișcările secesioniste, începând cu revoluția americană de la 1776 sau Războiul Civil, au în primul rând nu motivații naționaliste, ci economice.

Ultima tentativă de secesiune de pe continentul american are ca principală cauză exploatarea de gaze de șist. Mai exact interdicția impusă de guvernatorul statului New York, Andrew Cuomo, în ceea ce privește utilizarea tehnologiei fracturării hidraulice.

Astfel, locuitorii a 15 comunități din regiunea Southern Tier, din sudul statului New York analizează posibilitatea retrasării graniței dintre Pennsylvania și New York, pentru a beneficia de legislația mai favorabilă din statul vecin.

Fermierii din cele 15 comunități din New York privesc cu invidie la vecinii lor din Pennsylvania, unde exploatarea gazelor de șist prin tehnologia fracturării hidraulice este permisă, care își construiesc noi hambare, achiziționează echipamente moderne și construiesc noi școli și spitale. În zonele în care locuiesc ei, la numai câțiva kilometri mai la nord, fermele arată mult mai rău, echipamentele sunt învechite, iar noile construcții sunt o raritate.

“Guvernatorul Cuomo a distrus speranțele, visurile și șansele de salvare economică a mii de familii de fermieri și comunități rurale care au așteptat cu o răbdare ca guvernul să facă ceea ce se cuvine", a declarat Karen Moreau, directorul executiv al Petroleum Council din statul New York, citată de Oilprice.com.

Taxe pe proprietae și costuri cu energia mai mari

Potrivit acestuia, diferența dintre bunăstarea celor două comunități despărțite de doar câțiva km este asemănătoare cu cea existentă pe timpul Războiului Rece între locuitorii Berlinului de Vest și cei ai Berlinului de Est. Nu numai că autoritățile din New York le interzic fermierilor șansa câștigării unui venit considerabil de pe urma exploatării de gaze de șist, dar aceștia mai sunt împovărați și cu taxe pe proprietate mult mai ridicate și plătesc și un preț mult mai piperat decât vecinii lor din Pennsylvania pe gaze naturale.

“O fermă de 80 de hectare, cu o casă și clădiri auxiliare modeste achită taxe pe proprietate în valoare de 20.000 de dolari pe an. În plus, chiar dacă în subsolul propriei ferme dețin rezerve de gaze naturale, interdicțiile autorităților și lipsa infrastructurii conduc la situația paradoxală ca aceștia să aibă cele mai mari costuri cu energia din SUA", susține Karen Moreau.

Guvernatorul statului New York a decis interzicerea permanentă a utilizării tehnologiei fracturării hidraulice pe 17 decembrie 2014, ca urmare a declarațiilor șefului comisei statale pentru sănătate Dr. Howard Zucker, care a afirmat că îi consideră pe toți cetățenii statului New York pacienții săi. "Nu ne permitem să facem nicio greșeală. Riscurile potențiale sunt prea mari, în realitate ele nici măcar nu sunt pe deplin cunoscute".

Secesiunea, ultima soluție

Potrivit unui sondaj recent realizat de Quinnipiac University, 55% din cetățenii statului New York sunt de acord cu decizia guvernatorului, în timp ce 25% dintre aceștia se opun acesteia.

Nemulțumirile locuitorilor din Southern Tier față de autoritățile statului New York s-au intensificat și ca urmare a faptului că în aceeași perioadă în care a fost interzisă fracturarea hidraulică, a fost refuzată și cererea privind construirea a două cazinouri în regiune.

Drept urmare, unul dintre reprezentanții comunității în Senatul statului New York, republicanul Tom Libous din Binghamton, le-a scris propriilor alegători, întrebându-i dacă sunt interesați de o secesiune. Retrasarea granițelor dintre New York și Pennsylvania ar implica însă eforturi coordonate din partea legislaturilor celor două state, dar și a guvernului federal. 

Fracturare hidraulică între autorități și locuitorii din sudul statului New York, care preferă secesiunea și legislația din Pennsylvania

Category: Explorare si Productie
Creat în Tuesday, 10 March 2015 11:07

bildeMișcările secesioniste, începând cu revoluția americană de la 1776 sau Războiul Civil, au în primul rând nu motivații naționaliste, ci economice.

Ultima tentativă de secesiune de pe continentul american are ca principală cauză exploatarea de gaze de șist. Mai exact interdicția impusă de guvernatorul statului New York, Andrew Cuomo, în ceea ce privește utilizarea tehnologiei fracturării hidraulice.

Astfel, locuitorii a 15 comunități din regiunea Southern Tier, din sudul statului New York analizează posibilitatea retrasării graniței dintre Pennsylvania și New York, pentru a beneficia de legislația mai favorabilă din statul vecin.

Fermierii din cele 15 comunități din New York privesc cu invidie la vecinii lor din Pennsylvania, unde exploatarea gazelor de șist prin tehnologia fracturării hidraulice este permisă, care își construiesc noi hambare, achiziționează echipamente moderne și construiesc noi școli și spitale. În zonele în care locuiesc ei, la numai câțiva kilometri mai la nord, fermele arată mult mai rău, echipamentele sunt învechite, iar noile construcții sunt o raritate.

“Guvernatorul Cuomo a distrus speranțele, visurile și șansele de salvare economică a mii de familii de fermieri și comunități rurale care au așteptat cu o răbdare ca guvernul să facă ceea ce se cuvine", a declarat Karen Moreau, directorul executiv al Petroleum Council din statul New York, citată de Oilprice.com.

Taxe pe proprietae și costuri cu energia mai mari

Potrivit acestuia, diferența dintre bunăstarea celor două comunități despărțite de doar câțiva km este asemănătoare cu cea existentă pe timpul Războiului Rece între locuitorii Berlinului de Vest și cei ai Berlinului de Est. Nu numai că autoritățile din New York le interzic fermierilor șansa câștigării unui venit considerabil de pe urma exploatării de gaze de șist, dar aceștia mai sunt împovărați și cu taxe pe proprietate mult mai ridicate și plătesc și un preț mult mai piperat decât vecinii lor din Pennsylvania pe gaze naturale.

“O fermă de 80 de hectare, cu o casă și clădiri auxiliare modeste achită taxe pe proprietate în valoare de 20.000 de dolari pe an. În plus, chiar dacă în subsolul propriei ferme dețin rezerve de gaze naturale, interdicțiile autorităților și lipsa infrastructurii conduc la situația paradoxală ca aceștia să aibă cele mai mari costuri cu energia din SUA", susține Karen Moreau.

Guvernatorul statului New York a decis interzicerea permanentă a utilizării tehnologiei fracturării hidraulice pe 17 decembrie 2014, ca urmare a declarațiilor șefului comisei statale pentru sănătate Dr. Howard Zucker, care a afirmat că îi consideră pe toți cetățenii statului New York pacienții săi. "Nu ne permitem să facem nicio greșeală. Riscurile potențiale sunt prea mari, în realitate ele nici măcar nu sunt pe deplin cunoscute".

Secesiunea, ultima soluție

Potrivit unui sondaj recent realizat de Quinnipiac University, 55% din cetățenii statului New York sunt de acord cu decizia guvernatorului, în timp ce 25% dintre aceștia se opun acesteia.

Nemulțumirile locuitorilor din Southern Tier față de autoritățile statului New York s-au intensificat și ca urmare a faptului că în aceeași perioadă în care a fost interzisă fracturarea hidraulică, a fost refuzată și cererea privind construirea a două cazinouri în regiune.

Drept urmare, unul dintre reprezentanții comunității în Senatul statului New York, republicanul Tom Libous din Binghamton, le-a scris propriilor alegători, întrebându-i dacă sunt interesați de o secesiune. Retrasarea granițelor dintre New York și Pennsylvania ar implica însă eforturi coordonate din partea legislaturilor celor două state, dar și a guvernului federal. 

Chevron renunță la gazele de șist din România, dând încă o lovitură grea viselor euroatlantice de eliberare de dependența energetică de Rusia

Category: Batalia pe Resurse
Creat în Saturday, 21 February 2015 12:26

Chevron ONG-uri BUNChevron a anunțat că renunță la concesiunile de gaze de șist din România, ultimele de acest tip pe care le deține în Europa, dând încă o lovitură grea viselor euroatlantice de eliberare a Europei de dependența de importurile de gaze naturale de la gigantul rus de stat Gazprom, după ce, anterior, compania americană abandonase proiecte similare în Polonia, Lituania și Ucraina.

Renunțarea la proiectele de dezvoltare de zăcăminte de gaze de șist prin fracturare hidraulică din Polonia a fost anunțată de Chevron luna trecută. Anul trecut, Chevron a abandonat concesiunile de perimetre de șisturi bituminoase din Lituania și Ucraina.

"Mai rămâne România, unde suntem în curs de renunțare la concesiunile noastre", a declarat, vineri, un purtător de cuvânt al Chevron, citat de Wall Street Journal, fără să precizeze motivele deciziei.

Potrivit unui anunț al Chevron pentru investitori, anul trecut Chevron a finalizat forajul primei sale sonde de explorare pe perimetrul de la Barlad, precum și o campanie de prospecțiuni seismice 2D pe două dintre concesiunile sale din sud-estul României, respectiv din Dobrogea. "Chevron intenționează să renunțe la aceste concesiuni în 2015", se spune în anunț.  

„În 2014, Chevron România a finalizat activitățile de explorare a concesiunii Bârlad, precum și un studiu geofizic 2-D realizat în două dintre cele trei concesiuni din regiunea Dobrogea. Chevron România confirmă intenția de a renunța la planurile sale pentru aceste concesiuni în 2015. Aceasta este o decizie de afaceri luată în urma evaluărilor proiectului din România, care nu poate concura în acest moment într-un mod favorabil cu alte oportunități de investiție din portofoliul global al Chevron. Rezultatele lucrărilor din România vor fi predate ANRM și vor rămâne în custodia statului. Confidențialitatea informațiilor de acest gen este menținută în conformitate cu legislația din România. Chevron nu comentează și nu dezvăluie cifre de business”, se arată într-un comunicat al companiei, transmis la solicitarea Digi24.

Screenshot 2015-02-21 12.59.32

Și-au desființat o sucursală luna trecută. Canadienii au renunțat în 2013

Energy Report a scris că, în prima jumătate a lui ianuarie, o subsidiară a americanilor, respectiv Chevron România Holdings BV Amsterdam sucursala Bucureşti, a înaintat cerere de radiere, cerere acceptată de Tribunalul Bucureşti, motivul radierii fiind încetarea activităţii sucursalei.

Doar anul trecut, Chevron România Exploration and Production, subsidiara implicată direct în activitățile de explorare de pe perimetrele concesionate de americani, şi-a majorat capitalul social cu 5,5 milioane de dolari la sfârşitul verii şi cu 29 milioane de dolari în primăvară, sumă subscrisă şi vărsată integral de asociatul unic Chevron Romania Holding BV, potrivit documentelor companiei, consultate de Energy Report.

La sfârșitul anului 2013, compania canadiană de petrol și gaze Sterling Resources, care operează în România prin intermediul subsidiarei locale Midia Resources SRL, a renunțat la concesiunea de gaze de șist pe care o deținea la sud de Craiova. Sterling avea în concesiune, prin Midia Resources SRL, perimetrul E III – 7 Sud Craiova, acordul petrolier cu statul român fiind aprobat prin HG nr. 685/2000. Concesiunea era deținută în parteneriat cu firma Transatlantic Worldwide Romania SRL.

Ponta "dă pe goarnă" în campanie

În noiembrie anul trecut, în campania electorală prezidențială, premierul Victor Ponta declara că "se pare" că România nu dispune de gaze de şist. "Se pare că nu avem gaze de şist, ne-am bătut foarte tare pe ceva ce nu avem. Nu cred că ne-am bătut pe ceva care exista", a spus Ponta, fără a dori să prezinte detalii, motivând că nu poate spune mai mult de atât.

Contactați atunci de Reuters, cei de la Chevron au declarat că nu au finalizat încă evaluarea potențialului resurselor de gaze de șist ale României. "Chevron analizează datele colectate în cursul operațiunilor de prospectare și explorare, pentru a înțelege mai bine potențialul resurselor de gaze de șist. După ce analiza va fi finalizată, rezultatele vor fi furnizate Agenției Naționale pentru Resurse Minerale (ANRM) și vor rămâne în custodia statului român", declarau în noiembrie 2014, pentru Reuters, reprezentanții Chevron.

În luna iulie a anului trecut, compania Chevron a finalizat activităţile de explorare a gazelor de şist la sonda de la Siliştea-Pungeşti, judeţul Vaslui, după două luni de foraj la adâncimi de 3.000 de metri, precizând atunci că informaţiile obţinute pe parcursul operaţiunilor vor fi analizate pentru stabilirea potenţialului zăcământului.

Compania Chevron a demarat, la începutul lunii mai 2014, lucrările de explorare a gazelor de şist în extravilanul localităţii vasluiene Siliştea, comuna Pungeşti, fiind prima locaţie din România unde compania petrolieră a început prospecţiunile pentru identificarea unor posibile zăcăminte neconvenţionale de gaze naturale.

Societatea Chevron România mai deţine trei acorduri de mediu în judeţul Vaslui pentru explorarea gazelor de şist în localităţile Păltiniş – Băceşti, Popeni – Găgeşti şi Puieşti. De asemenea, compania petrolieră a mai obţinut, în aprilie 2014, şi cea de-a doua autorizaţie de construire pentru amplasarea unei noi sonde de explorare în perimetrul deţinut la Puieşti.

După ce compania Chevron a obţinut, în 3 octombrie 2013, autorizaţie de construire pentru amplasarea în judeţul Vaslui a primei sonde de explorare a gazelor de şist în România, la Pungeşti au avut loc mai multe proteste violente ale localnicilor.

Chevron mai deține trei licențe de explorare de gaze de șist pe litoralul Mării Negre, pentru concesiunile Adamclisi, Costinești și Vama Veche.

Lobby și intervenții pentru nimic

Potrivit publicației Mother Jones, care prezintă in extenso demersurile de lobby și advocacy pentru dezvoltarea gazelor de șist purtate în anii anterior de SUA în mai multe state din Europa, cum ar fi Polonia, Bulgaria sau România, dar și la Comisia Europeană, în unele cazuri, Departamentul de Stat s-a implicat direct în negocierea acordurilor petroliere dintre guvernele respective și companiile americane.

Astfel, potrivit sursei citate, Mark Gitenstein, în postura sa de ambasador al SUA la București, s-a întâlnit cu directori ai Chevron și cu oficiali români, pentru a-i presa pe cei din urmă să concesioneze către Chevron perimetre de explorare pentru gaze de șist.

"Românii stăteau cu perimetrele și nu făceau nimic, iar cei de la Chevron erau nemulțumiți. Așa că am intervenit. Este ceea ce fac ambasadorii în mod tradițional în numele companiilor americane", a declarat Gitenstein pentru Mother Jones. Atât înainte, cât și după mandatul său de ambasador la București, Mark Gitenstein a lucrat pentru firma de avocatură și lobby Mayer Brown, printre ai cărei clienți s-a numărat și Chevron.

În martie 2011, Agenția Națională pentru Resurse Minerale (ANRM) a semnat cu Chevron trei acorduri petroliere, pentru perimetrele Adamclisi, Costinești și Vama Veche, acorduri aprobate prin hotărâri de Guvern după exact un an. Tot în 2011, Chevron a achiziționat de la Regal Petroleum drepturile aferente perimetrului Bârlad.

În plus, în 2012, când Executivul de la București lua în calcul impunerea unui moratoriu asupra gazelor de șist, Gitenstein a apărut la televizor și a avertizat că, fără gaze de șist și fracturare hidraulică, România va ajunge să plătească pentru gaze naturale un preț de cinci ori mai mare decât cel plătit de Statele Unite, mai scrie Mother Jones.

Estimări fanteziste cu privire la resurse

Săptămâna trecută, gigantul de petrol și gaze BP anunța că, potrivit estimărilor sale, este extrem de improbabil ca Europa, inclusiv Marea Britanie, să aibă o producție semnificativă de gaze de șist în următorii 20 de ani, întrucât condițiile geologice, tehnice, legislative și sociale sunt mult mai puțin avantajoase decât în Statele Unite. În plus, în ultimele câteva luni, declinul puternic al preţurilor hidrocarburilor la nivel mondial au obligat marii producători energetici să reducă cheltuielile şi să renunţe la proiectele nerentabile.

Din acest punct de vedere, Polonia pare a fi un exemplu ilustrativ pentru eșecul proiectelor de dezvoltare de gaze de șist la nivel european. Totul pare a fi pornit de la estimările ultraoptimiste ale US Energy Information Administration cu privire la cuantumul rezervelor de gaze de șist din Europa, dar și la accesibilitatea extragerii acestora din punct de vedere geologic și tehnic.

Astfel, inițial, americanii estimau rezervele de gaze de șist ale Poloniei la 5,3 mii de miliarde de metri cubi. Însă în 2012, aceste estimări au fost reduse drastic, la doar maxim 768 miliarde de metri cubi, punând grav la îndoială seriozitatea și acuratețea primelor estimări. În plus, condițiile de explorare de la fața locului și în primul rând structura geologică a perimetrelor cu hidrocarburi neconvenționale s-au dovedit a fi mult mai dificile decât estimau inițial autoritățile și companiile interesate.

În consecință, rând pe rând, mari companii internaționale de petrol și gaze precum Total, Exxon, ENI, Marathon Oil sau Talisman Energy au renunțat la proiectele lor de dezvoltare de zăcăminte de gaze de șist din Polonia.

US Energy Information Administration estima resursele de gaze de șist recuperabile tehnic ale României la 1.444 miliarde de metri cubi.

{jathumbnailoff}

Chevron renunță la gazele de șist din România, dând încă o lovitură grea viselor euroatlantice de eliberare de dependența energetică de Rusia

Category: Batalia pe Resurse
Creat în Saturday, 21 February 2015 12:26

Chevron ONG-uri BUNChevron a anunțat că renunță la concesiunile de gaze de șist din România, ultimele de acest tip pe care le deține în Europa, dând încă o lovitură grea viselor euroatlantice de eliberare a Europei de dependența de importurile de gaze naturale de la gigantul rus de stat Gazprom, după ce, anterior, compania americană abandonase proiecte similare în Polonia, Lituania și Ucraina.

Renunțarea la proiectele de dezvoltare de zăcăminte de gaze de șist prin fracturare hidraulică din Polonia a fost anunțată de Chevron luna trecută. Anul trecut, Chevron a abandonat concesiunile de perimetre de șisturi bituminoase din Lituania și Ucraina.

"Mai rămâne România, unde suntem în curs de renunțare la concesiunile noastre", a declarat, vineri, un purtător de cuvânt al Chevron, citat de Wall Street Journal, fără să precizeze motivele deciziei.

Potrivit unui anunț al Chevron pentru investitori, anul trecut Chevron a finalizat forajul primei sale sonde de explorare pe perimetrul de la Barlad, precum și o campanie de prospecțiuni seismice 2D pe două dintre concesiunile sale din sud-estul României, respectiv din Dobrogea. "Chevron intenționează să renunțe la aceste concesiuni în 2015", se spune în anunț.  

„În 2014, Chevron România a finalizat activitățile de explorare a concesiunii Bârlad, precum și un studiu geofizic 2-D realizat în două dintre cele trei concesiuni din regiunea Dobrogea. Chevron România confirmă intenția de a renunța la planurile sale pentru aceste concesiuni în 2015. Aceasta este o decizie de afaceri luată în urma evaluărilor proiectului din România, care nu poate concura în acest moment într-un mod favorabil cu alte oportunități de investiție din portofoliul global al Chevron. Rezultatele lucrărilor din România vor fi predate ANRM și vor rămâne în custodia statului. Confidențialitatea informațiilor de acest gen este menținută în conformitate cu legislația din România. Chevron nu comentează și nu dezvăluie cifre de business”, se arată într-un comunicat al companiei, transmis la solicitarea Digi24.

Screenshot 2015-02-21 12.59.32

Și-au desființat o sucursală luna trecută. Canadienii au renunțat în 2013

Energy Report a scris că, în prima jumătate a lui ianuarie, o subsidiară a americanilor, respectiv Chevron România Holdings BV Amsterdam sucursala Bucureşti, a înaintat cerere de radiere, cerere acceptată de Tribunalul Bucureşti, motivul radierii fiind încetarea activităţii sucursalei.

Doar anul trecut, Chevron România Exploration and Production, subsidiara implicată direct în activitățile de explorare de pe perimetrele concesionate de americani, şi-a majorat capitalul social cu 5,5 milioane de dolari la sfârşitul verii şi cu 29 milioane de dolari în primăvară, sumă subscrisă şi vărsată integral de asociatul unic Chevron Romania Holding BV, potrivit documentelor companiei, consultate de Energy Report.

La sfârșitul anului 2013, compania canadiană de petrol și gaze Sterling Resources, care operează în România prin intermediul subsidiarei locale Midia Resources SRL, a renunțat la concesiunea de gaze de șist pe care o deținea la sud de Craiova. Sterling avea în concesiune, prin Midia Resources SRL, perimetrul E III – 7 Sud Craiova, acordul petrolier cu statul român fiind aprobat prin HG nr. 685/2000. Concesiunea era deținută în parteneriat cu firma Transatlantic Worldwide Romania SRL.

Ponta "dă pe goarnă" în campanie

În noiembrie anul trecut, în campania electorală prezidențială, premierul Victor Ponta declara că "se pare" că România nu dispune de gaze de şist. "Se pare că nu avem gaze de şist, ne-am bătut foarte tare pe ceva ce nu avem. Nu cred că ne-am bătut pe ceva care exista", a spus Ponta, fără a dori să prezinte detalii, motivând că nu poate spune mai mult de atât.

Contactați atunci de Reuters, cei de la Chevron au declarat că nu au finalizat încă evaluarea potențialului resurselor de gaze de șist ale României. "Chevron analizează datele colectate în cursul operațiunilor de prospectare și explorare, pentru a înțelege mai bine potențialul resurselor de gaze de șist. După ce analiza va fi finalizată, rezultatele vor fi furnizate Agenției Naționale pentru Resurse Minerale (ANRM) și vor rămâne în custodia statului român", declarau în noiembrie 2014, pentru Reuters, reprezentanții Chevron.

În luna iulie a anului trecut, compania Chevron a finalizat activităţile de explorare a gazelor de şist la sonda de la Siliştea-Pungeşti, judeţul Vaslui, după două luni de foraj la adâncimi de 3.000 de metri, precizând atunci că informaţiile obţinute pe parcursul operaţiunilor vor fi analizate pentru stabilirea potenţialului zăcământului.

Compania Chevron a demarat, la începutul lunii mai 2014, lucrările de explorare a gazelor de şist în extravilanul localităţii vasluiene Siliştea, comuna Pungeşti, fiind prima locaţie din România unde compania petrolieră a început prospecţiunile pentru identificarea unor posibile zăcăminte neconvenţionale de gaze naturale.

Societatea Chevron România mai deţine trei acorduri de mediu în judeţul Vaslui pentru explorarea gazelor de şist în localităţile Păltiniş – Băceşti, Popeni – Găgeşti şi Puieşti. De asemenea, compania petrolieră a mai obţinut, în aprilie 2014, şi cea de-a doua autorizaţie de construire pentru amplasarea unei noi sonde de explorare în perimetrul deţinut la Puieşti.

După ce compania Chevron a obţinut, în 3 octombrie 2013, autorizaţie de construire pentru amplasarea în judeţul Vaslui a primei sonde de explorare a gazelor de şist în România, la Pungeşti au avut loc mai multe proteste violente ale localnicilor.

Chevron mai deține trei licențe de explorare de gaze de șist pe litoralul Mării Negre, pentru concesiunile Adamclisi, Costinești și Vama Veche.

Lobby și intervenții pentru nimic

Potrivit publicației Mother Jones, care prezintă in extenso demersurile de lobby și advocacy pentru dezvoltarea gazelor de șist purtate în anii anterior de SUA în mai multe state din Europa, cum ar fi Polonia, Bulgaria sau România, dar și la Comisia Europeană, în unele cazuri, Departamentul de Stat s-a implicat direct în negocierea acordurilor petroliere dintre guvernele respective și companiile americane.

Astfel, potrivit sursei citate, Mark Gitenstein, în postura sa de ambasador al SUA la București, s-a întâlnit cu directori ai Chevron și cu oficiali români, pentru a-i presa pe cei din urmă să concesioneze către Chevron perimetre de explorare pentru gaze de șist.

"Românii stăteau cu perimetrele și nu făceau nimic, iar cei de la Chevron erau nemulțumiți. Așa că am intervenit. Este ceea ce fac ambasadorii în mod tradițional în numele companiilor americane", a declarat Gitenstein pentru Mother Jones. Atât înainte, cât și după mandatul său de ambasador la București, Mark Gitenstein a lucrat pentru firma de avocatură și lobby Mayer Brown, printre ai cărei clienți s-a numărat și Chevron.

În martie 2011, Agenția Națională pentru Resurse Minerale (ANRM) a semnat cu Chevron trei acorduri petroliere, pentru perimetrele Adamclisi, Costinești și Vama Veche, acorduri aprobate prin hotărâri de Guvern după exact un an. Tot în 2011, Chevron a achiziționat de la Regal Petroleum drepturile aferente perimetrului Bârlad.

În plus, în 2012, când Executivul de la București lua în calcul impunerea unui moratoriu asupra gazelor de șist, Gitenstein a apărut la televizor și a avertizat că, fără gaze de șist și fracturare hidraulică, România va ajunge să plătească pentru gaze naturale un preț de cinci ori mai mare decât cel plătit de Statele Unite, mai scrie Mother Jones.

Estimări fanteziste cu privire la resurse

Săptămâna trecută, gigantul de petrol și gaze BP anunța că, potrivit estimărilor sale, este extrem de improbabil ca Europa, inclusiv Marea Britanie, să aibă o producție semnificativă de gaze de șist în următorii 20 de ani, întrucât condițiile geologice, tehnice, legislative și sociale sunt mult mai puțin avantajoase decât în Statele Unite. În plus, în ultimele câteva luni, declinul puternic al preţurilor hidrocarburilor la nivel mondial au obligat marii producători energetici să reducă cheltuielile şi să renunţe la proiectele nerentabile.

Din acest punct de vedere, Polonia pare a fi un exemplu ilustrativ pentru eșecul proiectelor de dezvoltare de gaze de șist la nivel european. Totul pare a fi pornit de la estimările ultraoptimiste ale US Energy Information Administration cu privire la cuantumul rezervelor de gaze de șist din Europa, dar și la accesibilitatea extragerii acestora din punct de vedere geologic și tehnic.

Astfel, inițial, americanii estimau rezervele de gaze de șist ale Poloniei la 5,3 mii de miliarde de metri cubi. Însă în 2012, aceste estimări au fost reduse drastic, la doar maxim 768 miliarde de metri cubi, punând grav la îndoială seriozitatea și acuratețea primelor estimări. În plus, condițiile de explorare de la fața locului și în primul rând structura geologică a perimetrelor cu hidrocarburi neconvenționale s-au dovedit a fi mult mai dificile decât estimau inițial autoritățile și companiile interesate.

În consecință, rând pe rând, mari companii internaționale de petrol și gaze precum Total, Exxon, ENI, Marathon Oil sau Talisman Energy au renunțat la proiectele lor de dezvoltare de zăcăminte de gaze de șist din Polonia.

US Energy Information Administration estima resursele de gaze de șist recuperabile tehnic ale României la 1.444 miliarde de metri cubi.

{jathumbnailoff}

Arabia Saudită are în plan investiții de 7 mld.$ în dezvoltarea de zăcăminte de hidrocarburi de șist, după ce le-a "sabotat" pe cele ale SUA

Category: Explorare si Productie
Creat în Friday, 30 January 2015 12:36

Arabia SauditaArabia Saudită are în vederea declanșarea propriului boom al exploatărilor de hidrocarburi din șisturi bituminoase, prin tehnologia fracturării hidraulice, după ce politica sa de a refuza să-și reducă producția de țiței pe fondul supraofertei de pe piețele mondiale, care a prăbușit prețurile la petrol anul trecut, a creat dificultăți majore petroliștilor americani extractori de țiței și gaze neconvenționale, ducând la reduceri masive de investiții și personal și afectând grav profitabilitatea proiectelor de dezvoltare.

Saudiții au zăcăminte, bani, tehnologie și know-how, însă le lipsește ceva esențial: apa.

Saudi Aramco, gigantul petrolier controlat de statul saudit, a anunțat că intenționează să investească încă 7 miliarde de dolari în dezvoltarea de zăcăminte de hidrocarburi de șist, după ce, în ultimii ani, a cheltuit 3 miliarde de dolari în acest scop.

"Arabia Saudită va reprezenta noua avangardă a hidrocarburilor de șist, în special în ceea ce privește gazele naturale", a declarat, recent, CEO-ul Aramco, Khaled Al Faleh, la o conferință de specialitate desfășurată la Riad.

Diversificarea surselor de electricitate

Aceste investiții fac parte din strategia regatului saudit de a-și diversifica sursele de producție de energie electrică, dependente în prezent în proporție majoră de țiței. Astfel, saudiții vor să-și construiască centrale electrice pe gaze naturale, precum și parcuri solare și reactoare nucleare, intenționând să-și păstreze rezervele de țiței pentru export.

Potrivit estimărilor oficiale, rezervele de gaze de șist ale Arabiei Saudite s-ar ridica la 17.000 de miliarde de metri cubi, plasând statul arab pe locul 5 în lume la acest capitol.

Saudi Aramco a demarat lucrări de explorare de zăcăminte de hidrocarburi de șist încă din 2011. Anul trecut, șeful companiei anunța că descoperirile de gaze de șist din nordul țării permit alimentarea cu combustibil a unei centrale electrice cu putere instalată de 1.000 MW, echivalentul unui reactor nuclear.

Anul acesta, Aramco are programate două campanii de foraj în deșertul Rub al-Khali, alături de rușii de la Lukoil, la un zăcământ de tight gas, sortiment de gaze pentru care se utilizează la extracție tot fracturarea hidraulică. Planul saudiților este de a-și majora producția de gaze naturale cu 50% până în 2018, de la 300 la 450 milioane de metri cubi pe zi.

Marea problemă este lipsa apei

Cei de la Saudi Aramco se declară deschiși la ideea de a colabora cu companii de petrol și gaze americane și europene la dezvoltarea de zăcăminte de hidrocarburi de șist. Pe altă parte, însă, saudiții ar avea nevoie de o astfel de colaborare doar pentru împărțirea riscurilor investiționale și operaționale, întrucât dispun atât de tehnologia, cât și de know-how-ul necesare exploatării de hidrocarburi neconvenționale.

Însă marea problemă a planurilor saudite este lipsa apei. Tehnologia fracturării hidraulice presupune injectarea la mare adâncime și cu mare presiune a unor cantități imense de apă amestecată cu nisip și chimicale, pentru "eliberarea" pungilor de gaze naturale prinse între roci.

Încă de acum doi ani, cei de la Aramco recunoșteau că procurarea apei necesare forajului prin fracturare hidraulică în Arabia Saudită reprezintă o sarcină extrem de dificilă și costisitoare.

Americanii de la Halliburton, cea mai mare companie specializată în servicii legate de fracturarea hidraulică, alături de "confrații" de la Baker Hughes și Schlumberger, dețin centre de cercetare în Arabia Saudită, în care încearcă să inoveze tehnologia, adaptând-o la condițiile specifice ale țării.

"Cele mai avansate tehnologii ale noastre sunt dezvoltate aici, în Arabia Saudită. Ne străduim să găsim soluții de producție a gazelor de șist cu cât mai puțină apă posibil", spunea, în 2013, Aaron Gatt, oficial al Schlumberger.

Arabia Saudită are în plan investiții de 7 mld.$ în dezvoltarea de zăcăminte de hidrocarburi de șist, după ce le-a "sabotat" pe cele ale SUA

Category: Explorare si Productie
Creat în Friday, 30 January 2015 12:36

Arabia SauditaArabia Saudită are în vederea declanșarea propriului boom al exploatărilor de hidrocarburi din șisturi bituminoase, prin tehnologia fracturării hidraulice, după ce politica sa de a refuza să-și reducă producția de țiței pe fondul supraofertei de pe piețele mondiale, care a prăbușit prețurile la petrol anul trecut, a creat dificultăți majore petroliștilor americani extractori de țiței și gaze neconvenționale, ducând la reduceri masive de investiții și personal și afectând grav profitabilitatea proiectelor de dezvoltare.

Saudiții au zăcăminte, bani, tehnologie și know-how, însă le lipsește ceva esențial: apa.

Saudi Aramco, gigantul petrolier controlat de statul saudit, a anunțat că intenționează să investească încă 7 miliarde de dolari în dezvoltarea de zăcăminte de hidrocarburi de șist, după ce, în ultimii ani, a cheltuit 3 miliarde de dolari în acest scop.

"Arabia Saudită va reprezenta noua avangardă a hidrocarburilor de șist, în special în ceea ce privește gazele naturale", a declarat, recent, CEO-ul Aramco, Khaled Al Faleh, la o conferință de specialitate desfășurată la Riad.

Diversificarea surselor de electricitate

Aceste investiții fac parte din strategia regatului saudit de a-și diversifica sursele de producție de energie electrică, dependente în prezent în proporție majoră de țiței. Astfel, saudiții vor să-și construiască centrale electrice pe gaze naturale, precum și parcuri solare și reactoare nucleare, intenționând să-și păstreze rezervele de țiței pentru export.

Potrivit estimărilor oficiale, rezervele de gaze de șist ale Arabiei Saudite s-ar ridica la 17.000 de miliarde de metri cubi, plasând statul arab pe locul 5 în lume la acest capitol.

Saudi Aramco a demarat lucrări de explorare de zăcăminte de hidrocarburi de șist încă din 2011. Anul trecut, șeful companiei anunța că descoperirile de gaze de șist din nordul țării permit alimentarea cu combustibil a unei centrale electrice cu putere instalată de 1.000 MW, echivalentul unui reactor nuclear.

Anul acesta, Aramco are programate două campanii de foraj în deșertul Rub al-Khali, alături de rușii de la Lukoil, la un zăcământ de tight gas, sortiment de gaze pentru care se utilizează la extracție tot fracturarea hidraulică. Planul saudiților este de a-și majora producția de gaze naturale cu 50% până în 2018, de la 300 la 450 milioane de metri cubi pe zi.

Marea problemă este lipsa apei

Cei de la Saudi Aramco se declară deschiși la ideea de a colabora cu companii de petrol și gaze americane și europene la dezvoltarea de zăcăminte de hidrocarburi de șist. Pe altă parte, însă, saudiții ar avea nevoie de o astfel de colaborare doar pentru împărțirea riscurilor investiționale și operaționale, întrucât dispun atât de tehnologia, cât și de know-how-ul necesare exploatării de hidrocarburi neconvenționale.

Însă marea problemă a planurilor saudite este lipsa apei. Tehnologia fracturării hidraulice presupune injectarea la mare adâncime și cu mare presiune a unor cantități imense de apă amestecată cu nisip și chimicale, pentru "eliberarea" pungilor de gaze naturale prinse între roci.

Încă de acum doi ani, cei de la Aramco recunoșteau că procurarea apei necesare forajului prin fracturare hidraulică în Arabia Saudită reprezintă o sarcină extrem de dificilă și costisitoare.

Americanii de la Halliburton, cea mai mare companie specializată în servicii legate de fracturarea hidraulică, alături de "confrații" de la Baker Hughes și Schlumberger, dețin centre de cercetare în Arabia Saudită, în care încearcă să inoveze tehnologia, adaptând-o la condițiile specifice ale țării.

"Cele mai avansate tehnologii ale noastre sunt dezvoltate aici, în Arabia Saudită. Ne străduim să găsim soluții de producție a gazelor de șist cu cât mai puțină apă posibil", spunea, în 2013, Aaron Gatt, oficial al Schlumberger.

OPEC: Petrolul ar putea ajunge la 200 de dolari pe baril în lipsa investițiilor

Category: Explorare si Productie
Creat în Tuesday, 27 January 2015 09:19

97969fcee62cb11f200f6a7067006c761Piața petrolului este una ciclică și volatilă, în special ca urmare a dificultății cu care oferta se adaptează la cerere. De aceea, o perioadă cu un preț de 50 de dolari pe baril este urmată pe termen mediu de 3-5 ani de una cu un preț de 150 de dolari pe baril.

Primul oficial care avertizează în prezent asupra acestei posibilități este secretarul general al OPEC, Abdullah al-Badri, care a declarat că este posibil chiar și un preț de 200 de dolari pe baril, în absența investițiilor în noi zăcăminte.

"Dacă nu se va investi în sectorul de petrol și gaze veți vedea prețuri mai mari de 200 de dolari pe baril", a declarat ieri secretarul general al OPEC, fără a oferi însă un orizont de timp.

Explicația volatilității și ciclicității pieței petrolului ține de procesul greoi de adaptare a producției la cerere. Piața țițeiului are specificul ei, fiecare zăcământ necesitând investiții fixe inițiale ridicate. De aceea, indiferent de cât de mic este prețul petrolului, nu este rentabil să închizi un zăcământ (și să mai suporți în plus și costurile de ecologizare impuse de state), chiar dacă costul marginal de producție al acestuia este unul mai ridicat decât prețul obținut, pentru simplul motiv că investiția fixă inițială e efectuată deja. Cu alte cuvinte, companiile operează în prezent și puțuri cu costuri mai mari de producție decât prețul de piață al țițeiului produs pentru a-și diminua pierderile. Și le vor opera până la epuizare, o perioadă de timp care se poate întinde pe 3-5 ani. Iar în această perioadă cu prețuri scăzute la petrol, companiile n-au nici o motivație să investească în noi explorări și exploatări, ci cel mult să le conserve pe cele deja existente.

IEA: scăderea prețului petrolului descurajează investițiile în toate tipurile de energie

De altfel, și Agenția Internațională pentru Energie (IEA) a avertizat pe 21 ianuarie că scăderea prețului petrolului ar putea descuraja investițiile în toate tipurile de energie.

"Secretarul general al OPEC și-a exprimat o îngrijorare legitimă, potrivit căreia actualele investiții în scădere ne-ar putea pune ăîn viitor în situația de a extrege mult mai puțin petrol", susține Ole Hansen Sloth, analist la Saxo Bank citat de Bloomberg. Potrivit analistului Saxo Bank, probabil că nu se va ajunge la prețuri de 200 de dolari pe baril pentru că "o revenire a petrolului la un nivel de peste 100 dolari va determina o intensificare a forării de petrol de șist, producătorii din acest domeniu putând acționa relativ rapid la creșterea prețurilor."

Surplus de 1,5 milioane de barili pe zi pe piața petrolului

"Cred că revenirea petrolului din această dimineață este legată de comentariile lui El-Badri, în special cele referitoare la posibilitatea ca barilul să atingă 200 de dolari și cele care arată disponibilitatea cartelului de a discuta cu statele producătoare non-OPEC în vederea echilibrării pieței", susține Giovanni Staunovo, analist la UBS Group AG din Zurich".

În prezent, există un surpuls de aproximativ 1,5 milioane de barili pe zi pe piața petrolului, iar OPEC este deschisă la o întâlnire cu statele din afara cartelului pentru a aborda această problemă, a spus El-Badri. În opinia sa, piața s-ar putea echilibra mai degrabă printr-o reducere a ofertei, decât printr-o majorare a cererii.

Investiții în scădere cu 15%

Investițiile în producția de petrol vor scădea cu 100 miliarde de dolari, sau 15 la suta, în acest an, comparativ cu 2014, a declarat pe 21 ianuarie la Forumul de la Davos, Fatih Birol , economist-șef la AIE, ceea ce face ca actualul preț de 45-50 de dolari pe baril să fie un fenomen temporar.

Producția de petrol a SUA a crescut la 9,19 milioane de barili pe zi, pe 9 ianuarie, cel mai rapid ritm de creștere din ultimele trei decenii, ca urmare a boom-ului cauzat de evoluția tehnologiei forării orizontale și a fracturării hjidraulice.

Pe măsură ce prețurile au scăzut însă, numărul de platforme care operează în SUA a fost redus la minimul ultimilor doi ani.

"Prețul curent nu poate susține producția în statele non-OPEC la nivelul din ultimul an", afirmă Robert Campbell, director de cercetare produse petroliere la Energy Aspects Ltd., cu sediul la Londra Ltd. "Nu este vorba doar de producția de petrol de șist din SUA, ci și de producția de petrol din Marea Nordului, din Rusia etc", cu costuri de producție marginale ridicate, a adăugat acesta.

OPEC: Petrolul ar putea ajunge la 200 de dolari pe baril în lipsa investițiilor

Category: Explorare si Productie
Creat în Tuesday, 27 January 2015 09:19

97969fcee62cb11f200f6a7067006c761Piața petrolului este una ciclică și volatilă, în special ca urmare a dificultății cu care oferta se adaptează la cerere. De aceea, o perioadă cu un preț de 50 de dolari pe baril este urmată pe termen mediu de 3-5 ani de una cu un preț de 150 de dolari pe baril.

Primul oficial care avertizează în prezent asupra acestei posibilități este secretarul general al OPEC, Abdullah al-Badri, care a declarat că este posibil chiar și un preț de 200 de dolari pe baril, în absența investițiilor în noi zăcăminte.

"Dacă nu se va investi în sectorul de petrol și gaze veți vedea prețuri mai mari de 200 de dolari pe baril", a declarat ieri secretarul general al OPEC, fără a oferi însă un orizont de timp.

Explicația volatilității și ciclicității pieței petrolului ține de procesul greoi de adaptare a producției la cerere. Piața țițeiului are specificul ei, fiecare zăcământ necesitând investiții fixe inițiale ridicate. De aceea, indiferent de cât de mic este prețul petrolului, nu este rentabil să închizi un zăcământ (și să mai suporți în plus și costurile de ecologizare impuse de state), chiar dacă costul marginal de producție al acestuia este unul mai ridicat decât prețul obținut, pentru simplul motiv că investiția fixă inițială e efectuată deja. Cu alte cuvinte, companiile operează în prezent și puțuri cu costuri mai mari de producție decât prețul de piață al țițeiului produs pentru a-și diminua pierderile. Și le vor opera până la epuizare, o perioadă de timp care se poate întinde pe 3-5 ani. Iar în această perioadă cu prețuri scăzute la petrol, companiile n-au nici o motivație să investească în noi explorări și exploatări, ci cel mult să le conserve pe cele deja existente.

IEA: scăderea prețului petrolului descurajează investițiile în toate tipurile de energie

De altfel, și Agenția Internațională pentru Energie (IEA) a avertizat pe 21 ianuarie că scăderea prețului petrolului ar putea descuraja investițiile în toate tipurile de energie.

"Secretarul general al OPEC și-a exprimat o îngrijorare legitimă, potrivit căreia actualele investiții în scădere ne-ar putea pune ăîn viitor în situația de a extrege mult mai puțin petrol", susține Ole Hansen Sloth, analist la Saxo Bank citat de Bloomberg. Potrivit analistului Saxo Bank, probabil că nu se va ajunge la prețuri de 200 de dolari pe baril pentru că "o revenire a petrolului la un nivel de peste 100 dolari va determina o intensificare a forării de petrol de șist, producătorii din acest domeniu putând acționa relativ rapid la creșterea prețurilor."

Surplus de 1,5 milioane de barili pe zi pe piața petrolului

"Cred că revenirea petrolului din această dimineață este legată de comentariile lui El-Badri, în special cele referitoare la posibilitatea ca barilul să atingă 200 de dolari și cele care arată disponibilitatea cartelului de a discuta cu statele producătoare non-OPEC în vederea echilibrării pieței", susține Giovanni Staunovo, analist la UBS Group AG din Zurich".

În prezent, există un surpuls de aproximativ 1,5 milioane de barili pe zi pe piața petrolului, iar OPEC este deschisă la o întâlnire cu statele din afara cartelului pentru a aborda această problemă, a spus El-Badri. În opinia sa, piața s-ar putea echilibra mai degrabă printr-o reducere a ofertei, decât printr-o majorare a cererii.

Investiții în scădere cu 15%

Investițiile în producția de petrol vor scădea cu 100 miliarde de dolari, sau 15 la suta, în acest an, comparativ cu 2014, a declarat pe 21 ianuarie la Forumul de la Davos, Fatih Birol , economist-șef la AIE, ceea ce face ca actualul preț de 45-50 de dolari pe baril să fie un fenomen temporar.

Producția de petrol a SUA a crescut la 9,19 milioane de barili pe zi, pe 9 ianuarie, cel mai rapid ritm de creștere din ultimele trei decenii, ca urmare a boom-ului cauzat de evoluția tehnologiei forării orizontale și a fracturării hjidraulice.

Pe măsură ce prețurile au scăzut însă, numărul de platforme care operează în SUA a fost redus la minimul ultimilor doi ani.

"Prețul curent nu poate susține producția în statele non-OPEC la nivelul din ultimul an", afirmă Robert Campbell, director de cercetare produse petroliere la Energy Aspects Ltd., cu sediul la Londra Ltd. "Nu este vorba doar de producția de petrol de șist din SUA, ci și de producția de petrol din Marea Nordului, din Rusia etc", cu costuri de producție marginale ridicate, a adăugat acesta.

Offshore-ul aduce și pierderi: spaniolii de la Repsol abandonează forajul în Canare, după ce n-au găsit deloc țiței în largul insulelor

Category: Explorare si Productie
Creat în Monday, 19 January 2015 13:21

Canare forajCompania spaniolă de petrol și gaze Repsol a abandonat un proiect controversat de explorare de hidrocarburi în largul insulelor Canare după ce forajele preliminare au dus la concluzia că pe concesiunea respectivă nu se află deloc țiței și doar cantități foarte mici de gaze naturale.

Planurile Repsol de a fora după petrol și gaze pe o concesiune offshore din apropierea Canarelor datează din 2001, dar s-au confruntat cu mari întârzieri din cauza opoziției organizațiilor ecologiste, locuitorilor din zonă și companiilor spaniole de turism, care au contestat în justiție proiectul Repsol și au organizat campanii de protest împotriva acestuia.

"Probele obținute în urma explorărilor preliminare au confirmat existența gazelor naturale, însă nu în volumul și la calitatea necesare pentru a lua în considerare în viitor exploatarea comercială. Era important să se deruleze acest test, dat fiind că potențialul de hidrocarburi al Spaniei este considerat a fi mare. Este o veste proastă pentru Spania", se arată într-o declarație a celor de la Repsol, citată de Financial Times.

Proiectul Repsol din Canare era considerat esențial pentru implementarea strategiei Spaniei de a-și spori independența energetică.

Se spera că exploatarea va duce la o producție de 110.000 de barili de țiței pe zi, reprezentând circa 10% din consumul Spaniei, însă explorările preliminare nu au descoperit deloc țiței pe concesiunea offshore respectivă.

8,3 miliarde de dolari pentru expansiune

În mai 2014, proiectul a primit aprobare de la ministerul spaniol al Mediului, iar în iunie anul trecut, Curtea Supremă de la Madrid a respins definitiv și irevocabil o acțiune în justiție intentată pentru blocarea proiectului.

Guvernul de la Madrid a acordat Repsol autorizația finală pentru demararea proiectului din Canare în august anul trecut. Compania avea în plan investiții totale de 7,5 miliarde de euro în dezvoltarea concesiunii. Autorizația a fost acordată în contextul unor restructurări majore survenite în politica energetică a Spaniei, constând în reducerea masivă a subvențiilor de stat pentru energia regenerabilă și regăsirea interesului pentru exploatarea resurselor de hidrocarburi.

Luna trecută, Repsol a încheiat un acord pentru preluarea companiei canadiene de petrol și gaze Talisman, contra sumei de 8,3 miliarde de dolari, primul deal de acest tip facilitate de actualul proces de reducere masivă a cotațiilor internaționale la țiței.

Până la respectiva achiziție, Repsol dispunea de lichidități în sumă de circa 10 miliarde de euro, după ce primise despăgubiri de la guvernul de la Buenos Aires în urma naționalizării activelor sale din Argentina. Preluarea Talisman acea ca scop extinderea Repsol, în special pe piețele mature.

"După preluarea Talisman, Repsol dispune de o gamă mai largă de opțiuni de explorare. Nu cred că abandonarea proiectului din Canare are legătură cu scăderea prețurilor la țiței", a declarat Jason Kenney, analist la banca Santander.

Dependență de importuri versus opoziție locală

În prezent, Spania importă peste 99% din necesarul său de petrol, ceea ce reprezintă o mare povară pentru balanța comercială și de plăți a țării. Madridul spera că dezvoltarea câmpurilor de hidrocarburi din apele teritoriale spaniole ale Atlanticului va reprezenta o nouă sursă de venituri și investiții care, în cele din urmă, să micșoreze factura importurilor de energie ale Spaniei, cifrată în prezent la circa 40 de miliarde de euro pe an.

Proiectul din Canare al Repsol a stârnit însă ample și violente proteste, mulți locuitori din Canare avertizând că producția offshore de petrol și gaze îi va izgoni pe turiștii străini, una dintre cele mai importante surse de venituri nu doar pentru insule, ci și pentru întreaga Spanie. Protestele lor au fost sprijinite de numeroase celebtrități, printre care actrița Penelope Cruz.

"Parlamentul regional, guvernul regional, municipalitățile și localnicii – toți au spus că nu vor ca acest proiect să fie pus în practică. Decizia guvernului central este antidemocratică", spunea Pedro Hernandez, membru al grupării de activiști de mediu Ecologistyas en Accion, după ce guvernul a anunțat aprobarea proiectului. Acesta a adăugat că forajul în largul insulelor Canare ar reprezenta un dezastru ecologic și economic, evocând cazul scurgerilor de țiței din Golful Mexico în care a fost implicat gigantul petrolier BP.

Astfel de proteste nu au fost singulare în Spania. În Ibiza, revolta a fost cauzată de unele planuri de foraj după țiței în largul celebrei insule de vacanță din arhipelagul Balearelor. Mișcări de protest au avut loc și în unele regiuni din nordul Spaniei, cum ar fi Asturias, Cantabria sau Țara Bascilor, unde se pregătesc proiecte de explorare și exploatare de hidrocarburi de șist prin metoda fracturării hidraulice.

Offshore-ul aduce și pierderi: spaniolii de la Repsol abandonează forajul în Canare, după ce n-au găsit deloc țiței în largul insulelor

Category: Explorare si Productie
Creat în Monday, 19 January 2015 13:21

Canare forajCompania spaniolă de petrol și gaze Repsol a abandonat un proiect controversat de explorare de hidrocarburi în largul insulelor Canare după ce forajele preliminare au dus la concluzia că pe concesiunea respectivă nu se află deloc țiței și doar cantități foarte mici de gaze naturale.

Planurile Repsol de a fora după petrol și gaze pe o concesiune offshore din apropierea Canarelor datează din 2001, dar s-au confruntat cu mari întârzieri din cauza opoziției organizațiilor ecologiste, locuitorilor din zonă și companiilor spaniole de turism, care au contestat în justiție proiectul Repsol și au organizat campanii de protest împotriva acestuia.

"Probele obținute în urma explorărilor preliminare au confirmat existența gazelor naturale, însă nu în volumul și la calitatea necesare pentru a lua în considerare în viitor exploatarea comercială. Era important să se deruleze acest test, dat fiind că potențialul de hidrocarburi al Spaniei este considerat a fi mare. Este o veste proastă pentru Spania", se arată într-o declarație a celor de la Repsol, citată de Financial Times.

Proiectul Repsol din Canare era considerat esențial pentru implementarea strategiei Spaniei de a-și spori independența energetică.

Se spera că exploatarea va duce la o producție de 110.000 de barili de țiței pe zi, reprezentând circa 10% din consumul Spaniei, însă explorările preliminare nu au descoperit deloc țiței pe concesiunea offshore respectivă.

8,3 miliarde de dolari pentru expansiune

În mai 2014, proiectul a primit aprobare de la ministerul spaniol al Mediului, iar în iunie anul trecut, Curtea Supremă de la Madrid a respins definitiv și irevocabil o acțiune în justiție intentată pentru blocarea proiectului.

Guvernul de la Madrid a acordat Repsol autorizația finală pentru demararea proiectului din Canare în august anul trecut. Compania avea în plan investiții totale de 7,5 miliarde de euro în dezvoltarea concesiunii. Autorizația a fost acordată în contextul unor restructurări majore survenite în politica energetică a Spaniei, constând în reducerea masivă a subvențiilor de stat pentru energia regenerabilă și regăsirea interesului pentru exploatarea resurselor de hidrocarburi.

Luna trecută, Repsol a încheiat un acord pentru preluarea companiei canadiene de petrol și gaze Talisman, contra sumei de 8,3 miliarde de dolari, primul deal de acest tip facilitate de actualul proces de reducere masivă a cotațiilor internaționale la țiței.

Până la respectiva achiziție, Repsol dispunea de lichidități în sumă de circa 10 miliarde de euro, după ce primise despăgubiri de la guvernul de la Buenos Aires în urma naționalizării activelor sale din Argentina. Preluarea Talisman acea ca scop extinderea Repsol, în special pe piețele mature.

"După preluarea Talisman, Repsol dispune de o gamă mai largă de opțiuni de explorare. Nu cred că abandonarea proiectului din Canare are legătură cu scăderea prețurilor la țiței", a declarat Jason Kenney, analist la banca Santander.

Dependență de importuri versus opoziție locală

În prezent, Spania importă peste 99% din necesarul său de petrol, ceea ce reprezintă o mare povară pentru balanța comercială și de plăți a țării. Madridul spera că dezvoltarea câmpurilor de hidrocarburi din apele teritoriale spaniole ale Atlanticului va reprezenta o nouă sursă de venituri și investiții care, în cele din urmă, să micșoreze factura importurilor de energie ale Spaniei, cifrată în prezent la circa 40 de miliarde de euro pe an.

Proiectul din Canare al Repsol a stârnit însă ample și violente proteste, mulți locuitori din Canare avertizând că producția offshore de petrol și gaze îi va izgoni pe turiștii străini, una dintre cele mai importante surse de venituri nu doar pentru insule, ci și pentru întreaga Spanie. Protestele lor au fost sprijinite de numeroase celebtrități, printre care actrița Penelope Cruz.

"Parlamentul regional, guvernul regional, municipalitățile și localnicii – toți au spus că nu vor ca acest proiect să fie pus în practică. Decizia guvernului central este antidemocratică", spunea Pedro Hernandez, membru al grupării de activiști de mediu Ecologistyas en Accion, după ce guvernul a anunțat aprobarea proiectului. Acesta a adăugat că forajul în largul insulelor Canare ar reprezenta un dezastru ecologic și economic, evocând cazul scurgerilor de țiței din Golful Mexico în care a fost implicat gigantul petrolier BP.

Astfel de proteste nu au fost singulare în Spania. În Ibiza, revolta a fost cauzată de unele planuri de foraj după țiței în largul celebrei insule de vacanță din arhipelagul Balearelor. Mișcări de protest au avut loc și în unele regiuni din nordul Spaniei, cum ar fi Asturias, Cantabria sau Țara Bascilor, unde se pregătesc proiecte de explorare și exploatare de hidrocarburi de șist prin metoda fracturării hidraulice.

Cum subminează Arabia Saudită producția de țiței de șist a SUA

Category: Batalia pe Resurse
Creat în Tuesday, 13 January 2015 19:20

petrolist sauditStrategia principalului stat OPEC, Arabia Saudită, de a nu-și reduce producția zilnică de țiței pe fondul crizei mondiale de supraproducție care a dus la prăbușirea cu 50% a prețurilor pe piețele internaționale, pare să dea roade. Asta pentru că diferența de preț dintre țițeiul Brent, de referință la Londra și pe plan mondial, și sortimentul West Texas Intermediate, de referință în SUA, a ajuns la mai puțin de 2 dolari/baril, față de aproape 16 dolari cu un an în urmă, reducând astfel competitivitatea producătorilor americani de petrol extras din șisturi bituminoase.

Potrivit Societe Generale, principalul sortiment de țiței produs și vândut în SUA, West Texas Intermediate, a ajuns să coste în prezent cu doar 1,28 dolari/baril mai puțin decât petrolul Brent, în timp ce, cu un an în urmă, petrolul american era cu nu mai puțin de 15,49 dolari/baril mai ieftin decât cel internațional.

În 2014, această diferență semnificativă de preț a întărit considerabil rafinăriile americane, care beneficiau de materie primă foarte ieftină în comparație cu concurenții lor europeni, care se confruntau cu prăbușirea marjelor de rafinare și erau obligați să-și reducă activitatea.

Reducerea diferenței de preț dintre West Texas Intermediate și Brent face ca Brentul să devină mai atractiv pentru rafinăriile americane, ceea ce este în defavoarea producătorilor americani de țiței.

grafic shale

Strategia saudiților pare să funcționeze

Îngustarea diferențialului de preț dintre țițeiul american și sortimentul Brent se datorează în bună măsură strategiei liderului OPEC, Arabia Saudită, de a nu-și reduce producția zilnică de țiței pe fondul crizei mondiale de supraproducție care a dus la prăbușirea cu 50% a prețurilor pe piețele internaționale. Scopul strategiei este acela de a-i obliga pe producătorii americani de petrol din șisturi bituminoase, care utilizează fracturarea hidraulică și forajul orizontal, să-și reducă producția.

Acești producători au costuri de producție mai mari decât producătorii convenționali, cum ar fi cei arabi, și sunt mai afectați decât aceștia de scăderea cotațiilor mondiale la țiței.

"Se pare că strategia Arabiei Saudite funcționează. Estimările noastre arată că își vor atinge scopul de a încetini sau chiar de a stopa creșterea producției americane de țiței din șisturi bituminoase", spune Mike Wittner, analist-șef specializat în petrol la Societe Generale în New York.

Această strategie are însă costuri și pentru Arabia Saudită și celelalte state OPEC. Petrolul s-a ieftinit cu peste 50% din iunie 2014 încoace.

Preturi timp real

Cine "clipește" primul?

Statele OPEC pot face față actualei prăbușiri a cotațiilor la țiței, care a dus prețurile la cel mai de jos nivel din ultimii pestre cinci ani, în timp ce producătorii americani de țiței de șist vor fi probabil primii care vor fi obligați să-și reducă producția, a declarat ministrul Energiei din Emiratele Arabe Unite.

Scăderea cu 50% a prețurilor la petrol din ultimul an s-a datorat supraproducției mondiale, estimate de Emirate și de Qatar la 2 milioane de barili pe zi.

"Toată lumea trebuie să ia măsuri, însă regulile pieței spun că producătorii cu cele mai mari costuri de producție trebuie să fie primii care să-și reducă producția. Dacă le convine actualul preț de vânzare, atunci bine, să producă în continuare, dar dacă nu le convine, atunci să-și reducă producția", a spus ministrul Suhail Al Mazrouei.

La ora redactării acestei știri, țițeiul Brent era cotat la 46,92 dolari/baril, iar sortimentul West Texas Intermediate – la 45,18 dolari/baril.

"Este foarte puțin probabil să asistăm la o creștere bruscă a cotațiilor internaționale la țiței, dat fiind supraoferta globală de petrol. Supraoferta are drept cauză principală producția de țiței de șist din SUA și aceasta trebuie să sufere o corecție. Actualele prețuri nu sunt sustenabile, dar nu pentru noi, ci pentru ceilalți", a mai spus oficialul din Emiratele Arabe Unite.

{jathumbnailoff}

Cum subminează Arabia Saudită producția de țiței de șist a SUA

Category: Batalia pe Resurse
Creat în Tuesday, 13 January 2015 19:20

petrolist sauditStrategia principalului stat OPEC, Arabia Saudită, de a nu-și reduce producția zilnică de țiței pe fondul crizei mondiale de supraproducție care a dus la prăbușirea cu 50% a prețurilor pe piețele internaționale, pare să dea roade. Asta pentru că diferența de preț dintre țițeiul Brent, de referință la Londra și pe plan mondial, și sortimentul West Texas Intermediate, de referință în SUA, a ajuns la mai puțin de 2 dolari/baril, față de aproape 16 dolari cu un an în urmă, reducând astfel competitivitatea producătorilor americani de petrol extras din șisturi bituminoase.

Potrivit Societe Generale, principalul sortiment de țiței produs și vândut în SUA, West Texas Intermediate, a ajuns să coste în prezent cu doar 1,28 dolari/baril mai puțin decât petrolul Brent, în timp ce, cu un an în urmă, petrolul american era cu nu mai puțin de 15,49 dolari/baril mai ieftin decât cel internațional.

În 2014, această diferență semnificativă de preț a întărit considerabil rafinăriile americane, care beneficiau de materie primă foarte ieftină în comparație cu concurenții lor europeni, care se confruntau cu prăbușirea marjelor de rafinare și erau obligați să-și reducă activitatea.

Reducerea diferenței de preț dintre West Texas Intermediate și Brent face ca Brentul să devină mai atractiv pentru rafinăriile americane, ceea ce este în defavoarea producătorilor americani de țiței.

grafic shale

Strategia saudiților pare să funcționeze

Îngustarea diferențialului de preț dintre țițeiul american și sortimentul Brent se datorează în bună măsură strategiei liderului OPEC, Arabia Saudită, de a nu-și reduce producția zilnică de țiței pe fondul crizei mondiale de supraproducție care a dus la prăbușirea cu 50% a prețurilor pe piețele internaționale. Scopul strategiei este acela de a-i obliga pe producătorii americani de petrol din șisturi bituminoase, care utilizează fracturarea hidraulică și forajul orizontal, să-și reducă producția.

Acești producători au costuri de producție mai mari decât producătorii convenționali, cum ar fi cei arabi, și sunt mai afectați decât aceștia de scăderea cotațiilor mondiale la țiței.

"Se pare că strategia Arabiei Saudite funcționează. Estimările noastre arată că își vor atinge scopul de a încetini sau chiar de a stopa creșterea producției americane de țiței din șisturi bituminoase", spune Mike Wittner, analist-șef specializat în petrol la Societe Generale în New York.

Această strategie are însă costuri și pentru Arabia Saudită și celelalte state OPEC. Petrolul s-a ieftinit cu peste 50% din iunie 2014 încoace.

Preturi timp real

Cine "clipește" primul?

Statele OPEC pot face față actualei prăbușiri a cotațiilor la țiței, care a dus prețurile la cel mai de jos nivel din ultimii pestre cinci ani, în timp ce producătorii americani de țiței de șist vor fi probabil primii care vor fi obligați să-și reducă producția, a declarat ministrul Energiei din Emiratele Arabe Unite.

Scăderea cu 50% a prețurilor la petrol din ultimul an s-a datorat supraproducției mondiale, estimate de Emirate și de Qatar la 2 milioane de barili pe zi.

"Toată lumea trebuie să ia măsuri, însă regulile pieței spun că producătorii cu cele mai mari costuri de producție trebuie să fie primii care să-și reducă producția. Dacă le convine actualul preț de vânzare, atunci bine, să producă în continuare, dar dacă nu le convine, atunci să-și reducă producția", a spus ministrul Suhail Al Mazrouei.

La ora redactării acestei știri, țițeiul Brent era cotat la 46,92 dolari/baril, iar sortimentul West Texas Intermediate – la 45,18 dolari/baril.

"Este foarte puțin probabil să asistăm la o creștere bruscă a cotațiilor internaționale la țiței, dat fiind supraoferta globală de petrol. Supraoferta are drept cauză principală producția de țiței de șist din SUA și aceasta trebuie să sufere o corecție. Actualele prețuri nu sunt sustenabile, dar nu pentru noi, ci pentru ceilalți", a mai spus oficialul din Emiratele Arabe Unite.

{jathumbnailoff}

Gazprom obține de la ANRM prelungirea cu 2 ani și jumătate a explorărilor din Bihor, întârziate de proteste contra gazelor de șist

Category: Explorare si Productie
Creat în Monday, 22 December 2014 20:40

NIS Gazprom servicii petroliereAgenția Națională pentru Resurse Minerale (ANRM) a aprobat prelungirea cu 2 ani și jumătate, de la 3 la 5,5 ani, a primei faze a perioadei de explorare prevăzute în acordul de concesiune a perimetrului de hidrocarburi Ex-2 Tria din județul Bihor, ai cărui titulari sunt compania sârbă de petrol și gaze NIS, controlată de Gazprom Neft, divizia petrolieră a gigantului rus Gazprom, și firma canadiană East West Petroleum.

"Am fost informați de către partenerul NIS că ANRM a aprobat prelungirea cu 2 ani și jumătate a primei faze a perioadei de explorare prevăzute de acordul de concesiune pentru perimetrul Ex-2 Tria. Acum, NIS și East West Petroleum trebuie să finalizeze până în iunie 2017 programul de lucrări aferent primei faze a perioadei de explorare a perimetrului Ex-2 Tria, care cuprinde prospecțiuni pentru achiziția de date seismice 2D și 3D, precum și forarea a trei sonde de explorare", se arată într-o informare a East West Petroleum.

Perimetrul Ex-2 Tria are o suprafață de 992 de kilometri pătrați și este situat în județul Bihor. NIS are o participație de 85% la concesiune, restul fiind deținut de compania canadiană East West Petroleum.

În martie anul acesta, cei de la NIS au solicitat ANRM prelungirea cu 2 ani și jumătate, de la 3 la 5,5 ani, a primei faze a perioadei de explorare prevăzute în acordul de concesiune, din cauza întârzierii masive a lucrărilor de prospecțiuni seismice pe concesiunea respectivă, cauzată de refuzul proprietarilor și autorităților locale din zonă de a permite accesul companiei la terenurile pe care ar urma să se deruleze prospecțiunile, refuz motivat prin suspiciunea că cei de la NIS vizează exploatarea de gaze de șist, prin fracturare hidraulică.

"În perimetru se află localizate o parte a municipiului Oradea, stațiunile balneare 1 mai și Băile Felix, cu un important potențial turistic, precum și numeroase comune cu activități agro-zootehnice și industriale. De asemenea, în cadrul perimetrului de explorare EX 2 Tria s-au desfășurat în trecut și se execută și în prezent activități de explorare țiței și gaze naturale, precum și exploatarea gazelor necombustibile (CO2)", se arăta în nota de fundamentare a unui proiect de hotărâre de Guvern cu privire la solicitarea NIS.

Întârzieri "importante"

În document se preciza că programul obligatoriu de lucrări aferent primei faze a perioadei de explorare a fost îndeplinit doar parțial de către titularul acordului petrolier, consemnându-se întârzieri importante.

"Principalul motiv al acestor nerealizări îl reprezintă imposibilitatea obținerii de către operatorul NIS Petrol SRL a dreptului de acces la terenurile strict necesare executării lucrărilor prevăzute în program, în primul rând a achiziției de date seismice 2D și în special 3D", se afirma în nota de fundamentare.

Potrivit sursei citate, accesul titularului la terenurile strict necesare a fost îngreunat în mod considerabil, iar în unele cazuri s-a dovedit a fi imposibil de obținut din cauza opoziției comunităților locale, a unor primării și proprietari de terenuri, față de executarea lucrărilor de explorare petrolieră prevăzute în program.

Această opoziție a fost generată de percepția că astfel de lucrări ar viza în fapt identificarea unor resurse de hidrocarburi neconvenționale, în primul rând gaze de șist. Există și o temere că operațiunile de explorare în general ar afecta potențialul turistic al zonei, precum și condițiile de viață ale locuitorilor și chiar interesele de afaceri – legitime, de altfel – ale unor antreprenori locali, spunea Guvernul.

Campanie de "informare și convingere" cu rezultate doar "parțiale"

"Atât titularul, cât și ANRM, au depus, împreună cu prefectura Bihor, eforturi susținute în vederea contracarării acestei opinii prevalente, deoarece ea nu corespunde realității. Au fost informate comunitățile locale și de afaceri, primăriile, consilierii locali la nivel de comună și județ, proprietarii de terenuri, reprezentanții locali ai partidelor politice, precum și mass media, cu privire la obiectul real și exclusiv al lucrărilor de explorare petrolieră și s-au dat asigurări în legătură cu respectarea și protecția dreptului de proprietate, dezdăunarea proprietarilor pentru pierderile de recoltă și alte eventuale pagube cauzate de activitatea de prospecțiuni seismice și respectarea obligațiilor decurgând din reglementările privind protecția mediului înconjurător", se menționa în nota de fundamentare.

Guvernul mai spunea că rezultatele obținute prin această campanie de informare și convingere cu privire la starea de fapt erau până la acea dată doar parțiale și preciza că aceste acțiuni și "dialogul constructiv" cu autoritățile locale și populația vor continua.

"Precizăm că în acordul de concesiune nu sunt prevăzute lucrări de explorare sau exploatare pentru hidrocarburi neconvenționale. De altfel, nici oferta în baza căreia ANRM a adjudecat firmei East West Petroleum această concesiune nu cuprinde executarea unor astfel de operațiuni", se mai preciza în documentul citat.

Costuri suplimentare de 2,24 milioane dolari

În aceste condiții, pe perimetrul EX 2 Tria nu s-au făcut prospecțiuni seismice 2D decât pe o suprafață de 36 kilometri pătrați, dintr-un total planificat pentru primul an de 100 kilometri pătrați, și nici un fel de prospecțiune seismică 3D, deși planul pentru primul an prevedea prospectarea 3D a 160 kilometri pătrați. Suprafața prospectată este total insuficientă pentru stabilirea chiar cu foarte mare aproximație a locației unei sonde de explorare, sublinia Guvernul.

Din aceste motive, NIS Gazprom Neft a solicitat ANRM, în martie, modificarea duratei primei faze (obligatorii) de explorare de la 2 la 4,5 ani și, implicit, prelungirea cu 2 ani și jumătate, de la 3 la 5,5 ani, a perioadei totale de explorare prevăzute în acordul de concesiune.
Compania a mai cerut și suplimentarea programului obligatoriu de lucrări aferent fazei I de explorare, atât prin devansarea unor lucrări prevăzute pentru faza a II-a, cât și prin angajarea unor lucrări suplimentare de prospecțiuni seismice și studii geologice, geofizice și geochimice, la un cost adițional total estimat la 2,24 milioane dolari.

Un alt motiv de întârziere a lucrărilor a fost, potrivit NIS, acela că studiile și geofizice actuale privind perimetrul EX 2 Tria, realizate de titularul concesiunii, s-au bazat pe profile seismice 2D vechi, datând din anii 1980-1990, calitatea procesării acestora nepermițând realizarea corelării la distanțe mari sau identificarea, cu un grad de risc acceptabil, a prospectelor pentru forarea sondelor de explorare.

Adjudecarea concesiunii EX 2 Tria și semnarea acordului de concesiune au avut loc în 2010, respectiv 2011, date la care "nu exista în județul Bihor vreo opoziție față de lucrările petroliere în general și față de hidrocarburile neconvenționale în special, survenirea acestei situații neputând fi anticipată nici de ANRM și nici de titular", se mai spunea în nota de fundamentare.

În România, pe partea de explorare și producție, NIS colaborează, în afară de East West Petroleum, cu Moesia Oil and Gas din Irlanda, Zeta Petroleum din Marea Britanie şi Armax Gaz din România, la şase blocuri petroliere, respectiv EX 2 Tria şi EX 3 Băile Felix în Bihor, EX7 Periam, EX8 Biled, DEE EV Jimbolia şi EX12 Crai Nou în Timiş.

Gazprom obține de la ANRM prelungirea cu 2 ani și jumătate a explorărilor din Bihor, întârziate de proteste contra gazelor de șist

Category: Explorare si Productie
Creat în Monday, 22 December 2014 20:40

NIS Gazprom servicii petroliereAgenția Națională pentru Resurse Minerale (ANRM) a aprobat prelungirea cu 2 ani și jumătate, de la 3 la 5,5 ani, a primei faze a perioadei de explorare prevăzute în acordul de concesiune a perimetrului de hidrocarburi Ex-2 Tria din județul Bihor, ai cărui titulari sunt compania sârbă de petrol și gaze NIS, controlată de Gazprom Neft, divizia petrolieră a gigantului rus Gazprom, și firma canadiană East West Petroleum.

"Am fost informați de către partenerul NIS că ANRM a aprobat prelungirea cu 2 ani și jumătate a primei faze a perioadei de explorare prevăzute de acordul de concesiune pentru perimetrul Ex-2 Tria. Acum, NIS și East West Petroleum trebuie să finalizeze până în iunie 2017 programul de lucrări aferent primei faze a perioadei de explorare a perimetrului Ex-2 Tria, care cuprinde prospecțiuni pentru achiziția de date seismice 2D și 3D, precum și forarea a trei sonde de explorare", se arată într-o informare a East West Petroleum.

Perimetrul Ex-2 Tria are o suprafață de 992 de kilometri pătrați și este situat în județul Bihor. NIS are o participație de 85% la concesiune, restul fiind deținut de compania canadiană East West Petroleum.

În martie anul acesta, cei de la NIS au solicitat ANRM prelungirea cu 2 ani și jumătate, de la 3 la 5,5 ani, a primei faze a perioadei de explorare prevăzute în acordul de concesiune, din cauza întârzierii masive a lucrărilor de prospecțiuni seismice pe concesiunea respectivă, cauzată de refuzul proprietarilor și autorităților locale din zonă de a permite accesul companiei la terenurile pe care ar urma să se deruleze prospecțiunile, refuz motivat prin suspiciunea că cei de la NIS vizează exploatarea de gaze de șist, prin fracturare hidraulică.

"În perimetru se află localizate o parte a municipiului Oradea, stațiunile balneare 1 mai și Băile Felix, cu un important potențial turistic, precum și numeroase comune cu activități agro-zootehnice și industriale. De asemenea, în cadrul perimetrului de explorare EX 2 Tria s-au desfășurat în trecut și se execută și în prezent activități de explorare țiței și gaze naturale, precum și exploatarea gazelor necombustibile (CO2)", se arăta în nota de fundamentare a unui proiect de hotărâre de Guvern cu privire la solicitarea NIS.

Întârzieri "importante"

În document se preciza că programul obligatoriu de lucrări aferent primei faze a perioadei de explorare a fost îndeplinit doar parțial de către titularul acordului petrolier, consemnându-se întârzieri importante.

"Principalul motiv al acestor nerealizări îl reprezintă imposibilitatea obținerii de către operatorul NIS Petrol SRL a dreptului de acces la terenurile strict necesare executării lucrărilor prevăzute în program, în primul rând a achiziției de date seismice 2D și în special 3D", se afirma în nota de fundamentare.

Potrivit sursei citate, accesul titularului la terenurile strict necesare a fost îngreunat în mod considerabil, iar în unele cazuri s-a dovedit a fi imposibil de obținut din cauza opoziției comunităților locale, a unor primării și proprietari de terenuri, față de executarea lucrărilor de explorare petrolieră prevăzute în program.

Această opoziție a fost generată de percepția că astfel de lucrări ar viza în fapt identificarea unor resurse de hidrocarburi neconvenționale, în primul rând gaze de șist. Există și o temere că operațiunile de explorare în general ar afecta potențialul turistic al zonei, precum și condițiile de viață ale locuitorilor și chiar interesele de afaceri – legitime, de altfel – ale unor antreprenori locali, spunea Guvernul.

Campanie de "informare și convingere" cu rezultate doar "parțiale"

"Atât titularul, cât și ANRM, au depus, împreună cu prefectura Bihor, eforturi susținute în vederea contracarării acestei opinii prevalente, deoarece ea nu corespunde realității. Au fost informate comunitățile locale și de afaceri, primăriile, consilierii locali la nivel de comună și județ, proprietarii de terenuri, reprezentanții locali ai partidelor politice, precum și mass media, cu privire la obiectul real și exclusiv al lucrărilor de explorare petrolieră și s-au dat asigurări în legătură cu respectarea și protecția dreptului de proprietate, dezdăunarea proprietarilor pentru pierderile de recoltă și alte eventuale pagube cauzate de activitatea de prospecțiuni seismice și respectarea obligațiilor decurgând din reglementările privind protecția mediului înconjurător", se menționa în nota de fundamentare.

Guvernul mai spunea că rezultatele obținute prin această campanie de informare și convingere cu privire la starea de fapt erau până la acea dată doar parțiale și preciza că aceste acțiuni și "dialogul constructiv" cu autoritățile locale și populația vor continua.

"Precizăm că în acordul de concesiune nu sunt prevăzute lucrări de explorare sau exploatare pentru hidrocarburi neconvenționale. De altfel, nici oferta în baza căreia ANRM a adjudecat firmei East West Petroleum această concesiune nu cuprinde executarea unor astfel de operațiuni", se mai preciza în documentul citat.

Costuri suplimentare de 2,24 milioane dolari

În aceste condiții, pe perimetrul EX 2 Tria nu s-au făcut prospecțiuni seismice 2D decât pe o suprafață de 36 kilometri pătrați, dintr-un total planificat pentru primul an de 100 kilometri pătrați, și nici un fel de prospecțiune seismică 3D, deși planul pentru primul an prevedea prospectarea 3D a 160 kilometri pătrați. Suprafața prospectată este total insuficientă pentru stabilirea chiar cu foarte mare aproximație a locației unei sonde de explorare, sublinia Guvernul.

Din aceste motive, NIS Gazprom Neft a solicitat ANRM, în martie, modificarea duratei primei faze (obligatorii) de explorare de la 2 la 4,5 ani și, implicit, prelungirea cu 2 ani și jumătate, de la 3 la 5,5 ani, a perioadei totale de explorare prevăzute în acordul de concesiune.
Compania a mai cerut și suplimentarea programului obligatoriu de lucrări aferent fazei I de explorare, atât prin devansarea unor lucrări prevăzute pentru faza a II-a, cât și prin angajarea unor lucrări suplimentare de prospecțiuni seismice și studii geologice, geofizice și geochimice, la un cost adițional total estimat la 2,24 milioane dolari.

Un alt motiv de întârziere a lucrărilor a fost, potrivit NIS, acela că studiile și geofizice actuale privind perimetrul EX 2 Tria, realizate de titularul concesiunii, s-au bazat pe profile seismice 2D vechi, datând din anii 1980-1990, calitatea procesării acestora nepermițând realizarea corelării la distanțe mari sau identificarea, cu un grad de risc acceptabil, a prospectelor pentru forarea sondelor de explorare.

Adjudecarea concesiunii EX 2 Tria și semnarea acordului de concesiune au avut loc în 2010, respectiv 2011, date la care "nu exista în județul Bihor vreo opoziție față de lucrările petroliere în general și față de hidrocarburile neconvenționale în special, survenirea acestei situații neputând fi anticipată nici de ANRM și nici de titular", se mai spunea în nota de fundamentare.

În România, pe partea de explorare și producție, NIS colaborează, în afară de East West Petroleum, cu Moesia Oil and Gas din Irlanda, Zeta Petroleum din Marea Britanie şi Armax Gaz din România, la şase blocuri petroliere, respectiv EX 2 Tria şi EX 3 Băile Felix în Bihor, EX7 Periam, EX8 Biled, DEE EV Jimbolia şi EX12 Crai Nou în Timiş.

Ponta coabitează cu Klaus în petrol și gaze: autoritățile locale vor primi o parte din redevențele petroliere colectate de bugetul central

Category: Contabilitate si Fiscalitate
Creat în Friday, 05 December 2014 12:42

Chevron ONG-uri BUNNoul proiect privind redevenţele va intra în dezbatere publică la începutul anului viitor, fiind nevoie de un consens politic, nu doar de o decizie a majorităţii, o parte din redevenţele încasate urmând să fie transferate, prin viitorul sistem, către autorităţile locale, afirmă premierul Victor Ponta.

"În noul proiect (privind redevenţele - n.r.), care va merge în Parlament, susţinem o idee pe care a promovat-o şi Klaus Iohannis (asumată în programul său prezidenţial). Este vorba despre transferul către autorităţile locale a unei părţi din redevenţele încasate, pentru ca şi comunităţile locale să beneficieze de fonduri suplimentare. Este o idee corectă, pe care am preluat-o în acest an şi pe care o includem în noul proiect", a declarat Ponta, într-o postare pe Facebook.

Miercuri, Ponta a argumentat decizia Guvernului de a prelungi actualul sistem de redevenţe petroliere şi nu de a-l schimba pentru mai mulţi bani la buget cu faptul că nu pot fi operate modificări "peste noapte", deşi Guvernul a început de un an discuţiile pe această temă cu firmele petroliere.

Comunitățile locale și proprietarii terenurilor pe care se exploatează resurse minerale ar trebui să primească o parte din redevențele plătite de companiile de exploatare, redevențe care, în prezent, merg integral la bugetul central de stat, susținea, în programul să electoral, Klaus Iohannis, pe atunci primar al municipiului Sibiu din județul omonim, regiune în care se află câteva dintre cele mai importante perimetre de exploatare de gaze naturale ale producătorului de stat Romgaz.

"Cred că este necesar să implicăm mai mult comunităţile locale în acest proces de creştere a independenţei energetice a ţării noastre. Din acest motiv, cred că este necesară modificarea legislaţiei, pentru ca o parte din redevenţele către bugetul central să fie reorientate către comunităţile locale şi chiar către proprietarii terenurilor, aşa cum se întâmplă în SUA. În acest fel, cetăţenii, comunităţile locale vor beneficia de prosperitate şi vor simţi că sunt parteneri ai statului în acest proces", se arată în programul electoral al președintelui ales, Klaus Iohannis.

Idee mai veche

Ideea împărțirii banilor colectați din redevențe între bugetul central și bugetele locale a mai fost vehiculată, de mai multe ori, în ultimii ani, de către premierul Victor Ponta, și el candidat la președinție, din partea PSD, ca și de fostul prim-ministru Emil Boc.

În județul Sibiu, în a cărui reședință Iohannis a fost primar, se află câteva dintre cele mai importante perimetre de exploatare de gaze naturale ale producătorului de stat Romgaz Mediaș. Contribuția Romgaz și Transgaz, operatorului sistemului național de transport al gazelor naturale, reprezintă cam 25% din bugetul local neconsolidat al municipiului Mediaș din județul Sibiu, potrivit autorităților locale.

În octombrie anul trecut, premierul Ponta declara că, prin modificarea Legii petrolului, banii colectaţi din redevenţe vor fi împărţiţi între bugetul central şi bugetele locale, fără să mai fie vărsaţi integral în bugetul de stat, conform sistemului aplicat până în prezent.

"Acum, toată redevenţa merge în bugetul central şi cred că e o greşeală, pentru că, într-adevăr, autoritatea locală şi oamenii din zonă spun <eu ce câştig?>. Cred că trebuie să găsim în noua lege a redevenţelor o împărţire a veniturilor din redevenţe între bugetul central şi autoritatea locală. Eu această opinie o susţin şi am cerut să fie inclusă în noua lege a redevenţelor care trebuie adoptată în 2014", spunea Ponta.

La finalul anului 2011, guvernul Boc anunța că va adopta o ordonanță de urgență care ar fi urmat să stipuleze că o cotă de 20% din redevențele percepute titularilor de licenţe pentru activitatea de prospecţiune, explorare sau exploatare de resurse minerale va fi cedată la bugetul local al unităţii administrativ-teritoriale pe raza căreia se află perimetrele cu resurse. În cele din urmă, ordonanța de urgență nu a mai fost adoptată.

Banii înseamnă sprijin pe plan local

În Marea Britanie, guvernul promitea, în ianuarie, că consiliile locale din UK care vor accepta derularea de lucrări de explorare și exploatare a gazelor de șist în jurisdicțiile lor vor păstra la bugetele proprii 100% din veniturile rezultate din taxarea terenurilor pe care se forează. În prezent, banii proveniți din această taxă, colectată la nivel local, se împărțeau 50% - 50% între bugetele locale și bugetul central al Marii Britanii. În plus, comunitățile din zonele unde se va fora după gaze de șist vor primi direct de la companiile de petrol și gaze 100.000 de lire sterline pentru fiecare sondă de explorare forată, precum și 1% din veniturile rezultate din exploatare, rămânând să se stabilească modalitatea în care acești bani vor fi împărțiți de membrii respectivelor comunități.

Industria de petrol și gaze din Marea Britanie interesată de dezvoltarea hidrocarburilor neconvenționale urmează să se consulte pentru a stabili modalitatea concretă în care acești bani vor fi împărțiți de membrii respectivelor comunități. O variantă luată în calcul este aceea în care proprietarii de terenuri pe care se forează, precum și cei care locuiesc în imediata apropiere a locațiilor de foraj, ar urma să primească direct bani, iar restul sumelor ar putea fi utilizate pentru investiții locale în elemente de infrastructură.

Consiliile locale din Marea Britanie s-au confruntat cu reducerea masivă, din 2010 încoace, de către guvernul conservator – liber-democrat, a subvențiilor alocate de la centru, ca urmare a politicii de austeritate promovate de guvern, pentru reducerea deficitului bugetar. În consecință, orice sursă suplimentară de venituri constituie o mană cerească pentru primăriile britanice.

Pe de altă parte, organizațiile de protecția mediului, care se opun dezvoltării gazelor de șist în Marea Britanie, susțin că măsurile anunțate de premierul Cameron echivalează cu niște ''șpăgi'' date primăriilor și că situația dă naștere unui conflict de interese, întrucât consiliile locale care vor primi bani de pe urma gazelor de șist sunt aceleași care, în prealabil, trebuie să acorde o serie de autorizații companiilor de petrol și gaze care vor să foreze în jurisdicțiile respective.

În septembrie, guvernul britanic a anunțat că forajul orizontal prin fracturare hidraulică după zăcăminte de gaze de șist fără acordul prealabil al proprietarilor terenurilor pe care se forează va fi permis de către autorități, prin modificarea în acest sens a legislației în prezent în vigoare, în pofida opoziției publice masive față de acest proiect. Potrivit proiectului de modificare a legii elaborat de guvern, companiile de petrol și gaze vor avea dreptul automat de a fora la adâncimi de minimum 300 de metri, fără să mai fie nevoite să obțină acordul proprietarilor. Comunitățile pe teritoriul cărora se va fora după gaze de șist vor primi compensații în valoare de 20.000 de lire sterline pentru fiecare sondă orizontală forată.

Cel mai bine e să fii proprietar pe resursele de sub terenul tău

Boom-ul american al gazelor și țițeiului extrase din șisturi bituminoase prin metoda fracturării hidraulice a făcut ca, în prezent, în Statele Unite, milioane de oameni să devină peste noapte vecini cu sonde petroliere. Pentru ei, acest lucru înseamnă bani buni încasați lunar sub formă de redevențe de la companiile de petrol și gaze care forează pe pâmânturile lor, dat fiind că, în SUA, drepturile asupra resurselor minerale ale subsolurilor terenurilor private revin proprietarilor acestora.

Astfel, fermierul Jim Van Blarcom din Columbia Township, Pennsylvania, își extinde activitatea agricolă grație redevențelor și chiriei lunare pe care le încasează din concesionarea subsolului proprietății sale pentru extracția gazelor naturale.

Acum aproximativ 12 ani, Van Blarcom și alți 150 de proprietari de terenuri au format o asociație, care deținea în total 15.000 de acri de terenuri, și au semnat primul acord de concesiune, transformând această localitate rurală într-una dintre cele mai forate din Bradford County, scrie Fay Observer.

Acum aproximativ șapte ani, asociația a renegociat acordul, pentru a obține mai mulți bani și mai multe clauze de protecție față de riscurile de mediu de la compania concesionară.

Ce redevențe încasează proprietarii americani de subsoluri cu hidrocarburi

Practic, toți cei 500 de acri ai familiei Van Blarcom au fost concesionați unei filiale a companiei canadiene de petrol și gaze Talisman Energy Inc. Familia primește redevențe de 15% de pe urma celor nouă sonde răspândite pe terenul său.

Banii obținuți au fost investiți în fermă. Van Blarcom, în vârstă de 63 de ani, spune că ferma sa, Sugar Branch Farms, și-a mărit cu peste 100% efectivul de vite, ajungând la 560, în urma unei achiziții din acest an. Partenerii familiei închiriază un centru de procesare a laptelui aflat la aproape 18 kilometri de casă, iar acum familia intenționează să îl cumpere.

„Am împrumutat niște bani, dar nici pe departe atât de mulți cât ar fi fost nevoie dacă nu încasam redevențe de pe urma concesionării subsolului proprietății”, spune Van Blarcom. Familia a mai cumpărat și viței, a construit spații suplimentare și a achiziționat noi echipamente și mașini. Un ginere lucra de mult timp la fermă, iar fiul lui Van Blarcom s-a întors acasă acum trei ani pentru a se implica în afacerea familiei. În primăvara aceasta, un al doilea ginere s-a alăturat fermei.

Potrivit unui studiu estimativ al IHS Inc., comandat de industria petrolieră, în 2012, proprietarii americani de terenuri au încasa exclusiv din chirii pentru utilizare plătite de companii peste 500 de milioane de dolari. Suma nu include banii primiți de proprietari ca redevențe pentru producția efectivă de petrol și gaze de pe terenurile lor și care, potrivit altor estimări, ar fi semnificativ mai mare decât cea rezultată din chirii.

Un alt studiu, realizat de Universitatea din San Antonio arată că, în medie, în Texas, redevențele pentru producția de petrol și gaze încasate de proprietari se ridică lunar la circa 600 de dolari/hectar. La asta se adaugă chiriile lunare, precum și bonusul încasat de proprietari la încheierea contractelor cu petroliștii, bonus care, de regulă, este de câteva mii de dolari.

Ponta coabitează cu Klaus în petrol și gaze: autoritățile locale vor primi o parte din redevențele petroliere colectate de bugetul central

Category: Contabilitate si Fiscalitate
Creat în Friday, 05 December 2014 12:42

Chevron ONG-uri BUNNoul proiect privind redevenţele va intra în dezbatere publică la începutul anului viitor, fiind nevoie de un consens politic, nu doar de o decizie a majorităţii, o parte din redevenţele încasate urmând să fie transferate, prin viitorul sistem, către autorităţile locale, afirmă premierul Victor Ponta.

"În noul proiect (privind redevenţele - n.r.), care va merge în Parlament, susţinem o idee pe care a promovat-o şi Klaus Iohannis (asumată în programul său prezidenţial). Este vorba despre transferul către autorităţile locale a unei părţi din redevenţele încasate, pentru ca şi comunităţile locale să beneficieze de fonduri suplimentare. Este o idee corectă, pe care am preluat-o în acest an şi pe care o includem în noul proiect", a declarat Ponta, într-o postare pe Facebook.

Miercuri, Ponta a argumentat decizia Guvernului de a prelungi actualul sistem de redevenţe petroliere şi nu de a-l schimba pentru mai mulţi bani la buget cu faptul că nu pot fi operate modificări "peste noapte", deşi Guvernul a început de un an discuţiile pe această temă cu firmele petroliere.

Comunitățile locale și proprietarii terenurilor pe care se exploatează resurse minerale ar trebui să primească o parte din redevențele plătite de companiile de exploatare, redevențe care, în prezent, merg integral la bugetul central de stat, susținea, în programul să electoral, Klaus Iohannis, pe atunci primar al municipiului Sibiu din județul omonim, regiune în care se află câteva dintre cele mai importante perimetre de exploatare de gaze naturale ale producătorului de stat Romgaz.

"Cred că este necesar să implicăm mai mult comunităţile locale în acest proces de creştere a independenţei energetice a ţării noastre. Din acest motiv, cred că este necesară modificarea legislaţiei, pentru ca o parte din redevenţele către bugetul central să fie reorientate către comunităţile locale şi chiar către proprietarii terenurilor, aşa cum se întâmplă în SUA. În acest fel, cetăţenii, comunităţile locale vor beneficia de prosperitate şi vor simţi că sunt parteneri ai statului în acest proces", se arată în programul electoral al președintelui ales, Klaus Iohannis.

Idee mai veche

Ideea împărțirii banilor colectați din redevențe între bugetul central și bugetele locale a mai fost vehiculată, de mai multe ori, în ultimii ani, de către premierul Victor Ponta, și el candidat la președinție, din partea PSD, ca și de fostul prim-ministru Emil Boc.

În județul Sibiu, în a cărui reședință Iohannis a fost primar, se află câteva dintre cele mai importante perimetre de exploatare de gaze naturale ale producătorului de stat Romgaz Mediaș. Contribuția Romgaz și Transgaz, operatorului sistemului național de transport al gazelor naturale, reprezintă cam 25% din bugetul local neconsolidat al municipiului Mediaș din județul Sibiu, potrivit autorităților locale.

În octombrie anul trecut, premierul Ponta declara că, prin modificarea Legii petrolului, banii colectaţi din redevenţe vor fi împărţiţi între bugetul central şi bugetele locale, fără să mai fie vărsaţi integral în bugetul de stat, conform sistemului aplicat până în prezent.

"Acum, toată redevenţa merge în bugetul central şi cred că e o greşeală, pentru că, într-adevăr, autoritatea locală şi oamenii din zonă spun <eu ce câştig?>. Cred că trebuie să găsim în noua lege a redevenţelor o împărţire a veniturilor din redevenţe între bugetul central şi autoritatea locală. Eu această opinie o susţin şi am cerut să fie inclusă în noua lege a redevenţelor care trebuie adoptată în 2014", spunea Ponta.

La finalul anului 2011, guvernul Boc anunța că va adopta o ordonanță de urgență care ar fi urmat să stipuleze că o cotă de 20% din redevențele percepute titularilor de licenţe pentru activitatea de prospecţiune, explorare sau exploatare de resurse minerale va fi cedată la bugetul local al unităţii administrativ-teritoriale pe raza căreia se află perimetrele cu resurse. În cele din urmă, ordonanța de urgență nu a mai fost adoptată.

Banii înseamnă sprijin pe plan local

În Marea Britanie, guvernul promitea, în ianuarie, că consiliile locale din UK care vor accepta derularea de lucrări de explorare și exploatare a gazelor de șist în jurisdicțiile lor vor păstra la bugetele proprii 100% din veniturile rezultate din taxarea terenurilor pe care se forează. În prezent, banii proveniți din această taxă, colectată la nivel local, se împărțeau 50% - 50% între bugetele locale și bugetul central al Marii Britanii. În plus, comunitățile din zonele unde se va fora după gaze de șist vor primi direct de la companiile de petrol și gaze 100.000 de lire sterline pentru fiecare sondă de explorare forată, precum și 1% din veniturile rezultate din exploatare, rămânând să se stabilească modalitatea în care acești bani vor fi împărțiți de membrii respectivelor comunități.

Industria de petrol și gaze din Marea Britanie interesată de dezvoltarea hidrocarburilor neconvenționale urmează să se consulte pentru a stabili modalitatea concretă în care acești bani vor fi împărțiți de membrii respectivelor comunități. O variantă luată în calcul este aceea în care proprietarii de terenuri pe care se forează, precum și cei care locuiesc în imediata apropiere a locațiilor de foraj, ar urma să primească direct bani, iar restul sumelor ar putea fi utilizate pentru investiții locale în elemente de infrastructură.

Consiliile locale din Marea Britanie s-au confruntat cu reducerea masivă, din 2010 încoace, de către guvernul conservator – liber-democrat, a subvențiilor alocate de la centru, ca urmare a politicii de austeritate promovate de guvern, pentru reducerea deficitului bugetar. În consecință, orice sursă suplimentară de venituri constituie o mană cerească pentru primăriile britanice.

Pe de altă parte, organizațiile de protecția mediului, care se opun dezvoltării gazelor de șist în Marea Britanie, susțin că măsurile anunțate de premierul Cameron echivalează cu niște ''șpăgi'' date primăriilor și că situația dă naștere unui conflict de interese, întrucât consiliile locale care vor primi bani de pe urma gazelor de șist sunt aceleași care, în prealabil, trebuie să acorde o serie de autorizații companiilor de petrol și gaze care vor să foreze în jurisdicțiile respective.

În septembrie, guvernul britanic a anunțat că forajul orizontal prin fracturare hidraulică după zăcăminte de gaze de șist fără acordul prealabil al proprietarilor terenurilor pe care se forează va fi permis de către autorități, prin modificarea în acest sens a legislației în prezent în vigoare, în pofida opoziției publice masive față de acest proiect. Potrivit proiectului de modificare a legii elaborat de guvern, companiile de petrol și gaze vor avea dreptul automat de a fora la adâncimi de minimum 300 de metri, fără să mai fie nevoite să obțină acordul proprietarilor. Comunitățile pe teritoriul cărora se va fora după gaze de șist vor primi compensații în valoare de 20.000 de lire sterline pentru fiecare sondă orizontală forată.

Cel mai bine e să fii proprietar pe resursele de sub terenul tău

Boom-ul american al gazelor și țițeiului extrase din șisturi bituminoase prin metoda fracturării hidraulice a făcut ca, în prezent, în Statele Unite, milioane de oameni să devină peste noapte vecini cu sonde petroliere. Pentru ei, acest lucru înseamnă bani buni încasați lunar sub formă de redevențe de la companiile de petrol și gaze care forează pe pâmânturile lor, dat fiind că, în SUA, drepturile asupra resurselor minerale ale subsolurilor terenurilor private revin proprietarilor acestora.

Astfel, fermierul Jim Van Blarcom din Columbia Township, Pennsylvania, își extinde activitatea agricolă grație redevențelor și chiriei lunare pe care le încasează din concesionarea subsolului proprietății sale pentru extracția gazelor naturale.

Acum aproximativ 12 ani, Van Blarcom și alți 150 de proprietari de terenuri au format o asociație, care deținea în total 15.000 de acri de terenuri, și au semnat primul acord de concesiune, transformând această localitate rurală într-una dintre cele mai forate din Bradford County, scrie Fay Observer.

Acum aproximativ șapte ani, asociația a renegociat acordul, pentru a obține mai mulți bani și mai multe clauze de protecție față de riscurile de mediu de la compania concesionară.

Ce redevențe încasează proprietarii americani de subsoluri cu hidrocarburi

Practic, toți cei 500 de acri ai familiei Van Blarcom au fost concesionați unei filiale a companiei canadiene de petrol și gaze Talisman Energy Inc. Familia primește redevențe de 15% de pe urma celor nouă sonde răspândite pe terenul său.

Banii obținuți au fost investiți în fermă. Van Blarcom, în vârstă de 63 de ani, spune că ferma sa, Sugar Branch Farms, și-a mărit cu peste 100% efectivul de vite, ajungând la 560, în urma unei achiziții din acest an. Partenerii familiei închiriază un centru de procesare a laptelui aflat la aproape 18 kilometri de casă, iar acum familia intenționează să îl cumpere.

„Am împrumutat niște bani, dar nici pe departe atât de mulți cât ar fi fost nevoie dacă nu încasam redevențe de pe urma concesionării subsolului proprietății”, spune Van Blarcom. Familia a mai cumpărat și viței, a construit spații suplimentare și a achiziționat noi echipamente și mașini. Un ginere lucra de mult timp la fermă, iar fiul lui Van Blarcom s-a întors acasă acum trei ani pentru a se implica în afacerea familiei. În primăvara aceasta, un al doilea ginere s-a alăturat fermei.

Potrivit unui studiu estimativ al IHS Inc., comandat de industria petrolieră, în 2012, proprietarii americani de terenuri au încasa exclusiv din chirii pentru utilizare plătite de companii peste 500 de milioane de dolari. Suma nu include banii primiți de proprietari ca redevențe pentru producția efectivă de petrol și gaze de pe terenurile lor și care, potrivit altor estimări, ar fi semnificativ mai mare decât cea rezultată din chirii.

Un alt studiu, realizat de Universitatea din San Antonio arată că, în medie, în Texas, redevențele pentru producția de petrol și gaze încasate de proprietari se ridică lunar la circa 600 de dolari/hectar. La asta se adaugă chiriile lunare, precum și bonusul încasat de proprietari la încheierea contractelor cu petroliștii, bonus care, de regulă, este de câteva mii de dolari.

Ce spune președintele Iohannis despre Roșia Montană și despre gazele de șist. Gabriel Resources se aștepta să iasă Ponta președinte

Category: Explorare si Productie
Creat în Sunday, 23 November 2014 10:56

Iohannis cascaPreședintele României, Klaus Iohannis, a declarat că nu va accepta proiecte de exploatare a resurselor naturale fără dezbatere și fără garantarea sănătății publice, protecției mediului și intereselor comunităților locale.

"În campanie, mi-am asumat respingerea unor proiecte de exploatare care pun în pericol oamenii şi mediul. Astăzi, reiterez ideea și vă spun că nu voi accepta proiecte de exploatare a resurselor naturale ale României fără dezbatere, fără garantarea siguranţei totale pentru sănătatea oamenilor şi fără protejarea mediului înconjurător şi intereselor comunităţilor locale", afirmă Iohannis, într-o postare pe Facebook.

În campanie, tot pe Facebook, Iohannis declara că nu va accepta "ca proiecte precum <Roșia Montană> sau <gazele de șist> să fie aprobate peste noapte și în condiții care pun în pericol oamenii și mediul".

Asta în condițiile în care premierul Victor Ponta a declarat, recent, în campania electorală, că România se pare că nu dispune de gaze de şist şi s-a bătut, astfel, pe ceva ce nu are. "Oricum s-a amânat, pentru că...se pare că nu avem gaze de şist, ne-am bătut foarte tare pe ceva ce nu avem. Nu cred că ne-am bătut pe ceva care exista", a spus Ponta, fără a dori să prezinte detalii, motivând că nu poate spune mai mult de atât.

Pe de altă parte, din ultimul raport trimestrial al canadienilor de la Gabriel Resources, proprietarii Roșia Montană Gold Corporation, dezvoltatorul proiectul minier aurifer de la Roșia Montană, publicat pe 11 noiembrie, între cele două tururi de scrutin ale alegerilor prezidențiale din România, reiese că Gabriel Resources se aștepta ca alegerile să fie câștigate de Victor Ponta, ceea ce ar fi însemnat necesitatea numirii unui nou premier și potențiala schimbare a unor miniștri deținători de portofolii-cheie pentru procesul de autorizare a proiectului aurifer de la Roșia Montană.

"Dat fiind că nici unul dintre candidați nu a obținut o majoritate de 50% + 1 la primul tur al alegerilor, care a avut loc pe 2 noiembrie, va avea loc un al doilea tur, la care vor participa candidații de pe primele două locuri, Ponta și Iohannis, pe 16 noiembrie. Compania a mai indicat și în trecut că este improbabil să fie luată vreo decizie-cheie cu privire la aprobarea proiectului înainte de aflarea rezultatului alegerilor prezidențiale și de finalizarea schimbărilor politice presupuse de acesta. Aceste schimbări includ numirea unui nou premier, în cazul în care Ponta va ajunge președinte, precum și potențiale numiri de noi miniștri în portofolii-cheie din Guvern. Noul președinte își va prelua funcția pe 22 decembrie 2014. Procesul numirii unui nou premier presupune nominalizarea de către președinte, urmată de aprobarea acestuia de către Parlament, ceea ce ar prelungi până în 2015 incertitudinea cu privire la schimbarea miniștrilor-cheie care ar putea influența direct procesul decizional cu privire la aprobarea proiectului", se spune în raportul pe trimestrul III al Gabriel Resources.

Iohannis: Explorare da, exploatare nu încă

În octombrie, Iohannis și-a asumat un angajament referitor la proiectele de exploatare de resurse naturale care pun probleme mediului sau comunităţilor.

"Nu voi accepta proiecte care nu sunt bine verificate şi care pun în pericol comunitatea din zonă sau mediul. Ca să fiu mai specific, nu voi accepta să fie promovate proiecte tip Roşia Montană", declara candidatul ACL.

Întrebat dacă prin angajamentul său le transmite investitorilor americani că nu au nicio şansă la exploatarea gazelor de şist, Iohannis a negat, adăugând că prin acest mesaj le spune tuturor că primele criterii care trebuie să conteze în ceea ce priveşte exploatările sunt siguranţa oamenilor din comunitate şi evitarea pagubelor de mediu.

"Dacă tehnologia garantează aceste lucruri, este foarte bine şi se poate face următorul pas. Dacă nu, nu", a completat el.

În ceea ce priveşte folosirea fracturării hidraulice pentru extragerea gazelor de şist, el a susţinut că există discuţii între specialişti şi că nu există o poziţie clară în această chestiune.

În octombrie anul trecut, Iohannis declara, răspunzând unei întrebări, că i se pare un lucru "excepțional de bun" faptul că autoritățile din Vaslui au avizat explorarea gazelor de șist de către o firmă străină, adăugând că statul român este "incapabil" să facă astfel de investiții.

"Mi se pare un lucru excepțional de bun. Noi trebuie să știm ce resurse avem. Că le exploatăm apoi sau nu, este partea a doua. Dar, să stai așa pe o țară și să nu știi ce ai, este total greșit. Și dacă metode și tehnologii noi permit explorări mai detaliate, mai bune decât cele de dinainte, sunt de părere că trebuie făcute", a răspuns Iohannis.

"Dacă apare o consecință negativă, ea apare în locul unde se petrece exploatarea și, de aceea, este bine ca politicienii să cântărească foarte bine dacă e nevoie de activitatea respectivă, cu urmările negative cu tot. Dar să condamni paușal explorări și exploatări prin firme străine mi se pare absolut exagerat. Economia românească funcționeaza datorită investitorilor străini. Dacă i-am scoate și ar rămâne numai ai noștri, ar rămâne foarte, foarte puțină economie. Eu cred că politica României în ultimii 23 de ani a fost corectă, în sensul de a atrage investiții străine în România, care și creează locuri de muncă", a mai spus Iohannis, adăugând că "e bine să nuanțăm aceste lucruri și să devenim mai puțin xenofobi economic".

În iunie anul acesta, Iohannis declara că agreează ideea explorării gazelor de şist, dar se împotriveşte, deocamdată, exploatării.

„Explorarea, da. Exploatarea, părerea mea, putem să o lăsăm mai încet. Trebuie să ştii ce ai. Exploatarea este încă discutabilă. Urmările nu sunt suficient de bine studiate. Cred că nu întotdeauna trebuie folosit tot ce se poate, tehnologic. Lumea nu se termină nici mâine, trebuie să avem răbdare şi să aşteptăm tehnologii mai bune, dar trebuie să le lăsăm ceva şi celor care vin după noi. Dacă ne apucăm să exploatăm sălbatic, există riscul că se epuizează resursele. În anumite domenii, trebuie să avem şi răbdare, să vedem cum evoluează piaţa, cum evoluează tehnologia“, spunea Klaus Iohannis.

Redevențe pentru comunități locale, primării și proprietari de terenuri

Pe de altă parte, în programul său electoral, Iohannis arăta că comunitățile locale și proprietarii terenurilor pe care se exploatează resurse minerale ar trebui să primească o parte din redevențele plătite de companiile de exploatare, redevențe care, în prezent, merg integral la bugetul central de stat.

"Cred că este necesar să implicăm mai mult comunităţile locale în acest proces de creştere a independenţei energetice a ţării noastre. Din acest motiv, cred că este necesară modificarea legislaţiei, pentru ca o parte din redevenţele către bugetul central să fie reorientate către comunităţile locale şi chiar către proprietarii terenurilor, aşa cum se întâmplă în SUA. În acest fel, cetăţenii, comunităţile locale vor beneficia de prosperitate şi vor simţi că sunt parteneri ai statului în acest proces", se arăta în programul electoral al lui Iohannis, intitulat "România lucrului bine făcut".

Iohannis mai spunea că trebuie finalizat procesul de evaluare a potenţialului unor noi resurse în România, "cele neconvenţionale, pentru a vedea clar ce perspective avem, iar înainte de a se pune problema începerii exploatării, care sunt cele mai sigure metode din punct de vedere tehnic, care pot îndeplini atât criteriul eficienţei producţiei, cât şi pe cel al protejării mediului". Asta în contextul în care, potrivit lui Iohannis, "securitatea energetică este o componentă extrem de importantă a securităţii naţionale".

"În egală măsură, voi susține și încuraja măsurile de dezvoltare a alternativei la energia convențională, prin dezvoltarea și exploatarea resurselor energetice regenerabile, în cadrul unor strategii integrate care să vizeze în mod unitar crearea de avantaje strategice României (pentru a putea deveni un hub energetic regional), asigurarea independenței energetice, protejarea infrastructurilor critice, dar și, prin politicile de prețuri, a consumatorilor casnici", promitea candidatul ACL.

Ideea împărțirii banilor colectați din redevențe între bugetul central și bugetele locale a mai fost vehiculată, de mai multe ori, în ultimii ani, de către premierul Victor Ponta, și el candidat la președinție, din partea PSD, ca și de fostul prim-ministru Emil Boc.

În județul Sibiu, în a cărui reședință Iohannis este primar, se află câteva dintre cele mai importante perimetre de exploatare de gaze naturale ale producătorului de stat Romgaz Mediaș. Contribuția Romgaz și Transgaz, operatorului sistemului național de transport al gazelor naturale, reprezintă cam 25% din bugetul local neconsolidat al municipiului Mediaș din județul Sibiu, potrivit autorităților locale.

În octombrie anul trecut, premierul Ponta declara că, prin modificarea Legii petrolului, banii colectaţi din redevenţe vor fi împărţiţi între bugetul central şi bugetele locale, fără să mai fie vărsaţi integral în bugetul de stat, conform sistemului aplicat până în prezent.

"Acum, toată redevenţa merge în bugetul central şi cred că e o greşeală, pentru că, într-adevăr, autoritatea locală şi oamenii din zonă spun <eu ce câştig?>. Cred că trebuie să găsim în noua lege a redevenţelor o împărţire a veniturilor din redevenţe între bugetul central şi autoritatea locală. Eu această opinie o susţin şi am cerut să fie inclusă în noua lege a redevenţelor care trebuie adoptată în 2014", spunea Ponta.

La finalul anului 2011, guvernul Boc anunța că va adopta o ordonanță de urgență care ar fi urmat să stipuleze că o cotă de 20% din redevențele percepute titularilor de licenţe pentru activitatea de prospecţiune, explorare sau exploatare de resurse minerale va fi cedată la bugetul local al unităţii administrativ-teritoriale pe raza căreia se află perimetrele cu resurse. În cele din urmă, ordonanța de urgență nu a mai fost adoptată.

S-a scăpat Ponta la informații confidențiale?

Pe de altă parte, premierul Victor Ponta a declarat, recent, în campania electorală, că România se pare că nu dispune de gaze de şist şi s-a bătut, astfel, pe ceva ce nu are.

El a susţinut declaraţia la Antena 3, după ce a arătat că România trebuie să fie independentă energetic şi să aibă propriile resurse off-shore şi convenţionale, iar moderatorul i-a propus ca "povestea cu gazele de şist" să fie amânată puţin, deoarece resursele existente în Marea Neagră asigură independenţa energetică a ţării pentru 30 ani, în timp ce gazele de şist reprezintă o temă controversată care aduce multe puncte defavorabile oricărui politician care o susţine.

"Oricum s-a amânat, pentru că...se pare că nu avem gaze de şist, ne-am bătut foarte tare pe ceva ce nu avem. Nu cred că ne-am bătut pe ceva care exista", a spus Ponta, fără a dori să prezinte detalii, motivând că nu poate spune mai mult de atât.

Mai devreme cu o lună, ministrul Economiei, Constantin Niţă, afirma că România poate fi jucătorul principal în domeniul energetic, iar exploatarea gazelor de şist va trebui să fie acceptată de majoritatea statelor, spunând că România are un avantaj extraordinar, deoarece dispune de toate resursele energetice posibile.

Contactați de Reuters, cei de la Chevron au declarat că nu au finalizat încă evaluarea potențialului resurselor de gaze de șist ale României.

"Chevron analiează datele colectate în cursul operațiunilor de prospectare și explorare, pentru a înțelege mai bine potențialul resurselor de gaze de șist. După ce analiza va fi finalizată, rezultatele vor fi furnizate Agenției Naționale pentru Resurse Minerale (ANRM) și vor rămâne în custodia statului român", au declarat, pentru Reuters, reprezentanții Chevron.

România este cea de-a treia cea mai independentă energetic țară din UE. Potrivit estimărilor US Energy Information Administration, România ar putea dispune de resurse de gaze de șist recuperabile tehnic de 1.444 miliarde de metri cubi.

În luna iulie, compania Chevron a finalizat activităţile de explorare a gazelor de şist la sonda de la Siliştea-Pungeşti, judeţul Vaslui, după două luni de foraj la adâncimi de 3.000 de metri, precizând atunci că informaţiile obţinute pe parcursul operaţiunilor vor fi analizate pentru stabilirea potenţialului zăcământului.

Compania Chevron a demarat, la începutul lunii mai, lucrările de explorare a gazelor de şist în extravilanul localităţii vasluiene Siliştea, comuna Pungeşti, fiind prima locaţie din România unde compania petrolieră a început prospecţiunile pentru identificarea unor posibile zăcăminte neconvenţionale.

Societatea Chevron România mai deţine trei acorduri de mediu în judeţul Vaslui pentru explorarea gazelor de şist în localităţile Păltiniş – Băceşti, Popeni – Găgeşti şi Puieşti. De asemenea, compania petrolieră a mai obţinut, în aprilie 2014, şi cea de-a doua autorizaţie de construire pentru amplasarea unei noi sonde de explorare în perimetrul deţinut la Puieşti.

După ce compania Chevron a obţinut, în 3 octombrie 2013, autorizaţie de construire pentru amplasarea în judeţul Vaslui a primei sonde de explorare a gazelor de şist în România, la Pungeşti au avut loc mai multe proteste violente ale localnicilor.

Chevron mai deține trei licențe de explorare de gaze de șist pe litoralul Mării Negre, pentru concesiunile Adamclisi, Costinești și Vama Veche.

Ce spune președintele Iohannis despre Roșia Montană și despre gazele de șist. Gabriel Resources se aștepta să iasă Ponta președinte

Category: Explorare si Productie
Creat în Sunday, 23 November 2014 10:56

Iohannis cascaPreședintele României, Klaus Iohannis, a declarat că nu va accepta proiecte de exploatare a resurselor naturale fără dezbatere și fără garantarea sănătății publice, protecției mediului și intereselor comunităților locale.

"În campanie, mi-am asumat respingerea unor proiecte de exploatare care pun în pericol oamenii şi mediul. Astăzi, reiterez ideea și vă spun că nu voi accepta proiecte de exploatare a resurselor naturale ale României fără dezbatere, fără garantarea siguranţei totale pentru sănătatea oamenilor şi fără protejarea mediului înconjurător şi intereselor comunităţilor locale", afirmă Iohannis, într-o postare pe Facebook.

În campanie, tot pe Facebook, Iohannis declara că nu va accepta "ca proiecte precum <Roșia Montană> sau <gazele de șist> să fie aprobate peste noapte și în condiții care pun în pericol oamenii și mediul".

Asta în condițiile în care premierul Victor Ponta a declarat, recent, în campania electorală, că România se pare că nu dispune de gaze de şist şi s-a bătut, astfel, pe ceva ce nu are. "Oricum s-a amânat, pentru că...se pare că nu avem gaze de şist, ne-am bătut foarte tare pe ceva ce nu avem. Nu cred că ne-am bătut pe ceva care exista", a spus Ponta, fără a dori să prezinte detalii, motivând că nu poate spune mai mult de atât.

Pe de altă parte, din ultimul raport trimestrial al canadienilor de la Gabriel Resources, proprietarii Roșia Montană Gold Corporation, dezvoltatorul proiectul minier aurifer de la Roșia Montană, publicat pe 11 noiembrie, între cele două tururi de scrutin ale alegerilor prezidențiale din România, reiese că Gabriel Resources se aștepta ca alegerile să fie câștigate de Victor Ponta, ceea ce ar fi însemnat necesitatea numirii unui nou premier și potențiala schimbare a unor miniștri deținători de portofolii-cheie pentru procesul de autorizare a proiectului aurifer de la Roșia Montană.

"Dat fiind că nici unul dintre candidați nu a obținut o majoritate de 50% + 1 la primul tur al alegerilor, care a avut loc pe 2 noiembrie, va avea loc un al doilea tur, la care vor participa candidații de pe primele două locuri, Ponta și Iohannis, pe 16 noiembrie. Compania a mai indicat și în trecut că este improbabil să fie luată vreo decizie-cheie cu privire la aprobarea proiectului înainte de aflarea rezultatului alegerilor prezidențiale și de finalizarea schimbărilor politice presupuse de acesta. Aceste schimbări includ numirea unui nou premier, în cazul în care Ponta va ajunge președinte, precum și potențiale numiri de noi miniștri în portofolii-cheie din Guvern. Noul președinte își va prelua funcția pe 22 decembrie 2014. Procesul numirii unui nou premier presupune nominalizarea de către președinte, urmată de aprobarea acestuia de către Parlament, ceea ce ar prelungi până în 2015 incertitudinea cu privire la schimbarea miniștrilor-cheie care ar putea influența direct procesul decizional cu privire la aprobarea proiectului", se spune în raportul pe trimestrul III al Gabriel Resources.

Iohannis: Explorare da, exploatare nu încă

În octombrie, Iohannis și-a asumat un angajament referitor la proiectele de exploatare de resurse naturale care pun probleme mediului sau comunităţilor.

"Nu voi accepta proiecte care nu sunt bine verificate şi care pun în pericol comunitatea din zonă sau mediul. Ca să fiu mai specific, nu voi accepta să fie promovate proiecte tip Roşia Montană", declara candidatul ACL.

Întrebat dacă prin angajamentul său le transmite investitorilor americani că nu au nicio şansă la exploatarea gazelor de şist, Iohannis a negat, adăugând că prin acest mesaj le spune tuturor că primele criterii care trebuie să conteze în ceea ce priveşte exploatările sunt siguranţa oamenilor din comunitate şi evitarea pagubelor de mediu.

"Dacă tehnologia garantează aceste lucruri, este foarte bine şi se poate face următorul pas. Dacă nu, nu", a completat el.

În ceea ce priveşte folosirea fracturării hidraulice pentru extragerea gazelor de şist, el a susţinut că există discuţii între specialişti şi că nu există o poziţie clară în această chestiune.

În octombrie anul trecut, Iohannis declara, răspunzând unei întrebări, că i se pare un lucru "excepțional de bun" faptul că autoritățile din Vaslui au avizat explorarea gazelor de șist de către o firmă străină, adăugând că statul român este "incapabil" să facă astfel de investiții.

"Mi se pare un lucru excepțional de bun. Noi trebuie să știm ce resurse avem. Că le exploatăm apoi sau nu, este partea a doua. Dar, să stai așa pe o țară și să nu știi ce ai, este total greșit. Și dacă metode și tehnologii noi permit explorări mai detaliate, mai bune decât cele de dinainte, sunt de părere că trebuie făcute", a răspuns Iohannis.

"Dacă apare o consecință negativă, ea apare în locul unde se petrece exploatarea și, de aceea, este bine ca politicienii să cântărească foarte bine dacă e nevoie de activitatea respectivă, cu urmările negative cu tot. Dar să condamni paușal explorări și exploatări prin firme străine mi se pare absolut exagerat. Economia românească funcționeaza datorită investitorilor străini. Dacă i-am scoate și ar rămâne numai ai noștri, ar rămâne foarte, foarte puțină economie. Eu cred că politica României în ultimii 23 de ani a fost corectă, în sensul de a atrage investiții străine în România, care și creează locuri de muncă", a mai spus Iohannis, adăugând că "e bine să nuanțăm aceste lucruri și să devenim mai puțin xenofobi economic".

În iunie anul acesta, Iohannis declara că agreează ideea explorării gazelor de şist, dar se împotriveşte, deocamdată, exploatării.

„Explorarea, da. Exploatarea, părerea mea, putem să o lăsăm mai încet. Trebuie să ştii ce ai. Exploatarea este încă discutabilă. Urmările nu sunt suficient de bine studiate. Cred că nu întotdeauna trebuie folosit tot ce se poate, tehnologic. Lumea nu se termină nici mâine, trebuie să avem răbdare şi să aşteptăm tehnologii mai bune, dar trebuie să le lăsăm ceva şi celor care vin după noi. Dacă ne apucăm să exploatăm sălbatic, există riscul că se epuizează resursele. În anumite domenii, trebuie să avem şi răbdare, să vedem cum evoluează piaţa, cum evoluează tehnologia“, spunea Klaus Iohannis.

Redevențe pentru comunități locale, primării și proprietari de terenuri

Pe de altă parte, în programul său electoral, Iohannis arăta că comunitățile locale și proprietarii terenurilor pe care se exploatează resurse minerale ar trebui să primească o parte din redevențele plătite de companiile de exploatare, redevențe care, în prezent, merg integral la bugetul central de stat.

"Cred că este necesar să implicăm mai mult comunităţile locale în acest proces de creştere a independenţei energetice a ţării noastre. Din acest motiv, cred că este necesară modificarea legislaţiei, pentru ca o parte din redevenţele către bugetul central să fie reorientate către comunităţile locale şi chiar către proprietarii terenurilor, aşa cum se întâmplă în SUA. În acest fel, cetăţenii, comunităţile locale vor beneficia de prosperitate şi vor simţi că sunt parteneri ai statului în acest proces", se arăta în programul electoral al lui Iohannis, intitulat "România lucrului bine făcut".

Iohannis mai spunea că trebuie finalizat procesul de evaluare a potenţialului unor noi resurse în România, "cele neconvenţionale, pentru a vedea clar ce perspective avem, iar înainte de a se pune problema începerii exploatării, care sunt cele mai sigure metode din punct de vedere tehnic, care pot îndeplini atât criteriul eficienţei producţiei, cât şi pe cel al protejării mediului". Asta în contextul în care, potrivit lui Iohannis, "securitatea energetică este o componentă extrem de importantă a securităţii naţionale".

"În egală măsură, voi susține și încuraja măsurile de dezvoltare a alternativei la energia convențională, prin dezvoltarea și exploatarea resurselor energetice regenerabile, în cadrul unor strategii integrate care să vizeze în mod unitar crearea de avantaje strategice României (pentru a putea deveni un hub energetic regional), asigurarea independenței energetice, protejarea infrastructurilor critice, dar și, prin politicile de prețuri, a consumatorilor casnici", promitea candidatul ACL.

Ideea împărțirii banilor colectați din redevențe între bugetul central și bugetele locale a mai fost vehiculată, de mai multe ori, în ultimii ani, de către premierul Victor Ponta, și el candidat la președinție, din partea PSD, ca și de fostul prim-ministru Emil Boc.

În județul Sibiu, în a cărui reședință Iohannis este primar, se află câteva dintre cele mai importante perimetre de exploatare de gaze naturale ale producătorului de stat Romgaz Mediaș. Contribuția Romgaz și Transgaz, operatorului sistemului național de transport al gazelor naturale, reprezintă cam 25% din bugetul local neconsolidat al municipiului Mediaș din județul Sibiu, potrivit autorităților locale.

În octombrie anul trecut, premierul Ponta declara că, prin modificarea Legii petrolului, banii colectaţi din redevenţe vor fi împărţiţi între bugetul central şi bugetele locale, fără să mai fie vărsaţi integral în bugetul de stat, conform sistemului aplicat până în prezent.

"Acum, toată redevenţa merge în bugetul central şi cred că e o greşeală, pentru că, într-adevăr, autoritatea locală şi oamenii din zonă spun <eu ce câştig?>. Cred că trebuie să găsim în noua lege a redevenţelor o împărţire a veniturilor din redevenţe între bugetul central şi autoritatea locală. Eu această opinie o susţin şi am cerut să fie inclusă în noua lege a redevenţelor care trebuie adoptată în 2014", spunea Ponta.

La finalul anului 2011, guvernul Boc anunța că va adopta o ordonanță de urgență care ar fi urmat să stipuleze că o cotă de 20% din redevențele percepute titularilor de licenţe pentru activitatea de prospecţiune, explorare sau exploatare de resurse minerale va fi cedată la bugetul local al unităţii administrativ-teritoriale pe raza căreia se află perimetrele cu resurse. În cele din urmă, ordonanța de urgență nu a mai fost adoptată.

S-a scăpat Ponta la informații confidențiale?

Pe de altă parte, premierul Victor Ponta a declarat, recent, în campania electorală, că România se pare că nu dispune de gaze de şist şi s-a bătut, astfel, pe ceva ce nu are.

El a susţinut declaraţia la Antena 3, după ce a arătat că România trebuie să fie independentă energetic şi să aibă propriile resurse off-shore şi convenţionale, iar moderatorul i-a propus ca "povestea cu gazele de şist" să fie amânată puţin, deoarece resursele existente în Marea Neagră asigură independenţa energetică a ţării pentru 30 ani, în timp ce gazele de şist reprezintă o temă controversată care aduce multe puncte defavorabile oricărui politician care o susţine.

"Oricum s-a amânat, pentru că...se pare că nu avem gaze de şist, ne-am bătut foarte tare pe ceva ce nu avem. Nu cred că ne-am bătut pe ceva care exista", a spus Ponta, fără a dori să prezinte detalii, motivând că nu poate spune mai mult de atât.

Mai devreme cu o lună, ministrul Economiei, Constantin Niţă, afirma că România poate fi jucătorul principal în domeniul energetic, iar exploatarea gazelor de şist va trebui să fie acceptată de majoritatea statelor, spunând că România are un avantaj extraordinar, deoarece dispune de toate resursele energetice posibile.

Contactați de Reuters, cei de la Chevron au declarat că nu au finalizat încă evaluarea potențialului resurselor de gaze de șist ale României.

"Chevron analiează datele colectate în cursul operațiunilor de prospectare și explorare, pentru a înțelege mai bine potențialul resurselor de gaze de șist. După ce analiza va fi finalizată, rezultatele vor fi furnizate Agenției Naționale pentru Resurse Minerale (ANRM) și vor rămâne în custodia statului român", au declarat, pentru Reuters, reprezentanții Chevron.

România este cea de-a treia cea mai independentă energetic țară din UE. Potrivit estimărilor US Energy Information Administration, România ar putea dispune de resurse de gaze de șist recuperabile tehnic de 1.444 miliarde de metri cubi.

În luna iulie, compania Chevron a finalizat activităţile de explorare a gazelor de şist la sonda de la Siliştea-Pungeşti, judeţul Vaslui, după două luni de foraj la adâncimi de 3.000 de metri, precizând atunci că informaţiile obţinute pe parcursul operaţiunilor vor fi analizate pentru stabilirea potenţialului zăcământului.

Compania Chevron a demarat, la începutul lunii mai, lucrările de explorare a gazelor de şist în extravilanul localităţii vasluiene Siliştea, comuna Pungeşti, fiind prima locaţie din România unde compania petrolieră a început prospecţiunile pentru identificarea unor posibile zăcăminte neconvenţionale.

Societatea Chevron România mai deţine trei acorduri de mediu în judeţul Vaslui pentru explorarea gazelor de şist în localităţile Păltiniş – Băceşti, Popeni – Găgeşti şi Puieşti. De asemenea, compania petrolieră a mai obţinut, în aprilie 2014, şi cea de-a doua autorizaţie de construire pentru amplasarea unei noi sonde de explorare în perimetrul deţinut la Puieşti.

După ce compania Chevron a obţinut, în 3 octombrie 2013, autorizaţie de construire pentru amplasarea în judeţul Vaslui a primei sonde de explorare a gazelor de şist în România, la Pungeşti au avut loc mai multe proteste violente ale localnicilor.

Chevron mai deține trei licențe de explorare de gaze de șist pe litoralul Mării Negre, pentru concesiunile Adamclisi, Costinești și Vama Veche.

Ponta: "Se pare că nu avem gaze de șist". Chevron: "Încă analizăm datele obținute din prospectare și explorare"

Category: Explorare si Productie
Creat în Monday, 10 November 2014 15:02

Protest gaze de sistRomânia se pare că nu dispune de gaze de şist şi s-a bătut, astfel, pe ceva ce nu are, a declarat, duminică seara, în cadrul unei emisiuni televizate, premierul Victor Ponta.

El a susţinut declaraţia la Antena 3, după ce a arătat că România trebuie să fie independentă energetic şi să aibă propriile resurse off-shore şi convenţionale, iar moderatorul i-a propus ca "povestea cu gazele de şist" să fie amânată puţin, deoarece resursele existente în Marea Neagră asigură independenţa energetică a ţării pentru 30 ani, în timp ce gazele de şist reprezintă o temă controversată care aduce multe puncte defavorabile oricărui politician care o susţine, transmite Mediafax.

"Oricum s-a amânat, pentru că...se pare că nu avem gaze de şist, ne-am bătut foarte tare pe ceva ce nu avem. Nu cred că ne-am bătut pe ceva care exista", a spus Ponta, fără a dori să prezinte detalii, motivând că nu poate spune mai mult de atât.

El a precizat că gazele convenţionale din Marea Neagră sunt în explorare.

În urmă cu o lună, ministrul Economiei, Constantin Niţă, afirma că România poate fi jucătorul principal în domeniul energetic, iar exploatarea gazelor de şist va trebui să fie acceptată de majoritatea statelor, spunând că România are un avantaj extraordinar, deoarece dispune de toate resursele energetice posibile.

Contactați de Reuters, cei de la Chevron au declarat că nu au finalizat încă evaluarea potențialului resurselor de gaze de șist ale României.

"Chevron analiează datele colectate în cursul operațiunilor de prospectare și explorare, pentru a înțelege mai bine potențialul resurselor de gaze de șist. După ce analiza va fi finalizată, rezultatele vor fi furnizate Agenției Naționale pentru Resurse Minerale (ANRM) și vor rămâne în custodia statului român", au declarat, pentru Reuters, reprezentanții Chevron.

România este cea de-a treia cea mai independentă energetic țară din UE. Potrivit estimărilor US Energy Information Administration, România ar putea dispune de resurse de gaze de șist recuperabile tehnic de 1.444 miliarde de metri cubi.

În luna iulie, compania Chevron a finalizat activităţile de explorare a gazelor de şist la sonda de la Siliştea-Pungeşti, judeţul Vaslui, după două luni de foraj la adâncimi de 3.000 de metri, precizând atunci că informaţiile obţinute pe parcursul operaţiunilor vor fi analizate pentru stabilirea potenţialului zăcământului.

Compania Chevron a demarat, la începutul lunii mai, lucrările de explorare a gazelor de şist în extravilanul localităţii vasluiene Siliştea, comuna Pungeşti, fiind prima locaţie din România unde compania petrolieră a început prospecţiunile pentru identificarea unor posibile zăcăminte neconvenţionale.

Societatea Chevron România mai deţine trei acorduri de mediu în judeţul Vaslui pentru explorarea gazelor de şist în localităţile Păltiniş – Băceşti, Popeni – Găgeşti şi Puieşti. De asemenea, compania petrolieră a mai obţinut, în aprilie 2014, şi cea de-a doua autorizaţie de construire pentru amplasarea unei noi sonde de explorare în perimetrul deţinut la Puieşti.

După ce compania Chevron a obţinut, în 3 octombrie 2013, autorizaţie de construire pentru amplasarea în judeţul Vaslui a primei sonde de explorare a gazelor de şist în România, la Pungeşti au avut loc mai multe proteste violente ale localnicilor.

Chevron mai deține trei licențe de explorare de gaze de șist pe litoralul Mării Negre, pentru concesiunile Adamclisi, Costinești și Vama Veche.

Ponta: "Se pare că nu avem gaze de șist". Chevron: "Încă analizăm datele obținute din prospectare și explorare"

Category: Explorare si Productie
Creat în Monday, 10 November 2014 15:02

Protest gaze de sistRomânia se pare că nu dispune de gaze de şist şi s-a bătut, astfel, pe ceva ce nu are, a declarat, duminică seara, în cadrul unei emisiuni televizate, premierul Victor Ponta.

El a susţinut declaraţia la Antena 3, după ce a arătat că România trebuie să fie independentă energetic şi să aibă propriile resurse off-shore şi convenţionale, iar moderatorul i-a propus ca "povestea cu gazele de şist" să fie amânată puţin, deoarece resursele existente în Marea Neagră asigură independenţa energetică a ţării pentru 30 ani, în timp ce gazele de şist reprezintă o temă controversată care aduce multe puncte defavorabile oricărui politician care o susţine, transmite Mediafax.

"Oricum s-a amânat, pentru că...se pare că nu avem gaze de şist, ne-am bătut foarte tare pe ceva ce nu avem. Nu cred că ne-am bătut pe ceva care exista", a spus Ponta, fără a dori să prezinte detalii, motivând că nu poate spune mai mult de atât.

El a precizat că gazele convenţionale din Marea Neagră sunt în explorare.

În urmă cu o lună, ministrul Economiei, Constantin Niţă, afirma că România poate fi jucătorul principal în domeniul energetic, iar exploatarea gazelor de şist va trebui să fie acceptată de majoritatea statelor, spunând că România are un avantaj extraordinar, deoarece dispune de toate resursele energetice posibile.

Contactați de Reuters, cei de la Chevron au declarat că nu au finalizat încă evaluarea potențialului resurselor de gaze de șist ale României.

"Chevron analiează datele colectate în cursul operațiunilor de prospectare și explorare, pentru a înțelege mai bine potențialul resurselor de gaze de șist. După ce analiza va fi finalizată, rezultatele vor fi furnizate Agenției Naționale pentru Resurse Minerale (ANRM) și vor rămâne în custodia statului român", au declarat, pentru Reuters, reprezentanții Chevron.

România este cea de-a treia cea mai independentă energetic țară din UE. Potrivit estimărilor US Energy Information Administration, România ar putea dispune de resurse de gaze de șist recuperabile tehnic de 1.444 miliarde de metri cubi.

În luna iulie, compania Chevron a finalizat activităţile de explorare a gazelor de şist la sonda de la Siliştea-Pungeşti, judeţul Vaslui, după două luni de foraj la adâncimi de 3.000 de metri, precizând atunci că informaţiile obţinute pe parcursul operaţiunilor vor fi analizate pentru stabilirea potenţialului zăcământului.

Compania Chevron a demarat, la începutul lunii mai, lucrările de explorare a gazelor de şist în extravilanul localităţii vasluiene Siliştea, comuna Pungeşti, fiind prima locaţie din România unde compania petrolieră a început prospecţiunile pentru identificarea unor posibile zăcăminte neconvenţionale.

Societatea Chevron România mai deţine trei acorduri de mediu în judeţul Vaslui pentru explorarea gazelor de şist în localităţile Păltiniş – Băceşti, Popeni – Găgeşti şi Puieşti. De asemenea, compania petrolieră a mai obţinut, în aprilie 2014, şi cea de-a doua autorizaţie de construire pentru amplasarea unei noi sonde de explorare în perimetrul deţinut la Puieşti.

După ce compania Chevron a obţinut, în 3 octombrie 2013, autorizaţie de construire pentru amplasarea în judeţul Vaslui a primei sonde de explorare a gazelor de şist în România, la Pungeşti au avut loc mai multe proteste violente ale localnicilor.

Chevron mai deține trei licențe de explorare de gaze de șist pe litoralul Mării Negre, pentru concesiunile Adamclisi, Costinești și Vama Veche.

Serbia și-ar putea plăti datoriile către Gazprom pentru gazele importate cedându-le rușilor o parte din cel mai mare combinat petrochimic sârb

Category: Batalia pe Resurse
Creat în Wednesday, 08 October 2014 12:21

nis gazprom neft 60232200Gigantul rus de stat Gazprom ar putea prelua o parte din acțiunile celui mai mare combinat petrochimic din Serbia, HIP-Petrohemija, controlat de statul sârb, în contul datoriilor pe care Belgradul le are față de Gazprom pentru gazele livrate de ruși și neplătite de sârbi până în prezent. Preluarea ar putea fi făcută prin intermediul companiei petroliere sârbe NIS, controlată de rușii de la Gazprom Neft, brațul petrolier al Gazprom, care deține deja aproape 13% din combinatul petrochimic.

Asta în condițiile în care, în august, Ministerul de Interne al Serbiei a anunțat că va deschide o anchetă privind vânzarea de către statul sârb, în 2008, a companiei NIS către Gazprom Neft la un preț bănuit a fi fost mult subevaluat, într-un moment în care statul sârb avea mare nevoie ca Rusia să-și exercite dreptul de veto în Consiliul de Securitate al ONU pentru a evita recunoașterea de către organizația internațională a unei declarații de independență a provinciei Kosovo   

Ministrul de externe al Serbiei, Ivica Dacic, a declarat, în cursul unei vizite efectuate marți la Moscova, că datoriile Serbiei pentru gazele livrate de Gazprom ar putea fi șterse în schimbul preluării de către ruși a unei participații la HIP-Petrohemija, fără să precizeze cât de mare ar fi această participație, respectiv dacă în acest fel Gazprom ar deține controlul asupra companiei.

"Am purtat discuții astăzi și am convenit ca datoriile pentru gaze să fie plătite cu proprietăți ale statului sârb și aici vorbim de HIP-Petrohemija", a declarat Dacic la Moscova, potrivit presei sârbe, citate de businessneweurope.eu.

UE nu ține de cald la iarnă

Datoriile Serbiei față de Gazprom pentru livrările de gaze naturale se ridică la circa 180 de milioane de dolari, din care 148 de milioane pentru importurile din perioadele februarie-martie 2013 și martie-aprilie 2014, plus 34,8 milioane reprezentând datorii istorice pentru livrări de gaze din anii 1995-2001.

Inițial, Gazprom propusese stingerea datoriei istorice a Serbiei aferente livrărilor de gaze din 1995-2001 prin majorarea cu 3 dolari/mia de metri cubi a prețului plătit de sârbi pentru livrările de gaze de anul acesta ale rușilor.

În timpul vizitei la Moscova, ministrul de Externe de la Belgrad a cerut Rusiei să ia în calcul trasee alternative de aprovizionare cu gaze naturale a Serbiei, în condițiile în care livrările de gaze ale Gazprom către Serbia și alte țări est-europene prin intermediul Ucrainei au scăzut în ultima vreme.

În plus, autoritățile de la Belgrad au anunțat că Serbia este hotărâtă să meargă mai departe cu proiectul construcției sectorului sârbesc al gazoductului South Stream, lucrările urmând să înceapă cel mai târziu în noiembrie, în pofida opoziției Uniunii Europene față de acest proiect.

Dependenți de NIS

HIP-Petrohemija este cel mai mare combinat petrochimic din Serbia, cu o capacitate totală de producție de 600.000 de tone pe an. Compania, localizată în Pancevo, își generează circa 80% din veniturile anuale din exporturi, în principal în statele Uniunii Europene.

Statul sârb controlează direct aproape 55% din acțiunile combinatului, alți acționari fiind Fondul de Dezvoltare al Republicii Serbia, tot instituție de stat, cu 13,63% din titluri, monopolul sârb de stat în transportul, distribuția și tradingul de gaze naturale Srbijagas Novi Sad (13,38%), distribuitorul de stat regional de energie electrică Elektrovojvodina (4,87%) și municipalitatea din Pancevo (0,51%).

Compania petrolieră Naftna Industrija Srbije (NIS), care a aparținut statului sârb și acum este controlată de Gazprom Neft, divizia petrolieră a Gazprom, deține 12,72% din acțiunile HIP-Petrohemija. NIS, care are operațiuni și în România, este cel mai mare furnizor de țiței al combinatului. În plus, HIP-Petrohemija este total dependentă de rafinăria NIS Gazprom Neft de la Pancevo.

În timpul crizei financiare globale, combinatul a fost nevoit să-și întrerupă producția și și-a reluat-o doar după ce a primit sprijin financiar de la bugetul de stat al Serbiei și a ajuns la un acord cu NIS Gazprom Neft pentru restructurarea datoriilor neplătite pentru țițeiul livrat. În 2011, HIP-Petrohemija a semnat un acord strategic de cooperare cu NIS.

La începutul acestui an, ministrul Energiei de la Belgrad, Zorana, Mihajlovic, declara că statul sârb caută un investitor strategic care să intre în parteneriat cu combinatul, în vederea efectuării unor investiții pe termen lung necesare pentru dezvoltarea acestuia estimate la circa 200 de milioane de euro, ministrul precizând că, la acea dată, cei de la NIS nu erau interesați de acest parteneriat.

Cedare "cu cântec" către ruși

Pe de altă parte, în august, Ministerul de Interne al Serbiei a anunțat că va deschide o anchetă privind vânzarea de către statul sârb, în 2008, a companiei NIS către rușii de la Gazprom Neft.

La acea dată, multe voci politice din Serbia acuzau că prețul de vânzare a companiei a fost mult subevaluat, într-un moment în care statul sârb avea mare nevoie ca Rusia să-și exercite dreptul de veto în Consiliul de Securitate al ONU, pentru a evita recunoașterea de către organizația internațională a unei declarații de independență a provinciei Kosovo.

Gazprom Neft a cumpărat o participație de 51% la NIS în 2008, contractul fiind parafat când la guvernare se afla Partidul Democrat din Serbia, actualmente în opoziție. Monopolul sârb de petrol și gaze a fost vândut contra sumei de 400 de milioane de euro, în condițiile în care compania deținea, la acea dată, un capital de aproape 1 miliard de euro. Pe baza aceluiași acord între Moscova și Belgrad, sârbii le-au vândut tot atunci rușilor și 51% din acțiunile unei companii locale de gaze, însărcinate cu construirea sectorul sârb al gazoductului South Stream.

"O echipă specială de investigații va examina toate faptele și circumstanțele privind vânzarea NIS", a anunțat Ministerul de Interne de la Belgrad.

Serbia și-ar putea plăti datoriile către Gazprom pentru gazele importate cedându-le rușilor o parte din cel mai mare combinat petrochimic sârb

Category: Batalia pe Resurse
Creat în Wednesday, 08 October 2014 12:21

nis gazprom neft 60232200Gigantul rus de stat Gazprom ar putea prelua o parte din acțiunile celui mai mare combinat petrochimic din Serbia, HIP-Petrohemija, controlat de statul sârb, în contul datoriilor pe care Belgradul le are față de Gazprom pentru gazele livrate de ruși și neplătite de sârbi până în prezent. Preluarea ar putea fi făcută prin intermediul companiei petroliere sârbe NIS, controlată de rușii de la Gazprom Neft, brațul petrolier al Gazprom, care deține deja aproape 13% din combinatul petrochimic.

Asta în condițiile în care, în august, Ministerul de Interne al Serbiei a anunțat că va deschide o anchetă privind vânzarea de către statul sârb, în 2008, a companiei NIS către Gazprom Neft la un preț bănuit a fi fost mult subevaluat, într-un moment în care statul sârb avea mare nevoie ca Rusia să-și exercite dreptul de veto în Consiliul de Securitate al ONU pentru a evita recunoașterea de către organizația internațională a unei declarații de independență a provinciei Kosovo   

Ministrul de externe al Serbiei, Ivica Dacic, a declarat, în cursul unei vizite efectuate marți la Moscova, că datoriile Serbiei pentru gazele livrate de Gazprom ar putea fi șterse în schimbul preluării de către ruși a unei participații la HIP-Petrohemija, fără să precizeze cât de mare ar fi această participație, respectiv dacă în acest fel Gazprom ar deține controlul asupra companiei.

"Am purtat discuții astăzi și am convenit ca datoriile pentru gaze să fie plătite cu proprietăți ale statului sârb și aici vorbim de HIP-Petrohemija", a declarat Dacic la Moscova, potrivit presei sârbe, citate de businessneweurope.eu.

UE nu ține de cald la iarnă

Datoriile Serbiei față de Gazprom pentru livrările de gaze naturale se ridică la circa 180 de milioane de dolari, din care 148 de milioane pentru importurile din perioadele februarie-martie 2013 și martie-aprilie 2014, plus 34,8 milioane reprezentând datorii istorice pentru livrări de gaze din anii 1995-2001.

Inițial, Gazprom propusese stingerea datoriei istorice a Serbiei aferente livrărilor de gaze din 1995-2001 prin majorarea cu 3 dolari/mia de metri cubi a prețului plătit de sârbi pentru livrările de gaze de anul acesta ale rușilor.

În timpul vizitei la Moscova, ministrul de Externe de la Belgrad a cerut Rusiei să ia în calcul trasee alternative de aprovizionare cu gaze naturale a Serbiei, în condițiile în care livrările de gaze ale Gazprom către Serbia și alte țări est-europene prin intermediul Ucrainei au scăzut în ultima vreme.

În plus, autoritățile de la Belgrad au anunțat că Serbia este hotărâtă să meargă mai departe cu proiectul construcției sectorului sârbesc al gazoductului South Stream, lucrările urmând să înceapă cel mai târziu în noiembrie, în pofida opoziției Uniunii Europene față de acest proiect.

Dependenți de NIS

HIP-Petrohemija este cel mai mare combinat petrochimic din Serbia, cu o capacitate totală de producție de 600.000 de tone pe an. Compania, localizată în Pancevo, își generează circa 80% din veniturile anuale din exporturi, în principal în statele Uniunii Europene.

Statul sârb controlează direct aproape 55% din acțiunile combinatului, alți acționari fiind Fondul de Dezvoltare al Republicii Serbia, tot instituție de stat, cu 13,63% din titluri, monopolul sârb de stat în transportul, distribuția și tradingul de gaze naturale Srbijagas Novi Sad (13,38%), distribuitorul de stat regional de energie electrică Elektrovojvodina (4,87%) și municipalitatea din Pancevo (0,51%).

Compania petrolieră Naftna Industrija Srbije (NIS), care a aparținut statului sârb și acum este controlată de Gazprom Neft, divizia petrolieră a Gazprom, deține 12,72% din acțiunile HIP-Petrohemija. NIS, care are operațiuni și în România, este cel mai mare furnizor de țiței al combinatului. În plus, HIP-Petrohemija este total dependentă de rafinăria NIS Gazprom Neft de la Pancevo.

În timpul crizei financiare globale, combinatul a fost nevoit să-și întrerupă producția și și-a reluat-o doar după ce a primit sprijin financiar de la bugetul de stat al Serbiei și a ajuns la un acord cu NIS Gazprom Neft pentru restructurarea datoriilor neplătite pentru țițeiul livrat. În 2011, HIP-Petrohemija a semnat un acord strategic de cooperare cu NIS.

La începutul acestui an, ministrul Energiei de la Belgrad, Zorana, Mihajlovic, declara că statul sârb caută un investitor strategic care să intre în parteneriat cu combinatul, în vederea efectuării unor investiții pe termen lung necesare pentru dezvoltarea acestuia estimate la circa 200 de milioane de euro, ministrul precizând că, la acea dată, cei de la NIS nu erau interesați de acest parteneriat.

Cedare "cu cântec" către ruși

Pe de altă parte, în august, Ministerul de Interne al Serbiei a anunțat că va deschide o anchetă privind vânzarea de către statul sârb, în 2008, a companiei NIS către rușii de la Gazprom Neft.

La acea dată, multe voci politice din Serbia acuzau că prețul de vânzare a companiei a fost mult subevaluat, într-un moment în care statul sârb avea mare nevoie ca Rusia să-și exercite dreptul de veto în Consiliul de Securitate al ONU, pentru a evita recunoașterea de către organizația internațională a unei declarații de independență a provinciei Kosovo.

Gazprom Neft a cumpărat o participație de 51% la NIS în 2008, contractul fiind parafat când la guvernare se afla Partidul Democrat din Serbia, actualmente în opoziție. Monopolul sârb de petrol și gaze a fost vândut contra sumei de 400 de milioane de euro, în condițiile în care compania deținea, la acea dată, un capital de aproape 1 miliard de euro. Pe baza aceluiași acord între Moscova și Belgrad, sârbii le-au vândut tot atunci rușilor și 51% din acțiunile unei companii locale de gaze, însărcinate cu construirea sectorul sârb al gazoductului South Stream.

"O echipă specială de investigații va examina toate faptele și circumstanțele privind vânzarea NIS", a anunțat Ministerul de Interne de la Belgrad.

O companie de echipamente pentru gaze de şist şi-a deschis sediu în România

Category: Explorare si Productie
Creat în Tuesday, 07 October 2014 14:34

SaltelCompania internaţională Saltel Industries, care activează pe piaţa echipamentelor şi serviciilor pentru industria de petrol şi gaze, cu un segment aparte pentru echipamente pentru fracturarea hidraulică, şi-a deschis recent sediu în România, în Prahova.

Potrivit informaţiilor Energy Report, ca director al companiei din România figurează, în acte cel puţin, Jean-Louis Saltel, care este tocmai fondatorul grupului.

Saltel Industries este una dintre companiile care au mizat în ultimii ani pe boom-ul gazelor de şist în ţări precum Canada , SUA, Australia şi altele. De altfel, grupul, cu sediul central situat în Rennes ( Franța ) are în prezent doar 110 de angajaţi pe Glob . Saltel Industries are filiale în Canada, SUA, Argentina , Australia şi, din iunie 2014, şi în România.

Sediul social al companiei este în satul Pleaşa, comuna Bucov din Prahova iar capitalul social de început este de 44.000 de lei, capital străin, vărsat integral.

Jean-Louis Saltel, de 63 de ani, a înfiinţat compania în urmă cu 10 ani, după ce înainte a fost timp de 10 ani preşedinte al companiei Drillflex. Saltel a vândut Drillflex companiei Schlumberger în anul 2002.

Rămâne de văzut cine vor fi clienţii Saltel în România, atât pe piaţa convenţională de petrol şi gaze cât şi pentru gazele neconvenţionale.

 

O companie de echipamente pentru gaze de şist şi-a deschis sediu în România

Category: Explorare si Productie
Creat în Tuesday, 07 October 2014 14:34

SaltelCompania internaţională Saltel Industries, care activează pe piaţa echipamentelor şi serviciilor pentru industria de petrol şi gaze, cu un segment aparte pentru echipamente pentru fracturarea hidraulică, şi-a deschis recent sediu în România, în Prahova.

Potrivit informaţiilor Energy Report, ca director al companiei din România figurează, în acte cel puţin, Jean-Louis Saltel, care este tocmai fondatorul grupului.

Saltel Industries este una dintre companiile care au mizat în ultimii ani pe boom-ul gazelor de şist în ţări precum Canada , SUA, Australia şi altele. De altfel, grupul, cu sediul central situat în Rennes ( Franța ) are în prezent doar 110 de angajaţi pe Glob . Saltel Industries are filiale în Canada, SUA, Argentina , Australia şi, din iunie 2014, şi în România.

Sediul social al companiei este în satul Pleaşa, comuna Bucov din Prahova iar capitalul social de început este de 44.000 de lei, capital străin, vărsat integral.

Jean-Louis Saltel, de 63 de ani, a înfiinţat compania în urmă cu 10 ani, după ce înainte a fost timp de 10 ani preşedinte al companiei Drillflex. Saltel a vândut Drillflex companiei Schlumberger în anul 2002.

Rămâne de văzut cine vor fi clienţii Saltel în România, atât pe piaţa convenţională de petrol şi gaze cât şi pentru gazele neconvenţionale.

 

Elena Udrea vrea "o uniune a energiei rezilientă şi o politică privind schimbările climatice orientată spre viitor", dar nu și gaze de șist

Category: Batalia pe Resurse
Creat în Thursday, 02 October 2014 08:05

Screenshot 2014-10-02 12.54.06Candidatul la președinție al Partidului Mișcarea Populară (PMP), Elena Udrea, vrea, la nivel european, "o uniune a energiei rezilientă şi o politică privind schimbările climatice orientată spre viitor", pronunțându-se, totodată, împotriva exploatării gazelor de șist prin metoda fracturării hidraulice.

Astfel, în programul electoral al Elenei Udrea se menționează că obiectivul UE în domeniul energetic este finalizarea pieţei interne a energiei, prin dezvoltarea politicii energetice a Uniunii, acolo unde România îşi are propriile interese de a fi în prim planul deciziei, dar şi continuarea politicii ambiţioase pentru combaterea schimbărilor climatice.

"Măsurile cele mai importante sunt diversificarea surselor de energie şi reducerea dependenţei energetice, interconectarea infrastructurilor şi „unirea” puterii de negociere în raport cu ţările terţe, negocierea în plan internaţional a unui acord relevant pentru combaterea unitară a schimbărilor climatice", se afirmă în programul electoral al Elenei Udrea.

Candidatul PMP mai spune că "regiunea extinsă a Mării Negre rămâne o zonă de interes strategic deosebit, prin prisma poziţiei geografice, dar şi a rolului pe care-l poate juca în transportul de hidrocarburi şi resurse energetice, în asigurarea securităţii energetice a României şi contribuţia substanţială, pe acestă dimensiune, la nivelul UE".

Pe de altă parte, într-un interviu recent la Adevarul.ro, preluat de Hotnews, Udrea s-a pronunțat împotriva exploatării gazelor de șist până când nu se vor găsi metode "cert nepoluante", în condițiile în care, susține ea, este cunoscut faptul că fracturarea hidraulică este nocivă pentru mediu.

"Până acum știm că exploatarea gazelor de șist se face prin fracturare hidraulică. Știm că e nociv pentru mediu și pentru oamenii care locuiesc în zona de exploatare. Deci, în aceste condiții, nu cred că trebuie să trecem la exploatarea gazelor de șist. Dacă în viitor se vor descoperi metode cert nepoluante, da, dar în aceste condiții, nu", a spus Elena Udrea, răspunzând unei întrebări în acest sens.

Elena Udrea vrea "o uniune a energiei rezilientă şi o politică privind schimbările climatice orientată spre viitor", dar nu și gaze de șist

Category: Batalia pe Resurse
Creat în Thursday, 02 October 2014 08:05

Screenshot 2014-10-02 12.54.06Candidatul la președinție al Partidului Mișcarea Populară (PMP), Elena Udrea, vrea, la nivel european, "o uniune a energiei rezilientă şi o politică privind schimbările climatice orientată spre viitor", pronunțându-se, totodată, împotriva exploatării gazelor de șist prin metoda fracturării hidraulice.

Astfel, în programul electoral al Elenei Udrea se menționează că obiectivul UE în domeniul energetic este finalizarea pieţei interne a energiei, prin dezvoltarea politicii energetice a Uniunii, acolo unde România îşi are propriile interese de a fi în prim planul deciziei, dar şi continuarea politicii ambiţioase pentru combaterea schimbărilor climatice.

"Măsurile cele mai importante sunt diversificarea surselor de energie şi reducerea dependenţei energetice, interconectarea infrastructurilor şi „unirea” puterii de negociere în raport cu ţările terţe, negocierea în plan internaţional a unui acord relevant pentru combaterea unitară a schimbărilor climatice", se afirmă în programul electoral al Elenei Udrea.

Candidatul PMP mai spune că "regiunea extinsă a Mării Negre rămâne o zonă de interes strategic deosebit, prin prisma poziţiei geografice, dar şi a rolului pe care-l poate juca în transportul de hidrocarburi şi resurse energetice, în asigurarea securităţii energetice a României şi contribuţia substanţială, pe acestă dimensiune, la nivelul UE".

Pe de altă parte, într-un interviu recent la Adevarul.ro, preluat de Hotnews, Udrea s-a pronunțat împotriva exploatării gazelor de șist până când nu se vor găsi metode "cert nepoluante", în condițiile în care, susține ea, este cunoscut faptul că fracturarea hidraulică este nocivă pentru mediu.

"Până acum știm că exploatarea gazelor de șist se face prin fracturare hidraulică. Știm că e nociv pentru mediu și pentru oamenii care locuiesc în zona de exploatare. Deci, în aceste condiții, nu cred că trebuie să trecem la exploatarea gazelor de șist. Dacă în viitor se vor descoperi metode cert nepoluante, da, dar în aceste condiții, nu", a spus Elena Udrea, răspunzând unei întrebări în acest sens.

Guvernul britanic va permite forajul după gaze de șist fără acordul proprietarilor terenurilor pe care se va fora

Category: Explorare si Productie
Creat în Monday, 29 September 2014 09:06

UK Fracking LandownersForajul orizontal prin fracturare hidraulică după zăcăminte de gaze de șist fără acordul proprietarilor terenurilor pe care se forează va fi permis de către guvernul britanic, prin modificarea în acest sens a legislației în prezent în vigoare, în pofida opoziției publice masive față de acest proiect, a anunțat executivul de la Londra.

Peste 99% dintre persoanele care au răspuns consultării publice inițiate de guvern pe această temă se opun modificării legislative vizate de cabinet, prin care companiile de petrol și gaze vor putea fora după gaze de șist pe terenuri proprietate privată fără să mai fie nevoite să obțină mai întâi acordul proprietarilor terenurilor respective, scrie The Telegraph.

Însă miniștrii au anunțat că nu vor ține seama de rezultatele acestei consultări publice, insistând asupra faptului că schimbarea legislației va ajuta la "întărirea securității energetice naționale".

Potrivit legislației în prezent în vigoare, dacă un proprietar refuză să-și dea acordul pentru a se fora pe sub terenul său, compania care vrea să exploreze după gaze de șist trebuie să obțină un ordin judecătoresc de acordare a accesului pe proprietate, în virtutea licenței de explorare și exploatare primite de firmă de la guvernul britanic, care administrează resursele subsolului, aflate în proprietate publică. Tot instanța va stabili și despăgubirea cuvenită proprietarului pe sub terenul căruia se forează.

Interes public

Cel mai adesea, explorarea după gaze de șist presupune atât foraj vertical, cât și orizontal, uneori pe lungimi și mai mari de doi kilometri. Potrivit legislației britanice, companiile au nevoie de acordul tuturor proprietarilor pe sub terenurilor cărora intenționează să foreze, întrucât, în caz contrar, riscă să fie acuzate de violare de proprietate. Lobby-ul industriei de petrol și gaze susține că, dat fiind că pentru gazele de șist se utilizează forajul orizontal, nu se poate ști cu precizie din capul locului pe sub câte și care anume proprietăți private va fi necesar să se foreze, ceea ce le-ar obliga să parcurgă proceduri judiciare lungi și costisitoare.

Potrivit proiectului de modificare a legii elaborat de guvern, companiile de petrol și gaze vor avea dreptul automat de a fora la adâncimi de minimum 300 de metri, fără să mai fie nevoite să obțină acordul proprietarilor. Comunitățile pe teritoriul cărora se va fora după gaze de șist vor primi compensații în valoare de 20.000 de lire sterline pentru fiecare sondă orizontală forată.

Practic, în acest fel, se legiferează, pentru industria exploatării gazelor de șist, un regim similar celui de care se folosesc în prezent operatorii de sisteme de transport de hidrocarburi și companiile de utilități atunci când trebuie să instaleze conducte pe sub terenuri aflate în proprietate privată. În acest caz, proprietarii sunt obligați să le vândă companiilor respective sectoarele de teren de care acestea vor să se folosească, întrucât activitățile acestora sunt considerate a fi de interes public.

Publicul se opune

Consultarea publică organizată de guvern pe această temă a primit 40.647 de răspunsuri, din care peste 99% se opuneau modificărilor legislative propuse de cabinet. Mai mult de jumătate, respectiv 28.221, au fost trimise ca parte a unei campanii organizate de grupurile ecologiste, printre care Greenpeace, care se opun exploatării gazelor de șist. Chiar și așa, 4.065 de respondenți au răspuns cu precizie la întrebările puse de guvern, 92% dintre aceștia declarând că se opun schimbării legilor proprietății în sensul vizat de executiv.

Departamentul pentru Energie și Schimbări Climatice de la Londra a declarat că a luat la cunoștință de larga majoritate a celor care se opun schimbării legislației, însă a adăugat că în cadrul consultării nu a identificat nici un fel de motive convingătoare pentru a nu continua demersul. Departamentul estimează că nemodificarea legislației ar însemna, pentru companiile de petrol și gaze, costuri administrative de 400.000 de lire sterline pentru fiecare perimetru de foraj, în vederea obținerii accesului de intrare pe proprietate.

În schimb, dacă legislația va fi modificată, aceste costuri administrative ar scădea la 25.000 de lire sterline per perimetru, plus despăgubirile cuvenite proprietarilor. Surse din industrie estimează că, în momentele de vârf de producție, aceste despăgubiri ar putea ajunge la 200.000 de lire sterline pentru fiecare perimetru exploatat.

Lucrările de foraj ar fi foarte mult întârziate, întrucât, în condițiile legislației actuale, un număr de circa 1.000 de proprietari individuali ar trebui dați în judecată de către companiile petroliere, pentru a se obține accesul pe proprietățile lor, mai susține Departamentul.

"Considerăm că problema e clară, dat fiind suprafețele mari de teren vizate de forajul orizontal. Nu putem continua să permitem proprietarilor individuali sau micilor grupuri de proprietari să refuze accesul pe terenuri, forțând companiile să meargă la tribunal pentru putea intra pe terenurile respective sau blocând cu totul activitățile, în cazul proiectelor de energie geotermală. Nu vrem să așteptăm să apară aceste probleme, de natură să întârzie proiectele de dezvoltare de gaze de șist sau de energie geotermală, întrucât considerăm că riscul manifestării lor este foarte mare", arată Departamentul pentru Energie și Schimbări Climatice al Marii Britanii.

Ce mai spun actorii implicați

În schimb, cei de la Greenpeace au declarat că este revoltător că guvernul ignoră voința majorității britanicilor care și-au exprimat poziția în procesul de consultare publică.

"Această măsură prin care li se ia oamenilor dreptul de a se opune forajului prin fracturare hidraulică sub proprietățile lor este tipică pentru acest guvern. Țara vrea energie curată și sigură și vrea ca vocea să îi fie ascultată", a declarat Simon Clydesdale, coordonator de campanii pe teme energetice la Greenpeace.

În schimb, Matt Hancock, ministrul Energiei, a spus că explorarea resurselor energetice ale subsolului, în condiții strict reglementate, este importantă pentru securitatea energetică a națiunii și ajută la crearea de locuri de muncă.

"Aceste noi reguli vor permite Marii Britanii să își acceseze vastele resurse de gaze de șist și de energie geotermală de care dispune, în condițiile în care toți dorim un viitor energetic mai verde și mii de locuri de muncă noi", a spus ministrul.

La rândul său, Ken Cronin, șeful organizației de lobby a industriei de petrol și gaze onshore din Marea Britanie, UKOOG, a declarat că modificarea legislației este importantă pentru viitorul energetic al Marii Britanii și va ajuta la dezvoltarea resurselor de gaze de șist ale țării, în folosul populației și companiilor din Regatul Unit.

"Amendamentele propuse de guvern vor da acces automat companiilor de petrol și gaze la adâncimi de cel puțin 300 de metri, la fel cum au deja și companiile de utilități, cum ar fi cele de apă și canalizare. Sistemul actual presupune întârzieri și costuri potențiale care nu sunt nici în folosul industriei de petrol și gaze, nici în folosul proprietarilor. Forajul orizontal presupune sonde care se întind pe suprafețe de până la doi kilometri. Proprietarii nu vor sesiza activitățile derulate în subteran și nu vor avea de suferit de pe urma lor. În plus, proprietarii nu folosesc terenurile la adâncimea respectivă", a conchis Cronin.

Guvernul britanic va permite forajul după gaze de șist fără acordul proprietarilor terenurilor pe care se va fora

Category: Explorare si Productie
Creat în Monday, 29 September 2014 09:06

UK Fracking LandownersForajul orizontal prin fracturare hidraulică după zăcăminte de gaze de șist fără acordul proprietarilor terenurilor pe care se forează va fi permis de către guvernul britanic, prin modificarea în acest sens a legislației în prezent în vigoare, în pofida opoziției publice masive față de acest proiect, a anunțat executivul de la Londra.

Peste 99% dintre persoanele care au răspuns consultării publice inițiate de guvern pe această temă se opun modificării legislative vizate de cabinet, prin care companiile de petrol și gaze vor putea fora după gaze de șist pe terenuri proprietate privată fără să mai fie nevoite să obțină mai întâi acordul proprietarilor terenurilor respective, scrie The Telegraph.

Însă miniștrii au anunțat că nu vor ține seama de rezultatele acestei consultări publice, insistând asupra faptului că schimbarea legislației va ajuta la "întărirea securității energetice naționale".

Potrivit legislației în prezent în vigoare, dacă un proprietar refuză să-și dea acordul pentru a se fora pe sub terenul său, compania care vrea să exploreze după gaze de șist trebuie să obțină un ordin judecătoresc de acordare a accesului pe proprietate, în virtutea licenței de explorare și exploatare primite de firmă de la guvernul britanic, care administrează resursele subsolului, aflate în proprietate publică. Tot instanța va stabili și despăgubirea cuvenită proprietarului pe sub terenul căruia se forează.

Interes public

Cel mai adesea, explorarea după gaze de șist presupune atât foraj vertical, cât și orizontal, uneori pe lungimi și mai mari de doi kilometri. Potrivit legislației britanice, companiile au nevoie de acordul tuturor proprietarilor pe sub terenurilor cărora intenționează să foreze, întrucât, în caz contrar, riscă să fie acuzate de violare de proprietate. Lobby-ul industriei de petrol și gaze susține că, dat fiind că pentru gazele de șist se utilizează forajul orizontal, nu se poate ști cu precizie din capul locului pe sub câte și care anume proprietăți private va fi necesar să se foreze, ceea ce le-ar obliga să parcurgă proceduri judiciare lungi și costisitoare.

Potrivit proiectului de modificare a legii elaborat de guvern, companiile de petrol și gaze vor avea dreptul automat de a fora la adâncimi de minimum 300 de metri, fără să mai fie nevoite să obțină acordul proprietarilor. Comunitățile pe teritoriul cărora se va fora după gaze de șist vor primi compensații în valoare de 20.000 de lire sterline pentru fiecare sondă orizontală forată.

Practic, în acest fel, se legiferează, pentru industria exploatării gazelor de șist, un regim similar celui de care se folosesc în prezent operatorii de sisteme de transport de hidrocarburi și companiile de utilități atunci când trebuie să instaleze conducte pe sub terenuri aflate în proprietate privată. În acest caz, proprietarii sunt obligați să le vândă companiilor respective sectoarele de teren de care acestea vor să se folosească, întrucât activitățile acestora sunt considerate a fi de interes public.

Publicul se opune

Consultarea publică organizată de guvern pe această temă a primit 40.647 de răspunsuri, din care peste 99% se opuneau modificărilor legislative propuse de cabinet. Mai mult de jumătate, respectiv 28.221, au fost trimise ca parte a unei campanii organizate de grupurile ecologiste, printre care Greenpeace, care se opun exploatării gazelor de șist. Chiar și așa, 4.065 de respondenți au răspuns cu precizie la întrebările puse de guvern, 92% dintre aceștia declarând că se opun schimbării legilor proprietății în sensul vizat de executiv.

Departamentul pentru Energie și Schimbări Climatice de la Londra a declarat că a luat la cunoștință de larga majoritate a celor care se opun schimbării legislației, însă a adăugat că în cadrul consultării nu a identificat nici un fel de motive convingătoare pentru a nu continua demersul. Departamentul estimează că nemodificarea legislației ar însemna, pentru companiile de petrol și gaze, costuri administrative de 400.000 de lire sterline pentru fiecare perimetru de foraj, în vederea obținerii accesului de intrare pe proprietate.

În schimb, dacă legislația va fi modificată, aceste costuri administrative ar scădea la 25.000 de lire sterline per perimetru, plus despăgubirile cuvenite proprietarilor. Surse din industrie estimează că, în momentele de vârf de producție, aceste despăgubiri ar putea ajunge la 200.000 de lire sterline pentru fiecare perimetru exploatat.

Lucrările de foraj ar fi foarte mult întârziate, întrucât, în condițiile legislației actuale, un număr de circa 1.000 de proprietari individuali ar trebui dați în judecată de către companiile petroliere, pentru a se obține accesul pe proprietățile lor, mai susține Departamentul.

"Considerăm că problema e clară, dat fiind suprafețele mari de teren vizate de forajul orizontal. Nu putem continua să permitem proprietarilor individuali sau micilor grupuri de proprietari să refuze accesul pe terenuri, forțând companiile să meargă la tribunal pentru putea intra pe terenurile respective sau blocând cu totul activitățile, în cazul proiectelor de energie geotermală. Nu vrem să așteptăm să apară aceste probleme, de natură să întârzie proiectele de dezvoltare de gaze de șist sau de energie geotermală, întrucât considerăm că riscul manifestării lor este foarte mare", arată Departamentul pentru Energie și Schimbări Climatice al Marii Britanii.

Ce mai spun actorii implicați

În schimb, cei de la Greenpeace au declarat că este revoltător că guvernul ignoră voința majorității britanicilor care și-au exprimat poziția în procesul de consultare publică.

"Această măsură prin care li se ia oamenilor dreptul de a se opune forajului prin fracturare hidraulică sub proprietățile lor este tipică pentru acest guvern. Țara vrea energie curată și sigură și vrea ca vocea să îi fie ascultată", a declarat Simon Clydesdale, coordonator de campanii pe teme energetice la Greenpeace.

În schimb, Matt Hancock, ministrul Energiei, a spus că explorarea resurselor energetice ale subsolului, în condiții strict reglementate, este importantă pentru securitatea energetică a națiunii și ajută la crearea de locuri de muncă.

"Aceste noi reguli vor permite Marii Britanii să își acceseze vastele resurse de gaze de șist și de energie geotermală de care dispune, în condițiile în care toți dorim un viitor energetic mai verde și mii de locuri de muncă noi", a spus ministrul.

La rândul său, Ken Cronin, șeful organizației de lobby a industriei de petrol și gaze onshore din Marea Britanie, UKOOG, a declarat că modificarea legislației este importantă pentru viitorul energetic al Marii Britanii și va ajuta la dezvoltarea resurselor de gaze de șist ale țării, în folosul populației și companiilor din Regatul Unit.

"Amendamentele propuse de guvern vor da acces automat companiilor de petrol și gaze la adâncimi de cel puțin 300 de metri, la fel cum au deja și companiile de utilități, cum ar fi cele de apă și canalizare. Sistemul actual presupune întârzieri și costuri potențiale care nu sunt nici în folosul industriei de petrol și gaze, nici în folosul proprietarilor. Forajul orizontal presupune sonde care se întind pe suprafețe de până la doi kilometri. Proprietarii nu vor sesiza activitățile derulate în subteran și nu vor avea de suferit de pe urma lor. În plus, proprietarii nu folosesc terenurile la adâncimea respectivă", a conchis Cronin.

Liberalizarea exporturilor de gaze naturale lichefiate ale SUA ar reduce prețurile în Europa cu 11% și ar tăia 18% din veniturile Gazprom

Category: Transport si Stocare
Creat în Wednesday, 24 September 2014 14:21

Legea JonesPrețurile la gaze naturale în Europa ar putea scădea cu 11%, iar gigantul rus de stat Gazprom ar pierde 18% din veniturile sale anuale în condițiile liberalizării exporturile de gaze naturale lichefiate ale Statelor Unite, care ar spori oferta globală de gaze și ar pune presiune concurențială pe ruși.

Este concluzia unei analize recente a Centrului pentru Politici Energetice Globale de pe lângă Columbia University, citată de Financial Times.

Cu toate acestea, deși pierderile ar fi semnificative pentru Gazprom, impactul liberalizării și dezvoltării exporturilor americane de gaze naturale lichefiate asupra veniturilor totale din exporturi ale Rusiei ar fi mult mai modest, neputând constitui o armă eficientă pentru a determina Rusia să-și schimbe politica externă.

Analiza mai arată că, oricum, este probabil că Europa va rămâne în bună măsură dependentă de gazele rusești, ceea ce înseamnă că statele UE vor trebui să-și întărească infrastructura energetică pentru a face față unor eventuale crize de aprovizionare cu gaze din Rusia.

Gaze de șist, lichefiate

Boom-ul american al hidrocarburilor extrase din șisturi bituminoase, prin tehnologii inovative, cum ar fi forajul prin fracturare hidraulică, a făcut viabile comerciale zăcăminte inaccesibile până nu demult, a sporit masiv producția internă de gaze naturale a SUA și a creat așteptări ca SUA să devină un exportator global major de gaze naturale lichefiate, la prețuri competitive.

Până în prezent, Comisia Federală pentru Reglementări în Energie din SUA a autorizat trei proiecte masive de construire de terminale de export de gaze naturale lichefiate, în valoare de mai multe miliarde de dolari fiecare, iar alte 13 proiecte similare așteaptă aprobările federale.

Boom-ul american al gazelor de șist a pus deja presiune pe prețurile de pe piețele internaționale, întrucât SUA nu mai au nevoie de importuri de gaze lichefiate. În acest fel, cantități semnificative din state producătoare precum Qatar au devenit disponibile pentru a fi exportate în Europa și Asia.

Creșterea ofertei de gaze naturale lichefiate pe plan mondial le-a dat deja clienților Gazprom, din Europa și nu numai, mai multă putere de negociere cu rușii la reînnoirea contractelor pe termen lung cu gigantul controlat de Kremlin.

Prețuri mai mici, dar aceeași dependență de Rusia

Exporturile americane de gaze naturale lichefiate, așteptate să înceapă în 2016, ar putea depăși nivelul de 14,5 miliarde de metri cubi pe zi, care este cantitatea exportată zilnic de Rusia în UE.

Deși cea mai mare parte a exporturilor de gaze naturale lichefiate ale SUA ar fi destinate Asiei, unde prețurile sunt mai mari, grație creșterii economice superioare a statelor emergente de acolo, cantitatea care ar rămâne pentru europeni ar pune totuși presiuni semnificative pe prețuri. Estimările pesimiste ale celor de la Columbia University arată că Rusia ar putea pierde în acest fel până la 27% din banii pe care îi încasează în prezent pe gazele exportate.

Jason Bordoff, fost oficial la Casa Albă pe probleme energetice, spune că veniturile pierdute de Gazprom în acest fel ar fi semnificative. Pe de altă parte, gazele naturale au pondere de doar 14% în totalul veniturilor din exporturi ale Rusiei, care sunt dominate de țiței, ceea ce înseamnă că efectul negativ asupra economiei rusești în întregul său ar fi mult mai mici.

"Chiar dacă prețurile vor scădea, este probabil că Europa va rămâne profund dependentă de importurile de gaze din Rusia, printre altele pentru că rușii sunt printre cei mai ieftini furnizori din regiune. Europenii trebuie să-și facă curățenie în ograda proprie, să investească în infrastructură de depozitare și transport al gazelor și să-și dezvolte propriile zăcăminte de gaze pentru a reduce impactul oricăror eventuale probleme apărute în aprovizionarea cu gaze rusești", conchide Bordoff.

Americanii: protecționiști și birocrați

În iunie, Departamentul pentru Energie al Statelor Unite și-a modificat politica și reglementările de acordare a autorizațiilor pentru proiecte de construire de terminale de export al gazelor naturale lichefiate (GNL), într-un mod care, cel mai probabil, va ajuta proiectele mai avansate ca dezvoltare și le va afecta negativ pe cele noi, dar de la care nu se așteaptă să aibă un mare impact asupra ritmului general în care se dezvoltă industria. În consecință, va mai dura până când se va pune cu adevărat problema ca boom-ul american al exploatărilor de gaze de șist prin fracturare hidraulică să reducă dependența Europei de importurile de gaze naturale din Rusia.

În prezent, exporturile de gaze naturale din producția internă a Statelor Unite sunt extrem de restricționate. Potrivit legislației în vigoare, guvernul american judecă de la caz la caz cererile companiilor care vor să exporte gaze naturale lichefiate și le acordă sau nu licențe în acest sens. Ca regulă generală, aceste licențe se acordă doar pentru exporturi în jurisdicții cu care SUA are încheiate acorduri bilaterale de liber-schimb, cum ar fi Canada.

Într-o postare pe blog în care sunt enumerate mai multe măsuri legate de politica privind exportul de GNL, Christopher Smith, un oficial al Departamentului pentru Energie, a spus că în viitor se vor acorda autorizații doar pentru acele proiecte care au primit deja certificări potrivit cărora sunt conforme cu toate exigențele, reglementările și legile privind protecția mediului.

Asta înseamnă că cei care vor să exporte GNL vor trebui mai întâi să obțină autorizație de la o altă instituție, respect Comisia Federală de Reglementare în Energie, procedură mai scumpă și mai îndelungată, înainte de a primi licență de export din partea Departamentului pentru Energie.

Nu se mai dau autorizații provizorii

Până în prezent, Departamentul a acordat șapte licențe pentru export în țări care nu au acorduri de liber schimb cu SUA. Numai unul dintre aceste proiecte, respectiv Sabine Pass al companiei Cheniere, și-a asigurat aprobările de mediu necesare din partea Comsiei, iar celelalte au doar permise de export condiționate din partea Departamentului, fiind în așteptarea deciziilor Comisiei de Reglementare.

În viitor, Departamentul pentru Energie nu va mai acorda acest gen de permise condiționate provizorii.

Christopher Smith a scris în postarea sa că s-a intenționat ca modificarea de procedură să prioritizeze resursele Departamentului asupra „proiectelor mai avansate din punct de vedere comercial” și, de asemenea, să permită obținerea unor informații mai complete, pe baza cărora să se poată decide dacă un anumit proiect de export de GNL este sau nu de interes public.

Procedura de obținere a aprobărilor de mediu și de siguranță tehnică din partea Comisiei pentru un terminal GNL costă 100 de milioane de dolari sau mai mult, astfel că doar acele proiecte despre care se consideră că pot fi viabile comercial vor fi admise în proces.

Ce promitea Joe Biden la București

Vicepreședintele Statelor Unite, Joe Biden, a promis, într-un interviu acordat agenției Mediafax cu ocazia recentei sale vizite în România, că SUA vor relaxa restricțiile în vigoare în prezent cu privire la exporturile de gaze naturale americane către Europa, pentru întărirea independenței energetice a aliaților din regiune, în contextul amplificării crizei ruso-ucrainene.

"SUA se angajează să aducă un volum mai mare de gaze pe piaţa globală, într-un mod care să corespundă intereselor publice ale SUA, pentru că ştim că sporirea surselor mondiale îi ajută pe aliaţii noştri europeni şi pe alţi parteneri strategici. Până în prezent, Departamentul pentru Energie al SUA a acordat permise condiţionate pentru 96 de milioane de metri cubi de gaze pe an, care pot fi exportate atât către ţări cu care avem Acorduri de Liber Schimb, cât şi către cele cu care nu avem, de exemplu în Europa. Vorbim despre volume semnificative. Pentru a pune datele în context, acest volum este mai mare decât volumul total de gaze naturale lichefiate (GNL) pe care Europa le importă în prezent şi egal cu peste jumătate din volumul de gaze pe care ţările europene le importă în prezent din Rusia. Ştiu că, lucrând împreună, vom continua importantele eforturi de a asigura un viitor mai sigur şi mai prosper pentru România şi această regiune", a declarat, pentru Mediafax, vicepreședintele SUA, Joe Biden.

Potrivit publicației National Journal, citată de Mediafax, România și alte state din Europa Centrală și de Est, dependente de gazul rusesc, au decis, în ianuarie, să finanțeze formarea unui grup de lobby, LNG Allies, care să convingă autoritățile SUA să le permită importul de gaze naturale lichefiate, restricționat în prezent de legislația americană.

Lobby est-european la Washington

Pentru a asigura ţărilor din Europa de Est importul de gaze, grupul de lobby LNG Allies va viza o abordare în două direcţii. Astfel, statele vor face lobby pentru ca exporturile de gaze naturale să fie incluse în acordul de liber schimb dintre SUA şi UE, pentru care s-au început negocierile în vara anului trecut. Totodată, ele vor încerca să convingă Congresul american să adopte legi introduse în ambele camere prin care să se aprobe mai rapid exporturile către ţări care sunt membre ale NATO.

Anul trecut, la o conferință organizată în capitala americană de Comisia pentru Energie a Camerei Reprezentanților SUA, delegații din Ungaria și Cehia au declarat că extinderea exporturilor americane de gaze naturale lichefiate ar aduce SUA în competiție directă cu Rusia, principala sursă de aprovizionare cu gaze a estului Europei, iar această intensificare a concurenței ar duce la scăderea prețurilor, în beneficiul consumatorilor.

"Avem nevoie de mai multă concurență pentru a avea prețuri accesibile la energie", a spus Anita Orban, ambasador responsabil cu probleme legate de securitate energetică pe lângă Ministerul Afacerilor Externe de la Budapesta.

Mai mult, Orban, alături de omologul său ceh, Vacláv Bartuska, a semnat un editorial în Washington Post, în care cei doi susțineau că, pe lângă beneficiile economice ale liberalizării exporturilor americane de gaze naturale, o astfel de măsură ar reprezenta și o lovitură geostrategică, precum și un semn de recunoaștere a importanței colaborării strategice dintre SUA și aliații săi central și est europeni.

Liberalizarea exporturilor de gaze naturale lichefiate ale SUA ar reduce prețurile în Europa cu 11% și ar tăia 18% din veniturile Gazprom

Category: Transport si Stocare
Creat în Wednesday, 24 September 2014 14:21

Legea JonesPrețurile la gaze naturale în Europa ar putea scădea cu 11%, iar gigantul rus de stat Gazprom ar pierde 18% din veniturile sale anuale în condițiile liberalizării exporturile de gaze naturale lichefiate ale Statelor Unite, care ar spori oferta globală de gaze și ar pune presiune concurențială pe ruși.

Este concluzia unei analize recente a Centrului pentru Politici Energetice Globale de pe lângă Columbia University, citată de Financial Times.

Cu toate acestea, deși pierderile ar fi semnificative pentru Gazprom, impactul liberalizării și dezvoltării exporturilor americane de gaze naturale lichefiate asupra veniturilor totale din exporturi ale Rusiei ar fi mult mai modest, neputând constitui o armă eficientă pentru a determina Rusia să-și schimbe politica externă.

Analiza mai arată că, oricum, este probabil că Europa va rămâne în bună măsură dependentă de gazele rusești, ceea ce înseamnă că statele UE vor trebui să-și întărească infrastructura energetică pentru a face față unor eventuale crize de aprovizionare cu gaze din Rusia.

Gaze de șist, lichefiate

Boom-ul american al hidrocarburilor extrase din șisturi bituminoase, prin tehnologii inovative, cum ar fi forajul prin fracturare hidraulică, a făcut viabile comerciale zăcăminte inaccesibile până nu demult, a sporit masiv producția internă de gaze naturale a SUA și a creat așteptări ca SUA să devină un exportator global major de gaze naturale lichefiate, la prețuri competitive.

Până în prezent, Comisia Federală pentru Reglementări în Energie din SUA a autorizat trei proiecte masive de construire de terminale de export de gaze naturale lichefiate, în valoare de mai multe miliarde de dolari fiecare, iar alte 13 proiecte similare așteaptă aprobările federale.

Boom-ul american al gazelor de șist a pus deja presiune pe prețurile de pe piețele internaționale, întrucât SUA nu mai au nevoie de importuri de gaze lichefiate. În acest fel, cantități semnificative din state producătoare precum Qatar au devenit disponibile pentru a fi exportate în Europa și Asia.

Creșterea ofertei de gaze naturale lichefiate pe plan mondial le-a dat deja clienților Gazprom, din Europa și nu numai, mai multă putere de negociere cu rușii la reînnoirea contractelor pe termen lung cu gigantul controlat de Kremlin.

Prețuri mai mici, dar aceeași dependență de Rusia

Exporturile americane de gaze naturale lichefiate, așteptate să înceapă în 2016, ar putea depăși nivelul de 14,5 miliarde de metri cubi pe zi, care este cantitatea exportată zilnic de Rusia în UE.

Deși cea mai mare parte a exporturilor de gaze naturale lichefiate ale SUA ar fi destinate Asiei, unde prețurile sunt mai mari, grație creșterii economice superioare a statelor emergente de acolo, cantitatea care ar rămâne pentru europeni ar pune totuși presiuni semnificative pe prețuri. Estimările pesimiste ale celor de la Columbia University arată că Rusia ar putea pierde în acest fel până la 27% din banii pe care îi încasează în prezent pe gazele exportate.

Jason Bordoff, fost oficial la Casa Albă pe probleme energetice, spune că veniturile pierdute de Gazprom în acest fel ar fi semnificative. Pe de altă parte, gazele naturale au pondere de doar 14% în totalul veniturilor din exporturi ale Rusiei, care sunt dominate de țiței, ceea ce înseamnă că efectul negativ asupra economiei rusești în întregul său ar fi mult mai mici.

"Chiar dacă prețurile vor scădea, este probabil că Europa va rămâne profund dependentă de importurile de gaze din Rusia, printre altele pentru că rușii sunt printre cei mai ieftini furnizori din regiune. Europenii trebuie să-și facă curățenie în ograda proprie, să investească în infrastructură de depozitare și transport al gazelor și să-și dezvolte propriile zăcăminte de gaze pentru a reduce impactul oricăror eventuale probleme apărute în aprovizionarea cu gaze rusești", conchide Bordoff.

Americanii: protecționiști și birocrați

În iunie, Departamentul pentru Energie al Statelor Unite și-a modificat politica și reglementările de acordare a autorizațiilor pentru proiecte de construire de terminale de export al gazelor naturale lichefiate (GNL), într-un mod care, cel mai probabil, va ajuta proiectele mai avansate ca dezvoltare și le va afecta negativ pe cele noi, dar de la care nu se așteaptă să aibă un mare impact asupra ritmului general în care se dezvoltă industria. În consecință, va mai dura până când se va pune cu adevărat problema ca boom-ul american al exploatărilor de gaze de șist prin fracturare hidraulică să reducă dependența Europei de importurile de gaze naturale din Rusia.

În prezent, exporturile de gaze naturale din producția internă a Statelor Unite sunt extrem de restricționate. Potrivit legislației în vigoare, guvernul american judecă de la caz la caz cererile companiilor care vor să exporte gaze naturale lichefiate și le acordă sau nu licențe în acest sens. Ca regulă generală, aceste licențe se acordă doar pentru exporturi în jurisdicții cu care SUA are încheiate acorduri bilaterale de liber-schimb, cum ar fi Canada.

Într-o postare pe blog în care sunt enumerate mai multe măsuri legate de politica privind exportul de GNL, Christopher Smith, un oficial al Departamentului pentru Energie, a spus că în viitor se vor acorda autorizații doar pentru acele proiecte care au primit deja certificări potrivit cărora sunt conforme cu toate exigențele, reglementările și legile privind protecția mediului.

Asta înseamnă că cei care vor să exporte GNL vor trebui mai întâi să obțină autorizație de la o altă instituție, respect Comisia Federală de Reglementare în Energie, procedură mai scumpă și mai îndelungată, înainte de a primi licență de export din partea Departamentului pentru Energie.

Nu se mai dau autorizații provizorii

Până în prezent, Departamentul a acordat șapte licențe pentru export în țări care nu au acorduri de liber schimb cu SUA. Numai unul dintre aceste proiecte, respectiv Sabine Pass al companiei Cheniere, și-a asigurat aprobările de mediu necesare din partea Comsiei, iar celelalte au doar permise de export condiționate din partea Departamentului, fiind în așteptarea deciziilor Comisiei de Reglementare.

În viitor, Departamentul pentru Energie nu va mai acorda acest gen de permise condiționate provizorii.

Christopher Smith a scris în postarea sa că s-a intenționat ca modificarea de procedură să prioritizeze resursele Departamentului asupra „proiectelor mai avansate din punct de vedere comercial” și, de asemenea, să permită obținerea unor informații mai complete, pe baza cărora să se poată decide dacă un anumit proiect de export de GNL este sau nu de interes public.

Procedura de obținere a aprobărilor de mediu și de siguranță tehnică din partea Comisiei pentru un terminal GNL costă 100 de milioane de dolari sau mai mult, astfel că doar acele proiecte despre care se consideră că pot fi viabile comercial vor fi admise în proces.

Ce promitea Joe Biden la București

Vicepreședintele Statelor Unite, Joe Biden, a promis, într-un interviu acordat agenției Mediafax cu ocazia recentei sale vizite în România, că SUA vor relaxa restricțiile în vigoare în prezent cu privire la exporturile de gaze naturale americane către Europa, pentru întărirea independenței energetice a aliaților din regiune, în contextul amplificării crizei ruso-ucrainene.

"SUA se angajează să aducă un volum mai mare de gaze pe piaţa globală, într-un mod care să corespundă intereselor publice ale SUA, pentru că ştim că sporirea surselor mondiale îi ajută pe aliaţii noştri europeni şi pe alţi parteneri strategici. Până în prezent, Departamentul pentru Energie al SUA a acordat permise condiţionate pentru 96 de milioane de metri cubi de gaze pe an, care pot fi exportate atât către ţări cu care avem Acorduri de Liber Schimb, cât şi către cele cu care nu avem, de exemplu în Europa. Vorbim despre volume semnificative. Pentru a pune datele în context, acest volum este mai mare decât volumul total de gaze naturale lichefiate (GNL) pe care Europa le importă în prezent şi egal cu peste jumătate din volumul de gaze pe care ţările europene le importă în prezent din Rusia. Ştiu că, lucrând împreună, vom continua importantele eforturi de a asigura un viitor mai sigur şi mai prosper pentru România şi această regiune", a declarat, pentru Mediafax, vicepreședintele SUA, Joe Biden.

Potrivit publicației National Journal, citată de Mediafax, România și alte state din Europa Centrală și de Est, dependente de gazul rusesc, au decis, în ianuarie, să finanțeze formarea unui grup de lobby, LNG Allies, care să convingă autoritățile SUA să le permită importul de gaze naturale lichefiate, restricționat în prezent de legislația americană.

Lobby est-european la Washington

Pentru a asigura ţărilor din Europa de Est importul de gaze, grupul de lobby LNG Allies va viza o abordare în două direcţii. Astfel, statele vor face lobby pentru ca exporturile de gaze naturale să fie incluse în acordul de liber schimb dintre SUA şi UE, pentru care s-au început negocierile în vara anului trecut. Totodată, ele vor încerca să convingă Congresul american să adopte legi introduse în ambele camere prin care să se aprobe mai rapid exporturile către ţări care sunt membre ale NATO.

Anul trecut, la o conferință organizată în capitala americană de Comisia pentru Energie a Camerei Reprezentanților SUA, delegații din Ungaria și Cehia au declarat că extinderea exporturilor americane de gaze naturale lichefiate ar aduce SUA în competiție directă cu Rusia, principala sursă de aprovizionare cu gaze a estului Europei, iar această intensificare a concurenței ar duce la scăderea prețurilor, în beneficiul consumatorilor.

"Avem nevoie de mai multă concurență pentru a avea prețuri accesibile la energie", a spus Anita Orban, ambasador responsabil cu probleme legate de securitate energetică pe lângă Ministerul Afacerilor Externe de la Budapesta.

Mai mult, Orban, alături de omologul său ceh, Vacláv Bartuska, a semnat un editorial în Washington Post, în care cei doi susțineau că, pe lângă beneficiile economice ale liberalizării exporturilor americane de gaze naturale, o astfel de măsură ar reprezenta și o lovitură geostrategică, precum și un semn de recunoaștere a importanței colaborării strategice dintre SUA și aliații săi central și est europeni.

În SUA, unde resursele subsolului sunt proprietate privată, proprietarii de terenuri cu zăcăminte protestează împotriva interzicerii gazelor de șist

Category: Explorare si Productie
Creat în Sunday, 21 September 2014 18:47

Reality-Show-uri petrol si gazeProprietarii de terenuri cu zăcăminte de țiței și gaze naturale din Colorado și din alte state din SUA se mobilizează pentru a protesta împotriva măsurilor de interzicere a explorării și exploatării de hidrocarburi din șisturi bituminoase prin fracturare hidraulică luate de unele autorități locale, despre care spun că îi privează în mod abuziv de sume de miliarde de dolari pe care le-ar putea încasa sub formă de redevențe de la companiile de petrol și gaze.

Guvernatorul statului Colorado, John Hickenlooper, a invocat în mod repetat drepturile proprietarilor de astfel de terenuri de a-și valorifica resursele minerale aflate pe proprietățile lor pentru a se opune unei propuneri ce urmează a fi scoasă la referendum în noiembrie, prin care autorităților locale de la nivel de comitat sau localitate li s-ar da mai multe puteri în ceea ce privește reglementarea și supravegherea operațiunilor de foraj după petrol și gaze din jurisdicțiile lor, scrie Bloomberg.

Acum, acești proprietari au început să se organizeze și să treacă la acțiuni publice pentru a protesta față de interdicțiile adoptate de unele autorități locale față de exploatarea de hidrocarburi de șist prin metoda fracturării hidraulice.

„Aici în Niobrara avem zăcăminte valoroase, care ar putea valora mulți bani. Nu mi se pare corect să nu-mi pot valorifica aceste drepturi”, spune Bill Peltier, ale cărui terenuri, aflate în proprietatea familiei sale de cinci generații, sunt traversate de o formațiune de șisturi bituminoase bogată în hidrocarburi.

Vor să-și facă auzită vocea

Proprietarii de terenuri cu resurse de țiței și gaze devin o forță în polemica dintre companiile petroliere, autorități și cei care se opun forajului prin fracturare hidraulică despre cum ar trebui reglementate activitățile de foraj derulate în apropierea zonelor rezidențiale. Din California și până în New York, proprietarii de terenuri cu resurse minerale își unesc forțele cu cele ale companiilor de petrol și gaze pentru a-și face auzită vocea în dezbaterea națională despre fracturarea hidraulică.

Mai precis, acești proprietari se manifestă din ce în ce mai mult ca activiști, în condițiile în care activiștii ecologiști încurajează municipalitățile să interzică sau să impună limite extrem de stricte forajului prin fracturare hidraulică. Se estimează că, la nivel național, astfel de reglementări sunt în vigoare în 435 de jurisdicții locale din SUA. De exemplu, în Santa Barbara County din California, locuitorii care se opun fracturării hidraulice și-au unit eforturile cu cele ale mai multor organizații ecologiste, printre care Sierra Club, pentru a forța supunerea la referendum în noiembrie a unei măsuri de interzicere a „operațiunilor petroliere de intensitate mare”.

„Lumea nu-și dă seama că imensa majoritate a proprietarilor de terenuri cu resurse minerale sunt oameni de rând. Cei care se opun forajelor petroliere în apropierea zonelor rezidențiale pretind că o fac pentru a-și feri proprietățile de depreciere. Dar în același timp, astfel de interdicții depreciază cu totul valoarea drepturilor asupra resurselor minerale proprietate privată”, spune Ed Hazard, agent imobiliar și proprietar de terenuri cu zăcăminte de hidrocarburi lângă Santa Monica, California, pe care nu le va putea valorifica concesionându-le companiilor specializate, dacă interdicția va fi votată.

În Colorado, oponenții fracturării hidraulice, inclusiv membrul democrat al Camerei Reprezentanților Jared Polis, au sprijinit o inițiativă la nivel de stat care să dea comunităților locale mai multă putere de reglementare asupra activităților de foraj după hidrocarburi. Polis a acceptat, ulterior, să își retragă sprijinul pentru această inițiativă în schimbul înființării unei comisii specializate care să studieze impactul fracturării hidraulice asupra sănătății publice și a mediului înconjurător.

Despre ce bani vorbim

Pe măsură ce sondele petroliere se apropie tot mai mult de suburbiile rezidențiale, conflictul pe marginea fracturării hidraulice se amplifică. În Boulder County, Colorado, este în vigoare din 2012 un moratoriu asupra oricăror operațiuni noi de foraj petrolier.

„Scopul nostru nu este să-i prejudiciem pe proprietarii de terenuri cu zăcăminte de hidrocarburi, însă vrem să ne asigurăm că, indiferent de felul în care sunt dezvoltate resursele energetice ale statului nostru, acest lucru se va face fără să producă pagube”, spune Elise Jones, membră a Board-ului Comisiilor de Reglementare din Boulder County.

Autoritățile din comitat au mai adoptat reglementări care impun distanțe minime între sonde și școli sau locuințe, precum și standarde de calitate pentru aerul și apa din zonele unde se forează.

Moratoriul îi prejudiciază pe proprietarii de terenuri cu zăcăminte de hidrocarburi, mulți dintre aceștia fiind în vârstî și depinzând de redevențele de la companiile de petrol și gaze pentru cheltuielile curente, spune Michelle Smith, președintele filialei din Denver a unei organizații naționale de protecție a drepturilor acestor proprietari. Smith însăși folosește banii primiți ca redevențe de pe urma producției de pe terenurile pe care le deține lângă Denver pentru a-și dezvolta propria fermă producătoare de alimente eco.

Potrivit unei firme de consultanță în domeniul petrolier din Dallas, doar în Boulder County, valoarea rezervelor de hidrocarburi aflate în zăcăminte încă neexploatate este estimată între 1 și 2 miliarde de dolari. Un proprietar care deține un teren de doar 500 de metri pătrați cu zăcăminte de hidrocarburi poate încasa, pe întreaga durată a producției de pe respectivul teren, redevențe totale de până la 64 de milioane de dolari.

Colorado se află pe locul 6 în clasamentul statelor americane cu cea mai mare producție de gaze naturale și pe locul 9 la producția de țiței. După ce mii de sonde noi au fost forate la poalele Rocky Mountains în ultimii ani, cinci municipalități au interzis sau au impus moratorii pe fracturarea hidraulică, în 2012 și 2013, în urma unor referendumuri locale. Trei dintre acestea au fost declarate ilegale de instanțele de judecată, în iulie și august anul acesta.

Proprietarii de terenuri cu resurse minerale vor participa la o campanie promoțională despre beneficiile economice ale exploatării de hidrocarburi prin fracturare hidraulică, finanțată de un ONG sprijinit de companii petroliere, precum și la producția unui documentar proprietari care încasează redevențe de la petroliști.

Comasare forțată

În contextul boom-ului american al hidrocarburilor de șist exploatate prin fracturare hidraulică, drepturile de proprietate ale deținătorilor de terenuri cu resurse sunt încălcate nu doar prin măsuri de restricționare sau interzicere a forajelor, chiar adoptate prin referendum democratic, ci și, în cazul celor care nu vor să-și concesioneze terenurile petroliștilor, prin comasare forțată.

Este vorba despre puterea autoritatilor de a ii obliga pe proprietari sa accepte, impotriva vointei lor, instalarea de unitati de exploatare minerala pe terenurile proprii. Mai mult, in unele astfel de cazuri, refuzul proprietarilor de a-si da acceptul pentru exploatarea resurselor minerale localizate in subsolul terenurilor lor nu doar ca ramane fara rezultat (proiectele merg inainte, peste capul lor), ci, inca si mai revoltator, proprietarii isi pierd si dreptul de a incasa redevente de la companiile care le exploateaza proprietatile.

Reuters prezinta povestea unei familii din Arlington, Texas, proprietara asupra unui teren bogat in gaze naturale. Cuplul a primit o propunere de concesionare a terenului din partea companiei Chesapeake Energy Corp, care, daca ar fi fost acceptata, ar fi insemnat pentru familie venituri lunare de mii de dolari din redevente. Insa cei doi soti au decis in cele din urma sa refuze propunerea, ambii fiind din principiu impotriva exploatarilor prin fracturare hidraulica in zonele urbane.

Cu toate acestea, cei de la Chesapeake nu au renuntat si au reusit sa obtina de la o agentie de stat din Texas o decizie executorie in urma careia nu doar ca au capatat dreptul de a fora dupa gaze pe proprietatea familiei respective impotriva vointei acesteia, ci si de a o face pe gratis, fara sa le mai plateasca sotilor nici un fel de redevente.

Intr-o situatie asemanatoare s-a trezit un proprietar de teren din Ohio, care, potrivit The Huffington Post, a fost obligat sa accepte sonde de petrol si gaze pe proprietatea sa in pofida opozitiei sale, pe care si-a motivat-o cu argumente religioase, spunand ca parte din credinta sa catolica este imperativul de protectie si conservare a naturii de catre om, ca pastrator si ingrijitor al Creatiei divine.

Ca și în Colorado, e vorba tot de tirania majorității

In mai multe state americane sunt in vigoare legi si reglementari care permit asa-numita comasare fortata a terenurilor bogate in resurse minerale exploatabile de catre companiile concesionare. Mai precis, daca firmele de exploatare reusesc sa demonstreze autoritatilor statului (si cel mai adesea reusesc) ca au capatat acces, prin concesiune voluntara, la un numar suficient de mare de terenuri alaturate, iar proprietarii care refuza sa concesioneze ameninta, prin refuzul lor, eficienta economica a proiectului de exploatare, atunci statul are puterea de a ii obliga, practic, pe proprietarii „recalcitranti", sa concesioneze, in unele cazuri retragandu-le chiar dreptul de a incasa redevente.

Eficienta economica a unei exploatari minerale este cu atat mai mare cu cat terenurile pe care se desfasoara sunt comasate si acopera o suprafata mai mare.

In replica, autoritatile sustin ca aceste reglementari nu incalca de fapt drepturile de proprietate ale celor care refuza sa concesioneze, ci dimpotriva, protejeaza interesele celorlalti proprietari, cei dispusi sa concesioneze, pentru ca acestia sa nu fie impiedicati sa castige bani din redevente ca urmare a refuzului unei minoritati de proprietari, care, astfel, submineaza eficienta economica a exploatarii cu pricina si ii pun in pericol chiar existenta.

„Potrivit legislatiei din Ohio, nu este legal ca unul sau cativa proprietari sa impiedice o vasta majoritate de detinatori de terenuri sa isi exercite dreptul de a isi concesiona proprietatile si de a beneficia financiar de pe urma acestor concesiuni. Suntem intr-o democratie si majoritatea decide. Datoria noastra ca institutie este sa nu lasam resursele minerale sa zaca neexploatate sub pamant", spune un purtator de cuvant al Departamentului pentru Resurse Naturale din Ohio, institutia statala cu putere de decizie in astfel de situatii.

În SUA, unde resursele subsolului sunt proprietate privată, proprietarii de terenuri cu zăcăminte protestează împotriva interzicerii gazelor de șist

Category: Explorare si Productie
Creat în Sunday, 21 September 2014 18:47

Reality-Show-uri petrol si gazeProprietarii de terenuri cu zăcăminte de țiței și gaze naturale din Colorado și din alte state din SUA se mobilizează pentru a protesta împotriva măsurilor de interzicere a explorării și exploatării de hidrocarburi din șisturi bituminoase prin fracturare hidraulică luate de unele autorități locale, despre care spun că îi privează în mod abuziv de sume de miliarde de dolari pe care le-ar putea încasa sub formă de redevențe de la companiile de petrol și gaze.

Guvernatorul statului Colorado, John Hickenlooper, a invocat în mod repetat drepturile proprietarilor de astfel de terenuri de a-și valorifica resursele minerale aflate pe proprietățile lor pentru a se opune unei propuneri ce urmează a fi scoasă la referendum în noiembrie, prin care autorităților locale de la nivel de comitat sau localitate li s-ar da mai multe puteri în ceea ce privește reglementarea și supravegherea operațiunilor de foraj după petrol și gaze din jurisdicțiile lor, scrie Bloomberg.

Acum, acești proprietari au început să se organizeze și să treacă la acțiuni publice pentru a protesta față de interdicțiile adoptate de unele autorități locale față de exploatarea de hidrocarburi de șist prin metoda fracturării hidraulice.

„Aici în Niobrara avem zăcăminte valoroase, care ar putea valora mulți bani. Nu mi se pare corect să nu-mi pot valorifica aceste drepturi”, spune Bill Peltier, ale cărui terenuri, aflate în proprietatea familiei sale de cinci generații, sunt traversate de o formațiune de șisturi bituminoase bogată în hidrocarburi.

Vor să-și facă auzită vocea

Proprietarii de terenuri cu resurse de țiței și gaze devin o forță în polemica dintre companiile petroliere, autorități și cei care se opun forajului prin fracturare hidraulică despre cum ar trebui reglementate activitățile de foraj derulate în apropierea zonelor rezidențiale. Din California și până în New York, proprietarii de terenuri cu resurse minerale își unesc forțele cu cele ale companiilor de petrol și gaze pentru a-și face auzită vocea în dezbaterea națională despre fracturarea hidraulică.

Mai precis, acești proprietari se manifestă din ce în ce mai mult ca activiști, în condițiile în care activiștii ecologiști încurajează municipalitățile să interzică sau să impună limite extrem de stricte forajului prin fracturare hidraulică. Se estimează că, la nivel național, astfel de reglementări sunt în vigoare în 435 de jurisdicții locale din SUA. De exemplu, în Santa Barbara County din California, locuitorii care se opun fracturării hidraulice și-au unit eforturile cu cele ale mai multor organizații ecologiste, printre care Sierra Club, pentru a forța supunerea la referendum în noiembrie a unei măsuri de interzicere a „operațiunilor petroliere de intensitate mare”.

„Lumea nu-și dă seama că imensa majoritate a proprietarilor de terenuri cu resurse minerale sunt oameni de rând. Cei care se opun forajelor petroliere în apropierea zonelor rezidențiale pretind că o fac pentru a-și feri proprietățile de depreciere. Dar în același timp, astfel de interdicții depreciază cu totul valoarea drepturilor asupra resurselor minerale proprietate privată”, spune Ed Hazard, agent imobiliar și proprietar de terenuri cu zăcăminte de hidrocarburi lângă Santa Monica, California, pe care nu le va putea valorifica concesionându-le companiilor specializate, dacă interdicția va fi votată.

În Colorado, oponenții fracturării hidraulice, inclusiv membrul democrat al Camerei Reprezentanților Jared Polis, au sprijinit o inițiativă la nivel de stat care să dea comunităților locale mai multă putere de reglementare asupra activităților de foraj după hidrocarburi. Polis a acceptat, ulterior, să își retragă sprijinul pentru această inițiativă în schimbul înființării unei comisii specializate care să studieze impactul fracturării hidraulice asupra sănătății publice și a mediului înconjurător.

Despre ce bani vorbim

Pe măsură ce sondele petroliere se apropie tot mai mult de suburbiile rezidențiale, conflictul pe marginea fracturării hidraulice se amplifică. În Boulder County, Colorado, este în vigoare din 2012 un moratoriu asupra oricăror operațiuni noi de foraj petrolier.

„Scopul nostru nu este să-i prejudiciem pe proprietarii de terenuri cu zăcăminte de hidrocarburi, însă vrem să ne asigurăm că, indiferent de felul în care sunt dezvoltate resursele energetice ale statului nostru, acest lucru se va face fără să producă pagube”, spune Elise Jones, membră a Board-ului Comisiilor de Reglementare din Boulder County.

Autoritățile din comitat au mai adoptat reglementări care impun distanțe minime între sonde și școli sau locuințe, precum și standarde de calitate pentru aerul și apa din zonele unde se forează.

Moratoriul îi prejudiciază pe proprietarii de terenuri cu zăcăminte de hidrocarburi, mulți dintre aceștia fiind în vârstî și depinzând de redevențele de la companiile de petrol și gaze pentru cheltuielile curente, spune Michelle Smith, președintele filialei din Denver a unei organizații naționale de protecție a drepturilor acestor proprietari. Smith însăși folosește banii primiți ca redevențe de pe urma producției de pe terenurile pe care le deține lângă Denver pentru a-și dezvolta propria fermă producătoare de alimente eco.

Potrivit unei firme de consultanță în domeniul petrolier din Dallas, doar în Boulder County, valoarea rezervelor de hidrocarburi aflate în zăcăminte încă neexploatate este estimată între 1 și 2 miliarde de dolari. Un proprietar care deține un teren de doar 500 de metri pătrați cu zăcăminte de hidrocarburi poate încasa, pe întreaga durată a producției de pe respectivul teren, redevențe totale de până la 64 de milioane de dolari.

Colorado se află pe locul 6 în clasamentul statelor americane cu cea mai mare producție de gaze naturale și pe locul 9 la producția de țiței. După ce mii de sonde noi au fost forate la poalele Rocky Mountains în ultimii ani, cinci municipalități au interzis sau au impus moratorii pe fracturarea hidraulică, în 2012 și 2013, în urma unor referendumuri locale. Trei dintre acestea au fost declarate ilegale de instanțele de judecată, în iulie și august anul acesta.

Proprietarii de terenuri cu resurse minerale vor participa la o campanie promoțională despre beneficiile economice ale exploatării de hidrocarburi prin fracturare hidraulică, finanțată de un ONG sprijinit de companii petroliere, precum și la producția unui documentar proprietari care încasează redevențe de la petroliști.

Comasare forțată

În contextul boom-ului american al hidrocarburilor de șist exploatate prin fracturare hidraulică, drepturile de proprietate ale deținătorilor de terenuri cu resurse sunt încălcate nu doar prin măsuri de restricționare sau interzicere a forajelor, chiar adoptate prin referendum democratic, ci și, în cazul celor care nu vor să-și concesioneze terenurile petroliștilor, prin comasare forțată.

Este vorba despre puterea autoritatilor de a ii obliga pe proprietari sa accepte, impotriva vointei lor, instalarea de unitati de exploatare minerala pe terenurile proprii. Mai mult, in unele astfel de cazuri, refuzul proprietarilor de a-si da acceptul pentru exploatarea resurselor minerale localizate in subsolul terenurilor lor nu doar ca ramane fara rezultat (proiectele merg inainte, peste capul lor), ci, inca si mai revoltator, proprietarii isi pierd si dreptul de a incasa redevente de la companiile care le exploateaza proprietatile.

Reuters prezinta povestea unei familii din Arlington, Texas, proprietara asupra unui teren bogat in gaze naturale. Cuplul a primit o propunere de concesionare a terenului din partea companiei Chesapeake Energy Corp, care, daca ar fi fost acceptata, ar fi insemnat pentru familie venituri lunare de mii de dolari din redevente. Insa cei doi soti au decis in cele din urma sa refuze propunerea, ambii fiind din principiu impotriva exploatarilor prin fracturare hidraulica in zonele urbane.

Cu toate acestea, cei de la Chesapeake nu au renuntat si au reusit sa obtina de la o agentie de stat din Texas o decizie executorie in urma careia nu doar ca au capatat dreptul de a fora dupa gaze pe proprietatea familiei respective impotriva vointei acesteia, ci si de a o face pe gratis, fara sa le mai plateasca sotilor nici un fel de redevente.

Intr-o situatie asemanatoare s-a trezit un proprietar de teren din Ohio, care, potrivit The Huffington Post, a fost obligat sa accepte sonde de petrol si gaze pe proprietatea sa in pofida opozitiei sale, pe care si-a motivat-o cu argumente religioase, spunand ca parte din credinta sa catolica este imperativul de protectie si conservare a naturii de catre om, ca pastrator si ingrijitor al Creatiei divine.

Ca și în Colorado, e vorba tot de tirania majorității

In mai multe state americane sunt in vigoare legi si reglementari care permit asa-numita comasare fortata a terenurilor bogate in resurse minerale exploatabile de catre companiile concesionare. Mai precis, daca firmele de exploatare reusesc sa demonstreze autoritatilor statului (si cel mai adesea reusesc) ca au capatat acces, prin concesiune voluntara, la un numar suficient de mare de terenuri alaturate, iar proprietarii care refuza sa concesioneze ameninta, prin refuzul lor, eficienta economica a proiectului de exploatare, atunci statul are puterea de a ii obliga, practic, pe proprietarii „recalcitranti", sa concesioneze, in unele cazuri retragandu-le chiar dreptul de a incasa redevente.

Eficienta economica a unei exploatari minerale este cu atat mai mare cu cat terenurile pe care se desfasoara sunt comasate si acopera o suprafata mai mare.

In replica, autoritatile sustin ca aceste reglementari nu incalca de fapt drepturile de proprietate ale celor care refuza sa concesioneze, ci dimpotriva, protejeaza interesele celorlalti proprietari, cei dispusi sa concesioneze, pentru ca acestia sa nu fie impiedicati sa castige bani din redevente ca urmare a refuzului unei minoritati de proprietari, care, astfel, submineaza eficienta economica a exploatarii cu pricina si ii pun in pericol chiar existenta.

„Potrivit legislatiei din Ohio, nu este legal ca unul sau cativa proprietari sa impiedice o vasta majoritate de detinatori de terenuri sa isi exercite dreptul de a isi concesiona proprietatile si de a beneficia financiar de pe urma acestor concesiuni. Suntem intr-o democratie si majoritatea decide. Datoria noastra ca institutie este sa nu lasam resursele minerale sa zaca neexploatate sub pamant", spune un purtator de cuvant al Departamentului pentru Resurse Naturale din Ohio, institutia statala cu putere de decizie in astfel de situatii.

Mark Gitenstein, fost ambasador SUA: "Am intervenit pentru ca Guvernul României să concesioneze zăcăminte de gaze de șist către Chevron"

Category: Batalia pe Resurse
Creat în Thursday, 11 September 2014 00:21

Gitenstein PontaMark Gitenstein, fost ambasador al Statelor Unite la București, recunoaște, într-o declarație acordată publicației americane Mother Jones, că a intervenit pe lângă guvernul de la București pentru a debloca procesul de concesionare de perimetre de explorare de gaze de șist către compania americană de petrol și gaze Chevron.

Declarația face parte dintr-un articol intitulat "Cum a <vândut> Hillary Clinton fracturarea hidraulică în întreaga lume", articol care prezintă modul în care, în mandatul de secretar de stat al lui Clinton, Departamentul de Stat al SUA a colaborat îndeaproape cu mari companii energetice americane pentru a promova dezvoltarea de zăcăminte de gaze de șist prin fracturare hidraulică la nivel global, ca parte a unui demers american mai amplu de luptă împotriva schimbărilor climatice, de creștere a resurselor energetice ale lumii și de subminare a influenței politice exercitate de Rusia în Europa prin "arma" Gazprom.

"Potrivit declarațiilor, telegramelor diplomatice și altor documente obținute de Mother Jones, în cadrul programului derulat de către Departamentul de Stat, oficiali americani, unii dintre ei având legături strânse cu industria energetică, au ajutat companii petroliere americane să obțină concesiuni de gaze de șist extrem de profitabile în străinătate, stârnind îndoieli cu privire la adevăratele interese servite de către respectivul program", scrie publicația citată.

În articol, în care sunt prezentate demersurile de lobby și advocacy pentru dezvoltarea gazelor de șist purtate de americani în mai multe state din Europa, cum ar fi Polonia, Bulgaria sau România, dar și la Comisia Europeană, se afirmă că, în unele cazuri, Departamentul de Stat s-a implicat direct în negocierea acordurilor petroliere dintre guvernele respective și companiile americane.

Astfel, potrivit sursei citate, Mark Gitenstein, în postura sa de ambasador al SUA la București, s-a întâlnit cu directori ai Chevron și cu oficiali români, pentru a-i presa pe cei din urmă să concesioneze către Chevron perimetre de explorare pentru gaze de șist.

"Românii stăteau cu perimetrele și nu făceau nimic, iar cei de la Chevron erau nemulțumiți. Așa că am intervenit. Este ceea ce fac ambasadorii în mod tradițional în numele companiilor americane", a declarat Gitenstein pentru Mother Jones. Atât înainte, cât și după mandatul său de ambasador la București, Mark Gitenstein a lucrat pentru firma de avocatură și lobby Mayer Brown, printre ai cărei clienți s-a numărat și Chevron.

În martie 2011, Agenția Națională pentru Resurse Minerale (ANRM) a semnat cu Chevron trei acorduri petroliere, pentru perimetrele Adamclisi, Costinești și Vama Veche, acorduri aprobate prin hotărâri de Guvern după exact un an. Tot în 2011, Chevron a achiziționat de la Regal Petroleum drepturile aferente perimetrului Bârlad.

În plus, în 2012, când Executivul de la București lua în calcul impunerea unui moratoriu asupra gazelor de șist, Gitenstein a apărut la televizor și a avertizat că, fără gaze de șist și fracturare hidraulică, România va ajunge să plătească pentru gaze naturale un preț de cinci ori mai mare decât cel plătit de Statele Unite, mai scrie Mother Jones.

În articol mai este citată Susan Sakmar, profesor de drept la Universitatea din Houston și expert în reglementări privind exploatarea de gaze de șist prin fracturare hidraulică. Aceasta declară că SUA este una dintre puținele țări din lume unde proprietarii de terenuri cu resurse de hidrocarburi au drept de proprietate și asupra acestor resurse.

"În cele mai multe, dacă nu chiar în toate celelalte state ale lumii, resursele subsolului sunt proprietate de stat și sunt administrate de guverne. Faptul că proprietarii de terenuri pe care se forează nu profită deloc de pe urma exploatării zăcămintelor aflate sub proprietățile lor a stârnit mânia publică în unele părți ale lumii, în special în Europa de Est", spune ea.

Oficiali ai SUA speculează că și Rusia are un rol în cristalizarea protestelor împotriva exploatării de gaze de șist prin fracturare hidraulică în regiune. "Percepția în rândul diplomaților din regiune este că, în acest fel, Rusia își protejează interesele. Din motive evidente, rușii nu vor ca aici să se exploateze gaze de șist", spune Mark Gitenstein.

Articolul din Mother Jones mai relatează momente legate de forajul primei sonde de explorare pentru gaze de șist a Chevron de la Pungești și de protestele localnicilor față de acest demers. Potrivit unui document de la Cancelaria primului ministru, citat de publicația americană, înainte de debutul lucrărilor de foraj, un oficial român s-a întâlnit cu executivi ai Chevron și cu un atașat comercial de la ambasada SUA de la București pentru a pune la punct o strategie de PR.

Aceștia ar fi decis să organizeze un eveniment pe tema respectivă la Palatul Victoria și l-au ales drept purtător de cuvânt al campaniei de PR pe Damian Drăghici, "un carismatic parlamentar român și o personalitate recunoscută din rândul minorității rome, care are o prezență considerabilă în regiunea în care Chevron vroia să foreze".

"A fost cu adevărat extraordinar să văd ce nivel de colaborare exista între toți acești jucători. Era ca și cum ar fi fost toți divizii ale aceleiași companii", spune, pentru Mother Jones, jurnalistul Vlad Ursulean, care a scris pe larg despre activitățile Chevron în România.

Mark Gitenstein, fost ambasador SUA: "Am intervenit pentru ca Guvernul României să concesioneze zăcăminte de gaze de șist către Chevron"

Category: Batalia pe Resurse
Creat în Thursday, 11 September 2014 00:21

Gitenstein PontaMark Gitenstein, fost ambasador al Statelor Unite la București, recunoaște, într-o declarație acordată publicației americane Mother Jones, că a intervenit pe lângă guvernul de la București pentru a debloca procesul de concesionare de perimetre de explorare de gaze de șist către compania americană de petrol și gaze Chevron.

Declarația face parte dintr-un articol intitulat "Cum a <vândut> Hillary Clinton fracturarea hidraulică în întreaga lume", articol care prezintă modul în care, în mandatul de secretar de stat al lui Clinton, Departamentul de Stat al SUA a colaborat îndeaproape cu mari companii energetice americane pentru a promova dezvoltarea de zăcăminte de gaze de șist prin fracturare hidraulică la nivel global, ca parte a unui demers american mai amplu de luptă împotriva schimbărilor climatice, de creștere a resurselor energetice ale lumii și de subminare a influenței politice exercitate de Rusia în Europa prin "arma" Gazprom.

"Potrivit declarațiilor, telegramelor diplomatice și altor documente obținute de Mother Jones, în cadrul programului derulat de către Departamentul de Stat, oficiali americani, unii dintre ei având legături strânse cu industria energetică, au ajutat companii petroliere americane să obțină concesiuni de gaze de șist extrem de profitabile în străinătate, stârnind îndoieli cu privire la adevăratele interese servite de către respectivul program", scrie publicația citată.

În articol, în care sunt prezentate demersurile de lobby și advocacy pentru dezvoltarea gazelor de șist purtate de americani în mai multe state din Europa, cum ar fi Polonia, Bulgaria sau România, dar și la Comisia Europeană, se afirmă că, în unele cazuri, Departamentul de Stat s-a implicat direct în negocierea acordurilor petroliere dintre guvernele respective și companiile americane.

Astfel, potrivit sursei citate, Mark Gitenstein, în postura sa de ambasador al SUA la București, s-a întâlnit cu directori ai Chevron și cu oficiali români, pentru a-i presa pe cei din urmă să concesioneze către Chevron perimetre de explorare pentru gaze de șist.

"Românii stăteau cu perimetrele și nu făceau nimic, iar cei de la Chevron erau nemulțumiți. Așa că am intervenit. Este ceea ce fac ambasadorii în mod tradițional în numele companiilor americane", a declarat Gitenstein pentru Mother Jones. Atât înainte, cât și după mandatul său de ambasador la București, Mark Gitenstein a lucrat pentru firma de avocatură și lobby Mayer Brown, printre ai cărei clienți s-a numărat și Chevron.

În martie 2011, Agenția Națională pentru Resurse Minerale (ANRM) a semnat cu Chevron trei acorduri petroliere, pentru perimetrele Adamclisi, Costinești și Vama Veche, acorduri aprobate prin hotărâri de Guvern după exact un an. Tot în 2011, Chevron a achiziționat de la Regal Petroleum drepturile aferente perimetrului Bârlad.

În plus, în 2012, când Executivul de la București lua în calcul impunerea unui moratoriu asupra gazelor de șist, Gitenstein a apărut la televizor și a avertizat că, fără gaze de șist și fracturare hidraulică, România va ajunge să plătească pentru gaze naturale un preț de cinci ori mai mare decât cel plătit de Statele Unite, mai scrie Mother Jones.

În articol mai este citată Susan Sakmar, profesor de drept la Universitatea din Houston și expert în reglementări privind exploatarea de gaze de șist prin fracturare hidraulică. Aceasta declară că SUA este una dintre puținele țări din lume unde proprietarii de terenuri cu resurse de hidrocarburi au drept de proprietate și asupra acestor resurse.

"În cele mai multe, dacă nu chiar în toate celelalte state ale lumii, resursele subsolului sunt proprietate de stat și sunt administrate de guverne. Faptul că proprietarii de terenuri pe care se forează nu profită deloc de pe urma exploatării zăcămintelor aflate sub proprietățile lor a stârnit mânia publică în unele părți ale lumii, în special în Europa de Est", spune ea.

Oficiali ai SUA speculează că și Rusia are un rol în cristalizarea protestelor împotriva exploatării de gaze de șist prin fracturare hidraulică în regiune. "Percepția în rândul diplomaților din regiune este că, în acest fel, Rusia își protejează interesele. Din motive evidente, rușii nu vor ca aici să se exploateze gaze de șist", spune Mark Gitenstein.

Articolul din Mother Jones mai relatează momente legate de forajul primei sonde de explorare pentru gaze de șist a Chevron de la Pungești și de protestele localnicilor față de acest demers. Potrivit unui document de la Cancelaria primului ministru, citat de publicația americană, înainte de debutul lucrărilor de foraj, un oficial român s-a întâlnit cu executivi ai Chevron și cu un atașat comercial de la ambasada SUA de la București pentru a pune la punct o strategie de PR.

Aceștia ar fi decis să organizeze un eveniment pe tema respectivă la Palatul Victoria și l-au ales drept purtător de cuvânt al campaniei de PR pe Damian Drăghici, "un carismatic parlamentar român și o personalitate recunoscută din rândul minorității rome, care are o prezență considerabilă în regiunea în care Chevron vroia să foreze".

"A fost cu adevărat extraordinar să văd ce nivel de colaborare exista între toți acești jucători. Era ca și cum ar fi fost toți divizii ale aceleiași companii", spune, pentru Mother Jones, jurnalistul Vlad Ursulean, care a scris pe larg despre activitățile Chevron în România.

Extracția de țiței de șist le-a adus americanilor ieftiniri record la carburanți și i-a ferit de fluctuațiile de preț cauzate de tensiunile politice mondiale

Category: Preturi Motorina
Creat în Wednesday, 10 September 2014 13:25

preturi benzina SUAȘoferii din Statele Unite se bucură, în prezent, de cele mai mici prețuri la carburanți din 2010 încoace, iar analiștii spun că benzina și motorina s-ar putea ieftini și mai mult peste Ocean, în condițiile în care rafinăriile americane produc cantități record de combustibili procesând țiței din producția internă a SUA, aflată la rândul ei la maxime istorice, ca urmare a boom-ului exploatărilor neconvenționale din șisturi bituminoase, prin fracturare hidraulică și foraj orizontal.

Prețul mediu la pompă al carburanților auto în SUA este în prezent de 3,433 dolari/galon, cu 6% mai mic față de finalul lunii mai, potrivit datelor AAA, citate de Bloomberg. Este cea mai mare ieftinire consemnată pe timp de vară din 2008 încoace.

3,433 dolari/galon înseamnă 0,69 euro/litru, la actualul curs de schimb dolar/euro. În România, la începutul lunii septembrie, prețul mediu la pompă (cu taxe incluse) al benzinei Euro-super 95 era dublu, de 1,39 euro/litru, potrivit datelor Comsiei Europene. Prețul mediu ponderat la nivelul întregii Uniuni Europene era de 1,55 euro/litru, cu 124% mai mare decât cel consemnat în SUA.

În România, combustibilii s-au ieftinit cu 0,54% în august față de iulie, însă față de finalul anului trecut au cunoscut o scumpire cu peste 4%, ca urmare a majorării accizelor, potrivit INS.

Țiței din producția internă

Rafinăriile americane procesează în prezent în special țiței din producția internă a SUA, semnificativ mai ieftin decât cel din import. Asta pentru că exploatările neconvenționale din șisturi bituminoase, prin fracturare hidraulică și foraj orizontal, au dus producția americană de țiței la cel mai înalt nivel din 1986 încoace.

Prețul carburanților ar mai putea scădea cu încă 10-20 de cenți/galon până la finalul lunii octombrie, întrucât stațiile de alimentare vor trece la vânzarea de combustibili speciali pentru iarnă, care sunt mai ieftini, spune Michael Green, purtător de cuvânt al AAA, cea mai mare organizație a industriei auto americane.

"Vara aceasta, rafinăriile au funcționat la capacități record grație creșterii producției interne de petrol. Asta i-a ferit pe consumatorii americani de multe probleme generate de tensiunile politice mondiale și a împiedicat apariția de scumpiri, obișnuite în această perioadă a anului", spune Green.

În plus, la începutul săptămânii, preţul petrolului Brent, de referinţă la bursa din Londra, a scăzut sub 100 de dolari pe baril pentru prima oară din iunie 2013, din cauza datelor sub aşteptări privind economia Chinei şi cea a Japoniei, care au provocat temeri legate de o scădere a cererii pentru resurse naturale. La rândul său, preţul petrolului de referinţă pe piaţa americană, cu livrare în octombrie, era în scădere la New York Mercantile Exchange cu 1,39%, respectiv cu 1,21 dolari, la 92,08 dolari pe baril.

Din august 2010, cotația țițeiului american a fost zilnic sub cea a celui european.

Recorduri peste recorduri, dar și protecționism

Exploatarea zăcămintelor de șist, coroborată cu prohibiția privind exportul petrolului extras pe plan intern, a dus la creșterea cu 63% a producției americane de țiței în ultimii cinci ani. Producția va atinge maximul ultimilor 45 de ani în 2015, potrivit Energy Information Administration.

Instituția și-a modificat recent în jos prognoza cu privire la prețul mediu al benzinei de anul viitor, la 3,41 dolari/galon, comparativ cu o estimare anterioară de 3,46 dolari/galon, făcută în august.

Rafinăriile americane au procesat 16,63 milioane de barili de țiței pe zi în a doua săptămână din iulie, cel mai mare nivel consemnat vreodată de statisticile din SUA, ale căror date merg până în 1989. Producția de benzină a atins un record absolut în iunie, de 9,89 milioane de barili pe zi.

Țițeiul din producția internă a avut o pondere de 54% în cantitatea totală de petrol procesată de rafinăriile americane în iunie 2014, față de 37% în iunie 2011. Importurile de țiței ale rafinăriilor din regiunea Gulf Coast, unde se află mai mult de jumătate din capacitățile de procesare din SUA, au scăzut cu 42% în aceeași perioadă, la 3,02 milioane de barili pe zi, cel mai redus nivel din 1990 încoace.

Consum slab

Pe de altă parte, în condițiile în care producția se află la maxime istorice, consumul de carburanți auto în SUA din această perioadă de sfârșit de vară este la cel mai jos nivel din ultimii 12 ani. Cererea medie a fost de 9,07 milioane de barili pe zi în august.

Prețurile scad de obicei în septemnbrie, întrucât benzinăriile trec la vânzarea de combustibili special aditivați pentru iarnă, care sunt mai ieftini. În ultimii trei ani, prețurile la pompă în SUA au scăzut în medie cu 28 cenți/galon între 1 septembrie și 31 octombrie. Legislația federală îi obligă pe procesatori să utilizeze un mix diferit de hidrocarburi și aditivi pe perioada verii, care să genereze mai puține emisii de CO2. Acest mix este mai scump. Obligația este valabilă până pe 15 septembrie, după care benzinăriile pot vinde combustibili mai ieftini.

"Pe termen scurt, prețurile la pompă ar putea continua să scadă cu câțiva cenți pe galon ca urmare a scăderii costurilor de producție, prin trecerea la combustibilii de iarnă", spune Trilby Lundberg, președintele firmei de consultanță Lundberg Survey, care publică prețuri retail la carburanți.

Ieftinirile ar putea fi anulate dacă survin scumpiri ale țițeiului pe piețele internaționale sau dacă au loc opriri neplanificate ale producției la una sau mai multe rafinării. Capacitatea totală de rafinare a SUA va scădea cu un milion de barili pe zi în septembrie și cu alte 2 milioane în octombrie, ca urmare a opririlor planificate de producție la unele rafinării, în vederea executării de lucrări de mentenanță.

Petrolul de șist protejează de tensiuni geopolitice

De asemenea, eventualitatea adoptării de către guvernul Chinei a unui pachet major de măsuri de stimulare a economiei sau consolidarea în continuare a creșterii economice în SUA ar putea încetini sau anula ieftinire la carburanți. "Dacă se vor crea câteva sute de mii de locuri de muncă în SUA până la sfârșitul anului, benzina și motorina s-ar putea scumpi. Mulți oameni merg cu mașina în vacanță, dar și mai mulți se deplasează cu ea la job", spune Carl Larry, președintele firmei de consultanțp Oil Outlooks & Opinions.

Centrul Statelor Unite a beneficiat mai mult de pe urma boom-ului exploatărilor de țiței din șisturi bituminoase decât coasta de Est și cea de Vest. La New York, prețul mediu este cu 31 de cenți/galon mai mare decât cel de la Houston, cel mai mare decalaj de la jumătatea anilor 2000 încoace. La Los Angeles, diferența este de 70 de cenți, cea mai mare consemnată vreodată.

Șoferii americani au beneficiat și până în prezent de boom-ul exploatărilor de șist, chiar dacă nu au remarcat-o direct în prețurile la pompă. În condiții normale, prețurile la țiței și carburanți ar fi explodat vara aceasta, din cauza îngrijorărilor produse de conflictele din Irak și Ucraina.

"Prețurile la carburanți au continuat să scadă vara aceasta în pofida luptelor din Orientul Mijlociu și Ucraina. Înainte de boom-ul hidrocarburilor de șist, acest tip de evenimente internaționale ar fi scumpit semnificativ benzina și motorina", conchide Michael Green de la AAA.

 

Extracția de țiței de șist le-a adus americanilor ieftiniri record la carburanți și i-a ferit de fluctuațiile de preț cauzate de tensiunile politice mondiale

Category: Preturi Motorina
Creat în Wednesday, 10 September 2014 13:25

preturi benzina SUAȘoferii din Statele Unite se bucură, în prezent, de cele mai mici prețuri la carburanți din 2010 încoace, iar analiștii spun că benzina și motorina s-ar putea ieftini și mai mult peste Ocean, în condițiile în care rafinăriile americane produc cantități record de combustibili procesând țiței din producția internă a SUA, aflată la rândul ei la maxime istorice, ca urmare a boom-ului exploatărilor neconvenționale din șisturi bituminoase, prin fracturare hidraulică și foraj orizontal.

Prețul mediu la pompă al carburanților auto în SUA este în prezent de 3,433 dolari/galon, cu 6% mai mic față de finalul lunii mai, potrivit datelor AAA, citate de Bloomberg. Este cea mai mare ieftinire consemnată pe timp de vară din 2008 încoace.

3,433 dolari/galon înseamnă 0,69 euro/litru, la actualul curs de schimb dolar/euro. În România, la începutul lunii septembrie, prețul mediu la pompă (cu taxe incluse) al benzinei Euro-super 95 era dublu, de 1,39 euro/litru, potrivit datelor Comsiei Europene. Prețul mediu ponderat la nivelul întregii Uniuni Europene era de 1,55 euro/litru, cu 124% mai mare decât cel consemnat în SUA.

În România, combustibilii s-au ieftinit cu 0,54% în august față de iulie, însă față de finalul anului trecut au cunoscut o scumpire cu peste 4%, ca urmare a majorării accizelor, potrivit INS.

Țiței din producția internă

Rafinăriile americane procesează în prezent în special țiței din producția internă a SUA, semnificativ mai ieftin decât cel din import. Asta pentru că exploatările neconvenționale din șisturi bituminoase, prin fracturare hidraulică și foraj orizontal, au dus producția americană de țiței la cel mai înalt nivel din 1986 încoace.

Prețul carburanților ar mai putea scădea cu încă 10-20 de cenți/galon până la finalul lunii octombrie, întrucât stațiile de alimentare vor trece la vânzarea de combustibili speciali pentru iarnă, care sunt mai ieftini, spune Michael Green, purtător de cuvânt al AAA, cea mai mare organizație a industriei auto americane.

"Vara aceasta, rafinăriile au funcționat la capacități record grație creșterii producției interne de petrol. Asta i-a ferit pe consumatorii americani de multe probleme generate de tensiunile politice mondiale și a împiedicat apariția de scumpiri, obișnuite în această perioadă a anului", spune Green.

În plus, la începutul săptămânii, preţul petrolului Brent, de referinţă la bursa din Londra, a scăzut sub 100 de dolari pe baril pentru prima oară din iunie 2013, din cauza datelor sub aşteptări privind economia Chinei şi cea a Japoniei, care au provocat temeri legate de o scădere a cererii pentru resurse naturale. La rândul său, preţul petrolului de referinţă pe piaţa americană, cu livrare în octombrie, era în scădere la New York Mercantile Exchange cu 1,39%, respectiv cu 1,21 dolari, la 92,08 dolari pe baril.

Din august 2010, cotația țițeiului american a fost zilnic sub cea a celui european.

Recorduri peste recorduri, dar și protecționism

Exploatarea zăcămintelor de șist, coroborată cu prohibiția privind exportul petrolului extras pe plan intern, a dus la creșterea cu 63% a producției americane de țiței în ultimii cinci ani. Producția va atinge maximul ultimilor 45 de ani în 2015, potrivit Energy Information Administration.

Instituția și-a modificat recent în jos prognoza cu privire la prețul mediu al benzinei de anul viitor, la 3,41 dolari/galon, comparativ cu o estimare anterioară de 3,46 dolari/galon, făcută în august.

Rafinăriile americane au procesat 16,63 milioane de barili de țiței pe zi în a doua săptămână din iulie, cel mai mare nivel consemnat vreodată de statisticile din SUA, ale căror date merg până în 1989. Producția de benzină a atins un record absolut în iunie, de 9,89 milioane de barili pe zi.

Țițeiul din producția internă a avut o pondere de 54% în cantitatea totală de petrol procesată de rafinăriile americane în iunie 2014, față de 37% în iunie 2011. Importurile de țiței ale rafinăriilor din regiunea Gulf Coast, unde se află mai mult de jumătate din capacitățile de procesare din SUA, au scăzut cu 42% în aceeași perioadă, la 3,02 milioane de barili pe zi, cel mai redus nivel din 1990 încoace.

Consum slab

Pe de altă parte, în condițiile în care producția se află la maxime istorice, consumul de carburanți auto în SUA din această perioadă de sfârșit de vară este la cel mai jos nivel din ultimii 12 ani. Cererea medie a fost de 9,07 milioane de barili pe zi în august.

Prețurile scad de obicei în septemnbrie, întrucât benzinăriile trec la vânzarea de combustibili special aditivați pentru iarnă, care sunt mai ieftini. În ultimii trei ani, prețurile la pompă în SUA au scăzut în medie cu 28 cenți/galon între 1 septembrie și 31 octombrie. Legislația federală îi obligă pe procesatori să utilizeze un mix diferit de hidrocarburi și aditivi pe perioada verii, care să genereze mai puține emisii de CO2. Acest mix este mai scump. Obligația este valabilă până pe 15 septembrie, după care benzinăriile pot vinde combustibili mai ieftini.

"Pe termen scurt, prețurile la pompă ar putea continua să scadă cu câțiva cenți pe galon ca urmare a scăderii costurilor de producție, prin trecerea la combustibilii de iarnă", spune Trilby Lundberg, președintele firmei de consultanță Lundberg Survey, care publică prețuri retail la carburanți.

Ieftinirile ar putea fi anulate dacă survin scumpiri ale țițeiului pe piețele internaționale sau dacă au loc opriri neplanificate ale producției la una sau mai multe rafinării. Capacitatea totală de rafinare a SUA va scădea cu un milion de barili pe zi în septembrie și cu alte 2 milioane în octombrie, ca urmare a opririlor planificate de producție la unele rafinării, în vederea executării de lucrări de mentenanță.

Petrolul de șist protejează de tensiuni geopolitice

De asemenea, eventualitatea adoptării de către guvernul Chinei a unui pachet major de măsuri de stimulare a economiei sau consolidarea în continuare a creșterii economice în SUA ar putea încetini sau anula ieftinire la carburanți. "Dacă se vor crea câteva sute de mii de locuri de muncă în SUA până la sfârșitul anului, benzina și motorina s-ar putea scumpi. Mulți oameni merg cu mașina în vacanță, dar și mai mulți se deplasează cu ea la job", spune Carl Larry, președintele firmei de consultanțp Oil Outlooks & Opinions.

Centrul Statelor Unite a beneficiat mai mult de pe urma boom-ului exploatărilor de țiței din șisturi bituminoase decât coasta de Est și cea de Vest. La New York, prețul mediu este cu 31 de cenți/galon mai mare decât cel de la Houston, cel mai mare decalaj de la jumătatea anilor 2000 încoace. La Los Angeles, diferența este de 70 de cenți, cea mai mare consemnată vreodată.

Șoferii americani au beneficiat și până în prezent de boom-ul exploatărilor de șist, chiar dacă nu au remarcat-o direct în prețurile la pompă. În condiții normale, prețurile la țiței și carburanți ar fi explodat vara aceasta, din cauza îngrijorărilor produse de conflictele din Irak și Ucraina.

"Prețurile la carburanți au continuat să scadă vara aceasta în pofida luptelor din Orientul Mijlociu și Ucraina. Înainte de boom-ul hidrocarburilor de șist, acest tip de evenimente internaționale ar fi scumpit semnificativ benzina și motorina", conchide Michael Green de la AAA.

 

Minerii bulgari cer guvernului ridicarea interdicției de explorare și exploatare a gazelor de șist, sugerând la schimb beneficii electorale

Category: Explorare si Productie
Creat în Tuesday, 19 August 2014 06:12

Chevron BulgariaMinerii bulgari i-au cerut premierului interimar Gheorghi Bliznașki ridicarea interdicției de explorare și exploatare a zăcămintelor de gaze de șist prin metoda fracturării hidraulice.

La un eveniment dedicat sărbătoririi Zilei Minerului, reprezentații Camerei pentru Minerit și Geologie a Bulgariei i-au înmânat premierului o listă de revendicări, promițând în schimb că vor sprijini "corectitudinea" desfășurării alegerilor anticipate programate pentru 5 octombrie, transmite Novinite.

Ei au insistat asupra argumentului că dezvoltarea gazelor de șist reprezintă o oportunitate pentru diversificarea surselor de aprovizionare cu gaze naturale ale Bulgariei și pentru reducerea prețului acestora. În plus, ei au cerut ca guvernul interimar de la Sofia să includă în agenda sa un proiect de sprijinire a dezvoltării sustenabile a industriei miniere din Bulgaria.

Minerii au spus că au elaborat un proiect de modificare a legii resurselor subsolului, pe care îl vor supune atenției viitorului Parlament, care se va constitui în urma alegerilor din octombrie, subliniind că este esențial ca problema taxelor de concesiune pentru extracția de resurse minerale să nu fie politizată.

În plus, Camera pentru Minerit și Geologie a Bulgariei a cerut elaborarea urgentă a unui pachet de măsuri care să vizeze îmbunătățirea mediului de business din țara vecină.

În 2012, Parlamentul de la Sofia a impus un moratoriu asupra explorării și exploatării gazelor de șist prin fracturare hidraulică. În pofida lobby-ului companiilor de petrol și gaze, interdicția a fost menținută.

În consecință, anul acesta, americanii de la Chevron au anunțat că se retrag din Bulgaria, urmând să se concentreze pe operațiunile din ţări precum Polonia, România şi Ucraina, care, în opinia lor, asigură condiţii favorabile pentru investiţii. În iulie 2011, Chevron a câştigat în Bulgaria o licitaţie pentru un contract pe cinci ani vizând operaţiuni de prospectare şi explorare pentru identificarea de gaze de şist pe un teritoriu de 440.000 de hectare.

În toamna anului trecut, un număr de 22 de mineri aparținând de sindicatul "Viitorul Mineritului" din Roşia Montană s-au blocat timp de șase zile în subteran, în galeria Cătălina-Monuleşti de la Roşia Montană, pentru a protesta împotriva blocării de către autorități a proiectului de exploatare auriferă al canadienilor de la Gabriel Resources. Aceștia au acceptat să revină la suprafață și să pună capăt protestului după o discuție cu premierul Victor Ponta.

Minerii bulgari cer guvernului ridicarea interdicției de explorare și exploatare a gazelor de șist, sugerând la schimb beneficii electorale

Category: Explorare si Productie
Creat în Tuesday, 19 August 2014 06:12

Chevron BulgariaMinerii bulgari i-au cerut premierului interimar Gheorghi Bliznașki ridicarea interdicției de explorare și exploatare a zăcămintelor de gaze de șist prin metoda fracturării hidraulice.

La un eveniment dedicat sărbătoririi Zilei Minerului, reprezentații Camerei pentru Minerit și Geologie a Bulgariei i-au înmânat premierului o listă de revendicări, promițând în schimb că vor sprijini "corectitudinea" desfășurării alegerilor anticipate programate pentru 5 octombrie, transmite Novinite.

Ei au insistat asupra argumentului că dezvoltarea gazelor de șist reprezintă o oportunitate pentru diversificarea surselor de aprovizionare cu gaze naturale ale Bulgariei și pentru reducerea prețului acestora. În plus, ei au cerut ca guvernul interimar de la Sofia să includă în agenda sa un proiect de sprijinire a dezvoltării sustenabile a industriei miniere din Bulgaria.

Minerii au spus că au elaborat un proiect de modificare a legii resurselor subsolului, pe care îl vor supune atenției viitorului Parlament, care se va constitui în urma alegerilor din octombrie, subliniind că este esențial ca problema taxelor de concesiune pentru extracția de resurse minerale să nu fie politizată.

În plus, Camera pentru Minerit și Geologie a Bulgariei a cerut elaborarea urgentă a unui pachet de măsuri care să vizeze îmbunătățirea mediului de business din țara vecină.

În 2012, Parlamentul de la Sofia a impus un moratoriu asupra explorării și exploatării gazelor de șist prin fracturare hidraulică. În pofida lobby-ului companiilor de petrol și gaze, interdicția a fost menținută.

În consecință, anul acesta, americanii de la Chevron au anunțat că se retrag din Bulgaria, urmând să se concentreze pe operațiunile din ţări precum Polonia, România şi Ucraina, care, în opinia lor, asigură condiţii favorabile pentru investiţii. În iulie 2011, Chevron a câştigat în Bulgaria o licitaţie pentru un contract pe cinci ani vizând operaţiuni de prospectare şi explorare pentru identificarea de gaze de şist pe un teritoriu de 440.000 de hectare.

În toamna anului trecut, un număr de 22 de mineri aparținând de sindicatul "Viitorul Mineritului" din Roşia Montană s-au blocat timp de șase zile în subteran, în galeria Cătălina-Monuleşti de la Roşia Montană, pentru a protesta împotriva blocării de către autorități a proiectului de exploatare auriferă al canadienilor de la Gabriel Resources. Aceștia au acceptat să revină la suprafață și să pună capăt protestului după o discuție cu premierul Victor Ponta.

Guvernul de la Belgrad va ancheta vânzarea companiei petroliere sârbe de stat NIS către Gazprom

Category: Batalia pe Resurse
Creat în Tuesday, 12 August 2014 09:10

nis gazprom neft 60232200Ministerul de Interne al Serbiei a anunțat că va deschide o anchetă privind vânzarea de către statul sârb, în 2008, a companiei de petrol și gaze Naftna Industrija Srbije AD (NIS), cu activități și în România, către rușii de la Gazprom Neft, brațul petrolier al gigantului rus de stat Gazprom.

La acea dată, multe voci politice din Serbia acuzau că prețul de vânzare a companiei a fost mult subevaluat, într-un moment în care statul sârb avea mare nevoie ca Rusia să-și exercite dreptul de veto în Consiliul de Securitate al ONU pentru a evita recunoașterea de către organizația internațională a unei declarații de independență a provinciei Kosovo.

Gazprom Neft a cumpărat o participație de 51% la NIS în 2008, contractul fiind parafat când la guvernare se afla Partidul Democrat din Serbia, actualmente în opoziție. Monopolul sârb de petrol și gaze a fost vândut contra sumei de 400 de milioane de euro, în condițiile în care compania deținea, la acea dată, un capital de aproape 1 miliard de euro.

Pe baza aceluiași acord între Moscova și Belgrad, sârbii le-au vândut tot atunci rușilor și 51% din acțiunile unei companii locale de gaze, însărcinate cu construirea sectorul sârb al gazoductului South Stream. În 2008 și la începutul lui 2009, între Rusia și Ucraina a avut loc o dispută legată de preț pe tema tranzitului prin conductele ucrainene a gazelor exportate de Gazprom în Europa.

În acea perioadă, multe voci politice din Serbia acuzau că prețul de vânzare a companiei a fost mult subevaluat, într-un moment în care statul sârb avea mare nevoie ca Rusia să-și exercite dreptul de veto în Consiliul de Securitate al ONU pentru a evita recunoașterea de către organizația internațională a unei declarații de independență a provinciei Kosovo

"O echipă specială de investigații va examina toate faptele și circumstanțele privind vânzarea NIS", a anunțat Ministerul de Interne de la Belgrad.

NIS a anunțat, recent, că și-a redus investițiile cu 26% în primul semestru al acestui an și va fi nevoită să o facă și în cea de-a doua jumătate a lui 2014, din cauza majorării taxelor în Serbia, a cheltuielilor generate de inundațiile devastatoare care au lovit țara vecină în mai, dar și a facturilor neplătite de către companiile sârbești de stat pentru produsele și serviciile furnizate de NIS, care se ridică la peste 617 milioane de dolari.

NIS operează două rafinării în Serbia, iar pe segmentul upstream produce 1,7 milioane de tone echivalent petrol de țiței și gaze pe an, deținând perimetre operaționale în Serbia, Angola și Bosnia. Gazpromneft, divizia petrolieră a gigantului rus de stat Gazprom, deține 56% din acțiunile NIS, iar statul sârb - 30%.

În România, subsidiara locală a NIS Gazpromneft, NIS Petrol, se află în plin proces de demarare a etapei de explorare a zăcămintelor petroliere din zona Banatului. În perioada următoare este programată evaluarea perimetrelor EX7 Periam și EX8 Biled, din județul Timiș, ca parte a programului integrat de dezvoltare a industriei petroliere din bazinul Panoniei. Strategia pe termen lung a companiei vizează extinderea prezenței NIS în regiunea balcanică.

În 2011, NIS Petrol și compania canadiana East West Petroleum - EWP au semnat un acord de farm-out pentru patru perimetre, printre care și cele două anterior menționate, câștigate de EWP prin ofertă publică, asociată celei de-a 10-a runde. În baza acestui acord, EWP deține o participație de 15%, iar restul de 85%, precum și statutul de operator, îi revin companiei NIS Petrol.

Anul acesta, cei de la NIS au solicitat Agenției Naționale pentru Resurse Minerale (ANRM) prelungirea cu 2 ani și jumătate, de la 3 la 5,5 ani, a perioadei de explorare prevăzute în acordul de concesiune cu privire la perimetrul de hidrocarburi EX 2 Tria, din județul Bihor, la care NIS deține 85% din drepturi și calitatea de operator al concesiunii. NIS a înaintat această solicitare ANRM din cauza întârzierii masive a lucrărilor de prospecțiuni seismice pe concesiunea respectivă, cauzată de refuzul proprietarilor și autorităților locale din zonă de a permite accesul companiei la terenurile pe care ar urma să se deruleze prospecțiunile, refuz motivat prin suspiciunea că cei de la NIS vizează exploatarea de gaze de șist, prin fracturare hidraulică.

Pe lângă sectorul de explorare, NIS Petrol continuă să îşi extindă prezența şi în sectorul de vânzare și distribuție de produse petroliere din România. În prezent, NIS Petrol operează 17 stații de alimentare din rețeaua premium Gazprom Petrol Stations din România.

Guvernul de la Belgrad va ancheta vânzarea companiei petroliere sârbe de stat NIS către Gazprom

Category: Batalia pe Resurse
Creat în Tuesday, 12 August 2014 09:10

nis gazprom neft 60232200Ministerul de Interne al Serbiei a anunțat că va deschide o anchetă privind vânzarea de către statul sârb, în 2008, a companiei de petrol și gaze Naftna Industrija Srbije AD (NIS), cu activități și în România, către rușii de la Gazprom Neft, brațul petrolier al gigantului rus de stat Gazprom.

La acea dată, multe voci politice din Serbia acuzau că prețul de vânzare a companiei a fost mult subevaluat, într-un moment în care statul sârb avea mare nevoie ca Rusia să-și exercite dreptul de veto în Consiliul de Securitate al ONU pentru a evita recunoașterea de către organizația internațională a unei declarații de independență a provinciei Kosovo.

Gazprom Neft a cumpărat o participație de 51% la NIS în 2008, contractul fiind parafat când la guvernare se afla Partidul Democrat din Serbia, actualmente în opoziție. Monopolul sârb de petrol și gaze a fost vândut contra sumei de 400 de milioane de euro, în condițiile în care compania deținea, la acea dată, un capital de aproape 1 miliard de euro.

Pe baza aceluiași acord între Moscova și Belgrad, sârbii le-au vândut tot atunci rușilor și 51% din acțiunile unei companii locale de gaze, însărcinate cu construirea sectorul sârb al gazoductului South Stream. În 2008 și la începutul lui 2009, între Rusia și Ucraina a avut loc o dispută legată de preț pe tema tranzitului prin conductele ucrainene a gazelor exportate de Gazprom în Europa.

În acea perioadă, multe voci politice din Serbia acuzau că prețul de vânzare a companiei a fost mult subevaluat, într-un moment în care statul sârb avea mare nevoie ca Rusia să-și exercite dreptul de veto în Consiliul de Securitate al ONU pentru a evita recunoașterea de către organizația internațională a unei declarații de independență a provinciei Kosovo

"O echipă specială de investigații va examina toate faptele și circumstanțele privind vânzarea NIS", a anunțat Ministerul de Interne de la Belgrad.

NIS a anunțat, recent, că și-a redus investițiile cu 26% în primul semestru al acestui an și va fi nevoită să o facă și în cea de-a doua jumătate a lui 2014, din cauza majorării taxelor în Serbia, a cheltuielilor generate de inundațiile devastatoare care au lovit țara vecină în mai, dar și a facturilor neplătite de către companiile sârbești de stat pentru produsele și serviciile furnizate de NIS, care se ridică la peste 617 milioane de dolari.

NIS operează două rafinării în Serbia, iar pe segmentul upstream produce 1,7 milioane de tone echivalent petrol de țiței și gaze pe an, deținând perimetre operaționale în Serbia, Angola și Bosnia. Gazpromneft, divizia petrolieră a gigantului rus de stat Gazprom, deține 56% din acțiunile NIS, iar statul sârb - 30%.

În România, subsidiara locală a NIS Gazpromneft, NIS Petrol, se află în plin proces de demarare a etapei de explorare a zăcămintelor petroliere din zona Banatului. În perioada următoare este programată evaluarea perimetrelor EX7 Periam și EX8 Biled, din județul Timiș, ca parte a programului integrat de dezvoltare a industriei petroliere din bazinul Panoniei. Strategia pe termen lung a companiei vizează extinderea prezenței NIS în regiunea balcanică.

În 2011, NIS Petrol și compania canadiana East West Petroleum - EWP au semnat un acord de farm-out pentru patru perimetre, printre care și cele două anterior menționate, câștigate de EWP prin ofertă publică, asociată celei de-a 10-a runde. În baza acestui acord, EWP deține o participație de 15%, iar restul de 85%, precum și statutul de operator, îi revin companiei NIS Petrol.

Anul acesta, cei de la NIS au solicitat Agenției Naționale pentru Resurse Minerale (ANRM) prelungirea cu 2 ani și jumătate, de la 3 la 5,5 ani, a perioadei de explorare prevăzute în acordul de concesiune cu privire la perimetrul de hidrocarburi EX 2 Tria, din județul Bihor, la care NIS deține 85% din drepturi și calitatea de operator al concesiunii. NIS a înaintat această solicitare ANRM din cauza întârzierii masive a lucrărilor de prospecțiuni seismice pe concesiunea respectivă, cauzată de refuzul proprietarilor și autorităților locale din zonă de a permite accesul companiei la terenurile pe care ar urma să se deruleze prospecțiunile, refuz motivat prin suspiciunea că cei de la NIS vizează exploatarea de gaze de șist, prin fracturare hidraulică.

Pe lângă sectorul de explorare, NIS Petrol continuă să îşi extindă prezența şi în sectorul de vânzare și distribuție de produse petroliere din România. În prezent, NIS Petrol operează 17 stații de alimentare din rețeaua premium Gazprom Petrol Stations din România.

NIS Gazprom își reduce investițiile în 2014, din cauza majorării taxelor, a inundațiilor și a arieratelor companiilor de stat

Category: Contabilitate si Fiscalitate
Creat în Friday, 25 July 2014 14:54

nis gazprom neft 60232200Compania sârbă de petrol și gaze NIS, controlată de Gazpromneft, brațul petrolier al rușilor de la Gazprom și care deține în România subsidiara NIS Petrol, a anunțat că și-a redus investițiile cu 26% în primul semestru al acestui an și va fi nevoită să o facă și în cea de-a doua jumătate a lui 2014, din cauza majorării taxelor în Serbia, a cheltuielilor generate de inundațiile devastatoare care au lovit țara vecină în mai, dar și a facturilor neplătite de către companiile sârbești de stat pentru produsele și serviciile furnizate de NIS, care se ridică la peste 617 milioane de dolari.

NIS Gazpromneft a raportat o reducere cu 5% a profitului net în primul semestru al anului, comparativ cu ianuarie-iunie 2013, la 17,8 miliarde dinari, în pofida creșterii cu 10% a profitului operațional, la 30,9 miliarde dinari (356,5 milioane dolari).

Cauzele scăderii profitului net au fost majorarea taxelor în Serbia la începutul acestui an, precum și cheltuieli neprevăzute generate de inundațiile devastatoare care au lovit Serbia în luna mai. În consecință, investițiile au scăzut în primul semestru cu 26%, la 17,8 miliarde dinari, sumă egală cu profitul net, iar datoriile companiei au crescut cu 60%, la 672 milioane dolari.

"Ne așteptăm ca a doua jumătate a anului să fie chiar mai dificilă decât prima", a declarat CEO-ul NIS Gazpromneft, Kiril Kravcenko, adăugând că NIS va fi nevoită să-și reducă investițiile de capital și în S2 2014, ca urmare a acumulării de facturi neplătite de la companiile sârbești de stat beneficiare de produse și servicii de la NIS, care au ajuns la o sumă totală de peste 646 milioane dolari.

NIS operează două rafinării în Serbia, iar pe segmentul upstream produce 1,7 milioane de tone echivalent petrol de țiței și gaze pe an, deținând perimetre operaționale în Serbia, Angola și Bosnia. Gazpromneft, divizia petrolieră a gigantului rus de stat Gazprom, deține 56% din acțiunile NIS, iar statul sârb - 30%.

Cum stau cu activitățile din România

În România, subsidiara locală a NIS Gazpromneft, NIS Petrol, se află în plin proces de demarare a etapei de explorare a zăcămintelor petroliere din zona Banatului. În perioada următoare este programată evaluarea perimetrelor EX7 Periam și EX8 Biled, din județul Timiș, ca parte a programului integrat de dezvoltare a industriei petroliere din bazinul Panoniei. Strategia pe termen lung a companiei vizează extinderea prezenței NIS în regiunea balcanică.

Operațiunile NIS în perimetrele EX7 Periam (1.070,6 kmp) și EX8 Biled (1.113,2 kmp) vizează, potrivit NIS Petrol, exclusiv resurse convenționale, respectiv țițeiul, în timp ce explorarea resurselor neconvenționale, precum gazele de şist, nu reprezintă obiectul de activitate al companiei.

„Descoperirea de noi zăcăminte de țiței va însemna, practic, dezvoltarea industriei petroliere în regiune și, implicit, noi locuri de muncă pentru populația locală, precum și mai multe șanse de dezvoltare pentru comunitățile din județ. Operațiunile noastre respectă în totalitate cerințele de mediu și de siguranță a populației”, a declarat, recent, Mikhail Danilin, Director Executiv Upstream NIS Petrol.

În 2011, NIS Petrol și compania canadiana East West Petroleum - EWP au semnat un acord de farm-out pentru patru perimetre, printre care și cele două anterior menționate, câștigate de EWP prin ofertă publică, asociată celei de-a 10-a runde. În baza acestui acord, EWP deține o participație de 15%, iar restul de 85%, precum și statutul de operator, îi revin companiei NIS Petrol.

„Dezvoltarea și consolidarea poziției companiei noastre ca jucător important din regiune în sectorul petrolier reprezintă obiectivele noastre principale. Compania se axează pe explorarea, dezvoltarea şi producția convențională de petrol, acesta fiind şi scopul prezenței noastre pe piața din România. Sporirea capacității de producție în urma unor investiții semnificative în modernizarea rafinăriei de la Pancevo reprezintă motivul principal al interesului nostru în perimetrele petroliere din vestul țării, aflate în proximitatea graniței cu Serbia”, susțime Vadim Smirnov, Director General NIS Petrol România.

Anul acesta, cei de la NIS au solicitat Agenției Naționale pentru Resurse Minerale (ANRM) prelungirea cu 2 ani și jumătate, de la 3 la 5,5 ani, a perioadei de explorare prevăzute în acordul de concesiune cu privire la perimetrul de hidrocarburi EX 2 Tria, din județul Bihor, la care NIS deține 85% din drepturi și calitatea de operator al concesiunii. NIS a înaintat această solicitare ANRM din cauza întârzierii masive a lucrărilor de prospecțiuni seismice pe concesiunea respectivă, cauzată de refuzul proprietarilor și autorităților locale din zonă de a permite accesul companiei la terenurile pe care ar urma să se deruleze prospecțiunile, refuz motivat prin suspiciunea că cei de la NIS vizează exploatarea de gaze de șist, prin fracturare hidraulică.

Pe lângă sectorul de explorare, NIS Petrol continuă să îşi extindă prezența şi în sectorul de vânzare și distribuție de produse petroliere din România. În prezent, NIS Petrol operează 17 stații de alimentare din rețeaua premium Gazprom Petrol Stations din România.

NIS Gazprom își reduce investițiile în 2014, din cauza majorării taxelor, a inundațiilor și a arieratelor companiilor de stat

Category: Contabilitate si Fiscalitate
Creat în Friday, 25 July 2014 14:54

nis gazprom neft 60232200Compania sârbă de petrol și gaze NIS, controlată de Gazpromneft, brațul petrolier al rușilor de la Gazprom și care deține în România subsidiara NIS Petrol, a anunțat că și-a redus investițiile cu 26% în primul semestru al acestui an și va fi nevoită să o facă și în cea de-a doua jumătate a lui 2014, din cauza majorării taxelor în Serbia, a cheltuielilor generate de inundațiile devastatoare care au lovit țara vecină în mai, dar și a facturilor neplătite de către companiile sârbești de stat pentru produsele și serviciile furnizate de NIS, care se ridică la peste 617 milioane de dolari.

NIS Gazpromneft a raportat o reducere cu 5% a profitului net în primul semestru al anului, comparativ cu ianuarie-iunie 2013, la 17,8 miliarde dinari, în pofida creșterii cu 10% a profitului operațional, la 30,9 miliarde dinari (356,5 milioane dolari).

Cauzele scăderii profitului net au fost majorarea taxelor în Serbia la începutul acestui an, precum și cheltuieli neprevăzute generate de inundațiile devastatoare care au lovit Serbia în luna mai. În consecință, investițiile au scăzut în primul semestru cu 26%, la 17,8 miliarde dinari, sumă egală cu profitul net, iar datoriile companiei au crescut cu 60%, la 672 milioane dolari.

"Ne așteptăm ca a doua jumătate a anului să fie chiar mai dificilă decât prima", a declarat CEO-ul NIS Gazpromneft, Kiril Kravcenko, adăugând că NIS va fi nevoită să-și reducă investițiile de capital și în S2 2014, ca urmare a acumulării de facturi neplătite de la companiile sârbești de stat beneficiare de produse și servicii de la NIS, care au ajuns la o sumă totală de peste 646 milioane dolari.

NIS operează două rafinării în Serbia, iar pe segmentul upstream produce 1,7 milioane de tone echivalent petrol de țiței și gaze pe an, deținând perimetre operaționale în Serbia, Angola și Bosnia. Gazpromneft, divizia petrolieră a gigantului rus de stat Gazprom, deține 56% din acțiunile NIS, iar statul sârb - 30%.

Cum stau cu activitățile din România

În România, subsidiara locală a NIS Gazpromneft, NIS Petrol, se află în plin proces de demarare a etapei de explorare a zăcămintelor petroliere din zona Banatului. În perioada următoare este programată evaluarea perimetrelor EX7 Periam și EX8 Biled, din județul Timiș, ca parte a programului integrat de dezvoltare a industriei petroliere din bazinul Panoniei. Strategia pe termen lung a companiei vizează extinderea prezenței NIS în regiunea balcanică.

Operațiunile NIS în perimetrele EX7 Periam (1.070,6 kmp) și EX8 Biled (1.113,2 kmp) vizează, potrivit NIS Petrol, exclusiv resurse convenționale, respectiv țițeiul, în timp ce explorarea resurselor neconvenționale, precum gazele de şist, nu reprezintă obiectul de activitate al companiei.

„Descoperirea de noi zăcăminte de țiței va însemna, practic, dezvoltarea industriei petroliere în regiune și, implicit, noi locuri de muncă pentru populația locală, precum și mai multe șanse de dezvoltare pentru comunitățile din județ. Operațiunile noastre respectă în totalitate cerințele de mediu și de siguranță a populației”, a declarat, recent, Mikhail Danilin, Director Executiv Upstream NIS Petrol.

În 2011, NIS Petrol și compania canadiana East West Petroleum - EWP au semnat un acord de farm-out pentru patru perimetre, printre care și cele două anterior menționate, câștigate de EWP prin ofertă publică, asociată celei de-a 10-a runde. În baza acestui acord, EWP deține o participație de 15%, iar restul de 85%, precum și statutul de operator, îi revin companiei NIS Petrol.

„Dezvoltarea și consolidarea poziției companiei noastre ca jucător important din regiune în sectorul petrolier reprezintă obiectivele noastre principale. Compania se axează pe explorarea, dezvoltarea şi producția convențională de petrol, acesta fiind şi scopul prezenței noastre pe piața din România. Sporirea capacității de producție în urma unor investiții semnificative în modernizarea rafinăriei de la Pancevo reprezintă motivul principal al interesului nostru în perimetrele petroliere din vestul țării, aflate în proximitatea graniței cu Serbia”, susțime Vadim Smirnov, Director General NIS Petrol România.

Anul acesta, cei de la NIS au solicitat Agenției Naționale pentru Resurse Minerale (ANRM) prelungirea cu 2 ani și jumătate, de la 3 la 5,5 ani, a perioadei de explorare prevăzute în acordul de concesiune cu privire la perimetrul de hidrocarburi EX 2 Tria, din județul Bihor, la care NIS deține 85% din drepturi și calitatea de operator al concesiunii. NIS a înaintat această solicitare ANRM din cauza întârzierii masive a lucrărilor de prospecțiuni seismice pe concesiunea respectivă, cauzată de refuzul proprietarilor și autorităților locale din zonă de a permite accesul companiei la terenurile pe care ar urma să se deruleze prospecțiunile, refuz motivat prin suspiciunea că cei de la NIS vizează exploatarea de gaze de șist, prin fracturare hidraulică.

Pe lângă sectorul de explorare, NIS Petrol continuă să îşi extindă prezența şi în sectorul de vânzare și distribuție de produse petroliere din România. În prezent, NIS Petrol operează 17 stații de alimentare din rețeaua premium Gazprom Petrol Stations din România.

Spania permite forajul petrolier în largul insulelor Canare, în pofida opoziției localnicilor și a industriei turismului

Category: Explorare si Productie
Creat în Tuesday, 15 July 2014 07:40

Canare forajGuvernul de la Madrid se pregătește să acorde aprobarea finală unui controversat proiect offshore de explorare și exploatare de zăcăminte de petrol și gaze din largul insulelor Canare, din Oceanul Atlantic, care presupune investiții de 7,5 miliarde de euro, după 10 ani de conflict politic și juridic în care dorința Executivului spaniol de a spori independența energetică a statului s-a izbit de opoziția locuitorilor din insule, dar și de cea a puternicei industrii spaniole a turismului.

Gigantul spaniol Repsol, liderul consorțiului de firme care vrea să implementeze proiectul de foraj, estimează că respectivele perimetre offshore ar putea conține până la 2,2 miliarde de barili echivalent petrol de hidrocarburi, scrie Financial Times. Consorțiul este pe cale să obțină autorizațiile necesare pentru a fora două sonde de explorare la circa 60 de kilometri est de Fuertaventura. Dacă estimările Repsol se dovedesc a fi corecte, exploatarea câmpurilor din largul Canarelor ar putea duce la o producție de 110.000 de barili pe zi, suficientă pentru a acoperi 10% din consumul anual total al Spaniei.

Decizia de a aproba proiectul de foraj din Canare este parte a unei schimbări mai profunde de politică din partea autorităților centrale de la Madrid, care au tăiat subvențiile de stat pentru producătorii de energie electrică din surse regenerabile și acum mizează pe resuscitarea producției interne de hidrocarburi. Cauza este, parțial, recesiunea în care se află prinsă economia spaniolă, dar reflectă totodată o tendință tot mai larg răspândită în Europa, potrivit căreia guvernele se străduiesc să-și reducă dependența de importurile de hidrocarburi și să micșoreze costurile cu energia electrică ale industriei, afectate de criză.

"Mulți ani de zile, în timpul fostului guvern socialist, Spania a sprijinit puternic energia regenerabilă, în special centralele solare și eoliene. Dar acum s-a întors foaia. Acum, miza este reducerea imensei dependențe a țării de importurile de petrol și gaze, prin autorizarea forajului petrolier și a fracturării hidraulice", spune Mike Rosenberg, profesor la IESE Business School din Navarra.

Dependență de importuri versus opoziție locală

În prezent, Spania importă peste 99% din necesarul său de petrol, ceea ce reprezintă o mare povară pentru balanța comercială și de plăți a țării. Madridul speră că dezvoltarea câmpurilor de hidrocarburi din apele teritoriale spaniole ale Atlanticului va reprezenta o nouă sursă de venituri și investiții care, în cele din urmă, va micșora factura importurilor de energie ale Spaniei, cifrată în prezent la circa 40 de miliarde de euro pe an.

Schimbarea de politică a stârnit însă ample și violente proteste, mulți locuitori din Canare avertizând că producția offshore de petrol și gaze îi va izgoni pe turiștii străini, una dintre cele mai importante surse de venituri nu doar pentru insule, ci și pentru întreaga Spanie. Protestele lor au fost sprijinite de numeroase celebtrități, printre care actrița Penelope Cruz.

"Parlamentul regional, guvernul regional, municipalitățile și localnicii – toți au spus că nu vor ca acest proiect să fie pus în practică. Decizia guvernului central este antidemocratică", spune Pedro Hernandez, membru al grupării de activiști de mediu Ecologistyas en Accion. Acesta a adăugat că forajul în largul insulelor Canare ar reprezenta un dezastru ecologic și economic, evocând cazul scurgerilor de țiței din Golful Mexico în care a fost implicat gigantul petrolier BP.

Astfel de proteste nu sunt singulare în Spania. În Ibiza, revolta este cauzată de unele planuri de foraj după țiței în largul celebrei insule de vacanță din arhipelagul Balearelor. Mișcări de protest au avut loc și în unele regiuni din nordul Spaniei, cum ar fi Asturias, Cantabria sau Țara Bascilor, unde se pun la punct proiecte de explorare și exploatare de hidrocarburi de șist prin metoda fracturării hidraulice.

"Măcar să știm ce resurse avem"

Însă Jose Maria Soria, ministrul spaniol al Industriei, a spulberat orice îndoieli cu privire la aprobarea proiectului de foraj din Canare, declarând, săptămâna trecută, că procesul de autorizare urmează să fie finalizat în câteva zile. Aprobarea din partea ministerului este ultimul obstacol birocratic pentru Repsol și partenerii săi, Woodside din Australia și nemții de la RWE. În mai, proiectul a primit aprobare de la ministerul spaniol al Mediului, iar luna trecută, Curtea Supremă de la Madrid a respins definitiv și irevocabil o acțiune în justiție intentată pentru blocarea proiectului.

Cei de la Repsol au primit licență de explorare pentru câmpurile din largul Canarelor încă din 2001, însă proiectul a fost permanent blocat de procese intentate la tribunal și de întârzieri ale procesului de evaluare derulat de către instituțiile de reglementare în domeniu.

Susținătorii proiectului spun că accidente ecologice precum cel din Golful Mexico sunt extrem de rare și că Spania nu-și poate permite să nu-și exploateze resursele minerale, mai ales pe fondul recesiunii care continuă să afecteze economia spaniolă. Luna trecută, ministrul Soria a declarat că este crucial ca Spania să afle măcar de ce zăcăminte de petrol și gaze dispune. În plus, spune industria de petrol și gaze, zăcămintele cu pricina se află chiar la frontiera maritimă dintre Spania și Maroc, astfel încât oricum vor ajunge să fie exploatate până la urmă, într-un fel sau altul.

"Considerăm că merită să explorăm potențialul acestei regiuni. Am oferit toare garanțiile că proiectul nostru va fi derulat în condiții de siguranță și după cele mai exigente standarde", a declarat un purtător de cuvânt al Repsol.

Spania permite forajul petrolier în largul insulelor Canare, în pofida opoziției localnicilor și a industriei turismului

Category: Explorare si Productie
Creat în Tuesday, 15 July 2014 07:40

Canare forajGuvernul de la Madrid se pregătește să acorde aprobarea finală unui controversat proiect offshore de explorare și exploatare de zăcăminte de petrol și gaze din largul insulelor Canare, din Oceanul Atlantic, care presupune investiții de 7,5 miliarde de euro, după 10 ani de conflict politic și juridic în care dorința Executivului spaniol de a spori independența energetică a statului s-a izbit de opoziția locuitorilor din insule, dar și de cea a puternicei industrii spaniole a turismului.

Gigantul spaniol Repsol, liderul consorțiului de firme care vrea să implementeze proiectul de foraj, estimează că respectivele perimetre offshore ar putea conține până la 2,2 miliarde de barili echivalent petrol de hidrocarburi, scrie Financial Times. Consorțiul este pe cale să obțină autorizațiile necesare pentru a fora două sonde de explorare la circa 60 de kilometri est de Fuertaventura. Dacă estimările Repsol se dovedesc a fi corecte, exploatarea câmpurilor din largul Canarelor ar putea duce la o producție de 110.000 de barili pe zi, suficientă pentru a acoperi 10% din consumul anual total al Spaniei.

Decizia de a aproba proiectul de foraj din Canare este parte a unei schimbări mai profunde de politică din partea autorităților centrale de la Madrid, care au tăiat subvențiile de stat pentru producătorii de energie electrică din surse regenerabile și acum mizează pe resuscitarea producției interne de hidrocarburi. Cauza este, parțial, recesiunea în care se află prinsă economia spaniolă, dar reflectă totodată o tendință tot mai larg răspândită în Europa, potrivit căreia guvernele se străduiesc să-și reducă dependența de importurile de hidrocarburi și să micșoreze costurile cu energia electrică ale industriei, afectate de criză.

"Mulți ani de zile, în timpul fostului guvern socialist, Spania a sprijinit puternic energia regenerabilă, în special centralele solare și eoliene. Dar acum s-a întors foaia. Acum, miza este reducerea imensei dependențe a țării de importurile de petrol și gaze, prin autorizarea forajului petrolier și a fracturării hidraulice", spune Mike Rosenberg, profesor la IESE Business School din Navarra.

Dependență de importuri versus opoziție locală

În prezent, Spania importă peste 99% din necesarul său de petrol, ceea ce reprezintă o mare povară pentru balanța comercială și de plăți a țării. Madridul speră că dezvoltarea câmpurilor de hidrocarburi din apele teritoriale spaniole ale Atlanticului va reprezenta o nouă sursă de venituri și investiții care, în cele din urmă, va micșora factura importurilor de energie ale Spaniei, cifrată în prezent la circa 40 de miliarde de euro pe an.

Schimbarea de politică a stârnit însă ample și violente proteste, mulți locuitori din Canare avertizând că producția offshore de petrol și gaze îi va izgoni pe turiștii străini, una dintre cele mai importante surse de venituri nu doar pentru insule, ci și pentru întreaga Spanie. Protestele lor au fost sprijinite de numeroase celebtrități, printre care actrița Penelope Cruz.

"Parlamentul regional, guvernul regional, municipalitățile și localnicii – toți au spus că nu vor ca acest proiect să fie pus în practică. Decizia guvernului central este antidemocratică", spune Pedro Hernandez, membru al grupării de activiști de mediu Ecologistyas en Accion. Acesta a adăugat că forajul în largul insulelor Canare ar reprezenta un dezastru ecologic și economic, evocând cazul scurgerilor de țiței din Golful Mexico în care a fost implicat gigantul petrolier BP.

Astfel de proteste nu sunt singulare în Spania. În Ibiza, revolta este cauzată de unele planuri de foraj după țiței în largul celebrei insule de vacanță din arhipelagul Balearelor. Mișcări de protest au avut loc și în unele regiuni din nordul Spaniei, cum ar fi Asturias, Cantabria sau Țara Bascilor, unde se pun la punct proiecte de explorare și exploatare de hidrocarburi de șist prin metoda fracturării hidraulice.

"Măcar să știm ce resurse avem"

Însă Jose Maria Soria, ministrul spaniol al Industriei, a spulberat orice îndoieli cu privire la aprobarea proiectului de foraj din Canare, declarând, săptămâna trecută, că procesul de autorizare urmează să fie finalizat în câteva zile. Aprobarea din partea ministerului este ultimul obstacol birocratic pentru Repsol și partenerii săi, Woodside din Australia și nemții de la RWE. În mai, proiectul a primit aprobare de la ministerul spaniol al Mediului, iar luna trecută, Curtea Supremă de la Madrid a respins definitiv și irevocabil o acțiune în justiție intentată pentru blocarea proiectului.

Cei de la Repsol au primit licență de explorare pentru câmpurile din largul Canarelor încă din 2001, însă proiectul a fost permanent blocat de procese intentate la tribunal și de întârzieri ale procesului de evaluare derulat de către instituțiile de reglementare în domeniu.

Susținătorii proiectului spun că accidente ecologice precum cel din Golful Mexico sunt extrem de rare și că Spania nu-și poate permite să nu-și exploateze resursele minerale, mai ales pe fondul recesiunii care continuă să afecteze economia spaniolă. Luna trecută, ministrul Soria a declarat că este crucial ca Spania să afle măcar de ce zăcăminte de petrol și gaze dispune. În plus, spune industria de petrol și gaze, zăcămintele cu pricina se află chiar la frontiera maritimă dintre Spania și Maroc, astfel încât oricum vor ajunge să fie exploatate până la urmă, într-un fel sau altul.

"Considerăm că merită să explorăm potențialul acestei regiuni. Am oferit toare garanțiile că proiectul nostru va fi derulat în condiții de siguranță și după cele mai exigente standarde", a declarat un purtător de cuvânt al Repsol.

UE îi finanțează pe petroliștii americani cu 113 milioane euro pentru studii privind impactul de mediu al gazelor de șist

Category: Explorare si Productie
Creat în Wednesday, 02 July 2014 15:11

Proprietari fracking bani redeventeUniunea Europeană a lansat, anul acesta, un program de finanțare prin care companiilor din sectorul de petrol și gaze li se pune la dispoziție o sumă totală de 113 milioane euro, bani publici, în perioada 2014 – 2020, constând în subvenții pentru programe de cercetare privind "surse de energie la prețuri competitive cu emisii reduse de dioxid de carbon".

Fondul pentru cercetare Horizon 2020, care se derulează între 2014 – 2020, este menit să ajute la identificarea eventualelor impacturi și riscuri pentru mediu rezultate din exploatarea gazelor de șist prin fracturare hidraulică, prin folosirea de sisteme de observare prin satelit, prin dezvoltarea unor modele de analiză de impact a diverselor tehnologii de explorare și exploatare a resurselor neconvenționale de gaze și prin stabilirea unor recomandări științifice pentru bune practici în cadrul industriei.

"În acord cu strategia UE privind cooperarea internațională în domeniul cercetării și inovației, acest program încurajează cooperarea internațională, mai ales în ceea ce privește colaborarea și schimbul de cunoștințe cu parteneri relevanți din Statele Unite și Canada", se arată în fișa de prezentare a programului de finanțare.

Însă activiștii de mediu au condamnat lansarea acestui nou fond pentru cercetare al UE. Asta pentru că banii vor merge la companiile de petrol și gaze, care, altfel, ar fi trebuit să plătească singure pentru astfel de cercetări. Militanții au sărit imediat să critice noile alocări, pe motiv că ar contrazice politicile Uniunii privind reducerea emisiilor de carbon, scrie EurActiv.

Numele companiilor sunt ținute la secret

„Comisia Europeană susține că asigură un nivel ridicat de protecție a mediului și că este serioasă în privința combaterii schimbărilor climatice, dar în același timp ea finanțează cercetări pentru industria gazelor de șist. Acest conflict de interese nu poate fi trecut cu vederea”, a spus Antoine Simon, un purtător de cuvânt al organizației Earth Europe.

„Este cu atât mai cinic cu cât implică acordarea de bani publici unei industrii dominate de unele dintre cele mai bogate companii din lume, în timp ce există multe priorități de cercetare mai importante privind eficiența energetică și energia regenerabilă”, a adăugat el.

Directoratul UE pentru Cercetare și Inovare nu a vrut să facă public numele companilor care au aplicat pentru bani, dar a transmis că un cuantum de 33 de milioane de euro a fost pus deoparte pentru a finanța programe anul acesta.

„Din cele 23 de aplicații eligibile inițiale, șapte vor fi invitate să își depună propunerile finale până la deadline-ul apelului, din 23 septembrie”, a spus un oficial, pentru EurActiv. „Nu putem încă spune câte proiecte vor fi păstrate, nici cine a cerut bani, pentru că este o licitație competitivă”, a completat el.

Ar înlocui importurile de gaze lichefiate

În timp ce Comisia ar prefera să limiteze fondurile alocate la 3 milioane de euro pentru fiecare companie a cărei aplicație va fi aprobată, ea va lua în considerare și cereri pentru sume mai mari, a adăugat oficialul.

Decizia Comisiei Europene din decembrie anul trecut a permis ca finanțarea Horizon 2020 să fie alocată pentru explorarea și producția de gaze neconvenționale. Apelul pentru proiecte a fost publicat câteva zile mai târziu.

Gazele de șist au fost considerate slab emitente de dioxid de carbon în program, pentru că „ar putea ajuta la tranziția spre o economie cu emisii reduse de dioxid de carbon, cu condiția ca emisiile sale în atmosferă, inclusiv emisiile de gaze cu efect de seră, să fie atenuate adecvat”, a explicat un oficial UE. Noile finanțări ar putea ajuta la îndeplinirea acestui deziderat, a lăsat el să se înțeleagă.

Dar un raport al consilierului științific principal al guvernului britanic, David MacKay, de anul trecut, a ajuns la concluzia că emisiile de dioxid de carbon provenite din gazele de șist sunt similare cu cele rezultate din importurile de gaze naturale lichefiate (GNL) din Quatar.

În raport se spune că „principalul efect al producției și consumului de gaze de șist va fi acela că va disloca importurile de GNL sau, posibil, gazele venite pe conducte din afara Europei. Efectul net asupra ratelor totale de emisii cu efect de seră este posibil să fie mic”.

Tranziție spre regenerabile

Chiar dacă emisiile de dioxid de carbon provenite, într-un ciclu complet de exploatare, din gaze naturale sunt aproximativ la jumătatea nivelului celor din cărbuni sau petrol, tot sunt exponențial mai mari decât cele provenite din surse regenerabile de energie, precum cea eoliană sau solară, potrivit Comisiei interguvernamentale a ONU privind schimbările climatice (IPCC).

Marcus Pepperell, un purtător de cuvânt pentru Shale Gas Europe, a subliniat că rapoartele IPCC au identificat de asemenea gazele neconvenționale drept un combustibil de tranziție spre sisteme de generare de electricitate bazate pe surse regenerabile de energie.

„Europa se confruntă cu unele chestiuni specifice de securitate energetică și totuși nu avem operațiuni de producție comercială de gaze de șist în Europa”, a spus el. „Este logic ca responsabilii Comisiei să să uite la toate oportunitățile disponibile pentru a diversifica mixul energetic al Europei”, a adăugat el.

„Dat fiind valorile semnificative ale investițiilor pe care le vedem în alte surse de energie, precum regenerabilele, este adecvat să vedem unde poate Europa să ajute pentru dezvoltarea unei industrii a gazelor de șist, în interiorul unui cadrul sustenabil pentru mediu”, a spus el.

Isaac Valero, purtătorul de cuvânt al comisarului european pentru mediu și schimbări climatice, Connie Hedegaard, a fost de acord că gazele de șist ar putea fi o punte spre regenerabile și eficiență energetică, „dar gazele de șist în sine nu vor rezolva problema schimbărilor climatice”, a atras el atenția.

Hedegaard a făcut anterior apel la băncile europene de stat pentru dezvoltare să facă un pas în față pentru eliminarea sprijinului public pentru combustibilii fosili.

UE îi finanțează pe petroliștii americani cu 113 milioane euro pentru studii privind impactul de mediu al gazelor de șist

Category: Explorare si Productie
Creat în Wednesday, 02 July 2014 15:11

Proprietari fracking bani redeventeUniunea Europeană a lansat, anul acesta, un program de finanțare prin care companiilor din sectorul de petrol și gaze li se pune la dispoziție o sumă totală de 113 milioane euro, bani publici, în perioada 2014 – 2020, constând în subvenții pentru programe de cercetare privind "surse de energie la prețuri competitive cu emisii reduse de dioxid de carbon".

Fondul pentru cercetare Horizon 2020, care se derulează între 2014 – 2020, este menit să ajute la identificarea eventualelor impacturi și riscuri pentru mediu rezultate din exploatarea gazelor de șist prin fracturare hidraulică, prin folosirea de sisteme de observare prin satelit, prin dezvoltarea unor modele de analiză de impact a diverselor tehnologii de explorare și exploatare a resurselor neconvenționale de gaze și prin stabilirea unor recomandări științifice pentru bune practici în cadrul industriei.

"În acord cu strategia UE privind cooperarea internațională în domeniul cercetării și inovației, acest program încurajează cooperarea internațională, mai ales în ceea ce privește colaborarea și schimbul de cunoștințe cu parteneri relevanți din Statele Unite și Canada", se arată în fișa de prezentare a programului de finanțare.

Însă activiștii de mediu au condamnat lansarea acestui nou fond pentru cercetare al UE. Asta pentru că banii vor merge la companiile de petrol și gaze, care, altfel, ar fi trebuit să plătească singure pentru astfel de cercetări. Militanții au sărit imediat să critice noile alocări, pe motiv că ar contrazice politicile Uniunii privind reducerea emisiilor de carbon, scrie EurActiv.

Numele companiilor sunt ținute la secret

„Comisia Europeană susține că asigură un nivel ridicat de protecție a mediului și că este serioasă în privința combaterii schimbărilor climatice, dar în același timp ea finanțează cercetări pentru industria gazelor de șist. Acest conflict de interese nu poate fi trecut cu vederea”, a spus Antoine Simon, un purtător de cuvânt al organizației Earth Europe.

„Este cu atât mai cinic cu cât implică acordarea de bani publici unei industrii dominate de unele dintre cele mai bogate companii din lume, în timp ce există multe priorități de cercetare mai importante privind eficiența energetică și energia regenerabilă”, a adăugat el.

Directoratul UE pentru Cercetare și Inovare nu a vrut să facă public numele companilor care au aplicat pentru bani, dar a transmis că un cuantum de 33 de milioane de euro a fost pus deoparte pentru a finanța programe anul acesta.

„Din cele 23 de aplicații eligibile inițiale, șapte vor fi invitate să își depună propunerile finale până la deadline-ul apelului, din 23 septembrie”, a spus un oficial, pentru EurActiv. „Nu putem încă spune câte proiecte vor fi păstrate, nici cine a cerut bani, pentru că este o licitație competitivă”, a completat el.

Ar înlocui importurile de gaze lichefiate

În timp ce Comisia ar prefera să limiteze fondurile alocate la 3 milioane de euro pentru fiecare companie a cărei aplicație va fi aprobată, ea va lua în considerare și cereri pentru sume mai mari, a adăugat oficialul.

Decizia Comisiei Europene din decembrie anul trecut a permis ca finanțarea Horizon 2020 să fie alocată pentru explorarea și producția de gaze neconvenționale. Apelul pentru proiecte a fost publicat câteva zile mai târziu.

Gazele de șist au fost considerate slab emitente de dioxid de carbon în program, pentru că „ar putea ajuta la tranziția spre o economie cu emisii reduse de dioxid de carbon, cu condiția ca emisiile sale în atmosferă, inclusiv emisiile de gaze cu efect de seră, să fie atenuate adecvat”, a explicat un oficial UE. Noile finanțări ar putea ajuta la îndeplinirea acestui deziderat, a lăsat el să se înțeleagă.

Dar un raport al consilierului științific principal al guvernului britanic, David MacKay, de anul trecut, a ajuns la concluzia că emisiile de dioxid de carbon provenite din gazele de șist sunt similare cu cele rezultate din importurile de gaze naturale lichefiate (GNL) din Quatar.

În raport se spune că „principalul efect al producției și consumului de gaze de șist va fi acela că va disloca importurile de GNL sau, posibil, gazele venite pe conducte din afara Europei. Efectul net asupra ratelor totale de emisii cu efect de seră este posibil să fie mic”.

Tranziție spre regenerabile

Chiar dacă emisiile de dioxid de carbon provenite, într-un ciclu complet de exploatare, din gaze naturale sunt aproximativ la jumătatea nivelului celor din cărbuni sau petrol, tot sunt exponențial mai mari decât cele provenite din surse regenerabile de energie, precum cea eoliană sau solară, potrivit Comisiei interguvernamentale a ONU privind schimbările climatice (IPCC).

Marcus Pepperell, un purtător de cuvânt pentru Shale Gas Europe, a subliniat că rapoartele IPCC au identificat de asemenea gazele neconvenționale drept un combustibil de tranziție spre sisteme de generare de electricitate bazate pe surse regenerabile de energie.

„Europa se confruntă cu unele chestiuni specifice de securitate energetică și totuși nu avem operațiuni de producție comercială de gaze de șist în Europa”, a spus el. „Este logic ca responsabilii Comisiei să să uite la toate oportunitățile disponibile pentru a diversifica mixul energetic al Europei”, a adăugat el.

„Dat fiind valorile semnificative ale investițiilor pe care le vedem în alte surse de energie, precum regenerabilele, este adecvat să vedem unde poate Europa să ajute pentru dezvoltarea unei industrii a gazelor de șist, în interiorul unui cadrul sustenabil pentru mediu”, a spus el.

Isaac Valero, purtătorul de cuvânt al comisarului european pentru mediu și schimbări climatice, Connie Hedegaard, a fost de acord că gazele de șist ar putea fi o punte spre regenerabile și eficiență energetică, „dar gazele de șist în sine nu vor rezolva problema schimbărilor climatice”, a atras el atenția.

Hedegaard a făcut anterior apel la băncile europene de stat pentru dezvoltare să facă un pas în față pentru eliminarea sprijinului public pentru combustibilii fosili.

NATO: Rusia finanțează și organizează grupările ecologiste europene care se opun exploatării gazelor de șist

Category: Explorare si Productie
Creat în Friday, 20 June 2014 10:15

Rasmussen-Anders-Fogh1Serviciile de informații rusești finanțează și colaborează în secret cu grupările europene ecologiste în campania desfășurată împotriva explorării și exploatării gazelor de șist, cu scopul de a menține dependența UE de gazul rusesc, a declarat secretarul general al NATO, Anders Fogh Rasmussen, potrivit unui articol publicat de Financial Times, în care este citat și președintele României Traian Băsescu.

Răspunzând unor întrebări, după ce a ținut un discurs la Londra, Anders Fogh Rasmussen , Secretarul General al NATO, a declarat că îmbunătățirea securității energetice europene din ultimul timp a fost de "cea mai mare importanță" și a acuzat Moscova de "șantaj" în relațiile sale cu Europa.

"Am întâlnit aliați care se poate raporta că Rusia, ca parte a operațiunilor lor de informare și dezinformare sofisticate, s-a implicat activ în activitatea așa-numitelor organizații non-guvernamentale - organizațiile ecologice de luptă împotriva gazelor de șist - pentru a menține dependența europeană de gazul rusesc importat". a explicat Rasmussen, fostul premier danez, în cadrul unei conferințe desfășurate la Chatham House, un think tank de politică externă britanic.

Remarcile sale au survenit unui amplu discurs amplu asupra misiunii și scopului NATO după anexarea Crimeei de către Rusia și escaladarea violențelor din Orientul Mijlociu.

Șeful NATO nu a oferit alte amănunte referitoare la suspiciunile sale privind implicarea Rusiei în finanțarea și organizarea grupărilor ecologiste.

Campanie de dezinformare, inclusiv în domeniul energetic

Potrivit Financial Times, UE importă aproximativ o treime de necesarul său de petrol și gaze, deși are rezerve semnificative de gaze de șist, care ar putea reduce permanent dependența ridicată de importuri.

Un oficial al NATO, care a dorit să-și păstreze anonimatul, a declarat pentru Financial Times că NATO crede Rusia s-a angajat într-o "campanie de dezinformare pe mai multe teme, inclusiv în domeniul energetic".

"Posibilitatea ca Rusia să utilizeze aprovizionarea cu energie ca un mijloc de exercitarea a presiunii asupra națiunilor europene, este îngrijorătoare. Nici o țară nu ar trebui să utilizeze aprovizionarea și stabilirea prețurilor ca instrumente de constrângere ", a declarat acesta. "Împărtășim preocuparea unora dintre membri noștri, potrivit căreia Rusia ar putea încerca să împiedice posibilele proiecte de explorare a gazelor de șist în Europa, în scopul de a menține dependența Europei de gazul rusesc."

Unii experți au speculat că una dintre motivațiile Rusiei în instigarea la separatism în estul Ucrainei este aceea de a bloca eforturile de dezvoltare a rezervelor de gaze de șist din regiune.

Republica Populară Donetsk a interzis exploatarea gazelor de șist

Royal Dutch Shell a semnat a anul un acord de împărțire a producției pentru a dezvolta domeniul Yuzuvska, care se întinde pe 8.000 de kilometri pătrați în regiunea Donetsk.

Denis Pushilin, unul dintre liderii cei mai proeminenți ai auto-intitulatei Republici Populare Donetsk, s-a remarcat anterior prin organizarea de mitinguri de dimensiuni reduse împotriva explorării gazelor de șist în Donetsk. În luna mai, Pushilin a anunțat că Republica Populară Donetsk a interzis extragerea gazelor de șist.

FT: Bulgaria și România, exemple de manipulare a opiniei publice

Financial Times susține că Rusia a fost, de asemenea, suspectată de manipularea protestelor împotriva fracturării hidraulice din Bulgaria și România, însă grupările ecologiste din ambele țări au respins furios aceste acuze și au catalogat ideea unei implicații a Rusiei în activitatea lor drept o teorie a conspirației.

Potrivit FT, președintele României, Traian Băsescu, a sugerat că Rusia a jucat un rol activ în încercarea de a contracara dezvoltarea de gaze de șist a Chevron la Pungești. Totodată, Rusia a fost acuzată că a încercat manipularea opiniei publice cooptarea Bisericii Ortodoxe, mai mulți preoți devenind lideri ai protestelor în România.

Ecologistii resping acuzațiile și acuză poliția română că a acționat ca o forță de securitate privată pentru Chevron.

Bulgaria este statul est-european cu cele mai strânse legături cu Rusia. Criticii lui Boiko Borisov, prim-ministru la acea vreme, au declarat că el a cedat la influența Rusiei în introducerea unei interdicții de exploatare a gazelor de șist în 2012. Activiștii susțin însă că că au schimbat legea prin mobilizarea a mii de manifestanți în diferite orașe bulgare.

NATO: Rusia finanțează și organizează grupările ecologiste europene care se opun exploatării gazelor de șist

Category: Explorare si Productie
Creat în Friday, 20 June 2014 10:15

Rasmussen-Anders-Fogh1Serviciile de informații rusești finanțează și colaborează în secret cu grupările europene ecologiste în campania desfășurată împotriva explorării și exploatării gazelor de șist, cu scopul de a menține dependența UE de gazul rusesc, a declarat secretarul general al NATO, Anders Fogh Rasmussen, potrivit unui articol publicat de Financial Times, în care este citat și președintele României Traian Băsescu.

Răspunzând unor întrebări, după ce a ținut un discurs la Londra, Anders Fogh Rasmussen , Secretarul General al NATO, a declarat că îmbunătățirea securității energetice europene din ultimul timp a fost de "cea mai mare importanță" și a acuzat Moscova de "șantaj" în relațiile sale cu Europa.

"Am întâlnit aliați care se poate raporta că Rusia, ca parte a operațiunilor lor de informare și dezinformare sofisticate, s-a implicat activ în activitatea așa-numitelor organizații non-guvernamentale - organizațiile ecologice de luptă împotriva gazelor de șist - pentru a menține dependența europeană de gazul rusesc importat". a explicat Rasmussen, fostul premier danez, în cadrul unei conferințe desfășurate la Chatham House, un think tank de politică externă britanic.

Remarcile sale au survenit unui amplu discurs amplu asupra misiunii și scopului NATO după anexarea Crimeei de către Rusia și escaladarea violențelor din Orientul Mijlociu.

Șeful NATO nu a oferit alte amănunte referitoare la suspiciunile sale privind implicarea Rusiei în finanțarea și organizarea grupărilor ecologiste.

Campanie de dezinformare, inclusiv în domeniul energetic

Potrivit Financial Times, UE importă aproximativ o treime de necesarul său de petrol și gaze, deși are rezerve semnificative de gaze de șist, care ar putea reduce permanent dependența ridicată de importuri.

Un oficial al NATO, care a dorit să-și păstreze anonimatul, a declarat pentru Financial Times că NATO crede Rusia s-a angajat într-o "campanie de dezinformare pe mai multe teme, inclusiv în domeniul energetic".

"Posibilitatea ca Rusia să utilizeze aprovizionarea cu energie ca un mijloc de exercitarea a presiunii asupra națiunilor europene, este îngrijorătoare. Nici o țară nu ar trebui să utilizeze aprovizionarea și stabilirea prețurilor ca instrumente de constrângere ", a declarat acesta. "Împărtășim preocuparea unora dintre membri noștri, potrivit căreia Rusia ar putea încerca să împiedice posibilele proiecte de explorare a gazelor de șist în Europa, în scopul de a menține dependența Europei de gazul rusesc."

Unii experți au speculat că una dintre motivațiile Rusiei în instigarea la separatism în estul Ucrainei este aceea de a bloca eforturile de dezvoltare a rezervelor de gaze de șist din regiune.

Republica Populară Donetsk a interzis exploatarea gazelor de șist

Royal Dutch Shell a semnat a anul un acord de împărțire a producției pentru a dezvolta domeniul Yuzuvska, care se întinde pe 8.000 de kilometri pătrați în regiunea Donetsk.

Denis Pushilin, unul dintre liderii cei mai proeminenți ai auto-intitulatei Republici Populare Donetsk, s-a remarcat anterior prin organizarea de mitinguri de dimensiuni reduse împotriva explorării gazelor de șist în Donetsk. În luna mai, Pushilin a anunțat că Republica Populară Donetsk a interzis extragerea gazelor de șist.

FT: Bulgaria și România, exemple de manipulare a opiniei publice

Financial Times susține că Rusia a fost, de asemenea, suspectată de manipularea protestelor împotriva fracturării hidraulice din Bulgaria și România, însă grupările ecologiste din ambele țări au respins furios aceste acuze și au catalogat ideea unei implicații a Rusiei în activitatea lor drept o teorie a conspirației.

Potrivit FT, președintele României, Traian Băsescu, a sugerat că Rusia a jucat un rol activ în încercarea de a contracara dezvoltarea de gaze de șist a Chevron la Pungești. Totodată, Rusia a fost acuzată că a încercat manipularea opiniei publice cooptarea Bisericii Ortodoxe, mai mulți preoți devenind lideri ai protestelor în România.

Ecologistii resping acuzațiile și acuză poliția română că a acționat ca o forță de securitate privată pentru Chevron.

Bulgaria este statul est-european cu cele mai strânse legături cu Rusia. Criticii lui Boiko Borisov, prim-ministru la acea vreme, au declarat că el a cedat la influența Rusiei în introducerea unei interdicții de exploatare a gazelor de șist în 2012. Activiștii susțin însă că că au schimbat legea prin mobilizarea a mii de manifestanți în diferite orașe bulgare.

Obama vrea reducerea drastică a emisiilor de CO2 ale centralelor electrice americane, cu riscul scumpirii energiei

Category: Energie Electrica
Creat în Thursday, 12 June 2014 16:26

 

Obama carbunePreședintele american Barack Obama a propus un plan de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră ale centralelor electrice din SUA, în medie cu 30% față de nivelurile din 2005, o componentă de bază a planului său de combatere a schimbărilor climatice, dar care, pe lângă riscurile politice pe care le comportă, amenință să scumpească curentul electric peste Ocean.

Propunerea, făcută publică de Agenția pentru Protecția Mediului a Statelor Unite, reprezintă cel mai îndrăzneț pas al SUA în această direcție, administrația afirmând că acest demers va stimula economia și va duce la scăderea problemelor de sănătate ale americanilor. În replică, opoziția republicană a cerut imediat blocarea noii reglementări, avertizând că adoptarea acesteia ar însemna pierderea de locuri de muncă și creșterea prețurilor la electricitate, relatează Bloomberg.

„Nu este vorba doar de urșii polari pe cale de dispariție și de topirea calotei glaciare”, a spus directorul Agenției, Gina McCarthy, în cadrul unei ceremonii la Washington. „Este vorba despre sănătatea noastră și de casele noastre. Este vorba despre protejarea economiilor locale și a locurilor de muncă”, a adăugat el.

Agenția pentru Protecția Mediului stabilește standarde pentru fiecare stat pe baza emisiilor de dioxid de carbon ale centralelor lor electrice pe bază de cărbune și gaze și va depinde acum de oficialii statelor să spună cum vor ei să atingă aceste ținte. Din cauză că emisiile centralelor electrice au scăzut cu aproximativ 15% din 2005 până anul trecut, reducerea medie echivalează cu o tăiere de mai puțin de 20% față de nivelurile actuale. Agenția pentru Protecția Mediului a spus că acest lucru va aduce beneficii de 90 de miliarde de dolari în domeniul protecției mediului și sănătății publice și va costa companiile de utilități până la 8,8 miliarde de dolari.

Administrația susține că planul va avea beneficii consistente pentru sănătate, pentru că ar duce la producerea de mai puțină funingine și smog, pe măsură ce vechile centrale pe cărbune s-ar închide, și va duce, în plus, la scăderea facturilor la electricitate ale consumatorilor, din moment ce s-ar consuma mai puțin curent. McCarthy a afirmat că acest lucru va stimula creșterea econimică și investițiile în promovarea inovațiilor din domeniul energiei regenerabile.

"Ofensivă" versus "nebunie"

În timpul unei teleconferințe cu membrii democrați ai legislativului, Obama a combătut criticile conform cărora reglementarea va afecta economia prin creșterea prețurilor la electricitate și le-a spus democraților care ascultau „să treacă la ofensivă” pentru a promova impacturl noilor reglementări asupra sănătății publice asupra sănătății ale acestei măsuri, au spus două persoane referitor la convorbire, inclusiv membrul Camerei Reprezentanților din Virginia, democratul Gerry Conolly.

Producătorii de cărbune, grupurile de lobby din industrie și republicanii din Congres au criticat planul.

„Planul președintelui este o nebunie, nu există un alt mod mai succint pentru a-l descrie”, a spus, într-o declarație, președintele Camerei Reprezentanților, John Boehner. „Cetățenii americani încă întreabă „Unde sunt locurile de muncă?”, iar acum el propune reglementări care nu vor face decât să trimită joburile în afara țării în anii care vin”, a afirmat el.

Consumer Energy Alliance, un grup de lobby al industriei cu sediul în Houston, printre ai cărui membri se numără Exxon Mobil Corp și alte companii din industria prelucrării cărbunelui, a avertizat că propunerea va afecta companiile.

„Din nefericire, atât nivelul reducerilor, cât și termenele de implementare vor afecta semnificativ siguranța alimentării cu energie și vor avea ca efect prețuri mai mari la electricitate în toată rețeaua”, a spus Michael Whatley, vicepreședinte executiv al grupului.

Reglementarea propusă va permite statelor să obțină reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră prin mai multe metode posibile, la alegere: fie prin promovarea energiei regenerabile, fie prin încurajarea sporirii consumului de gaze naturale, fie prin adoptarea tehnologii pentru sporirea eficienței energetice, fie prin crearea de piețe de tranzacționare a drepturilor de emitere de CO2, după model european.

Emisiille de CO2 au scăzut deja cu 15%, fără nici o reglementare

Reducerea de 30% reprezintă o medie. Statele, luate individual, pot fi îndrumate să reducă emisiile de dioxid de carbon la niveluri care sunt mai mari sau mai mici decât această cifră.

Emisiile de la centralele electrice au scăzut deja cu 15%, din 2005 până în 2012, fiind astfel la jumătatea țintei, potrivit lui Vicki Arroyo, director executiv al George Climate Center. Grupul a elaborat o listă a reducerilor pentru fiecare stat, care a arătat că multe, inclusiv New York, Washington și Georgia, au reușit să își reducă emisiile cu peste 30%.

Hugh Wynne, un analist al companiilor de utilități la Sanford C. Bernstein & Co., cu sediul în New York, a spus că tăierile propunse sunt „eminamente posibil de realizat”. În schimb, Friends of the Earth, un grup de activiști de mediu, a spus că, deși este un „pas semnnificativ”, măsura propusă de Obama nu face nici pe departe suficient pentru a preîntâmpina riscurile încălzirii globale.

„Știința privind schimbările climatice a devenit mai clară și mai îndrăzneață, cerând acțiuni mai agresive din partea președintelui”, a spus Erich Pica, președintele grupului.

Unii susținători consideră că planul lui Obama este un prim pas spre un acord internațional privind reducerea emisiile de dioxid de carbon. Obama a promis acum cinci ani, ca parte a unor discuții internaționale pe tema schimbărilor climatice, că SUA vor tăia emisiile de gaze cu efect de seră cu 17% față de nivelurile din 2005, până în 2020.

„Decizia președintelui Obama de a lansa planuri pentru a reglemanta mai strâns emisiile de la centralele electrice va transmite un semnal bun către statele din întreaga lume că unul dintre cei mai mari emitenți ia în serios viitorul planetei și al locuitorilor ei”, a spus Christiana Figueres, cel mai înalt oficial pentru schimbări climatice al ONU.

Contează cine dă factura americanilor

Legislația prin care se cereau reduceri ale emisiilor la nivelul întregii economii printr-un sistem de tranzacționare a drepturilor de emitere de CO2 asemănător celui european a fost respinsă de Senat în 2010, ca urmare a opoziției în creștere din partea republicanilor și a unor democrați din statele industriale care s-au temut că acest lucru va crește costurile electricității. Propunerea de acum este mai puțin radicală, deși este totuși istorică. Centralele electrice sunt sursa a aproximativ 40% din totalul de emisii de carbon ale SUA.

Cele 560 de termocentrale pe cărbune din SUA sunt responsabile pentru 75% din totalul emisiilor de CO2 ale centralelor electrice americane. Cărbunele, combustibilul fosil cu cel mai mare nivel de emisii de dioxid de carbon, asigura 39% din electricitatea Statelor Unite în 2013, conform datelor Departamentului pentru Energie.

Agenția pentru Protecția Mediului estima că acesta va asigura 30% din curentul electric al SUA atunci când reglementările privind reducerile vor fi integral în vigoare, în 2030. Unii oficiali din state care se bazează pe cărbune pentru a genera un procent semnificativ din electricitatea lor și-au exprimat îngrijorarea că noua reglementare, în ciuda flexibilității, va duce la creșterea costurilor pentru consumatori.

„Am o adevărată problemă cu faptul că ei pretind că acest lucru nu va avea un efect asupra tarifelor la electricitate”, a spus Chuck Eaton, președintele republican al Comisiei pentru Serviciul Public (Public Service Commission) din Georgia. „Ei fac regulile și eu sunt cel care trebuie să le dau factura la curent georgienilor”, a reclamat el.

Agenția pentru Protecția Mediului susține că centralele pe cărbune ar urma să fie operate mai eficient și că se va trece pe scară largă la generarea de electricitate pe bază de gaze naturale de la cărbune, pentru a se obține unele reduceri modeste ale emisiilor de CO2 în următorii patru sau cinci ani, au spus persoane informate pe această temă. Fiecare stat va avea o țintă bazată pe nivelul său de emisii, iar în următorul deceniu întreaga rețea electrică va trebui să fie mai eficientă și să folosească generarea din resurse regenerabile pentru a atinge țintele impuse de noile reglementări.

Ar putea ajunge în justiție

„Președintele Obama are dreptate să acționeze decisiv pentru a combate acest pericol clar și prezent”, a spus Frances Beinecke, președinte al Natural Resources Defence Council. „Standardele propuse vor limita – pentru prima dată în istoria SUA – poluarea fără restricții a atmosferei noastre cu dioxid de carbon”, a afirmat oficialul.

Unii observatori din industrie au spus că această abordare preferată de către administrație va lăsa regula deschisă unor atacuri legale prin prisma actului normativ Clean Air Act, pentru că se bazează pe interpretarea legii care cuantifică reducerile de emisii care au loc în afara centralelor electrice, prin elemente precum măsuri de creștere a eficienței energetic, o mai mare utilizare a energiei regenerabile și chiar adoptarea programelor de comercializare a emisiilor de dioxid de carbon. Reglementările anterioare au avut în vedere să reducă poluanții măsurați la nivelul coșului de fum.

Republicanii au semnalat că intenționează să aducă această reglementare în fața Camerei și să lanseze campanii pe această temă în statele unde industria cărbunelui este un angajator major.

„Prin impunerea acestor noi reglementări draconice asupra industriei cărbunelui din țară, președintele Obama discriminează între state, ajutându-șii susținătorii politici în state precum California și New York, în timp ce provoacă dureri profunde altor state, precum Kentucky”, a spus liderul minorității din Senat, Mitch McConnell, un republican din Kentucky. El a afirmat că impactul reglementărilor va fi „zdrobitor pentru milioane de oameni”.

Majoritatea democraților susțin propunerea administrației, inclusiv lideri democrați și democrați de vârf din comisiile de mediu ale Congresului.

„Slavă Domnului că președintele refuză să fie intimidat de cei care au capul în nisip și ale căror piedici ne duc pe marginea prăpastiei schimbărilor climatice”, a spus senatorul Barbara Boxer, președinte al Comisiei pentru Mediu și Lucrări Publice. „Propunerea președintelui respectă prerogativele statelor și permite o flexibilitate majoră, în același timp asigurând că marii poluatori își reduc contribuția lor periculoasp la schimbările climatice”, a transmis oficialul.

Pe de altă parte, democratul Nick Rahall, membru al Camerei Reprezentanților din West Virginia, a spus că va propune un act normativ pentru a bloca reglementările lui Obama atât pentru centralele existente, cât și pentru cele noi.

Vrea să fie întâiul ecologist al lumii

La sfârșitul primul an al mandatului său, președitele Obama a zburat la Copenhaga și a făcut o promisiune mare: că Statele Unite își vor tăia substanțial emisiile de gaze cu efect de seră până în 2020 – o promisiune curajoasă și riscantă. Eforturile sale s-au împotmolit în câteva luni, iar legământul lui Obama față de restul lumii a părut curând drept o speranță deșartă, scrie The New York Times.

Acum, Obama încearcă să ocolească Congresul și să facă unul dintre cei mai mari pași pe care vreun președinte american l-a făcut vreodată în privința schimbărilor climatice, propunând noi reglementări pentru a tăia emisiile centralelor electrice. Totuși, el singur, planul președintelui, nu prea va reuși să influențeze emisiile globale, despre care oamenii de știință spun că amenință bunăstarea generațiilor viitoare.

„Este suficient să oprească schimbările climatice? Nu”, a spus Ted Nordhaus, președintele think tank-ului de mediu Breakthrough Institute, din Oakland, California. „Niciun lider politic din lume nu are o agendă serioasă în acest sens”, a afirmat el.

Chiar după ce Obama nu a reușit să-și treacă prin Congres, în 2010, propunerea majoră privind schimbările climatice, soarta a intervenit pentru a-l ajuta să-și atingă scopul. Datorită, în parte, boom-ului gazelor naturale extrase din șisturi bituminoase prin fracturare hidraulică, pe care puțini îl bănuiau, emisiile din Statele Unite au scăzut deja cu 10% față de nivelurile din 2005 și merg în continuare în jos, chiar și fără noua reglementare a lui Obama.

Planul lui Obama este menit nu numai să traseze un nou curs în interiorul SUA, dar mai ales să revendice din nou pentru țara sa rolul de lider internațional în lupta împotriva schimbărilor climatice. Dacă această politică convinge alte țări să impună scopuri mai ambițioase, experții spun că acesta va fi un punct de cotitură. Testul va veni curând, în contextul în care liderii lumii se vor întâlni la New York în septembrie în încercarea de a avansa în direcția adoptării unui nou tratat asupra climei. Se așteaptă ca liderii să promită noi ținte ambițioase privind emisiile pentru țările lor până în primăvara viitoare, cu un tratat final de semnat la finalul anului 2015.

Cărbune versus gaze de șist

Statele lumii au stabilit scopul de a limita încălzirea planetei la 2 grade Celsius peste nivelul preindustrial. Pentru ca asta să se întâmple, multe studii sugerează că este necesar ca emisiile globale să ajungă la apogeu nu mai târziu de anul 2020 și apoi să înceapă să scadă. Azi, emisiile nu scad nici pe departe atât de repede în vest, iar acele reduceri sunt înghițite de o creștere rapidă în est. Experții spun că este din ce în ce mai puțin probabil – dacă nu imposibil - ca apogeul global să fie atins în 2020, iar asta va fi valabil chiar dacă SUA și alte state reușesc să își țină promisiunile pe care le-au făcut în 2009.

Experții spun să Obama pune încet cap la cap piesele unui set de politici publice care ar putea ajunge să fie cel puțin la fel de eficiente ca legea pe care Congresul a refuzat să o treacă în 2010. Până acum, cel mai mare pas a fost un set de standarde de eficiență a consumului de carburanți auto, care, într-un final vor ajunge să impună mașinilor vândute în Statele Unite să consume în medie 3,7 litri de benzină la suta de kilometri.

Planul lui Obama privind centralele electrice va mai întârzia, probabil, cu implementarea încă cel puțin un an, dat fiind că, probabil, va face obiectul unor procese în instanță și a unei eventuale încercări a Congresului de a-l bloca. Dar în actuala sa formă, acesta va instituționaliza o tranziție de la cărbune la gaze naturale, care este deja în derulare în SUA, din motive economice.

În ultimii ani, pe măsură ce tehnologia cunoscută sub numele de fracturare hidraulică a adus un val de gaze naturale pe piață și a dus la scăderea prețului, companiile de utilități au început să treacă de la cărbune la gaze pentru a genera electricitate. Asta scade nivelul emisiilor, pentru că gazele naturale emit aproximativ jumătate din dioxidul de carbon eliberat de cărbune pentru a produce aceeași cantitate de electricitate. Dar gazele naturale sunt, totuși, o sursă majoră de emisii de gaze cu efect de seră, ridicându-se întrebarea cum va reuși țara să renunțe la acest combustibil în anii următori.

Conform actului normativ Clean Air Act, pe care Obama se bazează pentru a instituționaliza reglementarea sa, statele vor avea un rol major și pot lua o serie variată de decizii despre cum să facă asta. Dar experții se așteaptă, în general, ca reglementarea să fixeze trendul actual, ca țara să se bazeze din ce în ce mai mult pe gazele naturale, chiar dacă prețul crește.

„Chiar dacă președintele Obama vrea să o recunoască sau nu, el a declarat clar război împotriva cărbunelui”, a spus Chris Faulkner, CEO al Breitling Energy, o companie de petrol și gaze din Texas care este pe cale de a beneficia de pe urma planului lui Obama. „Era cărbunelui ajunge la final. Intrăm în era gazelor naturale”, a adăugat el.

Wall Street și Sillicon Valley îl susțin pe Obama

Multe centrale electrice pe bază de cărbune vor continua să funcționeze, posibil timp de decenii, presupunând că statele vor găsi moduri de a-și compensa emisiile, precum creșterea eficienței energetice, care ar putea scădea cererea de electricitate. Dar dacă planul stă în picioare, industria cărbunelor se va confrunta, în cel mai bun caz, cu o viitoare cotă de piață din ce în ce mai scăzută.

Probabil cea mai importantă întrebare privind planul lui Obama este dacă acesta va crește viteza motorului inovării în SUA, producând noi tehnologii și abordări economice care vor face țelurile referitoare la schimbările climatice ale țării, și ale lumii, să pară mai realizabile.

Timp de mai mult de un deceniu, Wall Street și Silicon Valley s-au agitat pe tema încălzirii globale și s-au plâns de lipsa unei politici naționale energetice clare.

Mulți guru ai tehnologiei, printre care și Bill Gates, au cerut Congresului să dubleze sau tripleze cheltuielile publice pentru cercetare și dezvoltarea în domeniul energetic. Congresul i-a ignorat în mare măsură, iar Obama nu are puterea de a direcționa de unul singur o sumă atât de mare de bani pentru această problemă.

Dar unii experți au spus că noul plan poate cel puțin să transmită un semnal către deținătorii de capital privat, că acum este timpul să se implice în încercarea de a rezolva provocarea energetică.

„Odată se reglementarea este implementată, atunci inginerii pot trece la treabă pentru a răspunde la întrebarea: care est cel mai ieftin mod de a face asta?”, a explicat Kevin Kennedy, director al United Stated Climate Initiative la think tank-ul World Resources Institute. „Inginerii americani sunt destul de buni la astfel de lucruri”, a conchis el.

O aritmetică extrem de incertă

Se pune însă întrebarea: planul lui Obama este eficient sau doar costisitor?

Agenția de Protecție a Mediului (EPA) a analizat cifrele din planul lui Obama și dă asigurări publicului american că beneficiile implementării acestui program vor depăși cu mult costurile sale, scrie reason.com.

În analiza de impact a reglementării, EPA calculează beneficiile asupra climei globale folosind costul social al emisiilor de dioxid de carbon care rezultă dintr-un raport controversat al Interagency Working Group. Acea analiză a arătat că, în 2020, costul social al emisiilor de carbon va fi cuprins între 13, 46, 68 și 137 de dolari pe tona metrică de emisii de dioxid de carbon (dolari la nivelul din 2011), în funcție de rata discountului aleasă de analiști. Ratele discountului folosite au fost de 5, 3 și 2,5%.

În privința stabilirii unui cost social al emisiilor de carbon, analiza de impact a EPA atrage atenția că orice evaluare este supusă incertitudinii, speculației și lipsei de informații privind emisiile viitoare de emisii de gaze cu efect de seră, efectele emisiilor trecute și viitoare asupra sistemului climatic, impactul schimbărilor din climat asupra mediului fizic și biologic și translatarea acestor impacturi de mediu în pagube economice.

În funcție de rata de discount aleasă, beneficiile asupra climei globale (nu asupra climei din SUA) derivate din implementarea acestei reduceri de 30% a emisiilor de dioxid de carbon ale centralelor electrice până în 2020 vor ajunge la 4,9, 18, 26 sau 52 de miliarde de dolari. Până în 2030, acestea vor crește la 9,5, 31, 44 sau 94 de miliarde de dolari. Acestea sunt numai beneficiile rezultate din reducerea viitoarelor creșteri ale temperaturilor medii globale. Marea majoritate a beneficiilor nu au nimic de-a face direct cu tăierea emisiilor de dioxid de carbon cu 30%.

Principalul șoc vine de la estimările privind beneficiile colaterale în domeniul sănătății, care ar proveni din tăierile de poluați din aer precum dioxid de sulf, ozon, mercur și alte particule. De fapt, mai mult de 70% din acest gen de beneficii rezultă aparent din reducerea emisiilor de dioxid de sulf.

Potrivit EPA, costul maxim pentru implementarea noilor reglementări se ridică la 7,5 miliarde de dolari în 2020, în timp ce beneficiile nete în privința climei și a sănătății se încadrează între 27 și 50 de miliarde de dolari la o rată a discountului de 3% sau între 26 și 46 de miliarde de dolari la o rată a discountului de 7%. Pare o afacere bună, scrie reason.com, care avertizează însă că oricine poate să invoce orice cifră vrea când e vorba de analizat costul social al emisiilor de dioxid de carbon prin modele de evaluare integrate, care combină prognoze econometrice și climatice.

Un alt lucru interesant este că estimarea costului social al emisiilor, realizată de administrația Obama, este pentru beneficii globale, deși regulile din partea agenției de reglementare care monitorizează procesul, Biroul pentru management și buget, spun că beneficiile și prejudiciile reglementărilor propuse ar trebui să fie raportate în termeni de impact intern, impacturile globale fiind opționale.

Costul social intern al emisiilor de dioxid de carbon ar putea ajunge probabil la aproximativ 2 dolari pe tonă metrică, ceea ce sugerează că beneficiile climatice interne ale reglementării EPA ar putea ajunge de fapt, în 2020, în cel mai rău caz, la 700 de milioane de dolari sau, în cel mai bun caz, la 7,8 miliarde de dolari. "Comparați aceste beneficii cu un cost estimat de 7,5 miliarde pentru a le implementa", conchide publicația.

 

Obama vrea reducerea drastică a emisiilor de CO2 ale centralelor electrice americane, cu riscul scumpirii energiei

Category: Energie Electrica
Creat în Thursday, 12 June 2014 16:26

 

Obama carbunePreședintele american Barack Obama a propus un plan de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră ale centralelor electrice din SUA, în medie cu 30% față de nivelurile din 2005, o componentă de bază a planului său de combatere a schimbărilor climatice, dar care, pe lângă riscurile politice pe care le comportă, amenință să scumpească curentul electric peste Ocean.

Propunerea, făcută publică de Agenția pentru Protecția Mediului a Statelor Unite, reprezintă cel mai îndrăzneț pas al SUA în această direcție, administrația afirmând că acest demers va stimula economia și va duce la scăderea problemelor de sănătate ale americanilor. În replică, opoziția republicană a cerut imediat blocarea noii reglementări, avertizând că adoptarea acesteia ar însemna pierderea de locuri de muncă și creșterea prețurilor la electricitate, relatează Bloomberg.

„Nu este vorba doar de urșii polari pe cale de dispariție și de topirea calotei glaciare”, a spus directorul Agenției, Gina McCarthy, în cadrul unei ceremonii la Washington. „Este vorba despre sănătatea noastră și de casele noastre. Este vorba despre protejarea economiilor locale și a locurilor de muncă”, a adăugat el.

Agenția pentru Protecția Mediului stabilește standarde pentru fiecare stat pe baza emisiilor de dioxid de carbon ale centralelor lor electrice pe bază de cărbune și gaze și va depinde acum de oficialii statelor să spună cum vor ei să atingă aceste ținte. Din cauză că emisiile centralelor electrice au scăzut cu aproximativ 15% din 2005 până anul trecut, reducerea medie echivalează cu o tăiere de mai puțin de 20% față de nivelurile actuale. Agenția pentru Protecția Mediului a spus că acest lucru va aduce beneficii de 90 de miliarde de dolari în domeniul protecției mediului și sănătății publice și va costa companiile de utilități până la 8,8 miliarde de dolari.

Administrația susține că planul va avea beneficii consistente pentru sănătate, pentru că ar duce la producerea de mai puțină funingine și smog, pe măsură ce vechile centrale pe cărbune s-ar închide, și va duce, în plus, la scăderea facturilor la electricitate ale consumatorilor, din moment ce s-ar consuma mai puțin curent. McCarthy a afirmat că acest lucru va stimula creșterea econimică și investițiile în promovarea inovațiilor din domeniul energiei regenerabile.

"Ofensivă" versus "nebunie"

În timpul unei teleconferințe cu membrii democrați ai legislativului, Obama a combătut criticile conform cărora reglementarea va afecta economia prin creșterea prețurilor la electricitate și le-a spus democraților care ascultau „să treacă la ofensivă” pentru a promova impacturl noilor reglementări asupra sănătății publice asupra sănătății ale acestei măsuri, au spus două persoane referitor la convorbire, inclusiv membrul Camerei Reprezentanților din Virginia, democratul Gerry Conolly.

Producătorii de cărbune, grupurile de lobby din industrie și republicanii din Congres au criticat planul.

„Planul președintelui este o nebunie, nu există un alt mod mai succint pentru a-l descrie”, a spus, într-o declarație, președintele Camerei Reprezentanților, John Boehner. „Cetățenii americani încă întreabă „Unde sunt locurile de muncă?”, iar acum el propune reglementări care nu vor face decât să trimită joburile în afara țării în anii care vin”, a afirmat el.

Consumer Energy Alliance, un grup de lobby al industriei cu sediul în Houston, printre ai cărui membri se numără Exxon Mobil Corp și alte companii din industria prelucrării cărbunelui, a avertizat că propunerea va afecta companiile.

„Din nefericire, atât nivelul reducerilor, cât și termenele de implementare vor afecta semnificativ siguranța alimentării cu energie și vor avea ca efect prețuri mai mari la electricitate în toată rețeaua”, a spus Michael Whatley, vicepreședinte executiv al grupului.

Reglementarea propusă va permite statelor să obțină reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră prin mai multe metode posibile, la alegere: fie prin promovarea energiei regenerabile, fie prin încurajarea sporirii consumului de gaze naturale, fie prin adoptarea tehnologii pentru sporirea eficienței energetice, fie prin crearea de piețe de tranzacționare a drepturilor de emitere de CO2, după model european.

Emisiille de CO2 au scăzut deja cu 15%, fără nici o reglementare

Reducerea de 30% reprezintă o medie. Statele, luate individual, pot fi îndrumate să reducă emisiile de dioxid de carbon la niveluri care sunt mai mari sau mai mici decât această cifră.

Emisiile de la centralele electrice au scăzut deja cu 15%, din 2005 până în 2012, fiind astfel la jumătatea țintei, potrivit lui Vicki Arroyo, director executiv al George Climate Center. Grupul a elaborat o listă a reducerilor pentru fiecare stat, care a arătat că multe, inclusiv New York, Washington și Georgia, au reușit să își reducă emisiile cu peste 30%.

Hugh Wynne, un analist al companiilor de utilități la Sanford C. Bernstein & Co., cu sediul în New York, a spus că tăierile propunse sunt „eminamente posibil de realizat”. În schimb, Friends of the Earth, un grup de activiști de mediu, a spus că, deși este un „pas semnnificativ”, măsura propusă de Obama nu face nici pe departe suficient pentru a preîntâmpina riscurile încălzirii globale.

„Știința privind schimbările climatice a devenit mai clară și mai îndrăzneață, cerând acțiuni mai agresive din partea președintelui”, a spus Erich Pica, președintele grupului.

Unii susținători consideră că planul lui Obama este un prim pas spre un acord internațional privind reducerea emisiile de dioxid de carbon. Obama a promis acum cinci ani, ca parte a unor discuții internaționale pe tema schimbărilor climatice, că SUA vor tăia emisiile de gaze cu efect de seră cu 17% față de nivelurile din 2005, până în 2020.

„Decizia președintelui Obama de a lansa planuri pentru a reglemanta mai strâns emisiile de la centralele electrice va transmite un semnal bun către statele din întreaga lume că unul dintre cei mai mari emitenți ia în serios viitorul planetei și al locuitorilor ei”, a spus Christiana Figueres, cel mai înalt oficial pentru schimbări climatice al ONU.

Contează cine dă factura americanilor

Legislația prin care se cereau reduceri ale emisiilor la nivelul întregii economii printr-un sistem de tranzacționare a drepturilor de emitere de CO2 asemănător celui european a fost respinsă de Senat în 2010, ca urmare a opoziției în creștere din partea republicanilor și a unor democrați din statele industriale care s-au temut că acest lucru va crește costurile electricității. Propunerea de acum este mai puțin radicală, deși este totuși istorică. Centralele electrice sunt sursa a aproximativ 40% din totalul de emisii de carbon ale SUA.

Cele 560 de termocentrale pe cărbune din SUA sunt responsabile pentru 75% din totalul emisiilor de CO2 ale centralelor electrice americane. Cărbunele, combustibilul fosil cu cel mai mare nivel de emisii de dioxid de carbon, asigura 39% din electricitatea Statelor Unite în 2013, conform datelor Departamentului pentru Energie.

Agenția pentru Protecția Mediului estima că acesta va asigura 30% din curentul electric al SUA atunci când reglementările privind reducerile vor fi integral în vigoare, în 2030. Unii oficiali din state care se bazează pe cărbune pentru a genera un procent semnificativ din electricitatea lor și-au exprimat îngrijorarea că noua reglementare, în ciuda flexibilității, va duce la creșterea costurilor pentru consumatori.

„Am o adevărată problemă cu faptul că ei pretind că acest lucru nu va avea un efect asupra tarifelor la electricitate”, a spus Chuck Eaton, președintele republican al Comisiei pentru Serviciul Public (Public Service Commission) din Georgia. „Ei fac regulile și eu sunt cel care trebuie să le dau factura la curent georgienilor”, a reclamat el.

Agenția pentru Protecția Mediului susține că centralele pe cărbune ar urma să fie operate mai eficient și că se va trece pe scară largă la generarea de electricitate pe bază de gaze naturale de la cărbune, pentru a se obține unele reduceri modeste ale emisiilor de CO2 în următorii patru sau cinci ani, au spus persoane informate pe această temă. Fiecare stat va avea o țintă bazată pe nivelul său de emisii, iar în următorul deceniu întreaga rețea electrică va trebui să fie mai eficientă și să folosească generarea din resurse regenerabile pentru a atinge țintele impuse de noile reglementări.

Ar putea ajunge în justiție

„Președintele Obama are dreptate să acționeze decisiv pentru a combate acest pericol clar și prezent”, a spus Frances Beinecke, președinte al Natural Resources Defence Council. „Standardele propuse vor limita – pentru prima dată în istoria SUA – poluarea fără restricții a atmosferei noastre cu dioxid de carbon”, a afirmat oficialul.

Unii observatori din industrie au spus că această abordare preferată de către administrație va lăsa regula deschisă unor atacuri legale prin prisma actului normativ Clean Air Act, pentru că se bazează pe interpretarea legii care cuantifică reducerile de emisii care au loc în afara centralelor electrice, prin elemente precum măsuri de creștere a eficienței energetic, o mai mare utilizare a energiei regenerabile și chiar adoptarea programelor de comercializare a emisiilor de dioxid de carbon. Reglementările anterioare au avut în vedere să reducă poluanții măsurați la nivelul coșului de fum.

Republicanii au semnalat că intenționează să aducă această reglementare în fața Camerei și să lanseze campanii pe această temă în statele unde industria cărbunelui este un angajator major.

„Prin impunerea acestor noi reglementări draconice asupra industriei cărbunelui din țară, președintele Obama discriminează între state, ajutându-șii susținătorii politici în state precum California și New York, în timp ce provoacă dureri profunde altor state, precum Kentucky”, a spus liderul minorității din Senat, Mitch McConnell, un republican din Kentucky. El a afirmat că impactul reglementărilor va fi „zdrobitor pentru milioane de oameni”.

Majoritatea democraților susțin propunerea administrației, inclusiv lideri democrați și democrați de vârf din comisiile de mediu ale Congresului.

„Slavă Domnului că președintele refuză să fie intimidat de cei care au capul în nisip și ale căror piedici ne duc pe marginea prăpastiei schimbărilor climatice”, a spus senatorul Barbara Boxer, președinte al Comisiei pentru Mediu și Lucrări Publice. „Propunerea președintelui respectă prerogativele statelor și permite o flexibilitate majoră, în același timp asigurând că marii poluatori își reduc contribuția lor periculoasp la schimbările climatice”, a transmis oficialul.

Pe de altă parte, democratul Nick Rahall, membru al Camerei Reprezentanților din West Virginia, a spus că va propune un act normativ pentru a bloca reglementările lui Obama atât pentru centralele existente, cât și pentru cele noi.

Vrea să fie întâiul ecologist al lumii

La sfârșitul primul an al mandatului său, președitele Obama a zburat la Copenhaga și a făcut o promisiune mare: că Statele Unite își vor tăia substanțial emisiile de gaze cu efect de seră până în 2020 – o promisiune curajoasă și riscantă. Eforturile sale s-au împotmolit în câteva luni, iar legământul lui Obama față de restul lumii a părut curând drept o speranță deșartă, scrie The New York Times.

Acum, Obama încearcă să ocolească Congresul și să facă unul dintre cei mai mari pași pe care vreun președinte american l-a făcut vreodată în privința schimbărilor climatice, propunând noi reglementări pentru a tăia emisiile centralelor electrice. Totuși, el singur, planul președintelui, nu prea va reuși să influențeze emisiile globale, despre care oamenii de știință spun că amenință bunăstarea generațiilor viitoare.

„Este suficient să oprească schimbările climatice? Nu”, a spus Ted Nordhaus, președintele think tank-ului de mediu Breakthrough Institute, din Oakland, California. „Niciun lider politic din lume nu are o agendă serioasă în acest sens”, a afirmat el.

Chiar după ce Obama nu a reușit să-și treacă prin Congres, în 2010, propunerea majoră privind schimbările climatice, soarta a intervenit pentru a-l ajuta să-și atingă scopul. Datorită, în parte, boom-ului gazelor naturale extrase din șisturi bituminoase prin fracturare hidraulică, pe care puțini îl bănuiau, emisiile din Statele Unite au scăzut deja cu 10% față de nivelurile din 2005 și merg în continuare în jos, chiar și fără noua reglementare a lui Obama.

Planul lui Obama este menit nu numai să traseze un nou curs în interiorul SUA, dar mai ales să revendice din nou pentru țara sa rolul de lider internațional în lupta împotriva schimbărilor climatice. Dacă această politică convinge alte țări să impună scopuri mai ambițioase, experții spun că acesta va fi un punct de cotitură. Testul va veni curând, în contextul în care liderii lumii se vor întâlni la New York în septembrie în încercarea de a avansa în direcția adoptării unui nou tratat asupra climei. Se așteaptă ca liderii să promită noi ținte ambițioase privind emisiile pentru țările lor până în primăvara viitoare, cu un tratat final de semnat la finalul anului 2015.

Cărbune versus gaze de șist

Statele lumii au stabilit scopul de a limita încălzirea planetei la 2 grade Celsius peste nivelul preindustrial. Pentru ca asta să se întâmple, multe studii sugerează că este necesar ca emisiile globale să ajungă la apogeu nu mai târziu de anul 2020 și apoi să înceapă să scadă. Azi, emisiile nu scad nici pe departe atât de repede în vest, iar acele reduceri sunt înghițite de o creștere rapidă în est. Experții spun că este din ce în ce mai puțin probabil – dacă nu imposibil - ca apogeul global să fie atins în 2020, iar asta va fi valabil chiar dacă SUA și alte state reușesc să își țină promisiunile pe care le-au făcut în 2009.

Experții spun să Obama pune încet cap la cap piesele unui set de politici publice care ar putea ajunge să fie cel puțin la fel de eficiente ca legea pe care Congresul a refuzat să o treacă în 2010. Până acum, cel mai mare pas a fost un set de standarde de eficiență a consumului de carburanți auto, care, într-un final vor ajunge să impună mașinilor vândute în Statele Unite să consume în medie 3,7 litri de benzină la suta de kilometri.

Planul lui Obama privind centralele electrice va mai întârzia, probabil, cu implementarea încă cel puțin un an, dat fiind că, probabil, va face obiectul unor procese în instanță și a unei eventuale încercări a Congresului de a-l bloca. Dar în actuala sa formă, acesta va instituționaliza o tranziție de la cărbune la gaze naturale, care este deja în derulare în SUA, din motive economice.

În ultimii ani, pe măsură ce tehnologia cunoscută sub numele de fracturare hidraulică a adus un val de gaze naturale pe piață și a dus la scăderea prețului, companiile de utilități au început să treacă de la cărbune la gaze pentru a genera electricitate. Asta scade nivelul emisiilor, pentru că gazele naturale emit aproximativ jumătate din dioxidul de carbon eliberat de cărbune pentru a produce aceeași cantitate de electricitate. Dar gazele naturale sunt, totuși, o sursă majoră de emisii de gaze cu efect de seră, ridicându-se întrebarea cum va reuși țara să renunțe la acest combustibil în anii următori.

Conform actului normativ Clean Air Act, pe care Obama se bazează pentru a instituționaliza reglementarea sa, statele vor avea un rol major și pot lua o serie variată de decizii despre cum să facă asta. Dar experții se așteaptă, în general, ca reglementarea să fixeze trendul actual, ca țara să se bazeze din ce în ce mai mult pe gazele naturale, chiar dacă prețul crește.

„Chiar dacă președintele Obama vrea să o recunoască sau nu, el a declarat clar război împotriva cărbunelui”, a spus Chris Faulkner, CEO al Breitling Energy, o companie de petrol și gaze din Texas care este pe cale de a beneficia de pe urma planului lui Obama. „Era cărbunelui ajunge la final. Intrăm în era gazelor naturale”, a adăugat el.

Wall Street și Sillicon Valley îl susțin pe Obama

Multe centrale electrice pe bază de cărbune vor continua să funcționeze, posibil timp de decenii, presupunând că statele vor găsi moduri de a-și compensa emisiile, precum creșterea eficienței energetice, care ar putea scădea cererea de electricitate. Dar dacă planul stă în picioare, industria cărbunelor se va confrunta, în cel mai bun caz, cu o viitoare cotă de piață din ce în ce mai scăzută.

Probabil cea mai importantă întrebare privind planul lui Obama este dacă acesta va crește viteza motorului inovării în SUA, producând noi tehnologii și abordări economice care vor face țelurile referitoare la schimbările climatice ale țării, și ale lumii, să pară mai realizabile.

Timp de mai mult de un deceniu, Wall Street și Silicon Valley s-au agitat pe tema încălzirii globale și s-au plâns de lipsa unei politici naționale energetice clare.

Mulți guru ai tehnologiei, printre care și Bill Gates, au cerut Congresului să dubleze sau tripleze cheltuielile publice pentru cercetare și dezvoltarea în domeniul energetic. Congresul i-a ignorat în mare măsură, iar Obama nu are puterea de a direcționa de unul singur o sumă atât de mare de bani pentru această problemă.

Dar unii experți au spus că noul plan poate cel puțin să transmită un semnal către deținătorii de capital privat, că acum este timpul să se implice în încercarea de a rezolva provocarea energetică.

„Odată se reglementarea este implementată, atunci inginerii pot trece la treabă pentru a răspunde la întrebarea: care est cel mai ieftin mod de a face asta?”, a explicat Kevin Kennedy, director al United Stated Climate Initiative la think tank-ul World Resources Institute. „Inginerii americani sunt destul de buni la astfel de lucruri”, a conchis el.

O aritmetică extrem de incertă

Se pune însă întrebarea: planul lui Obama este eficient sau doar costisitor?

Agenția de Protecție a Mediului (EPA) a analizat cifrele din planul lui Obama și dă asigurări publicului american că beneficiile implementării acestui program vor depăși cu mult costurile sale, scrie reason.com.

În analiza de impact a reglementării, EPA calculează beneficiile asupra climei globale folosind costul social al emisiilor de dioxid de carbon care rezultă dintr-un raport controversat al Interagency Working Group. Acea analiză a arătat că, în 2020, costul social al emisiilor de carbon va fi cuprins între 13, 46, 68 și 137 de dolari pe tona metrică de emisii de dioxid de carbon (dolari la nivelul din 2011), în funcție de rata discountului aleasă de analiști. Ratele discountului folosite au fost de 5, 3 și 2,5%.

În privința stabilirii unui cost social al emisiilor de carbon, analiza de impact a EPA atrage atenția că orice evaluare este supusă incertitudinii, speculației și lipsei de informații privind emisiile viitoare de emisii de gaze cu efect de seră, efectele emisiilor trecute și viitoare asupra sistemului climatic, impactul schimbărilor din climat asupra mediului fizic și biologic și translatarea acestor impacturi de mediu în pagube economice.

În funcție de rata de discount aleasă, beneficiile asupra climei globale (nu asupra climei din SUA) derivate din implementarea acestei reduceri de 30% a emisiilor de dioxid de carbon ale centralelor electrice până în 2020 vor ajunge la 4,9, 18, 26 sau 52 de miliarde de dolari. Până în 2030, acestea vor crește la 9,5, 31, 44 sau 94 de miliarde de dolari. Acestea sunt numai beneficiile rezultate din reducerea viitoarelor creșteri ale temperaturilor medii globale. Marea majoritate a beneficiilor nu au nimic de-a face direct cu tăierea emisiilor de dioxid de carbon cu 30%.

Principalul șoc vine de la estimările privind beneficiile colaterale în domeniul sănătății, care ar proveni din tăierile de poluați din aer precum dioxid de sulf, ozon, mercur și alte particule. De fapt, mai mult de 70% din acest gen de beneficii rezultă aparent din reducerea emisiilor de dioxid de sulf.

Potrivit EPA, costul maxim pentru implementarea noilor reglementări se ridică la 7,5 miliarde de dolari în 2020, în timp ce beneficiile nete în privința climei și a sănătății se încadrează între 27 și 50 de miliarde de dolari la o rată a discountului de 3% sau între 26 și 46 de miliarde de dolari la o rată a discountului de 7%. Pare o afacere bună, scrie reason.com, care avertizează însă că oricine poate să invoce orice cifră vrea când e vorba de analizat costul social al emisiilor de dioxid de carbon prin modele de evaluare integrate, care combină prognoze econometrice și climatice.

Un alt lucru interesant este că estimarea costului social al emisiilor, realizată de administrația Obama, este pentru beneficii globale, deși regulile din partea agenției de reglementare care monitorizează procesul, Biroul pentru management și buget, spun că beneficiile și prejudiciile reglementărilor propuse ar trebui să fie raportate în termeni de impact intern, impacturile globale fiind opționale.

Costul social intern al emisiilor de dioxid de carbon ar putea ajunge probabil la aproximativ 2 dolari pe tonă metrică, ceea ce sugerează că beneficiile climatice interne ale reglementării EPA ar putea ajunge de fapt, în 2020, în cel mai rău caz, la 700 de milioane de dolari sau, în cel mai bun caz, la 7,8 miliarde de dolari. "Comparați aceste beneficii cu un cost estimat de 7,5 miliarde pentru a le implementa", conchide publicația.

 

Semnal important în UE: Germania ar putea ridica interdicția asupra dezvoltării gazelor de șist prin fracturare hidraulică

Category: Explorare si Productie
Creat în Thursday, 05 June 2014 21:20

Germania frackingAutoritățile de la Berlin ar putea ridica anul viitor interdicția asupra explorării și exploatării zăcămintelor de gaze de șist prin metoda fracturării hidraulice, în vigoare de doi ani, cedând lobby-ului marilor întreprinderi industriale, dar și presiunilor politice potrivit cărora Germania ar trebui să-și reducă dependența de importurile de gaze naturale din Rusia și să-și întărească competitivitatea exporturilor în comparație cu companiile concurente din Statele Unite.

Guvernul cancelarului Angela Merkel va lua în discuție vara aceasta un proiect legislativ potrivit căruia se va permite solicitarea de autorizații de explorare și exploatare a gazelor de șist prin fracturare hidraulică. Acordarea acestor autorizații va depinde de efectuarea în prealabil a unor studii de impact asupra mediului, scrie Financial Times. Se estimează că Germania deține 2,3 mii de miliarde de metri cubi de gaze de șist.

Ridicarea interdicției asupra fracturării hidraulice a fost un subiectul unor intense dezbateri și polemici în sânul coaliției de guvernare din Germania. Unii politicieni au pus accentul pe necesitatea reducerii dependenței energetice de Rusia, în timp ce alții au scos în evidență riscurile presupuse de substanțele chimice folosite în fracturarea hidraulică într-o țară intens populată precum Germania.

Cei mai entuziaști susținători ai ridicării interdicției au fost reprezentanții marilor întreprinderi industriale germane. Potrivit acestora, boom-ul gazelor de șist din SUA a dus la ieftinirea exporturilor americane, în detrimentul celor germane, care se confruntă cu costuri mari ale energiei electrice, parte ca urmare a importurilor de gaze rusești, dar și din cauza subvențiilor masive impuse de stat pentru sprijinirea producției de energie din surse regenerabile.

Guvernul scrie Parlamentului

Detalii privind planul de ridicare a interdicției au apărut într-o scrisoare adresată de ministrul german al Economiei, Sigmar Gabriel, șefului Comisiei pentru Buget din Bundestag. În scrisoarea respectivă, Gabriel scria că autorizațiile pentru foraj prin fracturare hidraulică vor trebui aprobate și de autoritățile regionale responsabile cu calitatea apei și că guvernul ia în considerare și alte exigențe, teste și verificări pentru acordarea respectivelor autorizații.

Fracturarea hidraulică, ce presupune pomparea la mare adâncime și cu mare viteză a unui amestec de chimicale, apă și nisip, pentru dizlocarea rezervelor de gaze naturale prinse în roci, va fi interzisă în acele regiuni în care calitatea apei face obiectul unei protecții oficiale speciale, se mai afirmă în scrisoarea citată.

Există studii potrivit cărora substanțele chimice folosite la fracturarea hidraulică în SUA prezintă riscuri potențiale pentru sănătatea oamenilor, dar și pentru mediul înconjurător. În Germania, printre cei care se opun exploatării gazelor de șist se numără puternica industrie a berii, care se teme că fracturarea hidraulică ar putea contamina apa utilizată la fabricarea berii.

Coaliția de guvernare a convenit ca autorizațiile pentru fracturare hidraulică să nu fie acordate decât dacă se dovedește "dincolo de orice îndoială" că nu există nici un risc pentru calitatea apei și cu condiția interzicerii utilizării de substanțe chimice dăunătoare.

Standarde de mediu draconice

Pe de altă parte, potrivit Reuters, ministrul german al Mediului, Barbara Hendricks, al cărei minister este responsabil, alături de cel al Economiei, de reglementarea sectorului extractiv, a indicat că standardele de mediu care vor fi elaborate de guvernul de la Berlin vor fi atât de aspre și exigente încât vor împiedica dezvoltarea pe scară largă a proiectelor de explorare și exploatare a gazelor de șist prin fracturare hidraulică.

Astfel, aceste standarde vor permite, practic, doar explorarea și exploatarea resurselor neconvenționale de gaze naturale din roci impermeabile și nisipuri neporoase (așa-numitul tight gas).

"Cred că fracturarea hidraulică nu este doar dăunătoare pentru mediu și sănătatea populației, ci și supraapreciată ca soluție tehnologică pentru industria energetică. Prioritățile noastre absolute sunt calitatea apei și sănătatea publică", a declarat ministrul.

Rezervele estimate de gaze de șist ale Germaniei sunt semnificativ mai mici decât cele ale Poloniei și Franței, care dețin cele mai mari zăcăminte recuperabile din Europa. Cu toate acestea, gazele de șist ale Germaniei, care sunt concentrate în statele din nordul țării, au totuși potențialul de a satisface pe termen lung o bună parte din consumul național.

Context politic favorabil gazelor de șist

Un purtător de cuvânt al BDI, cea mai mare organizație de lobby a industriei germane, a refuzat să comenteze asupra planurilor guvernamentale privind ridicarea interdicției asupra fracturării hidraulice, dar a arătat că cea mai importantă lecție a actualelor tensiuni politice cu Rusia este aceea că Germania trebuie să-și asigure singură materiile prime de care are nevoie.

Rusia este cel mai mare furnizor de produse energetice al Germaniei, asigurând circa o treime din necesarul de petrol și gaze al acesteia. "Prin fracturare hidraulică, Germania ar putea ajunge să-și satisfacă peste 35% din cererea de gaze naturale din surse interne", a spus purtătorul de cuvânt.

În martie, premierul Poloniei, Donald Tusk, a declarat că îi va cere cancelarului Germaniei, Angela Merkel, să ia măsuri pentru a reduce dependența Germaniei și a Europei de importurile de gaze din Rusia, pentru a preveni „eventualii pași agresivi ai Rusiei în viitor.

„Energia este din ce în ce mai scumpă în Europa, din cauza ambițiilor nemăsurate ale politicii de mediu, ceea ce ar putea însemna de asemenea o mai mare dependență față de sursele de energie din Rusia. Prin urmare, voi vorbi (cu Merkel) în primul rând despre cum poate Germania să-și corecteze unele acțiuni economice astfel încât dependența față de gazele rusești să nu paralizeze Europa când va avea nevoie să ia o poziție fermă”, a declarat Tusk.

La rândul său, comisarul european pentru Energie, Gunther Oettinger, a îndemnat guvernele statelor europene să permită "proiecte demonstrative" de explorare și exploatare a gazelor de șist fracturare hidraulică, în scopul diversificării surselor de aprovizionare cu energie ale continentului.

 

Semnal important în UE: Germania ar putea ridica interdicția asupra dezvoltării gazelor de șist prin fracturare hidraulică

Category: Explorare si Productie
Creat în Thursday, 05 June 2014 21:20

Germania frackingAutoritățile de la Berlin ar putea ridica anul viitor interdicția asupra explorării și exploatării zăcămintelor de gaze de șist prin metoda fracturării hidraulice, în vigoare de doi ani, cedând lobby-ului marilor întreprinderi industriale, dar și presiunilor politice potrivit cărora Germania ar trebui să-și reducă dependența de importurile de gaze naturale din Rusia și să-și întărească competitivitatea exporturilor în comparație cu companiile concurente din Statele Unite.

Guvernul cancelarului Angela Merkel va lua în discuție vara aceasta un proiect legislativ potrivit căruia se va permite solicitarea de autorizații de explorare și exploatare a gazelor de șist prin fracturare hidraulică. Acordarea acestor autorizații va depinde de efectuarea în prealabil a unor studii de impact asupra mediului, scrie Financial Times. Se estimează că Germania deține 2,3 mii de miliarde de metri cubi de gaze de șist.

Ridicarea interdicției asupra fracturării hidraulice a fost un subiectul unor intense dezbateri și polemici în sânul coaliției de guvernare din Germania. Unii politicieni au pus accentul pe necesitatea reducerii dependenței energetice de Rusia, în timp ce alții au scos în evidență riscurile presupuse de substanțele chimice folosite în fracturarea hidraulică într-o țară intens populată precum Germania.

Cei mai entuziaști susținători ai ridicării interdicției au fost reprezentanții marilor întreprinderi industriale germane. Potrivit acestora, boom-ul gazelor de șist din SUA a dus la ieftinirea exporturilor americane, în detrimentul celor germane, care se confruntă cu costuri mari ale energiei electrice, parte ca urmare a importurilor de gaze rusești, dar și din cauza subvențiilor masive impuse de stat pentru sprijinirea producției de energie din surse regenerabile.

Guvernul scrie Parlamentului

Detalii privind planul de ridicare a interdicției au apărut într-o scrisoare adresată de ministrul german al Economiei, Sigmar Gabriel, șefului Comisiei pentru Buget din Bundestag. În scrisoarea respectivă, Gabriel scria că autorizațiile pentru foraj prin fracturare hidraulică vor trebui aprobate și de autoritățile regionale responsabile cu calitatea apei și că guvernul ia în considerare și alte exigențe, teste și verificări pentru acordarea respectivelor autorizații.

Fracturarea hidraulică, ce presupune pomparea la mare adâncime și cu mare viteză a unui amestec de chimicale, apă și nisip, pentru dizlocarea rezervelor de gaze naturale prinse în roci, va fi interzisă în acele regiuni în care calitatea apei face obiectul unei protecții oficiale speciale, se mai afirmă în scrisoarea citată.

Există studii potrivit cărora substanțele chimice folosite la fracturarea hidraulică în SUA prezintă riscuri potențiale pentru sănătatea oamenilor, dar și pentru mediul înconjurător. În Germania, printre cei care se opun exploatării gazelor de șist se numără puternica industrie a berii, care se teme că fracturarea hidraulică ar putea contamina apa utilizată la fabricarea berii.

Coaliția de guvernare a convenit ca autorizațiile pentru fracturare hidraulică să nu fie acordate decât dacă se dovedește "dincolo de orice îndoială" că nu există nici un risc pentru calitatea apei și cu condiția interzicerii utilizării de substanțe chimice dăunătoare.

Standarde de mediu draconice

Pe de altă parte, potrivit Reuters, ministrul german al Mediului, Barbara Hendricks, al cărei minister este responsabil, alături de cel al Economiei, de reglementarea sectorului extractiv, a indicat că standardele de mediu care vor fi elaborate de guvernul de la Berlin vor fi atât de aspre și exigente încât vor împiedica dezvoltarea pe scară largă a proiectelor de explorare și exploatare a gazelor de șist prin fracturare hidraulică.

Astfel, aceste standarde vor permite, practic, doar explorarea și exploatarea resurselor neconvenționale de gaze naturale din roci impermeabile și nisipuri neporoase (așa-numitul tight gas).

"Cred că fracturarea hidraulică nu este doar dăunătoare pentru mediu și sănătatea populației, ci și supraapreciată ca soluție tehnologică pentru industria energetică. Prioritățile noastre absolute sunt calitatea apei și sănătatea publică", a declarat ministrul.

Rezervele estimate de gaze de șist ale Germaniei sunt semnificativ mai mici decât cele ale Poloniei și Franței, care dețin cele mai mari zăcăminte recuperabile din Europa. Cu toate acestea, gazele de șist ale Germaniei, care sunt concentrate în statele din nordul țării, au totuși potențialul de a satisface pe termen lung o bună parte din consumul național.

Context politic favorabil gazelor de șist

Un purtător de cuvânt al BDI, cea mai mare organizație de lobby a industriei germane, a refuzat să comenteze asupra planurilor guvernamentale privind ridicarea interdicției asupra fracturării hidraulice, dar a arătat că cea mai importantă lecție a actualelor tensiuni politice cu Rusia este aceea că Germania trebuie să-și asigure singură materiile prime de care are nevoie.

Rusia este cel mai mare furnizor de produse energetice al Germaniei, asigurând circa o treime din necesarul de petrol și gaze al acesteia. "Prin fracturare hidraulică, Germania ar putea ajunge să-și satisfacă peste 35% din cererea de gaze naturale din surse interne", a spus purtătorul de cuvânt.

În martie, premierul Poloniei, Donald Tusk, a declarat că îi va cere cancelarului Germaniei, Angela Merkel, să ia măsuri pentru a reduce dependența Germaniei și a Europei de importurile de gaze din Rusia, pentru a preveni „eventualii pași agresivi ai Rusiei în viitor.

„Energia este din ce în ce mai scumpă în Europa, din cauza ambițiilor nemăsurate ale politicii de mediu, ceea ce ar putea însemna de asemenea o mai mare dependență față de sursele de energie din Rusia. Prin urmare, voi vorbi (cu Merkel) în primul rând despre cum poate Germania să-și corecteze unele acțiuni economice astfel încât dependența față de gazele rusești să nu paralizeze Europa când va avea nevoie să ia o poziție fermă”, a declarat Tusk.

La rândul său, comisarul european pentru Energie, Gunther Oettinger, a îndemnat guvernele statelor europene să permită "proiecte demonstrative" de explorare și exploatare a gazelor de șist fracturare hidraulică, în scopul diversificării surselor de aprovizionare cu energie ale continentului.

 

Proprietatea privată asupra resurselor subsolului ridică nivelul de trai al agricultorilor americani cu terenuri închiriate petroliștilor

Category: Explorare si Productie
Creat în Friday, 30 May 2014 12:43

Proprietari fracking bani redeventeBoom-ul american al gazelor și țițeiului extrase din șisturi bituminoase prin metoda fracturării hidraulice a făcut ca, în prezent, în Statele Unite, milioane de oameni să devină peste noapte vecini cu sonde petroliere. Pentru ei, acest lucru înseamnă bani buni încasați lunar sub formă de redevențe de la companiile de petrol și gaze care forează pe pâmânturile lor, dat fiind că, în SUA, drepturile asupra resurselor minerale ale subsolurilor terenurilor private revin proprietarilor acestora.

Pe de altă parte, avântul industriei extractive a dat peste cap peisajul ambiant și modul de viață al multor comunități locale, pe lângă riscurile de mediu asociate cu exploatarea resurselor neconvenționale de hidrocarburi. Astfel că, în multe cazuri, locuitorii din zonele de interes pentru petroliști s-au asociat nu doar pentru a negocia mai eficient redevențele cu companiile, ci și pentru a le impune acestora să investească în tehnologii și proceduri care să facă activitatea de extracție cât mai puțin nocivă și deranjantă, demers în care sunt sprijiniți și de autoritățile locale.

Astfel, fermierul Jim Van Blarcom din Columbia Township, Pennsylvania, își extinde activitatea agricolă grație redevențelor și chiriei lunare pe care le încasează din concesionarea subsolului proprietății sale pentru extracția gazelor naturale.

Acum aproximativ 12 ani, Van Blarcom și alți 150 de proprietari de terenuri au format o asociație, care deținea în total 15.000 de acri de terenuri, și au semnat primul acord de concesiune, transformând această localitate rurală într-una dintre cele mai forate din Bradford County, scrie Fay Observer.

Redevențe de 15%, dar și protecția mediului

Acum aproximativ șapte ani, asociația a renegociat acordul, pentru a obține mai mulți bani și mai multe clauze de protecție față de riscurile de mediu de la compania concesionară.

Practic, toți cei 500 de acri ai familiei Van Blarcom au fost concesionați unei filiale a companiei canadiene de petrol și gaze Talisman Energy Inc. Familia primește redevențe de 15% de pe urma celor nouă sonde răspândite pe terenul său.

Banii obținuți au fost investiți în fermă. Van Blarcom, în vârstă de 63 de ani, spune că ferma sa, Sugar Branch Farms, și-a mărit cu peste 100% efectivul de vite, ajungând la 560, în urma unei achiziții din acest an. Partenerii familiei închiriază un centru de procesare a laptelui aflat la aproape 18 kilometri de casă, iar acum familia intenționează să îl cumpere.

„Am împrumutat niște bani, dar nici pe departe atât de mulți cât ar fi fost nevoie dacă nu încasam redevențe de pe urma concesionării subsolului proprietății”, spune Van Blarcom. Familia a mai cumpărat și viței, a construit spații suplimentare și a achiziționat noi echipamente și mașini.

Un ginere lucra de mult timp la fermă, iar fiul lui Van Blarcom s-a întors acasă acum trei ani pentru a se implica în afacerea familiei. În primăvara aceasta, un al doilea ginere s-a alăturat fermei.

Au existat și incoveniente

Experiența familiei cu compania de petrol și gaze, cu echipele de constructori și cu muncitorii de pe câmpul gazeifer a fost în cea mai mare parte pozitivă, explică Van Blarcom.

„Orice probleme am avut, ei au fost dispuși să lucreze cu noi pentru a le rezolva și a avea grijă să nu ne afecteze proprietatea”, spune el.

Când echipamentele de foraj erau montate, traficul camioanelor pe drumul îngust de țară care ducea la ferma sa era cumplit.

„Aveai camioane de deșeuri, de apă, camioane cu echipamente”, își amintește el. „Treceau o sută de camioane pe zi, care ridicau praful de pe acest drum. Erau pur și simplu prea multe”, povestește bărbatul.

Construcția unei sonde poate lua două sau trei luni. Procesul de fracturare hidraulică poate dura încă o lună. Ambele faze necesită multe camioane și cisterne.

Banii nu sunt o rușine

Dar traficul s-a diminuat considerabil, spune Van Blarcom. Compania a instalat linii de colectare pentru a transporta gazele și conducte pentru a distribui apă în site-urile de foraj pentru operațiunile de fracturare hidraulică.

Unii dintre vecinii fermieri care și-au concesionat și ei dreptul de exploatare a subsolului terenurilor s-au retras din business, iar Van Blarcom le-a cumpărat pământurile. Recunoaște că viața este mai ușoară de când are de încasat redevențe pentru concesiune. „Nu las oamenii să mă facă să mă simt vinovat din cauza acestor bani”, conchide el.

Potrivit unui studiu estimativ al IHS Inc., comandat de industria petrolieră, în 2012, proprietarii americani de terenuri au încasa exclusiv din chirii pentru utilizare plătite de companii peste 500 de milioane de dolari. Suma nu include banii primiți de proprietari ca redevențe pentru producția efectivă de petrol și gaze de pe terenurile lor și care, potrivit altor estimări, ar fi semnificativ mai mare decât cea rezultată din chirii.

Un alt studiu, realizat de Universitatea din San Antonio arată că, în medie, în Texas, redevențele pentru producția de petrol și gaze încasate de proprietari se ridică lunar la circa 600 de dolari/hectar. La asta se adaugă chiriile lunare, precum și bonusul încasat de proprietari la încheierea contractelor cu petroliștii, bonus care, de regulă, este de câteva mii de dolari.

Proprietatea privată asupra resurselor subsolului ridică nivelul de trai al agricultorilor americani cu terenuri închiriate petroliștilor

Category: Explorare si Productie
Creat în Friday, 30 May 2014 12:43

Proprietari fracking bani redeventeBoom-ul american al gazelor și țițeiului extrase din șisturi bituminoase prin metoda fracturării hidraulice a făcut ca, în prezent, în Statele Unite, milioane de oameni să devină peste noapte vecini cu sonde petroliere. Pentru ei, acest lucru înseamnă bani buni încasați lunar sub formă de redevențe de la companiile de petrol și gaze care forează pe pâmânturile lor, dat fiind că, în SUA, drepturile asupra resurselor minerale ale subsolurilor terenurilor private revin proprietarilor acestora.

Pe de altă parte, avântul industriei extractive a dat peste cap peisajul ambiant și modul de viață al multor comunități locale, pe lângă riscurile de mediu asociate cu exploatarea resurselor neconvenționale de hidrocarburi. Astfel că, în multe cazuri, locuitorii din zonele de interes pentru petroliști s-au asociat nu doar pentru a negocia mai eficient redevențele cu companiile, ci și pentru a le impune acestora să investească în tehnologii și proceduri care să facă activitatea de extracție cât mai puțin nocivă și deranjantă, demers în care sunt sprijiniți și de autoritățile locale.

Astfel, fermierul Jim Van Blarcom din Columbia Township, Pennsylvania, își extinde activitatea agricolă grație redevențelor și chiriei lunare pe care le încasează din concesionarea subsolului proprietății sale pentru extracția gazelor naturale.

Acum aproximativ 12 ani, Van Blarcom și alți 150 de proprietari de terenuri au format o asociație, care deținea în total 15.000 de acri de terenuri, și au semnat primul acord de concesiune, transformând această localitate rurală într-una dintre cele mai forate din Bradford County, scrie Fay Observer.

Redevențe de 15%, dar și protecția mediului

Acum aproximativ șapte ani, asociația a renegociat acordul, pentru a obține mai mulți bani și mai multe clauze de protecție față de riscurile de mediu de la compania concesionară.

Practic, toți cei 500 de acri ai familiei Van Blarcom au fost concesionați unei filiale a companiei canadiene de petrol și gaze Talisman Energy Inc. Familia primește redevențe de 15% de pe urma celor nouă sonde răspândite pe terenul său.

Banii obținuți au fost investiți în fermă. Van Blarcom, în vârstă de 63 de ani, spune că ferma sa, Sugar Branch Farms, și-a mărit cu peste 100% efectivul de vite, ajungând la 560, în urma unei achiziții din acest an. Partenerii familiei închiriază un centru de procesare a laptelui aflat la aproape 18 kilometri de casă, iar acum familia intenționează să îl cumpere.

„Am împrumutat niște bani, dar nici pe departe atât de mulți cât ar fi fost nevoie dacă nu încasam redevențe de pe urma concesionării subsolului proprietății”, spune Van Blarcom. Familia a mai cumpărat și viței, a construit spații suplimentare și a achiziționat noi echipamente și mașini.

Un ginere lucra de mult timp la fermă, iar fiul lui Van Blarcom s-a întors acasă acum trei ani pentru a se implica în afacerea familiei. În primăvara aceasta, un al doilea ginere s-a alăturat fermei.

Au existat și incoveniente

Experiența familiei cu compania de petrol și gaze, cu echipele de constructori și cu muncitorii de pe câmpul gazeifer a fost în cea mai mare parte pozitivă, explică Van Blarcom.

„Orice probleme am avut, ei au fost dispuși să lucreze cu noi pentru a le rezolva și a avea grijă să nu ne afecteze proprietatea”, spune el.

Când echipamentele de foraj erau montate, traficul camioanelor pe drumul îngust de țară care ducea la ferma sa era cumplit.

„Aveai camioane de deșeuri, de apă, camioane cu echipamente”, își amintește el. „Treceau o sută de camioane pe zi, care ridicau praful de pe acest drum. Erau pur și simplu prea multe”, povestește bărbatul.

Construcția unei sonde poate lua două sau trei luni. Procesul de fracturare hidraulică poate dura încă o lună. Ambele faze necesită multe camioane și cisterne.

Banii nu sunt o rușine

Dar traficul s-a diminuat considerabil, spune Van Blarcom. Compania a instalat linii de colectare pentru a transporta gazele și conducte pentru a distribui apă în site-urile de foraj pentru operațiunile de fracturare hidraulică.

Unii dintre vecinii fermieri care și-au concesionat și ei dreptul de exploatare a subsolului terenurilor s-au retras din business, iar Van Blarcom le-a cumpărat pământurile. Recunoaște că viața este mai ușoară de când are de încasat redevențe pentru concesiune. „Nu las oamenii să mă facă să mă simt vinovat din cauza acestor bani”, conchide el.

Potrivit unui studiu estimativ al IHS Inc., comandat de industria petrolieră, în 2012, proprietarii americani de terenuri au încasa exclusiv din chirii pentru utilizare plătite de companii peste 500 de milioane de dolari. Suma nu include banii primiți de proprietari ca redevențe pentru producția efectivă de petrol și gaze de pe terenurile lor și care, potrivit altor estimări, ar fi semnificativ mai mare decât cea rezultată din chirii.

Un alt studiu, realizat de Universitatea din San Antonio arată că, în medie, în Texas, redevențele pentru producția de petrol și gaze încasate de proprietari se ridică lunar la circa 600 de dolari/hectar. La asta se adaugă chiriile lunare, precum și bonusul încasat de proprietari la încheierea contractelor cu petroliștii, bonus care, de regulă, este de câteva mii de dolari.

Dezvoltarea zăcămintelor mature de hidrocarburi merge foarte greu în România: lucrări masiv întârziate pe cel puțin 5 perimetre

Category: Explorare si Productie
Creat în Tuesday, 27 May 2014 15:54

ANRM 5 hotarariGuvernul se pregătește să aprobe prelungirea cu 2 până la 3 ani a fazelor de explorare pentru un număr de cinci concesiuni de hidrocarburi care vizează zăcăminte mature, din cauza întârzierii masive a lucrărilor derulate de titularii respectivelor acorduri petroliere.

Motivele de întârziere invocate de concesionari merg de la suspiciunea localnicilor și a autorităților locale privind presupusele intenții ale companiilor de a exploata gaze de șist prin fracturare hidraulică la dificultăți în preluarea perimetrelor de la foștii titulari de concesiuni, insuficiența și slaba calitate a datelor de prospectare și explorare cu privire la aceste perimetre, precum și restricțiile legale în legătură cu scoaterea din circuitul agricol a pajiștilor.

Potrivit Agenției Naționale pentru Resurse Minerale (ANRM), recent au fost elaborate cinci proiecte de hotărâri de Guvern care vizează prelungirea fazelor de explorare pentru tot atâtea concesiuni de petrol și gaze, respectiv pentru perimetrul Siliștea Măgureni, concesionat de compania Fora Oil and Gas SRL, precum și pentru perimetrele Oporelu-Constantinești, Cosminele, Cosești și Chișlaz, concesionate de compania Alpha Metal Oil and Gas SRL.

Toate cele cinci concesiuni vizează zăcăminte mature de petrol și gaze, intens exploatate în trecut și la care vor trebui aplicate tehnologii de recuperare avansată a resurselor de hidrocarburi rămase.

Bănuiți că forează după gaze de șist

Astfel, pentru perimetrul Chișlaz din județul Bihor, concesionat de compania Alpha Metal Oil and Gas SRL, ANRM recomandă prelungirea de la 3 ani la 5 ani a fazei I de explorare. Principalul motiv invocat în cererea de prelungire înaintată de companie este acela că firma întâmpină greutăți în preluarea perimetrului de la fostul titular al acordului petrolier, precum și în colectarea și colectarea de date privind perimetrul de la companiile care le dețineau în custodie, aceste date fiind, pe deasupra, incomplete și dispersate.

În plus, se arată în proiectul de HG, compania poartă negocieri dificile și îndelungate cu autoritățile locale pentru eliberarea certificatului de urbanism necesar forării primei sonde de explorare, existând la nivel local suspiciuni că operațiunile ar viza identificarea gazelor de șist, iar autoritățile impunând realizarea drumului de acces la sondă pe un traseu care să ocolească localitatea Marghita, situată la 10 kilometri de perimetru.

"Este cunoscut faptul că în județul Bihor există în prezent o opoziție față de lucrările petroliere, generată de percepția că acestea ar viza identificarea și exploatarea unor hidrocarburi neconvenționale (în primul rând gaze de șist), ceea ce a condus la întârzieri neprevăzute și cu privire la executarea programului de lucrări în perimetrul Chișlaz. ANRM a eliberat titularului, în data de 20.01.2014, o scrisoare prin care se precizează că programul de lucrări aferent acestui perimetru nu face referire la gazele neconvenționale (gaze de șist) și a întreprins acțiuni în județul Bihor pentru a informa și convinge prin dialog constructiv pe cei în cauză cu privire la starea de fapt și a elimina astfel efectele negative ale acestei percepții care nu corespunde realității", se arată în nota de fundamentare a proiectului de HG.

Cu o situație similară se confruntă în județul Bihor și compania sârbă de petrol și gaze NIS, controlată de Gazprom Neft, divizia petrolieră a gigantului rus Gazprom. Aceasta a solicitat recent ANRM prelungirea de la 3 la 5,5 ani a perioadei de explorare prevăzute în acordul de concesiune cu privire la perimetrul de hidrocarburi EX 2 Tria, din cauza întârzierii masive a lucrărilor de prospecțiuni seismice pe concesiunea respectivă, cauzată de refuzul proprietarilor și autorităților locale din zonă de a permite accesul companiei la terenurile pe care ar urma să se deruleze prospecțiunile, refuz motivat prin suspiciunea că cei de la NIS vizează exploatarea de gaze de șist, prin fracturare hidraulică.

Licențe suprapuse pe același perimetru

Structura petrolieră Chișlaz a fost descoperită în 1992. Producția a fost intermitentă și în cantități mici. Ulterior, toate cele 6 sonde forate au fost abandonate, iar suprafața a fost redată circuitului agricol.

Pentru perimetrul Siliștea Măgureni, concesionat de compania Fora Oil and Gas SRL, ANRM recomandă prelungirea cu 3 ani a fazei I de explorare, de la 3 la 6 ani. Titularul acordului petrolier își justifică cererea prin întârzierea lucrărilor, cauzată, potrivit companiei, de faptul că pentru perimetrul respectiv există și două licențe miniere, iar titularii acestora, respectiv Societatea Națională a Cărbunelui Ploiești și Mirmin SA, nu permit accesul pe anumite suprafețe ale perimetrului.

În plus, Fora Oil and Gas SRL întâmpină greutăți în preluarea perimetrului de la fostul titular al acordului petrolier, precum și în colectarea și colectarea de date privind perimetrul de la companiile care le dețineau în custodie, aceste date fiind, pe deasupra, incomplete și dispersate.

Zăcământul Siliștea Măgureni a fost descoperit în 1910, fiind evaluat, dezvoltat și exploatat cu 94 de sonde, toate acestea fiind în prezent abandonate.

Ani în plus de explorări

Pentru perimetrul Oporelu-Constantinești, concesionat de compania Alpha Metal Oil and Gas SRL, ANRM recomandă prelungirea de la 3 ani la 5 ani și 6 luni a fazei I de explorare. Compania și-a justificat solicitarea de prelungire invocând ca motive de întărziere a lucrărilor dificultățile în preluarea perimetrului de la fostul titular de acord petrolier, precum și în colectarea și colectarea de date privind perimetrul de la companiile care le dețineau în custodie, aceste date fiind, pe deasupra, incomplete și dispersate.

Zăcământul Oporelu-Constantinești a fost descoperit în 1967 și a fost evaluat, dezvoltat și exploatat cu 50 de sonde.

Pentru perimetrul Cosminele, concesionat de compania Alpha Metal Oil and Gas SRL, ANRM recomandă prelungirea de la 3 ani la 5 ani a fazei I de explorare. Compania și-a justificat solicitarea de prelungire invocând ca motive de întărziere a lucrărilor dificultățile în preluarea perimetrului de la fostul titular de acord petrolier, precum și în colectarea și colectarea de date privind perimetrul de la companiile care le dețineau în custodie, aceste date fiind, pe deasupra, incomplete și dispersate.

Restricții privind accesul la pajiști

În plus, compania a invocat faptul că OUG nr. 34/2013 a introdus restricții privind accesarea și utilizarea de către titularii de acorduri petroliere a terenurilor pe care se află pajiști permanente situate în extravilan.

Exploatările petroliere pe perimetrul Cosminele au fost sistate în anul 2000, potrivit proiectului de HG.

Aceleași motive au stat la baza recomandării ANRM de prelungire de la 3 ani la 5 ani a fazei I de explorare pentru perimetrul Cosești, concesionat de compania Alpha Metal Oil and Gas SRL.

Zăcământul Cosești a fost descoperit în 1977, pe el forându-se 11 sonde, din care 2 au produs gaze în cursul testelor de producție, iar celelalte 9 au fost abandonate. Debitul gazelor a scăzut dramatic în cele 6 luni de teste de producție, indicând că zăcământul este limitat și/sau are caracteristici sărace ale rocilor colectoare.

 

Dezvoltarea zăcămintelor mature de hidrocarburi merge foarte greu în România: lucrări masiv întârziate pe cel puțin 5 perimetre

Category: Explorare si Productie
Creat în Tuesday, 27 May 2014 15:54

ANRM 5 hotarariGuvernul se pregătește să aprobe prelungirea cu 2 până la 3 ani a fazelor de explorare pentru un număr de cinci concesiuni de hidrocarburi care vizează zăcăminte mature, din cauza întârzierii masive a lucrărilor derulate de titularii respectivelor acorduri petroliere.

Motivele de întârziere invocate de concesionari merg de la suspiciunea localnicilor și a autorităților locale privind presupusele intenții ale companiilor de a exploata gaze de șist prin fracturare hidraulică la dificultăți în preluarea perimetrelor de la foștii titulari de concesiuni, insuficiența și slaba calitate a datelor de prospectare și explorare cu privire la aceste perimetre, precum și restricțiile legale în legătură cu scoaterea din circuitul agricol a pajiștilor.

Potrivit Agenției Naționale pentru Resurse Minerale (ANRM), recent au fost elaborate cinci proiecte de hotărâri de Guvern care vizează prelungirea fazelor de explorare pentru tot atâtea concesiuni de petrol și gaze, respectiv pentru perimetrul Siliștea Măgureni, concesionat de compania Fora Oil and Gas SRL, precum și pentru perimetrele Oporelu-Constantinești, Cosminele, Cosești și Chișlaz, concesionate de compania Alpha Metal Oil and Gas SRL.

Toate cele cinci concesiuni vizează zăcăminte mature de petrol și gaze, intens exploatate în trecut și la care vor trebui aplicate tehnologii de recuperare avansată a resurselor de hidrocarburi rămase.

Bănuiți că forează după gaze de șist

Astfel, pentru perimetrul Chișlaz din județul Bihor, concesionat de compania Alpha Metal Oil and Gas SRL, ANRM recomandă prelungirea de la 3 ani la 5 ani a fazei I de explorare. Principalul motiv invocat în cererea de prelungire înaintată de companie este acela că firma întâmpină greutăți în preluarea perimetrului de la fostul titular al acordului petrolier, precum și în colectarea și colectarea de date privind perimetrul de la companiile care le dețineau în custodie, aceste date fiind, pe deasupra, incomplete și dispersate.

În plus, se arată în proiectul de HG, compania poartă negocieri dificile și îndelungate cu autoritățile locale pentru eliberarea certificatului de urbanism necesar forării primei sonde de explorare, existând la nivel local suspiciuni că operațiunile ar viza identificarea gazelor de șist, iar autoritățile impunând realizarea drumului de acces la sondă pe un traseu care să ocolească localitatea Marghita, situată la 10 kilometri de perimetru.

"Este cunoscut faptul că în județul Bihor există în prezent o opoziție față de lucrările petroliere, generată de percepția că acestea ar viza identificarea și exploatarea unor hidrocarburi neconvenționale (în primul rând gaze de șist), ceea ce a condus la întârzieri neprevăzute și cu privire la executarea programului de lucrări în perimetrul Chișlaz. ANRM a eliberat titularului, în data de 20.01.2014, o scrisoare prin care se precizează că programul de lucrări aferent acestui perimetru nu face referire la gazele neconvenționale (gaze de șist) și a întreprins acțiuni în județul Bihor pentru a informa și convinge prin dialog constructiv pe cei în cauză cu privire la starea de fapt și a elimina astfel efectele negative ale acestei percepții care nu corespunde realității", se arată în nota de fundamentare a proiectului de HG.

Cu o situație similară se confruntă în județul Bihor și compania sârbă de petrol și gaze NIS, controlată de Gazprom Neft, divizia petrolieră a gigantului rus Gazprom. Aceasta a solicitat recent ANRM prelungirea de la 3 la 5,5 ani a perioadei de explorare prevăzute în acordul de concesiune cu privire la perimetrul de hidrocarburi EX 2 Tria, din cauza întârzierii masive a lucrărilor de prospecțiuni seismice pe concesiunea respectivă, cauzată de refuzul proprietarilor și autorităților locale din zonă de a permite accesul companiei la terenurile pe care ar urma să se deruleze prospecțiunile, refuz motivat prin suspiciunea că cei de la NIS vizează exploatarea de gaze de șist, prin fracturare hidraulică.

Licențe suprapuse pe același perimetru

Structura petrolieră Chișlaz a fost descoperită în 1992. Producția a fost intermitentă și în cantități mici. Ulterior, toate cele 6 sonde forate au fost abandonate, iar suprafața a fost redată circuitului agricol.

Pentru perimetrul Siliștea Măgureni, concesionat de compania Fora Oil and Gas SRL, ANRM recomandă prelungirea cu 3 ani a fazei I de explorare, de la 3 la 6 ani. Titularul acordului petrolier își justifică cererea prin întârzierea lucrărilor, cauzată, potrivit companiei, de faptul că pentru perimetrul respectiv există și două licențe miniere, iar titularii acestora, respectiv Societatea Națională a Cărbunelui Ploiești și Mirmin SA, nu permit accesul pe anumite suprafețe ale perimetrului.

În plus, Fora Oil and Gas SRL întâmpină greutăți în preluarea perimetrului de la fostul titular al acordului petrolier, precum și în colectarea și colectarea de date privind perimetrul de la companiile care le dețineau în custodie, aceste date fiind, pe deasupra, incomplete și dispersate.

Zăcământul Siliștea Măgureni a fost descoperit în 1910, fiind evaluat, dezvoltat și exploatat cu 94 de sonde, toate acestea fiind în prezent abandonate.

Ani în plus de explorări

Pentru perimetrul Oporelu-Constantinești, concesionat de compania Alpha Metal Oil and Gas SRL, ANRM recomandă prelungirea de la 3 ani la 5 ani și 6 luni a fazei I de explorare. Compania și-a justificat solicitarea de prelungire invocând ca motive de întărziere a lucrărilor dificultățile în preluarea perimetrului de la fostul titular de acord petrolier, precum și în colectarea și colectarea de date privind perimetrul de la companiile care le dețineau în custodie, aceste date fiind, pe deasupra, incomplete și dispersate.

Zăcământul Oporelu-Constantinești a fost descoperit în 1967 și a fost evaluat, dezvoltat și exploatat cu 50 de sonde.

Pentru perimetrul Cosminele, concesionat de compania Alpha Metal Oil and Gas SRL, ANRM recomandă prelungirea de la 3 ani la 5 ani a fazei I de explorare. Compania și-a justificat solicitarea de prelungire invocând ca motive de întărziere a lucrărilor dificultățile în preluarea perimetrului de la fostul titular de acord petrolier, precum și în colectarea și colectarea de date privind perimetrul de la companiile care le dețineau în custodie, aceste date fiind, pe deasupra, incomplete și dispersate.

Restricții privind accesul la pajiști

În plus, compania a invocat faptul că OUG nr. 34/2013 a introdus restricții privind accesarea și utilizarea de către titularii de acorduri petroliere a terenurilor pe care se află pajiști permanente situate în extravilan.

Exploatările petroliere pe perimetrul Cosminele au fost sistate în anul 2000, potrivit proiectului de HG.

Aceleași motive au stat la baza recomandării ANRM de prelungire de la 3 ani la 5 ani a fazei I de explorare pentru perimetrul Cosești, concesionat de compania Alpha Metal Oil and Gas SRL.

Zăcământul Cosești a fost descoperit în 1977, pe el forându-se 11 sonde, din care 2 au produs gaze în cursul testelor de producție, iar celelalte 9 au fost abandonate. Debitul gazelor a scăzut dramatic în cele 6 luni de teste de producție, indicând că zăcământul este limitat și/sau are caracteristici sărace ale rocilor colectoare.

 

Gazprom cere ANRM dublarea perioadei de explorare la concesiunea din Bihor, din cauza opoziției locale față de gazele de șist

Category: Explorare si Productie
Creat în Thursday, 22 May 2014 10:15

NIS Gazprom servicii petroliereCompania sârbă de petrol și gaze NIS, controlată de Gazprom Neft, divizia petrolieră a gigantului rus Gazprom, a solicitat Agenției Naționale pentru Resurse Minerale (ANRM) prelungirea cu 2 ani și jumătate, de la 3 la 5,5 ani, a perioadei de explorare prevăzute în acordul de concesiune cu privire la perimetrul de hidrocarburi EX 2 Tria, din județul Bihor, la care NIS deține 85% din drepturi și calitatea de operator al concesiunii. NIS a înaintat această solicitare ANRM din cauza întârzierii masive a lucrărilor de prospecțiuni seismice pe concesiunea respectivă, cauzată de refuzul proprietarilor și autorităților locale din zonă de a permite accesul companiei la terenurile pe care ar urma să se deruleze prospecțiunile, refuz motivat prin suspiciunea că cei de la NIS vizează exploatarea de gaze de șist, prin fracturare hidraulică.

Perimetrul EX 2 Tria are o suprafață de 992 de kilometri pătrați și este situat în județul Bihor. NIS are o participație de 85% la concesiune, restul fiind deținut de compania canadiană East West Petroleum.

"În perimetru se află localizate o parte a municipiului Oradea, stațiunile balneare 1 mai și Băile Felix, cu un important potențial turistic, precum și numeroase comune cu activități agro-zootehnice și industriale. De asemenea, în cadrul perimetrului de explorare EX 2 Tria s-au desfășurat în trecut și se execută și în prezent activități de explorare țiței și gaze naturale, precum și exploatarea gazelor necombustibile (CO2)", se arată în nota de fundamentare a unui proiect de hotărâre de Guvern prin care se aprobă solicitarea NIS de prelungire a perioadei de explorare.

Întârzieri importante

În document se precizează că programul obligatoriu de lucrări aferent primei faze a perioadei de explorare a fost îndeplinit doar parțial de către titularul acordului petrolier, consemnându-se întârzieri importante.

"Principalul motiv al acestor nerealizări îl reprezintă imposibilitatea obținerii de către operatorul NIS Petrol SRL a dreptului de acces la terenurile strict necesare executării lucrărilor prevăzute în program, în primul rând a achiziției de date seismice 2D și în special 3D", se afirmă în nota de fundamentare.

Potrivit sursei citate, accesul titularului la terenurile strict necesare a fost îngreunat în mod considerabil, iar în unele cazuri s-a dovedit a fi imposibil de obținut din cauza opoziției comunităților locale, a unor primării și proprietari de terenuri, față de executarea lucrărilor de explorare petrolieră prevăzute în program.

Această opoziție a fost generată de percepția că astfel de lucrări ar viza în fapt identificarea unor resurse de hidrocarburi neconvenționale, în primul rând gaze de șist. Există și o temere că operațiunile de explorare în general ar afecta potențialul turistic al zonei, precum și condițiile de viață ale locuitorilor și chiar interesele de afaceri – legitime, de altfel – ale unor antreprenori locali, spune Guvernul.

Campanie de "informare și convingere" cu rezultate doar "parțiale"

"Atât titularul, cât și ANRM, au depus, împreună cu prefectura Bihor, eforturi susținute în vederea contracarării acestei opinii prevalente, deoarece ea nu corespunde realității. Au fost informate comunitățile locale și de afaceri, primăriile, consilierii locali la nivel de comună și județ, proprietarii de terenuri, reprezentanții locali ai partidelor politice, precum și mass media, cu privire la obiectul real și exclusiv al lucrărilor de explorare petrolieră și s-au dat asigurări în legătură cu respectarea și protecția dreptului de proprietate, dezdăunarea proprietarilor pentru pierderile de recoltă și alte eventuale pagube cauzate de activitatea de prospecțiuni seismice și respectarea obligațiilor decurgând din reglementările privind protecția mediului înconjurător", se menționează în nota de fundamentare.

Guvernul mai spune că rezultatele obținute prin această campanie de informare și convingere cu privire la starea de fapt sunt până în prezent doar parțiale și precizează că aceste acțiuni și dialogul constructiv cu autoritățile locale și populația continuă în prezent și vor continua și în perioada următoare.

"Precizăm că în acordul de concesiune nu sunt prevăzute lucrări de explorare sau exploatare pentru hidrocarburi neconvenționale. De altfel, nici oferta în baza căreia ANRM a adjudecat firmei East West Petroleum această concesiune nu cuprinde executarea unor astfel de operațiuni", se mai precizează în documentul citat.

Costuri suplimentare de 2,24 milioane dolari

În aceste condiții, pe perimetrul EX 2 Tria nu s-au făcut prospecțiuni seismice 2D decât pe o suprafață de 36 kilometri pătrați, dintr-un total planificat pentru primul an de 100 kilometri pătrați, și nici un fel de prospecțiune seismică 3D, deși planul pentru primul an prevedea prospectarea 3D a 160 kilometri pătrați. Suprafața prospectată este total insuficientă pentru stabilirea chiar cu foarte mare aproximație a locației unei sonde de explorare, subliniază Guvernul.

Din aceste motive, NIS Gazprom Neft a solicitat ANRM, în martie, modificarea duratei primei faze (obligatorii) de explorare de la 2 la 4,5 ani și, implicit, prelungirea cu 2 ani și jumătate, de la 3 la 5,5 ani, a perioadei totale de explorare prevăzute în acordul de concesiune.

Compania a mai cerut și suplimentarea programului obligatoriu de lucrări aferent fazei I de explorare, atât prin devansarea unor lucrări prevăzute pentru faza a II-a, cât și prin angajarea unor lucrări suplimentare de prospecțiuni seismice și studii geologice, geofizice și geochimice, la un cost adițional total estimat la 2,24 milioane dolari.

Un alt motiv de întârziere a lucrărilor a fost, potrivit NIS, acela că studiile și geofizice actuale privind perimetrul EX 2 Tria, realizate de titularul concesiunii, s-au bazat pe profile seismice 2D vechi, datând din anii 1980-1990, calitatea procesării acestora nepermițând realizarea corelării la distanțe mari sau identificarea, cu un grad de risc acceptabil, a prospectelor pentru forarea sondelor de explorare.

ANRM a aprobat toate aceste solicitări ale NIS Gazprom Neft.

Adjudecarea concesiunii EX 2 Tria și semnarea acordului de concesiune au avut loc în 2010, respectiv 2011, date la care "nu exista în județul Bihor vreo opoziție față de lucrările petroliere în general și față de hidrocarburile neconvenționale în special, survenirea acestei situații neputând fi anticipată nici de ANRM și nici de titular", se mai spune în nota de fundamentare.

Vor să reia prospecțiunile

NIS Gazprom Neft a lansat recent mai multe licitații pentru achiziționarea de servicii de prospectare seismică pe cele patru concesiuni de hidrocarburi pe care le deține și le operează în vestul României, având la fiecare participații de câte 85%..

Potrivit unui comunicat al companiei canadiene East West Petroleum, partenerul NIS la cele patru concesiuni, cu participații de câte 15%, după colectarea și interpretarea datelor seismice, pe fiecare dintre cele patru concesiuni vor fi forate câte trei sonde de explorare.

"Forajul sondelor va începe în ultima parte a acestui an sau în prima parte a lui 2015", a declarat CEO-ul East West Petroleum, David Sidoo, adăugând că are încredere în experiența celor de la NIS în Bazinul Panonic, care este de natură să maximizeze șansele de descoperire de zăcăminte de hidrocarburi, odată început forajul.

Repetă că nu caută gaze de șist

Canadienii precizează că activitățile celor două companii în România vizează exclusiv resurse convenționale de hidrocarburi și că toate lucrările vor fi executate în conformitate cu legislația internă și internațională și cu cele mai bune practici în domeniu. Anul trecut, cei de la East West Petroleum au făcut aceeași precizare, subliniind că nu caută hidrocarburi de șist și nu vor folosi fracturarea hidraulică pe perimetrele din România controlate în parteneriat cu NIS.

În august 2013, NIS Gazprom şi Acoustic Geophysical Services din Ungaria au încheiat un contract în baza căruia firma ungară urma să realizeze prospecţiuni seismice 2D şi 3D în România, pe o suprafaţă de 545 kmp şi 84 km liniari, în perimetrul Tria din Bihor. În cele din urmă, însă, contractul nu s-a mai concretizat. Inițial, cei de la NIS intenționau să demareze încă de anul trecut producția comercială pe concesiunile de petrol și gaze deținute în România, lucru care nu s-a întâmplat.

În 2011, firma canadiană East West Petroleum a încheiat un acord cu NIS pentru explorarea a patru blocuri petroliere din vestul României, din judeţele Bihor şi Timiş. Conform acordului anunţat atunci, NIS finanţează toate lucrările, inclusiv pe cele de foraj, revenindu-i 85% din drepturile comerciale rezultate din valorificarea producției.

Lucrări amânate

În martie anul acesta, cei de la NIS declarau, într-o conferință de presă, că vor să își continue planurile de dezvoltare în România, însă pe segmentul de explorare lucrările sunt blocate de mai multă vreme, din cauza ofensivei împotriva gazelor de șist.

“Avem banii pe masă, putem să-i investim și mâine”, spunea directorul general al NIS Petrol România, Vadim Smirnov.

În România, pe partea de explorare și producție, NIS colaborează, în afară de East West Petroleum, cu Moesia Oil and Gas din Irlanda, Zeta Petroleum din Marea Britanie şi Armax Gaz din România, la şase blocuri petroliere, respectiv EX 2 Tria şi EX 3 Băile Felix în Bihor, EX7 Periam, EX8 Biled, DEE EV Jimbolia şi EX12 Crai Nou în Timiş.

 

Gazprom cere ANRM dublarea perioadei de explorare la concesiunea din Bihor, din cauza opoziției locale față de gazele de șist

Category: Explorare si Productie
Creat în Thursday, 22 May 2014 10:15

NIS Gazprom servicii petroliereCompania sârbă de petrol și gaze NIS, controlată de Gazprom Neft, divizia petrolieră a gigantului rus Gazprom, a solicitat Agenției Naționale pentru Resurse Minerale (ANRM) prelungirea cu 2 ani și jumătate, de la 3 la 5,5 ani, a perioadei de explorare prevăzute în acordul de concesiune cu privire la perimetrul de hidrocarburi EX 2 Tria, din județul Bihor, la care NIS deține 85% din drepturi și calitatea de operator al concesiunii. NIS a înaintat această solicitare ANRM din cauza întârzierii masive a lucrărilor de prospecțiuni seismice pe concesiunea respectivă, cauzată de refuzul proprietarilor și autorităților locale din zonă de a permite accesul companiei la terenurile pe care ar urma să se deruleze prospecțiunile, refuz motivat prin suspiciunea că cei de la NIS vizează exploatarea de gaze de șist, prin fracturare hidraulică.

Perimetrul EX 2 Tria are o suprafață de 992 de kilometri pătrați și este situat în județul Bihor. NIS are o participație de 85% la concesiune, restul fiind deținut de compania canadiană East West Petroleum.

"În perimetru se află localizate o parte a municipiului Oradea, stațiunile balneare 1 mai și Băile Felix, cu un important potențial turistic, precum și numeroase comune cu activități agro-zootehnice și industriale. De asemenea, în cadrul perimetrului de explorare EX 2 Tria s-au desfășurat în trecut și se execută și în prezent activități de explorare țiței și gaze naturale, precum și exploatarea gazelor necombustibile (CO2)", se arată în nota de fundamentare a unui proiect de hotărâre de Guvern prin care se aprobă solicitarea NIS de prelungire a perioadei de explorare.

Întârzieri importante

În document se precizează că programul obligatoriu de lucrări aferent primei faze a perioadei de explorare a fost îndeplinit doar parțial de către titularul acordului petrolier, consemnându-se întârzieri importante.

"Principalul motiv al acestor nerealizări îl reprezintă imposibilitatea obținerii de către operatorul NIS Petrol SRL a dreptului de acces la terenurile strict necesare executării lucrărilor prevăzute în program, în primul rând a achiziției de date seismice 2D și în special 3D", se afirmă în nota de fundamentare.

Potrivit sursei citate, accesul titularului la terenurile strict necesare a fost îngreunat în mod considerabil, iar în unele cazuri s-a dovedit a fi imposibil de obținut din cauza opoziției comunităților locale, a unor primării și proprietari de terenuri, față de executarea lucrărilor de explorare petrolieră prevăzute în program.

Această opoziție a fost generată de percepția că astfel de lucrări ar viza în fapt identificarea unor resurse de hidrocarburi neconvenționale, în primul rând gaze de șist. Există și o temere că operațiunile de explorare în general ar afecta potențialul turistic al zonei, precum și condițiile de viață ale locuitorilor și chiar interesele de afaceri – legitime, de altfel – ale unor antreprenori locali, spune Guvernul.

Campanie de "informare și convingere" cu rezultate doar "parțiale"

"Atât titularul, cât și ANRM, au depus, împreună cu prefectura Bihor, eforturi susținute în vederea contracarării acestei opinii prevalente, deoarece ea nu corespunde realității. Au fost informate comunitățile locale și de afaceri, primăriile, consilierii locali la nivel de comună și județ, proprietarii de terenuri, reprezentanții locali ai partidelor politice, precum și mass media, cu privire la obiectul real și exclusiv al lucrărilor de explorare petrolieră și s-au dat asigurări în legătură cu respectarea și protecția dreptului de proprietate, dezdăunarea proprietarilor pentru pierderile de recoltă și alte eventuale pagube cauzate de activitatea de prospecțiuni seismice și respectarea obligațiilor decurgând din reglementările privind protecția mediului înconjurător", se menționează în nota de fundamentare.

Guvernul mai spune că rezultatele obținute prin această campanie de informare și convingere cu privire la starea de fapt sunt până în prezent doar parțiale și precizează că aceste acțiuni și dialogul constructiv cu autoritățile locale și populația continuă în prezent și vor continua și în perioada următoare.

"Precizăm că în acordul de concesiune nu sunt prevăzute lucrări de explorare sau exploatare pentru hidrocarburi neconvenționale. De altfel, nici oferta în baza căreia ANRM a adjudecat firmei East West Petroleum această concesiune nu cuprinde executarea unor astfel de operațiuni", se mai precizează în documentul citat.

Costuri suplimentare de 2,24 milioane dolari

În aceste condiții, pe perimetrul EX 2 Tria nu s-au făcut prospecțiuni seismice 2D decât pe o suprafață de 36 kilometri pătrați, dintr-un total planificat pentru primul an de 100 kilometri pătrați, și nici un fel de prospecțiune seismică 3D, deși planul pentru primul an prevedea prospectarea 3D a 160 kilometri pătrați. Suprafața prospectată este total insuficientă pentru stabilirea chiar cu foarte mare aproximație a locației unei sonde de explorare, subliniază Guvernul.

Din aceste motive, NIS Gazprom Neft a solicitat ANRM, în martie, modificarea duratei primei faze (obligatorii) de explorare de la 2 la 4,5 ani și, implicit, prelungirea cu 2 ani și jumătate, de la 3 la 5,5 ani, a perioadei totale de explorare prevăzute în acordul de concesiune.

Compania a mai cerut și suplimentarea programului obligatoriu de lucrări aferent fazei I de explorare, atât prin devansarea unor lucrări prevăzute pentru faza a II-a, cât și prin angajarea unor lucrări suplimentare de prospecțiuni seismice și studii geologice, geofizice și geochimice, la un cost adițional total estimat la 2,24 milioane dolari.

Un alt motiv de întârziere a lucrărilor a fost, potrivit NIS, acela că studiile și geofizice actuale privind perimetrul EX 2 Tria, realizate de titularul concesiunii, s-au bazat pe profile seismice 2D vechi, datând din anii 1980-1990, calitatea procesării acestora nepermițând realizarea corelării la distanțe mari sau identificarea, cu un grad de risc acceptabil, a prospectelor pentru forarea sondelor de explorare.

ANRM a aprobat toate aceste solicitări ale NIS Gazprom Neft.

Adjudecarea concesiunii EX 2 Tria și semnarea acordului de concesiune au avut loc în 2010, respectiv 2011, date la care "nu exista în județul Bihor vreo opoziție față de lucrările petroliere în general și față de hidrocarburile neconvenționale în special, survenirea acestei situații neputând fi anticipată nici de ANRM și nici de titular", se mai spune în nota de fundamentare.

Vor să reia prospecțiunile

NIS Gazprom Neft a lansat recent mai multe licitații pentru achiziționarea de servicii de prospectare seismică pe cele patru concesiuni de hidrocarburi pe care le deține și le operează în vestul României, având la fiecare participații de câte 85%..

Potrivit unui comunicat al companiei canadiene East West Petroleum, partenerul NIS la cele patru concesiuni, cu participații de câte 15%, după colectarea și interpretarea datelor seismice, pe fiecare dintre cele patru concesiuni vor fi forate câte trei sonde de explorare.

"Forajul sondelor va începe în ultima parte a acestui an sau în prima parte a lui 2015", a declarat CEO-ul East West Petroleum, David Sidoo, adăugând că are încredere în experiența celor de la NIS în Bazinul Panonic, care este de natură să maximizeze șansele de descoperire de zăcăminte de hidrocarburi, odată început forajul.

Repetă că nu caută gaze de șist

Canadienii precizează că activitățile celor două companii în România vizează exclusiv resurse convenționale de hidrocarburi și că toate lucrările vor fi executate în conformitate cu legislația internă și internațională și cu cele mai bune practici în domeniu. Anul trecut, cei de la East West Petroleum au făcut aceeași precizare, subliniind că nu caută hidrocarburi de șist și nu vor folosi fracturarea hidraulică pe perimetrele din România controlate în parteneriat cu NIS.

În august 2013, NIS Gazprom şi Acoustic Geophysical Services din Ungaria au încheiat un contract în baza căruia firma ungară urma să realizeze prospecţiuni seismice 2D şi 3D în România, pe o suprafaţă de 545 kmp şi 84 km liniari, în perimetrul Tria din Bihor. În cele din urmă, însă, contractul nu s-a mai concretizat. Inițial, cei de la NIS intenționau să demareze încă de anul trecut producția comercială pe concesiunile de petrol și gaze deținute în România, lucru care nu s-a întâmplat.

În 2011, firma canadiană East West Petroleum a încheiat un acord cu NIS pentru explorarea a patru blocuri petroliere din vestul României, din judeţele Bihor şi Timiş. Conform acordului anunţat atunci, NIS finanţează toate lucrările, inclusiv pe cele de foraj, revenindu-i 85% din drepturile comerciale rezultate din valorificarea producției.

Lucrări amânate

În martie anul acesta, cei de la NIS declarau, într-o conferință de presă, că vor să își continue planurile de dezvoltare în România, însă pe segmentul de explorare lucrările sunt blocate de mai multă vreme, din cauza ofensivei împotriva gazelor de șist.

“Avem banii pe masă, putem să-i investim și mâine”, spunea directorul general al NIS Petrol România, Vadim Smirnov.

În România, pe partea de explorare și producție, NIS colaborează, în afară de East West Petroleum, cu Moesia Oil and Gas din Irlanda, Zeta Petroleum din Marea Britanie şi Armax Gaz din România, la şase blocuri petroliere, respectiv EX 2 Tria şi EX 3 Băile Felix în Bihor, EX7 Periam, EX8 Biled, DEE EV Jimbolia şi EX12 Crai Nou în Timiş.

 

Protestele împotriva gazelor de șist mai fac o victimă colaterală: Prospecțiuni S.A. și-a dublat pierderea trimestrială

Category: Explorare si Productie
Creat în Thursday, 15 May 2014 19:47

apm-prospectiuniDupă Rompetrol Well Services, protestele împotriva gazelor de șist au mai înregistrat un "succes", afectând profitabilitatea Prospecțiuni S.A., unul dintre cei mai importanți furnizori de servicii geologice şi geofizice din România.

Climatul de teamă impregnat de proteste la nivel local și cheltuielile de exploatare în ascensiune, din cauza iernii, au făcut ca, pe primul trimestru al acestui an, Prospecțiuni S.A. să înregistreze o pierdere netă de 5,19 milioane lei, de peste două ori mai mare decât cea din perioada similară (-2,54 milioane lei).

Potrivit raportului trimestrial al Prospecțiuni, în cursul trimestrului I al anului 2014, compania a efectuat servicii de achiziție date geofizice 2D și 3D cu 5 echipe geofizice, precum și lucrări de procesare date geofizice în baza contractelor încheiate cu: OMV Petrom SA, SNGN Romgaz SA și Chevron.

"Deși cererea de lucrări de achiziție date geofizice 2D și 3D a crescut față de anul 2013, din păcate, în prima parte a anului 2014, aceasta creștere a cerințelor de servicii nu s-a realizat la nivelul așteptat din cauza întârzierii ratificării restului de Acorduri de Concesiune dintre ANRM și companiile câștigătoare din Runda a X a, ca urmare a protestelor împotriva gazelor de șist în diverse zone din țară, din cauza problemelor cauzate de accesul echipelor pe teren, cât și din cauza condițiilor meteorologice nefavorabile", precizează conducerea companiei.

Toată industria este afectată deși numai o companie explorează gaze de șist

Prospecțiuni S.A. atrage atenția că protestele împotriva gazelor de șist au efecte negative asupra întregii industrii de petrol și gaze, pe tot teritoriul țării, deși în România numai o companie deține licență de explorare a gazelor de șist. Restul companiilor explorează gaze convenționale.

În acest an, Prospecțiuni SA a întâmpinat mari probleme în obținerea permiselor de lucru de la autorități (primării, Romsilva, Apele Romane) și a avizelor de la proprietari și arendașii de terenuri, pentru lucrările de achiziție date geofizice, ca urmare a creșterii numărului de proteste împotriva gazelor de șist și a industriei petroliere, în general, Ia nivelul întregii țări.

Cifra de afaceri, în creștere cu 20,1%

Chiar și în aceste condiții, Prospecțiuni SA a înregistrat în primul trimestru al anului 2014 o creștere a cifrei de afaceri cu 13,6 milioane lei, aceasta ajungând la 78,7 milioane lei față de 65,1 milioane lei î perioada similară a anului trecut. Veniturile din exploatare au crescut la rândul lor cu 13 milioane lei, la 81,3 milioane lei comparativ cu 68,3 milioane lei primul trimestru din 2013.

Activitatea în lunile de iarna a implicat o creștere a cheltuielilor din exploatare (85,2 milioane lei, față de 69 milioane lei în 2013) cauzată, în principal, de gradul de accesibilitate scăzut al terenului în această perioadă.

Creșterea cheltuielilor din exploatare a condus la înregistrarea unei pierderi brute de 5,054.904 lei, în creștere cu 3.302.936 lei față de perioada similara a exercițiului anterior, când pierderea înregistrată era de 1.896.647 lei.

Protestele împotriva gazelor de șist mai fac o victimă colaterală: Prospecțiuni S.A. și-a dublat pierderea trimestrială

Category: Explorare si Productie
Creat în Thursday, 15 May 2014 19:47

apm-prospectiuniDupă Rompetrol Well Services, protestele împotriva gazelor de șist au mai înregistrat un "succes", afectând profitabilitatea Prospecțiuni S.A., unul dintre cei mai importanți furnizori de servicii geologice şi geofizice din România.

Climatul de teamă impregnat de proteste la nivel local și cheltuielile de exploatare în ascensiune, din cauza iernii, au făcut ca, pe primul trimestru al acestui an, Prospecțiuni S.A. să înregistreze o pierdere netă de 5,19 milioane lei, de peste două ori mai mare decât cea din perioada similară (-2,54 milioane lei).

Potrivit raportului trimestrial al Prospecțiuni, în cursul trimestrului I al anului 2014, compania a efectuat servicii de achiziție date geofizice 2D și 3D cu 5 echipe geofizice, precum și lucrări de procesare date geofizice în baza contractelor încheiate cu: OMV Petrom SA, SNGN Romgaz SA și Chevron.

"Deși cererea de lucrări de achiziție date geofizice 2D și 3D a crescut față de anul 2013, din păcate, în prima parte a anului 2014, aceasta creștere a cerințelor de servicii nu s-a realizat la nivelul așteptat din cauza întârzierii ratificării restului de Acorduri de Concesiune dintre ANRM și companiile câștigătoare din Runda a X a, ca urmare a protestelor împotriva gazelor de șist în diverse zone din țară, din cauza problemelor cauzate de accesul echipelor pe teren, cât și din cauza condițiilor meteorologice nefavorabile", precizează conducerea companiei.

Toată industria este afectată deși numai o companie explorează gaze de șist

Prospecțiuni S.A. atrage atenția că protestele împotriva gazelor de șist au efecte negative asupra întregii industrii de petrol și gaze, pe tot teritoriul țării, deși în România numai o companie deține licență de explorare a gazelor de șist. Restul companiilor explorează gaze convenționale.

În acest an, Prospecțiuni SA a întâmpinat mari probleme în obținerea permiselor de lucru de la autorități (primării, Romsilva, Apele Romane) și a avizelor de la proprietari și arendașii de terenuri, pentru lucrările de achiziție date geofizice, ca urmare a creșterii numărului de proteste împotriva gazelor de șist și a industriei petroliere, în general, Ia nivelul întregii țări.

Cifra de afaceri, în creștere cu 20,1%

Chiar și în aceste condiții, Prospecțiuni SA a înregistrat în primul trimestru al anului 2014 o creștere a cifrei de afaceri cu 13,6 milioane lei, aceasta ajungând la 78,7 milioane lei față de 65,1 milioane lei î perioada similară a anului trecut. Veniturile din exploatare au crescut la rândul lor cu 13 milioane lei, la 81,3 milioane lei comparativ cu 68,3 milioane lei primul trimestru din 2013.

Activitatea în lunile de iarna a implicat o creștere a cheltuielilor din exploatare (85,2 milioane lei, față de 69 milioane lei în 2013) cauzată, în principal, de gradul de accesibilitate scăzut al terenului în această perioadă.

Creșterea cheltuielilor din exploatare a condus la înregistrarea unei pierderi brute de 5,054.904 lei, în creștere cu 3.302.936 lei față de perioada similara a exercițiului anterior, când pierderea înregistrată era de 1.896.647 lei.

Dilema euroatlantică: cum să subminezi producția de petrol și gaze a Rusiei fără să te împuști singur în picior?

Category: Batalia pe Resurse
Creat în Thursday, 15 May 2014 01:20

 Obama PutinStatele Unite caută metode pentru a-și exercita influența asupra Rusiei și, în mod evident, sectorul energiei este unul esențial în această privință. Petrolul și gazele generează peste 50% din veniturile bugetare ale Moscovei, iar Gazprom și Rosneft, cele mai mari companii energetice ruse, sunt ambele controlate de stat.

Problema este că, în actuala lume globalizată, energia leagă extrem de strâns Rusia de restul lumii, în relații complexe de interdependență. Consumatorii de pe întregul mapamond și în special cei din Europa au nevoie de petrolul și gazele din Rusia la fel de mult pe cât are nevoie Rusia de banii pe care îi încasează din vânzarea lor, scrie Financial Times.

Din acest motiv, impunerea de sancțiuni Rusiei în sectorul de petrol și gaze este o chestiune complicată și sensibilă, iar Statele Unite se străduiesc să găsească soluții pentru ca sancțiunile să nu afecteze interesele statelor care depind de resursele rusești de hidrocarburi.

Sancțiuni selective

Planul americanilor este de a bloca exporturile de tehnologie și echipamente pentru industria rusă de petrol și gaze, însă doar în ceea ce privește proiectele noi de explorare și exploatare de hidrocarburi ale rușilor, derulate prin companiile lor de stat. Scopul este acela de a submina viitorul pe termen lung al industriei energetice rusești, prezervând totodată, pe termen scurt, rolul de prim rang al acesteia în aprovizionarea cu energie a lumii.

"Problema trebuie rezolvată cu scalpelul chirurgului, nu cu securea măcelarului. Avem nevoie de sancțiuni bine targetate, asimetrice, care să le facă rușilor mai mult rău decât ne vor face, inerent, și nouă", spune Robin West, analist la Center for Strategic and International Studies.

În măsura în care regimul sancțiunilor va permite continuarea exporturilor de tehnologie, echipamente și servicii pentru exploatările petroliere și gazeifere rusești aflate în prezent în producție, acestea n-ar trebui să afecteze prea mult actualul nivel al exporturilor de petrol și gaze ale Rusiei.

Ar afecta viitorul energetic al Rusiei

Exporturile de țiței și produse rafinate ale Rusiei, cifrate la circa 7 milioane de barili pe zi, acoperă 8% din consumul global, în timp ce exporturile rusești de gaze naturale, de aproximativ 448 de milioane de metri cubi pe zi, satisfac 30% din cererea consumatorilor europeni.

Chiar și în aceste condiții, interzicerea exporturilor de tehnologie, echipamente și servicii exclusiv pentru proiectele noi de explorare și exploatare de hidrocarburi ale industriei de petrol și gaze a Rusiei ar putea avea un impact semnificativ asupra Moscovei, este de părere Jason Bordoff de la Center on Global Energy Policy al Columbia University.

Asta pentru că a lăsa companii ruse de stat precum Gazprom și Rosneft fără tehnologie de ultimă oră pentru ambițioasele lor proiecte noi ar însemna o piedică serioasă în calea dezvoltării resurselor și industriei de petrol și gaze a Rusiei. Printre cele mai importante proiecte noi ale rușilor în domeniul energiei fosile se numără exploatarea de petrol de șist, dezvoltarea zăcămintelor offshore de hidrocarburi din Arctica sau construirea de terminale de gaze naturale lichefiate.

Business is business

Președintele rus Vladimir Putin a început la începutul anilor 2000 să întărească controlul statului asupra industriei energetice a Rusiei și să reducă influența companiilor occidentale asupra acesteia, însă mai recent a început să încurajeze colaborarea cu aceste companii, conștient că Rusia are nevoie de tehnologia, expertiza și know-how-ul acestora în ceea ce privește forajul în general și fracturarea hidraulică în special, de care rușii vor avea nevoie pentru a-și dezvolta producția de hidrocarburi pe perimetre mai anevoioase.

În 2011, americanii de la ExxonMobil au încheiat un parteneriat strategic cu Rosneft. De atunci, acesta a fost extins, pentru a include explorarea în comun a mărilor Kara, Chukchi și Laptev din Arctica, dezvoltarea zăcămintelor de șist de la Bazenov și Achimov din vestul Siberiei și posibila construire a unui terminal de gaze naturale lichefiate în Rusia extrem orientală.

Royal Dutch Shell are un acord similar cu Gazprom, care a fost de asemenea extins anul trecut pentru a include lucrări de explorare în Arctic și dezvoltarea zăcămintelor de șist din vestul Siberiei. Fără ajutorul companiilor occidentale, astfel de proiecte ar avansa mult mai lent și cu costuri mult mai mari sau ar fi pur și simplu imposibile.

Embargo tehnologic

Sancțiunile nu vor duce la prăbușirea subită a producției de petrol și gaze a Rusiei, însă în timp, reducerea naturală a producției din zăcămintele mature ale țări, neînlocuite de dezvoltarea unora noi sau de stimularea cu metode moderne a celor vechi, va reduce semnificativ veniturile statului rus din exportul de hidrocarburi.

În plus, simpla incertitudine cu privire la perspectivele pe termen lung ale producției de petrol și gaze a Rusiei ar duce la deprecierea acțiunilor la bursă ale Gazprom și Rosneft.

Potrivit estimărilor US Energy Information Administration, sancțiunile mult mai dure impuse Iranului au dus la scăderea capacității de producție de țiței a Teheranului cu circa 10%, la 3,4 milioane de barili pe zi, în intervalul 2009-2013.

Exceptarea companiilor private rusești de petrol și gaze de la aceste sancțiuni privind exporturile de tehnologie, echipamente și servicii ar fi în interesul concurenților privați ai companiilor de stat, cum ar fi producătorul de gaze Novatek, căruia i se va permite probabil să continue dezvoltarea proiectului de gaze naturale lichefiate Yamal, în care îi are ca parteneri pe francezii de la Total.

Cum să faci omletă păstrând intacte ouăle

Sancțiunile ar fi cu atât mai eficiente cu cât ar fi adoptate de mai multe țări. Detaliul este important, întrucât multe firme care au parteneriate cu companii de stat rusești, cum ar fi Shell, nu se află sub jurisdicție americană. Schlumberger, companie de top de servicii petroliere, cu operațiuni semnificative în Rusia, își are sediul juridic în Antilele Olandeze. SeaDrill, care va furniza instalația de foraj pentru sonda de explorare planificată de Exxon în Marea Kara din Arctica, este înregistrată în Insulele Bermude.

Tocmai de aceea, Statele Unite încearcă să convingă țările europene să adopte la rândul lor aceste sancțiuni, însă, în cele din urmă, s-ar putea ca participarea UE la acestea să nici nu fie necesară. Analiștii arată că, atunci când Casa Albă a început să înăsprească embargoul impus Iranului, în 2010, a fost suficient ca americanii să dicteze sancțiuni și asupra companiilor occidentale care intrau în relații de business cu parteneri iranieni pentru a convinge firmele neamericane să nu mai facă tranzacții cu iranienii.

Se pune însă întrebarea: ce se va întâmpla dacă criza din Ucraina va continua? Pentru că, pe măsură ce timpul va trece și efectele sancțiunilor dictate de americani și europeni asupra producției de petrol și gaze a Rusiei se vor accentua, vor suferi tot mai mult și piețele mondiale de energie, ceea ce va duce la majorarea prețurilor la țiței și gaze naturale în întreaga lume.

"Într-o economie globalizată, astfel de sancțiuni nu pot fi impuse fără ca înseși statele care le impun să suporte costurile acestora, costuri care trebuie luate în considerare", conchide Jason Bordoff de la Center on Global Energy Policy al Columbia University.

 

Dilema euroatlantică: cum să subminezi producția de petrol și gaze a Rusiei fără să te împuști singur în picior?

Category: Batalia pe Resurse
Creat în Thursday, 15 May 2014 01:20

 Obama PutinStatele Unite caută metode pentru a-și exercita influența asupra Rusiei și, în mod evident, sectorul energiei este unul esențial în această privință. Petrolul și gazele generează peste 50% din veniturile bugetare ale Moscovei, iar Gazprom și Rosneft, cele mai mari companii energetice ruse, sunt ambele controlate de stat.

Problema este că, în actuala lume globalizată, energia leagă extrem de strâns Rusia de restul lumii, în relații complexe de interdependență. Consumatorii de pe întregul mapamond și în special cei din Europa au nevoie de petrolul și gazele din Rusia la fel de mult pe cât are nevoie Rusia de banii pe care îi încasează din vânzarea lor, scrie Financial Times.

Din acest motiv, impunerea de sancțiuni Rusiei în sectorul de petrol și gaze este o chestiune complicată și sensibilă, iar Statele Unite se străduiesc să găsească soluții pentru ca sancțiunile să nu afecteze interesele statelor care depind de resursele rusești de hidrocarburi.

Sancțiuni selective

Planul americanilor este de a bloca exporturile de tehnologie și echipamente pentru industria rusă de petrol și gaze, însă doar în ceea ce privește proiectele noi de explorare și exploatare de hidrocarburi ale rușilor, derulate prin companiile lor de stat. Scopul este acela de a submina viitorul pe termen lung al industriei energetice rusești, prezervând totodată, pe termen scurt, rolul de prim rang al acesteia în aprovizionarea cu energie a lumii.

"Problema trebuie rezolvată cu scalpelul chirurgului, nu cu securea măcelarului. Avem nevoie de sancțiuni bine targetate, asimetrice, care să le facă rușilor mai mult rău decât ne vor face, inerent, și nouă", spune Robin West, analist la Center for Strategic and International Studies.

În măsura în care regimul sancțiunilor va permite continuarea exporturilor de tehnologie, echipamente și servicii pentru exploatările petroliere și gazeifere rusești aflate în prezent în producție, acestea n-ar trebui să afecteze prea mult actualul nivel al exporturilor de petrol și gaze ale Rusiei.

Ar afecta viitorul energetic al Rusiei

Exporturile de țiței și produse rafinate ale Rusiei, cifrate la circa 7 milioane de barili pe zi, acoperă 8% din consumul global, în timp ce exporturile rusești de gaze naturale, de aproximativ 448 de milioane de metri cubi pe zi, satisfac 30% din cererea consumatorilor europeni.

Chiar și în aceste condiții, interzicerea exporturilor de tehnologie, echipamente și servicii exclusiv pentru proiectele noi de explorare și exploatare de hidrocarburi ale industriei de petrol și gaze a Rusiei ar putea avea un impact semnificativ asupra Moscovei, este de părere Jason Bordoff de la Center on Global Energy Policy al Columbia University.

Asta pentru că a lăsa companii ruse de stat precum Gazprom și Rosneft fără tehnologie de ultimă oră pentru ambițioasele lor proiecte noi ar însemna o piedică serioasă în calea dezvoltării resurselor și industriei de petrol și gaze a Rusiei. Printre cele mai importante proiecte noi ale rușilor în domeniul energiei fosile se numără exploatarea de petrol de șist, dezvoltarea zăcămintelor offshore de hidrocarburi din Arctica sau construirea de terminale de gaze naturale lichefiate.

Business is business

Președintele rus Vladimir Putin a început la începutul anilor 2000 să întărească controlul statului asupra industriei energetice a Rusiei și să reducă influența companiilor occidentale asupra acesteia, însă mai recent a început să încurajeze colaborarea cu aceste companii, conștient că Rusia are nevoie de tehnologia, expertiza și know-how-ul acestora în ceea ce privește forajul în general și fracturarea hidraulică în special, de care rușii vor avea nevoie pentru a-și dezvolta producția de hidrocarburi pe perimetre mai anevoioase.

În 2011, americanii de la ExxonMobil au încheiat un parteneriat strategic cu Rosneft. De atunci, acesta a fost extins, pentru a include explorarea în comun a mărilor Kara, Chukchi și Laptev din Arctica, dezvoltarea zăcămintelor de șist de la Bazenov și Achimov din vestul Siberiei și posibila construire a unui terminal de gaze naturale lichefiate în Rusia extrem orientală.

Royal Dutch Shell are un acord similar cu Gazprom, care a fost de asemenea extins anul trecut pentru a include lucrări de explorare în Arctic și dezvoltarea zăcămintelor de șist din vestul Siberiei. Fără ajutorul companiilor occidentale, astfel de proiecte ar avansa mult mai lent și cu costuri mult mai mari sau ar fi pur și simplu imposibile.

Embargo tehnologic

Sancțiunile nu vor duce la prăbușirea subită a producției de petrol și gaze a Rusiei, însă în timp, reducerea naturală a producției din zăcămintele mature ale țări, neînlocuite de dezvoltarea unora noi sau de stimularea cu metode moderne a celor vechi, va reduce semnificativ veniturile statului rus din exportul de hidrocarburi.

În plus, simpla incertitudine cu privire la perspectivele pe termen lung ale producției de petrol și gaze a Rusiei ar duce la deprecierea acțiunilor la bursă ale Gazprom și Rosneft.

Potrivit estimărilor US Energy Information Administration, sancțiunile mult mai dure impuse Iranului au dus la scăderea capacității de producție de țiței a Teheranului cu circa 10%, la 3,4 milioane de barili pe zi, în intervalul 2009-2013.

Exceptarea companiilor private rusești de petrol și gaze de la aceste sancțiuni privind exporturile de tehnologie, echipamente și servicii ar fi în interesul concurenților privați ai companiilor de stat, cum ar fi producătorul de gaze Novatek, căruia i se va permite probabil să continue dezvoltarea proiectului de gaze naturale lichefiate Yamal, în care îi are ca parteneri pe francezii de la Total.

Cum să faci omletă păstrând intacte ouăle

Sancțiunile ar fi cu atât mai eficiente cu cât ar fi adoptate de mai multe țări. Detaliul este important, întrucât multe firme care au parteneriate cu companii de stat rusești, cum ar fi Shell, nu se află sub jurisdicție americană. Schlumberger, companie de top de servicii petroliere, cu operațiuni semnificative în Rusia, își are sediul juridic în Antilele Olandeze. SeaDrill, care va furniza instalația de foraj pentru sonda de explorare planificată de Exxon în Marea Kara din Arctica, este înregistrată în Insulele Bermude.

Tocmai de aceea, Statele Unite încearcă să convingă țările europene să adopte la rândul lor aceste sancțiuni, însă, în cele din urmă, s-ar putea ca participarea UE la acestea să nici nu fie necesară. Analiștii arată că, atunci când Casa Albă a început să înăsprească embargoul impus Iranului, în 2010, a fost suficient ca americanii să dicteze sancțiuni și asupra companiilor occidentale care intrau în relații de business cu parteneri iranieni pentru a convinge firmele neamericane să nu mai facă tranzacții cu iranienii.

Se pune însă întrebarea: ce se va întâmpla dacă criza din Ucraina va continua? Pentru că, pe măsură ce timpul va trece și efectele sancțiunilor dictate de americani și europeni asupra producției de petrol și gaze a Rusiei se vor accentua, vor suferi tot mai mult și piețele mondiale de energie, ceea ce va duce la majorarea prețurilor la țiței și gaze naturale în întreaga lume.

"Într-o economie globalizată, astfel de sancțiuni nu pot fi impuse fără ca înseși statele care le impun să suporte costurile acestora, costuri care trebuie luate în considerare", conchide Jason Bordoff de la Center on Global Energy Policy al Columbia University.

 

Doar corelație sau și cauzalitate? Savanții cercetează încă legătura dintre fracturarea hidraulică și seisme

Category: Explorare si Productie
Creat în Wednesday, 14 May 2014 17:11

fracturare cutremureUn studiu recent al savanților americani încearcă să stabilească pe o bază mai solidă în ce măsură există sau nu o legătură cauzală între extracția hidrocarburilor de șist prin fracturare hidraulică și intensificarea activității seismice din zonele de exploatare. Autoritățile de reglementare din statul american Ohio au emis deja o serie de norme în această privință pentru industria de petrol și gaze. Însă în măsura în care există realmente o relație de cauzalitate, tot companiile petroliere vor fi cele capabile să-și inoveze tehnologiile utilizate pentru a reduce cât mai mult riscul de producere a cutremurelor.

Pe măsură de fracturarea hidraulică a devenit o tehnologie de exploatare a hidrocarburilor din ce în ce mai frecventă în SUA, numărul seismelor a crescut. Au fost înregistrate mai mult de 100 de cutremure cu magnitudinea 3 sau mai mare în fiecare an din intervalul 2010-2013, comparativ cu o medie anuală de doar 21 pe parcursul celor trei decenii anterioare.

Oamenii de știință americani mai susțin că s-a constatat, de asemenea, o intensificare subită a activității seismice în state de obicei calme din acest punct de vedere, precum Kansas, Oklahoma și Ohio, state care au cunoscut și o creștere rapidă a activitatății de extracție de petrol și gaze.

Dar seismologii abia au început să studieze mai în detaliu conexiunea între extracția de petrol și gaze prin fracturare hidraulică și cutremure. Un studiu recent, care a fost prezentat la adunarea anuală a Societății Seismologice din America (Seismological Society of America), de la sfârșitul lunii trecute, arată că puțurile de stocare a apei uzate (găuri adânci forate pentru a ține milioane de galoane de fluide produce de sondele de petrol și gaze) pot modifica presiunea exercitată pe fisurile din straturile de roci, inducând astfel cutremure care nu s-ar fi produs altfel.

Cele mai multe puțuri de stocare sunt „inocente”

Aceste seisme pot avea loc la zeci de mile depărare de puțurile propriu zise și pot fi inclusiv de dimensiuni mari. Cercetătorii susțin că ar exista o legătură între două cutremure din 2011, cu o magnitudine mai mare de 5, și puțurile pentru apa reziduală rezultată în urma operațiunilor de fracturare hidraulică.

„Acest lucru demonstrează că există un risc semnificativ”, spune Justin Rubinstein, un cercetător geofizician la US Geological Survey.

Pe de altă parte, savanții au ajuns la concluzia că între vasta majoritate a siturilor de stocare a apei uzate și a sondelor de extracție pentru exploatarea petrolului și a gazelor și intensificarea activității seismice nu există nici o legătură cauzală, ceea ce e un lucru bun, din moment ce există mai mult de 30.000 de puțuri de stocare răspîndite pe întreg teritoriul Statelor Unite.

Dar oamenii de știință încă încearcă să-și dea seama care puțuri ar putea induce cutremure puternice, deși chiar și simplul volum de lichid injectat în pământ pare să fie un factor determinant. Acesta este un motiv pentru care fracturarea hidraulică în sine nu pare de natură să inducă seisme. Aproximativ 18,9 milioane de litri de fluide sunt folosite anual la forajul prin fracturare hidraulică, mult mai puțin decât cantitatea de lichid care ajunge în puțurile de stocare.

California nu-i ca Ohio

Ceea ce oamenii de știință au nevoie să facă este să înțeleagă riscul seismic, în special dacă activitatea de extracție a hidrocarburilor se desfășoară în zone cu clădiri și structuri proiectate pentru un risc seismic mai scăzut.

Asta este cu atât mai important cu cât fracturarea hidraulică se desfășoară în multe părți ale țării – precum Oklahoma sau Ohio – unde nu prea s-au produs cutremure semnificative în trecut și unde atât clădirile, cât și oamenii au o toleranță scăzută la mișcări ale pământului. Există puține norme de reglementare referitoare la cum ar trebui ajustate activitățile de extracție a petrolului și a gazelor pentru a se reduce riscul sesmic. Asta pentru că, per ansamblu, există prea puține date, inclusiv statistice și istorice, cu privire la legătura dintre cele două.

„Avem de a face cu un mare gol de politici publice, din cauza lipsei de informații”, spune Gail Atkinson, seismolog la University of Western Ontario. „Avem nevoie de baze de date vaste, atât cu puțurile care fac să se intensifice activitatea seismică, cât și cu cele care nu o fac. asupra puțurilor care induc activitatea seismică și cele care nu o fac”, a adăugat el.

Până în prezent, cutremurele care par să fi fost induse de activitatea de extracție a petrolului și gazelor nu au cauzat pagube mari. Lucrurile ar sta însă cu totul altfel în acele regiuni ale SUA care prezintă riscuri seismice semnificative, precum California, care are rezerve estimate de 15 miliarde de barili de petrol în formațiunea de șisturi bituminoase Monterey, rezerve care ar putea fi accesate doar prin fracturare hidraulică.

Activiștii cu panica, industria – cu inovația

Activiștii de mediu care vor să blocheze extracția hidrocarburilor de șist în California s-au folosit de spaima de cutremure induse de fracturarea hidraulică. În prezent, legislativul californian discută impunerea unui moratoriu asupra fracturării hidraulice, până în momentul în care se va putea demonstra, prin studii științifice, că aceste operațiuni ar putea fi derulate în condiții de siguranță din punct de vedere seismic.

În Ohio, oficialii au stabilit luna aceasta noi norme, care ar permite organismelor de reflementare să oprească operațiunile de fracturare hidraulică dacă monitoarele seismice detectează un cutremur cu o magnitudine de 1 sau mai mare. Însă până la urmă tot companiile petroliere vor fi cele capabile să-și inoveze tehnologiile utilizate pentru a reduce cât mai mult riscul de producere a cutremurelor.

„Sunt convins că este doar o problemă de timp până să ne dăm seama cum să folosim aceste tehnologii într-un fel în care să evităm cutremurele semnificative”, conchide Atkinson de la University of Western Ontario.

 

Doar corelație sau și cauzalitate? Savanții cercetează încă legătura dintre fracturarea hidraulică și seisme

Category: Explorare si Productie
Creat în Wednesday, 14 May 2014 17:11

fracturare cutremureUn studiu recent al savanților americani încearcă să stabilească pe o bază mai solidă în ce măsură există sau nu o legătură cauzală între extracția hidrocarburilor de șist prin fracturare hidraulică și intensificarea activității seismice din zonele de exploatare. Autoritățile de reglementare din statul american Ohio au emis deja o serie de norme în această privință pentru industria de petrol și gaze. Însă în măsura în care există realmente o relație de cauzalitate, tot companiile petroliere vor fi cele capabile să-și inoveze tehnologiile utilizate pentru a reduce cât mai mult riscul de producere a cutremurelor.

Pe măsură de fracturarea hidraulică a devenit o tehnologie de exploatare a hidrocarburilor din ce în ce mai frecventă în SUA, numărul seismelor a crescut. Au fost înregistrate mai mult de 100 de cutremure cu magnitudinea 3 sau mai mare în fiecare an din intervalul 2010-2013, comparativ cu o medie anuală de doar 21 pe parcursul celor trei decenii anterioare.

Oamenii de știință americani mai susțin că s-a constatat, de asemenea, o intensificare subită a activității seismice în state de obicei calme din acest punct de vedere, precum Kansas, Oklahoma și Ohio, state care au cunoscut și o creștere rapidă a activitatății de extracție de petrol și gaze.

Dar seismologii abia au început să studieze mai în detaliu conexiunea între extracția de petrol și gaze prin fracturare hidraulică și cutremure. Un studiu recent, care a fost prezentat la adunarea anuală a Societății Seismologice din America (Seismological Society of America), de la sfârșitul lunii trecute, arată că puțurile de stocare a apei uzate (găuri adânci forate pentru a ține milioane de galoane de fluide produce de sondele de petrol și gaze) pot modifica presiunea exercitată pe fisurile din straturile de roci, inducând astfel cutremure care nu s-ar fi produs altfel.

Cele mai multe puțuri de stocare sunt „inocente”

Aceste seisme pot avea loc la zeci de mile depărare de puțurile propriu zise și pot fi inclusiv de dimensiuni mari. Cercetătorii susțin că ar exista o legătură între două cutremure din 2011, cu o magnitudine mai mare de 5, și puțurile pentru apa reziduală rezultată în urma operațiunilor de fracturare hidraulică.

„Acest lucru demonstrează că există un risc semnificativ”, spune Justin Rubinstein, un cercetător geofizician la US Geological Survey.

Pe de altă parte, savanții au ajuns la concluzia că între vasta majoritate a siturilor de stocare a apei uzate și a sondelor de extracție pentru exploatarea petrolului și a gazelor și intensificarea activității seismice nu există nici o legătură cauzală, ceea ce e un lucru bun, din moment ce există mai mult de 30.000 de puțuri de stocare răspîndite pe întreg teritoriul Statelor Unite.

Dar oamenii de știință încă încearcă să-și dea seama care puțuri ar putea induce cutremure puternice, deși chiar și simplul volum de lichid injectat în pământ pare să fie un factor determinant. Acesta este un motiv pentru care fracturarea hidraulică în sine nu pare de natură să inducă seisme. Aproximativ 18,9 milioane de litri de fluide sunt folosite anual la forajul prin fracturare hidraulică, mult mai puțin decât cantitatea de lichid care ajunge în puțurile de stocare.

California nu-i ca Ohio

Ceea ce oamenii de știință au nevoie să facă este să înțeleagă riscul seismic, în special dacă activitatea de extracție a hidrocarburilor se desfășoară în zone cu clădiri și structuri proiectate pentru un risc seismic mai scăzut.

Asta este cu atât mai important cu cât fracturarea hidraulică se desfășoară în multe părți ale țării – precum Oklahoma sau Ohio – unde nu prea s-au produs cutremure semnificative în trecut și unde atât clădirile, cât și oamenii au o toleranță scăzută la mișcări ale pământului. Există puține norme de reglementare referitoare la cum ar trebui ajustate activitățile de extracție a petrolului și a gazelor pentru a se reduce riscul sesmic. Asta pentru că, per ansamblu, există prea puține date, inclusiv statistice și istorice, cu privire la legătura dintre cele două.

„Avem de a face cu un mare gol de politici publice, din cauza lipsei de informații”, spune Gail Atkinson, seismolog la University of Western Ontario. „Avem nevoie de baze de date vaste, atât cu puțurile care fac să se intensifice activitatea seismică, cât și cu cele care nu o fac. asupra puțurilor care induc activitatea seismică și cele care nu o fac”, a adăugat el.

Până în prezent, cutremurele care par să fi fost induse de activitatea de extracție a petrolului și gazelor nu au cauzat pagube mari. Lucrurile ar sta însă cu totul altfel în acele regiuni ale SUA care prezintă riscuri seismice semnificative, precum California, care are rezerve estimate de 15 miliarde de barili de petrol în formațiunea de șisturi bituminoase Monterey, rezerve care ar putea fi accesate doar prin fracturare hidraulică.

Activiștii cu panica, industria – cu inovația

Activiștii de mediu care vor să blocheze extracția hidrocarburilor de șist în California s-au folosit de spaima de cutremure induse de fracturarea hidraulică. În prezent, legislativul californian discută impunerea unui moratoriu asupra fracturării hidraulice, până în momentul în care se va putea demonstra, prin studii științifice, că aceste operațiuni ar putea fi derulate în condiții de siguranță din punct de vedere seismic.

În Ohio, oficialii au stabilit luna aceasta noi norme, care ar permite organismelor de reflementare să oprească operațiunile de fracturare hidraulică dacă monitoarele seismice detectează un cutremur cu o magnitudine de 1 sau mai mare. Însă până la urmă tot companiile petroliere vor fi cele capabile să-și inoveze tehnologiile utilizate pentru a reduce cât mai mult riscul de producere a cutremurelor.

„Sunt convins că este doar o problemă de timp până să ne dăm seama cum să folosim aceste tehnologii într-un fel în care să evităm cutremurele semnificative”, conchide Atkinson de la University of Western Ontario.

 

Premieră în SUA: petroliști obligați de justiție la plata a 3 milioane dolari despăgubiri pentru o familie afectată de fracturarea hidraulică

Category: Explorare si Productie
Creat în Monday, 12 May 2014 12:02

proces fracturare hidraulicaO familie din Texas care s-a confruntat cu probleme mari de sănătate din cauza operațiunilor de fracturare hidraulică derulate în apropierea proprietății sale este îndreptățită să primească despăgubiri de 2,95 de milioane de dolari de la compania petrolieră ale cărei lucrări de foraj au dus la apariția acestor probleme, a decis un complet de judecată din Dallas.

Familia Parr a dat în judecată compania Aruba Petroleum Inc. în 2011, acuzând-o că a expus-o la gaze, elemente chimice și deșeuri industriale periculoase, care s-au infiltrat în aer de la cele 22 de sonde forate lângă terenul de 16 hectare al familiei, care se află în apropierea câmpului de hidrocarburi de șist Barnett.

Juriul a dat verdictul cu o majoritate de 5 la 1. În motivarea acestuia se afirmă că Aruba „a creat intenționat un prejudiciu privat” familiei Parr și proprietății sale. Instanța a dictat despăgubiri de 275.000 de dolari pentru pierderea valorii proprietății, 2 milioane de dolari pentru suferința și durerile fizice din trecut, 260.000 de dolari pentru suferința și durerile fizice viitoare și 400.000 de dolari despăgubiri morale și pentru suferințe psihice.

Cei de la Aruba au deplâns verdictul, dar nu au precizat dacă vor face sau nu recurs.

„Faptele din acest caz și legea aplicată acestor fapte nu susțin verdictul”, se arată într-o declarațier a companiei. „Aruba este un operator cu experiență în domeniul petrolier și gazeifer, care respectă limitele de poluare a aerului stabilite de autoritățile competente”, se precizează în document.

Ce s-a întâmplat

Familia Parr – Bob, Lisa și fiica lor, Emma – au spus că au fost chinuiți de probleme de sănătate înainte să-și dea seama că s-ar putea ca operațiunile de exploatare a gazelor naturale din imediat apropiere a locuinței lor să fie responsabile cu asta. Conform plângerii, ei au început să resimtă simptome precum sângerare nazală cronică, bătăi neregulate ale inimii, spasme musculare și răni deschise.

De exemplu, Lisa a suferit dificultăți de respirație, stări de rău și amețeală și erupții cutanate de pe urma cărora a rămas cu cicatrici. A mai suferit, de asemenea, supurări ale scalpului și i-au apărut umflături de mărimea unor mingi de ping-pong pe gât. Testele de laborator au arătat că în sângele Lisei erau elemente chimice utilizate la foraj care corespundeau cu cele detectate de autorități la monitorizarea calității aerului de lângă locuința familiei Parr.

Despăgubirile de 3 milioane de dolari dictate de instanță au reprezentat circa 4,5% din ceea ce familia Parr a cerut în ultima plângere, respectiv daune de 66 de milioane de dolari. Asta pentru că juriul a respins acuzația familiei Parr, cum că Aruba ar fi acționat cu rea voință, caz în care s-ar fi dictat daune punitive, care ar fi fost semnificativ mai mari.

Deși s-a opus verdictului, compania Aruba a montat instalații de curățare a aerului la siturile de foraj din apropierea proprietății familiei și a închis sonda care se afla cel mai aproape de locuința acesteia, după ce a familia Parr a intentat proces.

Se va crea sau nu un precedent?

Verdictul este primul de acest tip dictat de instanțele americane în procese similare. Până în prezent, în astfel de cazuri, cei afectați de operațiunile de fracturare hidraulică de obicei cădeau la înțelegere amiabil cu companiile petroliere, primind despăgubiri de la acestea și angajându-se în schimb, prin contract, să păstreze total tăcerea asupra cazului și a înțelegerii semnate.

În alte situații, justiția nu putea căpăta acces la compoziția substanțelor utilizate de companii în activitatea de foraj întrucât aceste informații erau clasificate ca secrete industriale. În acest fel, reclamanții nu puteau demonstra că procesul de extragere a hidrocarburilor a fost propriu-zis cauza prejudiciului.

Unul dintre motivele pentru care procesul familiei Parr este extrem de important este acela că, dacă va fi utilizat ca precedent în spețe similare, nu va mai avea importanță dacă companiile de petrol și gaze au respectat sau nu normele și reglementările în vigoare cu privire la nivelul maxim admis de poluare indus de activitățile lor. Asta pentru că cei de la Aruba au fost acuzați de producere a unui prejudiciu privat, adică de încălcarea regulilor bunei vecinătăți și de interferență ilegitimă în exercitarea drepturilor de proprietate, nu neapărat de nerespectarea vreunei legi specifice cu privire la forajul după petrol și gaze.

"Acest tip de reclamații sunt din ce în ce mai frecvente în regiunile în care forajul după petrol și gaze se desfășoară în apropiere de locuințele și proprietățile oamenilor. Faptul că instanțele acceptă argumentul încălcării regulilor bunei vecinătăți și interferenței ilegitime în exercitarea drepturilor de proprietate este de natură să compenseze neajunsurile reglementărilor oficiale cu privire la activitatea de producție de petrol și gaze", spune Hannah Wiseman, profesor de drept la Universitatea din Florida.

Nu se opun fracturării hidraulice în sine

Alți experți în drept spun însă că, dimpotrivă, sunt slabe șanse ca acest proces să creeze un precedent și un val de decizii similare, tocmai pentru că reclamațiile de producere de prejudicii private prezintă foarte multe detalii particulare și sunt dificil de generalizat.

Interesant este că cei din familia Parr nu se opun câtuși de puțin din principiu activității de extragere a hidrocarburilor de șist prin fracturare hidraulică, ba dimpotrivă, având chiar închiriate câteva terenuri unor companii petroliere. Ei spun că se opun exclusiv forajului iresponsabil.

"Mă gândesc tot timpul: dacă nouă ni s-a întâmplat asta, li se poate întâmpla și altora, din cauza operațiunilor de fracturare hidraulică derulate pe proprietățile noastre", spune Bob Parr.

"Nu ne opunem fracturării hidraulice și forajului după petrol și gaze. Dumnezeule, doar trăim în Texas. Dar cerem companiilor să opereze cu grijă, să raporteze imediat dacă survin scurgeri sau alte accidente și să-și respecte vecinii", spune și Lisa Parr.

Premieră în SUA: petroliști obligați de justiție la plata a 3 milioane dolari despăgubiri pentru o familie afectată de fracturarea hidraulică

Category: Explorare si Productie
Creat în Monday, 12 May 2014 12:02

proces fracturare hidraulicaO familie din Texas care s-a confruntat cu probleme mari de sănătate din cauza operațiunilor de fracturare hidraulică derulate în apropierea proprietății sale este îndreptățită să primească despăgubiri de 2,95 de milioane de dolari de la compania petrolieră ale cărei lucrări de foraj au dus la apariția acestor probleme, a decis un complet de judecată din Dallas.

Familia Parr a dat în judecată compania Aruba Petroleum Inc. în 2011, acuzând-o că a expus-o la gaze, elemente chimice și deșeuri industriale periculoase, care s-au infiltrat în aer de la cele 22 de sonde forate lângă terenul de 16 hectare al familiei, care se află în apropierea câmpului de hidrocarburi de șist Barnett.

Juriul a dat verdictul cu o majoritate de 5 la 1. În motivarea acestuia se afirmă că Aruba „a creat intenționat un prejudiciu privat” familiei Parr și proprietății sale. Instanța a dictat despăgubiri de 275.000 de dolari pentru pierderea valorii proprietății, 2 milioane de dolari pentru suferința și durerile fizice din trecut, 260.000 de dolari pentru suferința și durerile fizice viitoare și 400.000 de dolari despăgubiri morale și pentru suferințe psihice.

Cei de la Aruba au deplâns verdictul, dar nu au precizat dacă vor face sau nu recurs.

„Faptele din acest caz și legea aplicată acestor fapte nu susțin verdictul”, se arată într-o declarațier a companiei. „Aruba este un operator cu experiență în domeniul petrolier și gazeifer, care respectă limitele de poluare a aerului stabilite de autoritățile competente”, se precizează în document.

Ce s-a întâmplat

Familia Parr – Bob, Lisa și fiica lor, Emma – au spus că au fost chinuiți de probleme de sănătate înainte să-și dea seama că s-ar putea ca operațiunile de exploatare a gazelor naturale din imediat apropiere a locuinței lor să fie responsabile cu asta. Conform plângerii, ei au început să resimtă simptome precum sângerare nazală cronică, bătăi neregulate ale inimii, spasme musculare și răni deschise.

De exemplu, Lisa a suferit dificultăți de respirație, stări de rău și amețeală și erupții cutanate de pe urma cărora a rămas cu cicatrici. A mai suferit, de asemenea, supurări ale scalpului și i-au apărut umflături de mărimea unor mingi de ping-pong pe gât. Testele de laborator au arătat că în sângele Lisei erau elemente chimice utilizate la foraj care corespundeau cu cele detectate de autorități la monitorizarea calității aerului de lângă locuința familiei Parr.

Despăgubirile de 3 milioane de dolari dictate de instanță au reprezentat circa 4,5% din ceea ce familia Parr a cerut în ultima plângere, respectiv daune de 66 de milioane de dolari. Asta pentru că juriul a respins acuzația familiei Parr, cum că Aruba ar fi acționat cu rea voință, caz în care s-ar fi dictat daune punitive, care ar fi fost semnificativ mai mari.

Deși s-a opus verdictului, compania Aruba a montat instalații de curățare a aerului la siturile de foraj din apropierea proprietății familiei și a închis sonda care se afla cel mai aproape de locuința acesteia, după ce a familia Parr a intentat proces.

Se va crea sau nu un precedent?

Verdictul este primul de acest tip dictat de instanțele americane în procese similare. Până în prezent, în astfel de cazuri, cei afectați de operațiunile de fracturare hidraulică de obicei cădeau la înțelegere amiabil cu companiile petroliere, primind despăgubiri de la acestea și angajându-se în schimb, prin contract, să păstreze total tăcerea asupra cazului și a înțelegerii semnate.

În alte situații, justiția nu putea căpăta acces la compoziția substanțelor utilizate de companii în activitatea de foraj întrucât aceste informații erau clasificate ca secrete industriale. În acest fel, reclamanții nu puteau demonstra că procesul de extragere a hidrocarburilor a fost propriu-zis cauza prejudiciului.

Unul dintre motivele pentru care procesul familiei Parr este extrem de important este acela că, dacă va fi utilizat ca precedent în spețe similare, nu va mai avea importanță dacă companiile de petrol și gaze au respectat sau nu normele și reglementările în vigoare cu privire la nivelul maxim admis de poluare indus de activitățile lor. Asta pentru că cei de la Aruba au fost acuzați de producere a unui prejudiciu privat, adică de încălcarea regulilor bunei vecinătăți și de interferență ilegitimă în exercitarea drepturilor de proprietate, nu neapărat de nerespectarea vreunei legi specifice cu privire la forajul după petrol și gaze.

"Acest tip de reclamații sunt din ce în ce mai frecvente în regiunile în care forajul după petrol și gaze se desfășoară în apropiere de locuințele și proprietățile oamenilor. Faptul că instanțele acceptă argumentul încălcării regulilor bunei vecinătăți și interferenței ilegitime în exercitarea drepturilor de proprietate este de natură să compenseze neajunsurile reglementărilor oficiale cu privire la activitatea de producție de petrol și gaze", spune Hannah Wiseman, profesor de drept la Universitatea din Florida.

Nu se opun fracturării hidraulice în sine

Alți experți în drept spun însă că, dimpotrivă, sunt slabe șanse ca acest proces să creeze un precedent și un val de decizii similare, tocmai pentru că reclamațiile de producere de prejudicii private prezintă foarte multe detalii particulare și sunt dificil de generalizat.

Interesant este că cei din familia Parr nu se opun câtuși de puțin din principiu activității de extragere a hidrocarburilor de șist prin fracturare hidraulică, ba dimpotrivă, având chiar închiriate câteva terenuri unor companii petroliere. Ei spun că se opun exclusiv forajului iresponsabil.

"Mă gândesc tot timpul: dacă nouă ni s-a întâmplat asta, li se poate întâmpla și altora, din cauza operațiunilor de fracturare hidraulică derulate pe proprietățile noastre", spune Bob Parr.

"Nu ne opunem fracturării hidraulice și forajului după petrol și gaze. Dumnezeule, doar trăim în Texas. Dar cerem companiilor să opereze cu grijă, să raporteze imediat dacă survin scurgeri sau alte accidente și să-și respecte vecinii", spune și Lisa Parr.

Avântul fracturării hidraulice generează o nouă dezbatere: cât de periculoase sunt deșeurile radioactive produse de sonde?

Category: Explorare si Productie
Creat în Thursday, 24 April 2014 09:25

deseuriExploatarea câmpurilor petroliere generează mii de tone de deșeuri cu nivel scăzut de radioactivitate, în contextul în care boom-ul forajului prin fracturare hidraulică din SUA duce la agravarea problemei depozitării ilegale a acestor deșeuri.

Organismele de reglementare americane sunt prinse între grupurile ecologiste și cele care militează în domeniul sănătății publice, care cer norme mai stricte, și industria de petrol și gaze, care susține că ia deja măsuri adecvate pentru prevenirea riscurilor de contaminare.

În timp ce oamenii de știință dezbat în ce măsură expunerea la mici cantități de radiații sporește riscul de apariție a cancerului, Agenția SUA pentru Protecția Mediului spune că nu există deocamdată o bază suficientă de studii pentru a se stabili un nivel maxim de siguranță al acestora, relatează Bloomberg,

Autoritățile statale își intensifică monitorizarea operatorilor de sonde. Pennsylvania și West Virginia își revizuiesc limitele privind nivelurile acceptabile de radiații și își întăresc regulile de depozitare. North Dakota face la fel, după ce s-au găsit grămezi de saci de plastic umplute cu resturi radioactive într-o clădire abandonată, anul acesta.

Tot mai multe sonde

„Avem tot mai multe sonde, care produc într-un un ritm accelerat, și fiecare dintre ele generează volume tot mai mari de deșeuri”, spune Avner Vengosh, profesor de geochimie la Duke University, în Durham, North Carolina, care a studiat acest subiect. Fără o gestionare adecvată, „pur și simplu construim o moștenire de radioactivitate în sute de locații de-a lungul țării”, a avertizat el.

Deșeurile sunt produse secundare rezultat din renașterea forajului după petrol și gaze prin fracturare hidraulică, ce a adus producția de hidrocarburi a SUA la cele mai ridicate niveluri din ultimele trei decenii. Fracturarea hidraulică dislocă, pe lângă hidrocarburi, și radiu, prezent în mod natural în formațiunile geologice de la mare adâncime.

Este vorba despre cea mai recentă provocare de mediu pentru o industrie care a împins SUA mai aproape de independența energetică. Fracturarea hidraulică a provocat îngrijorări și cu privire la posibile riscuri de poluare a pânzei freatice și a aerului, precum și de intensificare a activității seismice.

„Există tot felul de reglementări despre modul de gestionare și transport al deșeurilor, iar noi le respectăm pe toate”, a declarat Andrew Paterson, vicepreședinte la Marcellus Shale Coalition, un grup de lobby care reprezintă companiile active în industria forajului în Pennsylvania, inclusiv Range Resources și Noble Energy. „Este foarte sigur, iar nivelurile de care vorbim sunt chiar foarte scăzute”, a completat el.

Radiu din șisturi bituminoase

Studiile au descoperit niveluri de radiații mai înalte la sondele petroliere începând din 1970, a spus Vangosh. Ceea ce e nou este volumul materialului care este produs. „Chiar a devenit mult mai abundent acum, odată cu intensitatea” forajului, a adăugat el.

Problema o reprezintă șisturile bituminoase, formațuni geologice care conțin imense rezerve de gaze și petrol. Formațiunile de șist adesea conțin și niveluri mai ridicate de radiu decât câmpurile petroliere tradiționale. Radiul un element chimic folosit la diagnosticarea prin radiografie și la tratarea cancerului.

Eliberarea gazelor și a petrolului prin fracturare hidraulică este un proces în care se folosesc cantități mari de apă, forându-se la sute și chiar mii de metri adâncime prin formațiunile de șist. Jetul de apă sub mare presiune care vine de sus prin sonde poate atinge solul și echipamentele de suprafață. Nivelurile de radiații se pot acumula în noroiul de la baza rezervoarelor, pe suprafața conductelor sau pe alte materiale care vin în contact cu apa uzată.

Unele state permit ca materialul contaminat să fie îngropat chiar pe perimetrul de forare. O altă parte ajunge în șanțurile de pe marginea drumurilor, în containere de gunoi sau este dusă în depozite de deșeuri, prin încălcarea normelor locale, spune Scott Radig, director al Direcției de Management al Deșeurilor din cadrul Departamentului de Sănătate Publică din North Dakota.

Reguli mai exigente

Aceasta este una dintre problemele pe care statul încearcă să le rezolve prin proiecte de noi măsuri anunțate recent, care le cer operatorilor de sonde să instaleze containere rezistente la scurgeri pentru depozitare termporară la fața locului și să folosească cisterne special licențiate pentru deșeuri. North Dakota, cel mai mare stat american producător de petrol după Texas, a comandat un studiu privind riscurile radiațiilor generate de exploatările petroliere, a spus Radig.

Între timp, la depozitele de deșeuri din North Dakota s-au instalat detectoare de radiații, în încercarea de a depista încărcăturile care depășesc actualele limite maxime fixate de autorități. Când nivelul maxim este depășit, surplusul trebuie evacuat și transportat la sute de mile distanță, în gropi de gunoi ale statelor vecine, care au limite mai puțin restrictive.

Pe 28 februarie, oficialii din North Dakota au găsit sute de supape de filtrare radioactive, folosite pentru a colecta apa uzată din sonde, aruncate într-o clădire abadonată din Noonan, chiar la sud de frontiera canadiană. Filtrele au prezentat o cantitate de radiații de 0.4 microsiverți pe oră, de aproximativ cinci ori mai mult decât nivelul de bază, care se înregistrează în mod natural în zonă, a spus Radig.

Cantitatea este mult mai mică decât cea de 15 microsiverți care se transmite printr-o radiografie dentară. Ar putea fi totuși periculoasă, dacă oamenii s-ar apropia destul de mult pentru a inhala sau înghiți praf radioactiv, explică Radig. Nivelurile de radiații pot de asemenea să crească dacă se acumulează deșeuri în natură.

Petroliștii spun că situația e sub control

„Numai să menționezi cuvântul „radioactiv” și îi sperie pe mulți oameni”, adaugă Radig. „Sunt nervoși pe ceea ce se întâmplă”, a explicat el. Agenția sa a primit mai mult de 12 rapoarte anul acesta privind deșeuri provenite de la câmpuri petroliere care au fost respinse la depozitare din cauza îngrijorărilor privind radiațiile.

Doar sondele din North Dakota pot produce 27 de tone pe zi supape de filtrare, a spus Radig, citând estimarea unui transportator privat. În timp ce cea mai mare parte a materialului este gestionată corect, este „clar că nu e suficient. Sigur există unele depozite ilegale”.

Statul a angajat recent o companie pentru a îndepărta supapele de filtrare de la Noonan. Operațiunea va costa aproximativ 13.000 de dolari și va fi finanțată dintr-un fond constituit de industria extractivă pentru a curăța sondele de petrol și gaze abandonate, conform unei declarații a Departamentului pentru Sănătatea Publică.

Companiile producătoare de petrol și gaze s-au confruntat cu deșeuri radioactive timp de decenii, a spus Kari Cuttind, vicepreședinte al North Dakota Petroleum Council, un grup local de lobby al industriei. „Majoritatea companiilor care au fost active în alte operațiuni cu hidrocarburi de șist știu cum să gestioneze asta”, a spus reprezentantul grupului. „Nu tolerăm depozitarea ilegală sau managementul inadecvat de nicio natură”, a conchis ea.

Deșeuri îngropate pe perimetrele de foraj

În West Virginia, traversată de formațiunea de șisturi Marcellus, legiuitorii au votat luna trecută să solicite depozitelor de deșeuri instalarea monitoare de detectare a radiațiilor și construirea de celule separate izolate destinate depozitării deșeurilor lăsate de foraj. Legea, semnată de guvernatorul Earl Ray Tomblin pe 31 martie, a extins de asemenea cantitatea de deșeuri petroliere și gazeifere pe care depozitele le pot primi.

Cu măsuri de precauție adecvate, depozitele sunt cele mai sigure locuri pentru deșeuri, a spus Thomas Aluise, un purtător de cuvânt al Departamentului pentru Protecția Mediului. „Mulți operatori pur și simplu le îngropau pe perimetrele de foraj, neverificate, de-a lungul statului”, a explicat el.

Chiar dacă nu e clar câte deșeuri din foraj se produc la nivel național, cantitățile totale pe state sunt în creștere. Depozitele din West Virginia au acceptat 721.000 de tone de deșeuri provenite din foraj în 2013, o cifră care nu include încărcăturile respinse din cauză că au depășit limitele maxime admise de radiații. Tonajul pe lună a crescut de mai mult de trei ori din iulie 2012, când s-au făcut primele înregistrări, până în decembrie anul trecut.

În Pennsylvania, epicentrul boom-ului Marcellus, industria producătoare de petrol și gaze a trimis 1,3 milioane de tone spre depozitele de deșeuri anul trecut. Această cantitate a inclus 16.000 de tone de material radioactiv, potrivit Lisei Kasianowitz, un purtător de cuvânt al Departamentului de stat pentru Protecția Mediului.

Pennsylvania le permite producătorilor de petrol și gaze să îngroape unele deșeuri pe perimetrele de foraj, în puțuri izolate. Autoritățile statale sunt în curs de elaborare a unor reguli pentru a descuraja această practică, a spus Kasianowitz. Mai multe schimbări ar putea apărea după ce Pennsylvania va finaliza studiul privind riscurile radiațiilor. Rezultatele sunt așteptate mai târziu anul acesta, a spus ea.

Texas și-a revizuit ultima dată regulile privind materialele radioactve în 2003 și în prezent nu are niciun plan să le schimbe, a spus Ramona Nye, un purtător de cuvânt al comisiei statale care monitorizează forajul. Statul permite ca deșeurile să fie duse la depozite, să fie îngropate pe perimetre sau să fie amestecate în solul din apropiere, atâta vreme cât acestea sunt tratate pentru a reduce nivelul radiațiilor sub limita maximă acceptată.

Regulile sunt „mai mult decât adecvate” pentru a gestiona în siguranță deșeurile din petrol și gaze, a spus Nye.

Avântul fracturării hidraulice generează o nouă dezbatere: cât de periculoase sunt deșeurile radioactive produse de sonde?

Category: Explorare si Productie
Creat în Thursday, 24 April 2014 09:25

deseuriExploatarea câmpurilor petroliere generează mii de tone de deșeuri cu nivel scăzut de radioactivitate, în contextul în care boom-ul forajului prin fracturare hidraulică din SUA duce la agravarea problemei depozitării ilegale a acestor deșeuri.

Organismele de reglementare americane sunt prinse între grupurile ecologiste și cele care militează în domeniul sănătății publice, care cer norme mai stricte, și industria de petrol și gaze, care susține că ia deja măsuri adecvate pentru prevenirea riscurilor de contaminare.

În timp ce oamenii de știință dezbat în ce măsură expunerea la mici cantități de radiații sporește riscul de apariție a cancerului, Agenția SUA pentru Protecția Mediului spune că nu există deocamdată o bază suficientă de studii pentru a se stabili un nivel maxim de siguranță al acestora, relatează Bloomberg,

Autoritățile statale își intensifică monitorizarea operatorilor de sonde. Pennsylvania și West Virginia își revizuiesc limitele privind nivelurile acceptabile de radiații și își întăresc regulile de depozitare. North Dakota face la fel, după ce s-au găsit grămezi de saci de plastic umplute cu resturi radioactive într-o clădire abandonată, anul acesta.

Tot mai multe sonde

„Avem tot mai multe sonde, care produc într-un un ritm accelerat, și fiecare dintre ele generează volume tot mai mari de deșeuri”, spune Avner Vengosh, profesor de geochimie la Duke University, în Durham, North Carolina, care a studiat acest subiect. Fără o gestionare adecvată, „pur și simplu construim o moștenire de radioactivitate în sute de locații de-a lungul țării”, a avertizat el.

Deșeurile sunt produse secundare rezultat din renașterea forajului după petrol și gaze prin fracturare hidraulică, ce a adus producția de hidrocarburi a SUA la cele mai ridicate niveluri din ultimele trei decenii. Fracturarea hidraulică dislocă, pe lângă hidrocarburi, și radiu, prezent în mod natural în formațiunile geologice de la mare adâncime.

Este vorba despre cea mai recentă provocare de mediu pentru o industrie care a împins SUA mai aproape de independența energetică. Fracturarea hidraulică a provocat îngrijorări și cu privire la posibile riscuri de poluare a pânzei freatice și a aerului, precum și de intensificare a activității seismice.

„Există tot felul de reglementări despre modul de gestionare și transport al deșeurilor, iar noi le respectăm pe toate”, a declarat Andrew Paterson, vicepreședinte la Marcellus Shale Coalition, un grup de lobby care reprezintă companiile active în industria forajului în Pennsylvania, inclusiv Range Resources și Noble Energy. „Este foarte sigur, iar nivelurile de care vorbim sunt chiar foarte scăzute”, a completat el.

Radiu din șisturi bituminoase

Studiile au descoperit niveluri de radiații mai înalte la sondele petroliere începând din 1970, a spus Vangosh. Ceea ce e nou este volumul materialului care este produs. „Chiar a devenit mult mai abundent acum, odată cu intensitatea” forajului, a adăugat el.

Problema o reprezintă șisturile bituminoase, formațuni geologice care conțin imense rezerve de gaze și petrol. Formațiunile de șist adesea conțin și niveluri mai ridicate de radiu decât câmpurile petroliere tradiționale. Radiul un element chimic folosit la diagnosticarea prin radiografie și la tratarea cancerului.

Eliberarea gazelor și a petrolului prin fracturare hidraulică este un proces în care se folosesc cantități mari de apă, forându-se la sute și chiar mii de metri adâncime prin formațiunile de șist. Jetul de apă sub mare presiune care vine de sus prin sonde poate atinge solul și echipamentele de suprafață. Nivelurile de radiații se pot acumula în noroiul de la baza rezervoarelor, pe suprafața conductelor sau pe alte materiale care vin în contact cu apa uzată.

Unele state permit ca materialul contaminat să fie îngropat chiar pe perimetrul de forare. O altă parte ajunge în șanțurile de pe marginea drumurilor, în containere de gunoi sau este dusă în depozite de deșeuri, prin încălcarea normelor locale, spune Scott Radig, director al Direcției de Management al Deșeurilor din cadrul Departamentului de Sănătate Publică din North Dakota.

Reguli mai exigente

Aceasta este una dintre problemele pe care statul încearcă să le rezolve prin proiecte de noi măsuri anunțate recent, care le cer operatorilor de sonde să instaleze containere rezistente la scurgeri pentru depozitare termporară la fața locului și să folosească cisterne special licențiate pentru deșeuri. North Dakota, cel mai mare stat american producător de petrol după Texas, a comandat un studiu privind riscurile radiațiilor generate de exploatările petroliere, a spus Radig.

Între timp, la depozitele de deșeuri din North Dakota s-au instalat detectoare de radiații, în încercarea de a depista încărcăturile care depășesc actualele limite maxime fixate de autorități. Când nivelul maxim este depășit, surplusul trebuie evacuat și transportat la sute de mile distanță, în gropi de gunoi ale statelor vecine, care au limite mai puțin restrictive.

Pe 28 februarie, oficialii din North Dakota au găsit sute de supape de filtrare radioactive, folosite pentru a colecta apa uzată din sonde, aruncate într-o clădire abadonată din Noonan, chiar la sud de frontiera canadiană. Filtrele au prezentat o cantitate de radiații de 0.4 microsiverți pe oră, de aproximativ cinci ori mai mult decât nivelul de bază, care se înregistrează în mod natural în zonă, a spus Radig.

Cantitatea este mult mai mică decât cea de 15 microsiverți care se transmite printr-o radiografie dentară. Ar putea fi totuși periculoasă, dacă oamenii s-ar apropia destul de mult pentru a inhala sau înghiți praf radioactiv, explică Radig. Nivelurile de radiații pot de asemenea să crească dacă se acumulează deșeuri în natură.

Petroliștii spun că situația e sub control

„Numai să menționezi cuvântul „radioactiv” și îi sperie pe mulți oameni”, adaugă Radig. „Sunt nervoși pe ceea ce se întâmplă”, a explicat el. Agenția sa a primit mai mult de 12 rapoarte anul acesta privind deșeuri provenite de la câmpuri petroliere care au fost respinse la depozitare din cauza îngrijorărilor privind radiațiile.

Doar sondele din North Dakota pot produce 27 de tone pe zi supape de filtrare, a spus Radig, citând estimarea unui transportator privat. În timp ce cea mai mare parte a materialului este gestionată corect, este „clar că nu e suficient. Sigur există unele depozite ilegale”.

Statul a angajat recent o companie pentru a îndepărta supapele de filtrare de la Noonan. Operațiunea va costa aproximativ 13.000 de dolari și va fi finanțată dintr-un fond constituit de industria extractivă pentru a curăța sondele de petrol și gaze abandonate, conform unei declarații a Departamentului pentru Sănătatea Publică.

Companiile producătoare de petrol și gaze s-au confruntat cu deșeuri radioactive timp de decenii, a spus Kari Cuttind, vicepreședinte al North Dakota Petroleum Council, un grup local de lobby al industriei. „Majoritatea companiilor care au fost active în alte operațiuni cu hidrocarburi de șist știu cum să gestioneze asta”, a spus reprezentantul grupului. „Nu tolerăm depozitarea ilegală sau managementul inadecvat de nicio natură”, a conchis ea.

Deșeuri îngropate pe perimetrele de foraj

În West Virginia, traversată de formațiunea de șisturi Marcellus, legiuitorii au votat luna trecută să solicite depozitelor de deșeuri instalarea monitoare de detectare a radiațiilor și construirea de celule separate izolate destinate depozitării deșeurilor lăsate de foraj. Legea, semnată de guvernatorul Earl Ray Tomblin pe 31 martie, a extins de asemenea cantitatea de deșeuri petroliere și gazeifere pe care depozitele le pot primi.

Cu măsuri de precauție adecvate, depozitele sunt cele mai sigure locuri pentru deșeuri, a spus Thomas Aluise, un purtător de cuvânt al Departamentului pentru Protecția Mediului. „Mulți operatori pur și simplu le îngropau pe perimetrele de foraj, neverificate, de-a lungul statului”, a explicat el.

Chiar dacă nu e clar câte deșeuri din foraj se produc la nivel național, cantitățile totale pe state sunt în creștere. Depozitele din West Virginia au acceptat 721.000 de tone de deșeuri provenite din foraj în 2013, o cifră care nu include încărcăturile respinse din cauză că au depășit limitele maxime admise de radiații. Tonajul pe lună a crescut de mai mult de trei ori din iulie 2012, când s-au făcut primele înregistrări, până în decembrie anul trecut.

În Pennsylvania, epicentrul boom-ului Marcellus, industria producătoare de petrol și gaze a trimis 1,3 milioane de tone spre depozitele de deșeuri anul trecut. Această cantitate a inclus 16.000 de tone de material radioactiv, potrivit Lisei Kasianowitz, un purtător de cuvânt al Departamentului de stat pentru Protecția Mediului.

Pennsylvania le permite producătorilor de petrol și gaze să îngroape unele deșeuri pe perimetrele de foraj, în puțuri izolate. Autoritățile statale sunt în curs de elaborare a unor reguli pentru a descuraja această practică, a spus Kasianowitz. Mai multe schimbări ar putea apărea după ce Pennsylvania va finaliza studiul privind riscurile radiațiilor. Rezultatele sunt așteptate mai târziu anul acesta, a spus ea.

Texas și-a revizuit ultima dată regulile privind materialele radioactve în 2003 și în prezent nu are niciun plan să le schimbe, a spus Ramona Nye, un purtător de cuvânt al comisiei statale care monitorizează forajul. Statul permite ca deșeurile să fie duse la depozite, să fie îngropate pe perimetre sau să fie amestecate în solul din apropiere, atâta vreme cât acestea sunt tratate pentru a reduce nivelul radiațiilor sub limita maximă acceptată.

Regulile sunt „mai mult decât adecvate” pentru a gestiona în siguranță deșeurile din petrol și gaze, a spus Nye.

Țeapa gazelor de șist de peste Prut? Irlandezii de la Aminex renunță la Republica Moldova, preferând Tanzania

Category: Explorare si Productie
Creat în Wednesday, 23 April 2014 09:08

Gaze de sist Republica Moldova BUNCompania irlandeză de petrol și gaze Aminex Plc intenționează să-și vândă participațiile pe care le deține la două concesiuni de câmpuri de hidrocarburi din Republica Moldova și să se concentreze pe operațiunile derulate în Africa, în special în Tanzania.

"Urmându-ne strategia de a ne concentra pe Africa, vom renunța, în timp, la participațiile din Republica Moldova, obținute prin preluarea companiei Canyon Oil and Gas Ltd în 2014. Avem un acord de parteneriat cu un operator local și nu avem în plan alte cheltuieli de capital în această țară", se arată în raportul anual pe 2013 al Aminex.

În documentul citat se menționează că, în urma achiziției Canyon, Aminex a preluat și un acord de parteneriat cu compania din Republica Moldova Valiexchimp SRL, care deține licențe pentru câmpurile de hidrocarburi Văleni și Victorovca.

"De la semnarea acordului și anterior achiziției de către Aminex, Canyon a forat două sonde. Prima a intrat deja în producție, iar la c-a de-a doua se așteaptă începerea producției în 2014. Întrucât conducerea companiei consideră că activele din Republica Moldova nu fac parte din core business-ul Aminex, nu există planuri pentru forarea de noi sonde, iar compania va face demersuri pentru a renunța la participațiile deținute", se afirmă în raportul anual al Aminex.

Perimetre situate lângă granița cu România

În octombrie 2013, Canyon Oil and Gas Ltd. a semnat un acord cu compania irlandeză Aminex, prin care preluau integral Canyon Oil and Gas Ltd. Principalele operațiuni ale celor de la Aminex se derulează în Tanzania, unde firma deține două concesiuni de gaze naturale. În acord se specifică faptul că activele Canyon Oil and Gas Ltd.din Republica Moldova sunt estimate la circa 2 milioane de dolari.

Odată cu preluarea companiei, Aminex l-a recrutat și pe directorul de operațiuni al Canyon, Philip Thompson. Thompson este și fondator al San Leon Energy, unul din liderii industriei gazelor de șist din Europa, cu operațiuni semnificative în acest sector în Polonia, Ucraina și Spania. Miliardarul George Soros controlează un pachet de circa 23% din acțiunile San Leon Energy, prin intermediul companiei sale de administrare de fonduri de hedging, Soros Fund Management. San Leon Energy, fosta Aurelian Oil&Gas, deține o concesiune de gaze și în România, la Bîlca, în județul Suceava, în apropiere de Mănăstirea Putna.

Canyon Oil and Gas Ltd anunța, toamna trecută, că intenționează să deruleze lucrări de explorare după gaze și petrol de șist, prin fracturare hidraulică, în Republica Moldova, în apropiere de granița cu România, în vederea demarării ulterioare a producției comerciale.

Canyon Oil and Gas Ltd. deținea două perimetre de hidrocarburi în Republica Moldova, respectiv unul de petrol, aflat deja în producție (Văleni) și două de gaze naturale (Victorovca și Baimaclia), situate aproape de granița cu România, în raionul Cahul, la mică distanță de Galați. Britanicii suportau integral costurile de dezvoltare a perimetrelor respective și beneficiau de 80% din veniturile rezultate din exploatarea acestora.

Restul revenea companiei locale din Republica Moldova Valiexchimp SRL, controlată de omul de afaceri basarabean Valentin Bodișteanu, firmă care deține și licențele pentru concesiunile respective.

Vorbeau de o colaborare cu geologii din Chișinău

Într-o prezentare a Canyon Oil and Gas Ltd. pentru potențiali investitori se arăta că firma britanică are ca țintă explorarea după gaze și petrol de șist în Republica Moldova, prin fracturare hidraulică, în vederea demarării ulterioare a producției comerciale.

„Canyon colaborează în prezent cu Ministerul Geologiei la întocmirea în parteneriat a unui studiu preliminar, în scopul unei mai bune înțelegeri a sistemului de șisturi bituminoase”, se afirma în documentul citat.

Canyon Oil and Gas Ltd. a fost înființată în aprilie 2011. Până toamna trecută, compania investise direct 1 milion de dolari în Republica Moldova, forând două sonde în cadrul perimetrului petrolier Văleni. Prima din acestea a produs circa 2.500 de barili de petrol în intervalul februarie-august 2013, la un cost net de 70 de dolari/baril, potrivit prezentării companiei, iar cealaltă a intrat în producție în septembrie anul trecut.

Planurile celor de la Canyon Oil and Gas Ltd. prevedeau dublarea producției la Văleni, prin upgradarea facilităților de extracție, respectiv instalarea de echipament suplimentar modern de foraj.

Speranțe moldovenești, bazate pe descoperiri din Ucraina

Potrivit adevărul.ro, anul trecut, vicepremierul Republicii Moldova, Valeriu Lazăr, declara că, pe termen mediu şi lung, o sursă de energie pentru Republica Moldova ar putea fi gazele de șist, în condițiile în care zăcăminte de acest tip au fost descoperite în Ucraina, în zonele limitrofe cu România şi Republica Moldova. Din studiile efectuate de compania americană EuroGas pe teritoriile Poloniei şi Ucrainei, precum şi în regiunea Mării Negre, a rezultat că este foarte probabilă prezența gazelor de șist şi pe teritoriul Republicii Moldova.

Potrivit prezentării citate a celor de la Canyon Oil and Gas Ltd., strategia companiei presupunea asumarea de riscuri minime, precum și demararea și derularea rapidă a producției pe perimetrele de hidrocarburi deținute, britanicii promițând potențialilor investitori câștiguri semnificative în timp scurt.

Valiexchimp SRL este liderul industriei de petrol și gaze din Republica Moldova, patronul firmei, Valentin Bodișteanu, fiind și președintele organizației profesionale și de lobby a importatorilor și distribuitorilor moldoveni de petrol și produse petroliere, Importcompetrol. Valiexchimp SRL este unicul deținător de licențe de explorare și exploatare hidrocarburi din Basarabia.

Bodișteanu controlează, de asemenea, singura rafinărie din Basarabia, de la Comrat, cu o capacitate de procesare de circa 50.000 de tone pe an, unde se prelucrează țiței extras din perimetrul Văleni, a cărui licență este deținută tot de Valiexchimp SRL.

A fost o țeapă?

Potrivit Timpul.md, patronul Valiexchimp SRL, Valentin Bodișteanu declara, în noiembrie anul trecut, că Valiexchimp nu mai colaborează cu Canyon Oil and Gas Ltd încă din luna aprilie, din motiv că britanicii nu dispuneau de suficiente resurse financiare pentru a exploata resursele minerale de suprafață pentru care compania Valiexchimp deține licență de activitate.

La rândul său, șeful Direcției securitate energetică din cadrul Ministerului Economiei de la Chișinău, Vadim Ceban, declara că autoritățile nu știu nimic despre intențiile celor de la Canyon privind gazele de șist, că aceștia nu au depus nici o cerere de autorizație în acest sens și că nu există date oficiale care să confirme existența gazelor de șist în Republica Moldova.

„Ultimele studii au fost realizate în anul 1931, unde se spune că în mai multe regiuni au fost găsite șisturi, din care e posibil să putem extrage gaze, dar e posibil ca aceste roci să fie seci. Însă probele au fost nimicite la începutul anilor 90. Șisturi au fost descoperite la adâncimea de 1700 de metri în Iargara, raionul Leova. La Răzeni, raionul Ialoveni, în două locuri, s-au făcut săpături. Acolo șisturile au fost descoperite la o adâncime de 1100 de metri. Și la Naslavcea au fost efectuate săpături pe malul râului Nistru. La adâncimea de 1200 de metri au fost descoperite aceste roci, dar unele șisturi au fost descoperite la suprafața solului. Dar la nivel oficial nu avem, deocamdată, confirmat nimic. Aceste studii sunt foarte scumpe. Pentru exploatarea unui metru de pământ sunt necesare 10 mii de lei. Să facem un calcul simplu, pentru studierea a 2500 de metri de pământ sunt necesare sume de ordinul milioanelor”, declara și Vasile Neaga, geolog la Academia de Științe a Moldovei.

Pe de altă parte, geofizicianul Lucian Tomescu declara că Republica Moldova dispune de foarte multe zăcăminte, inclusiv de gaze de șist.

„Astea se pot găsi la o adâncime de cel puțin 3.500 de metri, însă chiar și așa, gazul extras trebuie forat. Ar fi o greșeală a statului să nu anunțe populația despre o eventuală extragere a acestor zăcăminte, însă construcția unor astfel de sonde se ridică până la 30 de milioane de dolari, dacă, de exemplu, vor dori să extragă șisturile de la o adâncime de 5.000 de metri. Păcat că autoritățile nu au realizat nici un studiu până la moment, deoarece potențialul de gaze și de țiței este unul destul de mare. În momentul când se fac explorări și se evidențiază aceste zăcăminte, fără discuție, Republica Moldova poate, cu timpul, deveni independentă din punct de vedere energetic și în consecință nu va mai avea nevoie de gazele rusești”, spunea Tomescu.

Țeapa gazelor de șist de peste Prut? Irlandezii de la Aminex renunță la Republica Moldova, preferând Tanzania

Category: Explorare si Productie
Creat în Wednesday, 23 April 2014 09:08

Gaze de sist Republica Moldova BUNCompania irlandeză de petrol și gaze Aminex Plc intenționează să-și vândă participațiile pe care le deține la două concesiuni de câmpuri de hidrocarburi din Republica Moldova și să se concentreze pe operațiunile derulate în Africa, în special în Tanzania.

"Urmându-ne strategia de a ne concentra pe Africa, vom renunța, în timp, la participațiile din Republica Moldova, obținute prin preluarea companiei Canyon Oil and Gas Ltd în 2014. Avem un acord de parteneriat cu un operator local și nu avem în plan alte cheltuieli de capital în această țară", se arată în raportul anual pe 2013 al Aminex.

În documentul citat se menționează că, în urma achiziției Canyon, Aminex a preluat și un acord de parteneriat cu compania din Republica Moldova Valiexchimp SRL, care deține licențe pentru câmpurile de hidrocarburi Văleni și Victorovca.

"De la semnarea acordului și anterior achiziției de către Aminex, Canyon a forat două sonde. Prima a intrat deja în producție, iar la c-a de-a doua se așteaptă începerea producției în 2014. Întrucât conducerea companiei consideră că activele din Republica Moldova nu fac parte din core business-ul Aminex, nu există planuri pentru forarea de noi sonde, iar compania va face demersuri pentru a renunța la participațiile deținute", se afirmă în raportul anual al Aminex.

Perimetre situate lângă granița cu România

În octombrie 2013, Canyon Oil and Gas Ltd. a semnat un acord cu compania irlandeză Aminex, prin care preluau integral Canyon Oil and Gas Ltd. Principalele operațiuni ale celor de la Aminex se derulează în Tanzania, unde firma deține două concesiuni de gaze naturale. În acord se specifică faptul că activele Canyon Oil and Gas Ltd.din Republica Moldova sunt estimate la circa 2 milioane de dolari.

Odată cu preluarea companiei, Aminex l-a recrutat și pe directorul de operațiuni al Canyon, Philip Thompson. Thompson este și fondator al San Leon Energy, unul din liderii industriei gazelor de șist din Europa, cu operațiuni semnificative în acest sector în Polonia, Ucraina și Spania. Miliardarul George Soros controlează un pachet de circa 23% din acțiunile San Leon Energy, prin intermediul companiei sale de administrare de fonduri de hedging, Soros Fund Management. San Leon Energy, fosta Aurelian Oil&Gas, deține o concesiune de gaze și în România, la Bîlca, în județul Suceava, în apropiere de Mănăstirea Putna.

Canyon Oil and Gas Ltd anunța, toamna trecută, că intenționează să deruleze lucrări de explorare după gaze și petrol de șist, prin fracturare hidraulică, în Republica Moldova, în apropiere de granița cu România, în vederea demarării ulterioare a producției comerciale.

Canyon Oil and Gas Ltd. deținea două perimetre de hidrocarburi în Republica Moldova, respectiv unul de petrol, aflat deja în producție (Văleni) și două de gaze naturale (Victorovca și Baimaclia), situate aproape de granița cu România, în raionul Cahul, la mică distanță de Galați. Britanicii suportau integral costurile de dezvoltare a perimetrelor respective și beneficiau de 80% din veniturile rezultate din exploatarea acestora.

Restul revenea companiei locale din Republica Moldova Valiexchimp SRL, controlată de omul de afaceri basarabean Valentin Bodișteanu, firmă care deține și licențele pentru concesiunile respective.

Vorbeau de o colaborare cu geologii din Chișinău

Într-o prezentare a Canyon Oil and Gas Ltd. pentru potențiali investitori se arăta că firma britanică are ca țintă explorarea după gaze și petrol de șist în Republica Moldova, prin fracturare hidraulică, în vederea demarării ulterioare a producției comerciale.

„Canyon colaborează în prezent cu Ministerul Geologiei la întocmirea în parteneriat a unui studiu preliminar, în scopul unei mai bune înțelegeri a sistemului de șisturi bituminoase”, se afirma în documentul citat.

Canyon Oil and Gas Ltd. a fost înființată în aprilie 2011. Până toamna trecută, compania investise direct 1 milion de dolari în Republica Moldova, forând două sonde în cadrul perimetrului petrolier Văleni. Prima din acestea a produs circa 2.500 de barili de petrol în intervalul februarie-august 2013, la un cost net de 70 de dolari/baril, potrivit prezentării companiei, iar cealaltă a intrat în producție în septembrie anul trecut.

Planurile celor de la Canyon Oil and Gas Ltd. prevedeau dublarea producției la Văleni, prin upgradarea facilităților de extracție, respectiv instalarea de echipament suplimentar modern de foraj.

Speranțe moldovenești, bazate pe descoperiri din Ucraina

Potrivit adevărul.ro, anul trecut, vicepremierul Republicii Moldova, Valeriu Lazăr, declara că, pe termen mediu şi lung, o sursă de energie pentru Republica Moldova ar putea fi gazele de șist, în condițiile în care zăcăminte de acest tip au fost descoperite în Ucraina, în zonele limitrofe cu România şi Republica Moldova. Din studiile efectuate de compania americană EuroGas pe teritoriile Poloniei şi Ucrainei, precum şi în regiunea Mării Negre, a rezultat că este foarte probabilă prezența gazelor de șist şi pe teritoriul Republicii Moldova.

Potrivit prezentării citate a celor de la Canyon Oil and Gas Ltd., strategia companiei presupunea asumarea de riscuri minime, precum și demararea și derularea rapidă a producției pe perimetrele de hidrocarburi deținute, britanicii promițând potențialilor investitori câștiguri semnificative în timp scurt.

Valiexchimp SRL este liderul industriei de petrol și gaze din Republica Moldova, patronul firmei, Valentin Bodișteanu, fiind și președintele organizației profesionale și de lobby a importatorilor și distribuitorilor moldoveni de petrol și produse petroliere, Importcompetrol. Valiexchimp SRL este unicul deținător de licențe de explorare și exploatare hidrocarburi din Basarabia.

Bodișteanu controlează, de asemenea, singura rafinărie din Basarabia, de la Comrat, cu o capacitate de procesare de circa 50.000 de tone pe an, unde se prelucrează țiței extras din perimetrul Văleni, a cărui licență este deținută tot de Valiexchimp SRL.

A fost o țeapă?

Potrivit Timpul.md, patronul Valiexchimp SRL, Valentin Bodișteanu declara, în noiembrie anul trecut, că Valiexchimp nu mai colaborează cu Canyon Oil and Gas Ltd încă din luna aprilie, din motiv că britanicii nu dispuneau de suficiente resurse financiare pentru a exploata resursele minerale de suprafață pentru care compania Valiexchimp deține licență de activitate.

La rândul său, șeful Direcției securitate energetică din cadrul Ministerului Economiei de la Chișinău, Vadim Ceban, declara că autoritățile nu știu nimic despre intențiile celor de la Canyon privind gazele de șist, că aceștia nu au depus nici o cerere de autorizație în acest sens și că nu există date oficiale care să confirme existența gazelor de șist în Republica Moldova.

„Ultimele studii au fost realizate în anul 1931, unde se spune că în mai multe regiuni au fost găsite șisturi, din care e posibil să putem extrage gaze, dar e posibil ca aceste roci să fie seci. Însă probele au fost nimicite la începutul anilor 90. Șisturi au fost descoperite la adâncimea de 1700 de metri în Iargara, raionul Leova. La Răzeni, raionul Ialoveni, în două locuri, s-au făcut săpături. Acolo șisturile au fost descoperite la o adâncime de 1100 de metri. Și la Naslavcea au fost efectuate săpături pe malul râului Nistru. La adâncimea de 1200 de metri au fost descoperite aceste roci, dar unele șisturi au fost descoperite la suprafața solului. Dar la nivel oficial nu avem, deocamdată, confirmat nimic. Aceste studii sunt foarte scumpe. Pentru exploatarea unui metru de pământ sunt necesare 10 mii de lei. Să facem un calcul simplu, pentru studierea a 2500 de metri de pământ sunt necesare sume de ordinul milioanelor”, declara și Vasile Neaga, geolog la Academia de Științe a Moldovei.

Pe de altă parte, geofizicianul Lucian Tomescu declara că Republica Moldova dispune de foarte multe zăcăminte, inclusiv de gaze de șist.

„Astea se pot găsi la o adâncime de cel puțin 3.500 de metri, însă chiar și așa, gazul extras trebuie forat. Ar fi o greșeală a statului să nu anunțe populația despre o eventuală extragere a acestor zăcăminte, însă construcția unor astfel de sonde se ridică până la 30 de milioane de dolari, dacă, de exemplu, vor dori să extragă șisturile de la o adâncime de 5.000 de metri. Păcat că autoritățile nu au realizat nici un studiu până la moment, deoarece potențialul de gaze și de țiței este unul destul de mare. În momentul când se fac explorări și se evidențiază aceste zăcăminte, fără discuție, Republica Moldova poate, cu timpul, deveni independentă din punct de vedere energetic și în consecință nu va mai avea nevoie de gazele rusești”, spunea Tomescu.

Canadienii de la Sterling Resources au renunțat la gazele de șist din Oltenia

Category: Explorare si Productie
Creat în Monday, 21 April 2014 12:25

Sterling CraiovaCompania canadiană de petrol și gaze Sterling Resources, care operează în România prin intermediul subsidiarei locale Midia Resources SRL, a renunțat, la finalul anului trecut, la concesiunea de gaze de șist pe care o deținea la sud de Craiova.

"Renunțarea la concesiunea Craiova Sud a devenit efectivă începând cu 15 decembrie 2013 și, în consecință, compania nu mai deține concesiuni onshore în România", se arată în raportul anual pe 2013 al Sterling Resources.

Sterling mai precizează, într-un comunicat, că, în urma renunțării la singura licență onshore pe care o deținea în România, nu mai dispune de nici un fel de resurse de gaze naturale neconvenționale.

Sterling avea în concesiune, prin Midia Resources SRL, perimetrul E III – 7 Sud Craiova, acordul petrolier cu statul român fiind aprobat prin HG nr. 685/2000. Concesiunea era deținută în parteneriat cu firma Transatlantic Worldwide Romania SRL.

În februarie 2012, Ministerul Mediului menționa, într-un document, că perimetrul E III – 7 Sud Craiova se află pe lista celor pentru care "s-au manifestat intenţii de a explora potenţialul de petrol al zonelor respective, în general, şi de gaze naturale din argile gazifere, în particular".

"(...) firma Midia Resources are un acord în vigoare, declarând intenţia de a investiga potenţialul de gaze neconvenţionale", se arăta în documentul citat.

Și-au redus estimările, dar continuă lucrările

Sterling Resources și-a redus, la finalul anului trecut, estimările cu privire la rezervele totale de hidrocarburi deținute cu 9% comparativ cu 2012 (50,2 milioane de barili echivalent petrol în minus), în special ca urmare a efectuării de evaluări suplimentare asupra resurselor concesiunilor din România, a mai anunțat compania.

Pe 11 aprilie 2014 a început forajul unei sonde de explorare în blocul offshore Muridava din Marea Neagră, la care canadienii dețin o participație de 40%, urmând ca, anul viitor, să mai fie forate două sonde. De asemenea, în ianuarie anul acesta a fost finalizate lucrări de prospecțiune seismică 3D pe o suprafață de 550 de kilometri pătrați din blocul offshore Luceafărul din Marea Neagră, unde Sterling deține o participație de 50% și este operator al concesiunii. Procesarea și interpretarea datelor obținute ar urma să fie finalizată la jumătatea acestui an, se afirmă în raportul anual pe 2013 al Sterling.

Anterior, în februarie, au fost finalizate lucrări de prospecțiune seismică 3D pe o suprafață de 800 de kilometri pătrați din blocurile Midia și Pelican, unde Sterling deține o participație de 65% și este operator al concesiuni. Lucrările au fost finalizate cu câteva luni mai devreme decât fusese planificat, fiind folosite două vase în loc de unul, cum se preconiza inițial.

Programul a inclus și circa 500 de kilometri prospectați pe perimetrele Ana-Doina și câte 100 de kilometri pătrați prospectați pe fiecare din perimetrele Bianca, Ioana și Eugenia. Procesarea și interpretarea datelor obținute ar urma să fie finalizată tot la jumătatea acestui an.

Au încasat banii de la OMV Petrom și Exxon și și-au prelungit licențele

În februarie 2014, Sterling Resources a încasat suma netă, după impozitare, de 29,4 milioane de dolari, în urma vânzării porţiunii de apă adâncă a perimetrului offshore Midia XV ("Midia Deep") din Marea Neagră, se mai arată în raportul anual al Sterling. În ianuarie 2014 a intrat în vigoare contractul de transfer semnat încă din octombrie 2012 de către Exxon Mobil și OMV Petrom, pe de o parte, și Sterling Resources Ltd. şi Petro Ventures Europe BV, de cealaltă parte, după ce Guvernul de la București a aprobat transferul.

La începutul acestui an, canadienii şi-au prelungit la ANRM licenţele pentru platoul de apă mică de la Midia şi la blocul Pelican în sectorul românesc al Mării Negre. În prezent, Sterling deţine 65% în porţiunea de apă mică a Midia ("Midia Shallow"), care include descoperirile de la Ana şi Doina, prospectul Ioana şi altele. Asta după ce Midia a fost “spart” în două, o parte fiind complet vândută. Sterling mai deţine jumătate din blocul Luceafărul şi 40% din Muridava, deţineri pe care se aşteaptă să le reducă în vară.

Licenţele pentru Midia şi Pelican ar fi expirat în mai. Compania canadiană de petrol si gaze a ales să le prelungească, existând în plus opţiunile de prelungire până în mai 2015, mai 2018 şi mai 2020.

Midia Resources, firma din România a canadienilor, la care Sterling Resources Limited este asociat unic, tocmai şi-a majorat capitalul social cu 100 de milioane de lei, prin transformarea unor creanţe Sterling legate de două credite, contractate unul în 29 mai 2007 şi altul în 17 septembrie 2008.

 

Canadienii de la Sterling Resources au renunțat la gazele de șist din Oltenia

Category: Explorare si Productie
Creat în Monday, 21 April 2014 12:25

Sterling CraiovaCompania canadiană de petrol și gaze Sterling Resources, care operează în România prin intermediul subsidiarei locale Midia Resources SRL, a renunțat, la finalul anului trecut, la concesiunea de gaze de șist pe care o deținea la sud de Craiova.

"Renunțarea la concesiunea Craiova Sud a devenit efectivă începând cu 15 decembrie 2013 și, în consecință, compania nu mai deține concesiuni onshore în România", se arată în raportul anual pe 2013 al Sterling Resources.

Sterling mai precizează, într-un comunicat, că, în urma renunțării la singura licență onshore pe care o deținea în România, nu mai dispune de nici un fel de resurse de gaze naturale neconvenționale.

Sterling avea în concesiune, prin Midia Resources SRL, perimetrul E III – 7 Sud Craiova, acordul petrolier cu statul român fiind aprobat prin HG nr. 685/2000. Concesiunea era deținută în parteneriat cu firma Transatlantic Worldwide Romania SRL.

În februarie 2012, Ministerul Mediului menționa, într-un document, că perimetrul E III – 7 Sud Craiova se află pe lista celor pentru care "s-au manifestat intenţii de a explora potenţialul de petrol al zonelor respective, în general, şi de gaze naturale din argile gazifere, în particular".

"(...) firma Midia Resources are un acord în vigoare, declarând intenţia de a investiga potenţialul de gaze neconvenţionale", se arăta în documentul citat.

Și-au redus estimările, dar continuă lucrările

Sterling Resources și-a redus, la finalul anului trecut, estimările cu privire la rezervele totale de hidrocarburi deținute cu 9% comparativ cu 2012 (50,2 milioane de barili echivalent petrol în minus), în special ca urmare a efectuării de evaluări suplimentare asupra resurselor concesiunilor din România, a mai anunțat compania.

Pe 11 aprilie 2014 a început forajul unei sonde de explorare în blocul offshore Muridava din Marea Neagră, la care canadienii dețin o participație de 40%, urmând ca, anul viitor, să mai fie forate două sonde. De asemenea, în ianuarie anul acesta a fost finalizate lucrări de prospecțiune seismică 3D pe o suprafață de 550 de kilometri pătrați din blocul offshore Luceafărul din Marea Neagră, unde Sterling deține o participație de 50% și este operator al concesiunii. Procesarea și interpretarea datelor obținute ar urma să fie finalizată la jumătatea acestui an, se afirmă în raportul anual pe 2013 al Sterling.

Anterior, în februarie, au fost finalizate lucrări de prospecțiune seismică 3D pe o suprafață de 800 de kilometri pătrați din blocurile Midia și Pelican, unde Sterling deține o participație de 65% și este operator al concesiuni. Lucrările au fost finalizate cu câteva luni mai devreme decât fusese planificat, fiind folosite două vase în loc de unul, cum se preconiza inițial.

Programul a inclus și circa 500 de kilometri prospectați pe perimetrele Ana-Doina și câte 100 de kilometri pătrați prospectați pe fiecare din perimetrele Bianca, Ioana și Eugenia. Procesarea și interpretarea datelor obținute ar urma să fie finalizată tot la jumătatea acestui an.

Au încasat banii de la OMV Petrom și Exxon și și-au prelungit licențele

În februarie 2014, Sterling Resources a încasat suma netă, după impozitare, de 29,4 milioane de dolari, în urma vânzării porţiunii de apă adâncă a perimetrului offshore Midia XV ("Midia Deep") din Marea Neagră, se mai arată în raportul anual al Sterling. În ianuarie 2014 a intrat în vigoare contractul de transfer semnat încă din octombrie 2012 de către Exxon Mobil și OMV Petrom, pe de o parte, și Sterling Resources Ltd. şi Petro Ventures Europe BV, de cealaltă parte, după ce Guvernul de la București a aprobat transferul.

La începutul acestui an, canadienii şi-au prelungit la ANRM licenţele pentru platoul de apă mică de la Midia şi la blocul Pelican în sectorul românesc al Mării Negre. În prezent, Sterling deţine 65% în porţiunea de apă mică a Midia ("Midia Shallow"), care include descoperirile de la Ana şi Doina, prospectul Ioana şi altele. Asta după ce Midia a fost “spart” în două, o parte fiind complet vândută. Sterling mai deţine jumătate din blocul Luceafărul şi 40% din Muridava, deţineri pe care se aşteaptă să le reducă în vară.

Licenţele pentru Midia şi Pelican ar fi expirat în mai. Compania canadiană de petrol si gaze a ales să le prelungească, existând în plus opţiunile de prelungire până în mai 2015, mai 2018 şi mai 2020.

Midia Resources, firma din România a canadienilor, la care Sterling Resources Limited este asociat unic, tocmai şi-a majorat capitalul social cu 100 de milioane de lei, prin transformarea unor creanţe Sterling legate de două credite, contractate unul în 29 mai 2007 şi altul în 17 septembrie 2008.

 

Gaze de șist: Chevron majorează cheltuielile în Argentina pentru a contracara stagnarea producției la nivel global

Category: Explorare si Productie
Creat în Thursday, 17 April 2014 20:30

Chevron YPFChevron Corp. și compania argentiniană controlată de stat YPF SA intenționează să cheltuiască o sumă suplimentară de 1,6 miliarde de dolari pentru a dezvolta în continuare perimetrul cu formațiuni de șist Vaca Muerta, extinzând astfel planurile de construire a noi sonde anul acesta și anunțând proiecte proaspete de explorare.

Proiectul, anunțat săptămâna trecută, va ajuta Chevron să-și crească producția de petrol și gaze naturale, care a stagnat în mod persistent în ultimii câțiva ani, în ciuda cheltuielilor globale de capital enorme, de aproximativ 40 de miliarde de dolari, relatează Reuters.

Acest lucru ar trebui, de asemenea să pună surdină îngrijorărilor cu privire la regimul investițiile străine din Argentina, aspru criticat după ce președintele Cristina Fernandez a expropriat compania spaniolă Repsol SA, fost acționar majoritar al YPF, acum doi ani, și ar trebui furnizeze țării resurse financiare noi pentru a dezvolta una dintre cele mai mari resurse de hidrocarburi din Emisfera Vestică.

Guvernul a devenit mai prietenos cu investitorii străini

De la începutul anului, Argentina a făcut schimbări în policile publice, fapt care a atras atenția investitorilor internaționali. Modificările au inclus reduceri ale subvențiilor la gazele pentru încălzire, de 20%, o devalorizare a monedei naționale de 18%, precum și un acord prin care guvernul de la Buenos Aires s-a angajat să plătească spaniolilor de la Repsol 5 miliarde de dolari drept compensații pentru naționalizarea YPF.

Chevron și YPF au început forajul în regiune anul trecut, Chevron angajându-se să investească 1,24 de miliarde de dolari pentru ca YPF să foreze 161 de sonde în calitate de operator al proiectului, un acord care a fost în bună măsură privit pe Wall Street drept o etapă de testare.

Chevron și YPF au anunțat, săptămâna trecută, că vor cheltui împreună o sumă suplimentară de 1,6 miliarde de dolari pentru a fora 170 de sonde anul acesta, peste cifra anunțată anterior pentru 2014, de 140. În plus, Chevron va cheltui 140 de milioane de dolari pentru a explora regiunea Narambuena din Vaca Muerta.

Chevron – un monstru birocratic?

Chevron a vrut să caracterizeze anunțul drept un vot de încredere în prima etapă a proiectului și o exprimare a marilor așteptări pentru producția viitoare.

„YPF este un partener și un operator de încredere, care conduce proiectul în direcția cea bună”, a declarat Ali Moshiri, șeful diviziei de explorare și producție a Chevron pentru Africa și America Latină.

Moshiri este presat să arate rezultate în America Latină, din cauza reducerii producției din Venezuela și a unui un litigiu prelungit cu Ecuador, care dă puține semne că se va stinge curând.

Marile companii petroliere multinaționale, precum Chevron, s-au confruntat cu situații diferite în procesul de dezvoltare a zăcămintelor de hidrocarburi de șist în diferite părți ale lumii, în contextul în care birocrația masivă care le caracterizează le-a făcut să se miște mai greoi decât companiile mici, începătoare, pentru a extrage petrol și gaze naturale neconvenționale.

Și argentinienii sunt obsedați de „independența energetică”

Chevron, care a numit Vaca Muerta una dintre cele mai promițătoare concesiuni de hidrocarburi de șist din lume, a preconizat anterior că producția de acolo ar putea sări de la echivalentul a aproximativ 15.000 de barili de petrol pe zi la o cantitate estimată în prezent la 80.000 de barili echivalent petrol până în 2017.

Decizia Chevron „este o mare demonstrație de încredere în munca YPF și în potențialul de hidrocarburi neconvenționale al Argentinei”, a afirmat Miguel Galuccio, CEO al YPF.

Compania, care este controlată de statul argentinian, cu 51% din acțiuni, este considerată crucială pentru demersurile statului sud-american de a obține independența energetică.

Și-au mai credibilizat statistica oficială privind inflația

Argentina a făcut public anul acesta un nou index al prețurilor de consum, care măsoară cu mai multă acuratețe inflația persistent de mare, un alt factor care a împiedicat dezvoltarea industriei energetice.

Din 2007 până la sfârșitul anului trecut, guvernul a raportat o inflație la jumătate față de rata estimată de economiștii privați independenți. Lipsa de credibilitate a datelor oficiale a avut efecte asupra încrederii mediului de afaceri, deja zguduită de scăderea rezervelor băncii centrale și de restricțiile dure privind schimburile valutare, menite să reducă accesul la dolari americani.

Bursa argentiniană a crescut cu 20% până în prezent anul acesta, ca urmare a schimbării atitudinii guvernului, care a luat măsuri mai prietenoase față de investitori, în timp ce prețurile obligațiunilor de stat argentiniene denominate în pesos, tranzacționate pe piața locală, au crescut cu 11%.

 

Gaze de șist: Chevron majorează cheltuielile în Argentina pentru a contracara stagnarea producției la nivel global

Category: Explorare si Productie
Creat în Thursday, 17 April 2014 20:30

Chevron YPFChevron Corp. și compania argentiniană controlată de stat YPF SA intenționează să cheltuiască o sumă suplimentară de 1,6 miliarde de dolari pentru a dezvolta în continuare perimetrul cu formațiuni de șist Vaca Muerta, extinzând astfel planurile de construire a noi sonde anul acesta și anunțând proiecte proaspete de explorare.

Proiectul, anunțat săptămâna trecută, va ajuta Chevron să-și crească producția de petrol și gaze naturale, care a stagnat în mod persistent în ultimii câțiva ani, în ciuda cheltuielilor globale de capital enorme, de aproximativ 40 de miliarde de dolari, relatează Reuters.

Acest lucru ar trebui, de asemenea să pună surdină îngrijorărilor cu privire la regimul investițiile străine din Argentina, aspru criticat după ce președintele Cristina Fernandez a expropriat compania spaniolă Repsol SA, fost acționar majoritar al YPF, acum doi ani, și ar trebui furnizeze țării resurse financiare noi pentru a dezvolta una dintre cele mai mari resurse de hidrocarburi din Emisfera Vestică.

Guvernul a devenit mai prietenos cu investitorii străini

De la începutul anului, Argentina a făcut schimbări în policile publice, fapt care a atras atenția investitorilor internaționali. Modificările au inclus reduceri ale subvențiilor la gazele pentru încălzire, de 20%, o devalorizare a monedei naționale de 18%, precum și un acord prin care guvernul de la Buenos Aires s-a angajat să plătească spaniolilor de la Repsol 5 miliarde de dolari drept compensații pentru naționalizarea YPF.

Chevron și YPF au început forajul în regiune anul trecut, Chevron angajându-se să investească 1,24 de miliarde de dolari pentru ca YPF să foreze 161 de sonde în calitate de operator al proiectului, un acord care a fost în bună măsură privit pe Wall Street drept o etapă de testare.

Chevron și YPF au anunțat, săptămâna trecută, că vor cheltui împreună o sumă suplimentară de 1,6 miliarde de dolari pentru a fora 170 de sonde anul acesta, peste cifra anunțată anterior pentru 2014, de 140. În plus, Chevron va cheltui 140 de milioane de dolari pentru a explora regiunea Narambuena din Vaca Muerta.

Chevron – un monstru birocratic?

Chevron a vrut să caracterizeze anunțul drept un vot de încredere în prima etapă a proiectului și o exprimare a marilor așteptări pentru producția viitoare.

„YPF este un partener și un operator de încredere, care conduce proiectul în direcția cea bună”, a declarat Ali Moshiri, șeful diviziei de explorare și producție a Chevron pentru Africa și America Latină.

Moshiri este presat să arate rezultate în America Latină, din cauza reducerii producției din Venezuela și a unui un litigiu prelungit cu Ecuador, care dă puține semne că se va stinge curând.

Marile companii petroliere multinaționale, precum Chevron, s-au confruntat cu situații diferite în procesul de dezvoltare a zăcămintelor de hidrocarburi de șist în diferite părți ale lumii, în contextul în care birocrația masivă care le caracterizează le-a făcut să se miște mai greoi decât companiile mici, începătoare, pentru a extrage petrol și gaze naturale neconvenționale.

Și argentinienii sunt obsedați de „independența energetică”

Chevron, care a numit Vaca Muerta una dintre cele mai promițătoare concesiuni de hidrocarburi de șist din lume, a preconizat anterior că producția de acolo ar putea sări de la echivalentul a aproximativ 15.000 de barili de petrol pe zi la o cantitate estimată în prezent la 80.000 de barili echivalent petrol până în 2017.

Decizia Chevron „este o mare demonstrație de încredere în munca YPF și în potențialul de hidrocarburi neconvenționale al Argentinei”, a afirmat Miguel Galuccio, CEO al YPF.

Compania, care este controlată de statul argentinian, cu 51% din acțiuni, este considerată crucială pentru demersurile statului sud-american de a obține independența energetică.

Și-au mai credibilizat statistica oficială privind inflația

Argentina a făcut public anul acesta un nou index al prețurilor de consum, care măsoară cu mai multă acuratețe inflația persistent de mare, un alt factor care a împiedicat dezvoltarea industriei energetice.

Din 2007 până la sfârșitul anului trecut, guvernul a raportat o inflație la jumătate față de rata estimată de economiștii privați independenți. Lipsa de credibilitate a datelor oficiale a avut efecte asupra încrederii mediului de afaceri, deja zguduită de scăderea rezervelor băncii centrale și de restricțiile dure privind schimburile valutare, menite să reducă accesul la dolari americani.

Bursa argentiniană a crescut cu 20% până în prezent anul acesta, ca urmare a schimbării atitudinii guvernului, care a luat măsuri mai prietenoase față de investitori, în timp ce prețurile obligațiunilor de stat argentiniene denominate în pesos, tranzacționate pe piața locală, au crescut cu 11%.

 

DW: Germania nu are alternativă la gazul rusesc, 38% din importuri având ca sursă Gazprom

Category: Batalia pe Resurse
Creat în Thursday, 17 April 2014 13:38

cat-RWE-DW-Wirtschaft-EssenȘtirea potrivit căreia RWE a început să furnizeze gaz Ucrainei a fost primită cu entuziasm de presa europeană și de politicieni, mai puțin de specialiști.

Aceștia au motivele lor să fie sceptici cu privire la fezabilitatea pe termen lung a alimentării gospodăriilor și fabricilor ucrainene cu gaz german. Sau mai degrabă cu gaz rusesc, pentru că producția germană de gaze acoperă doar 15% din cererea internă, iar importurile de gaze din Rusia echivalează cu 38% din totalul de importuri de gaze naturale ale Germaniei.

Mai mult de 70% din oferta de energie din Germania este dependentă de importuri, se precizează într-o analiză Deutsche Welle, intitulată sugestiv "Germania nu are alternativă la gazul rusesc".

O pătrime din sursele de energie germane, importată din Rusia

Numai puțin de o pătrime din necesarul de energie al Germaniei este acoperit de importuri din Rusia. Și ci toată retorica actualului cancelar Angela Merkel, care a declarat recent că " toate politicile energetice ale Germaniei trebuie reconsiderate", la orizont nu apare nicio alternativă la gazul , petrolul și cărbunele rusesc.

Pentru că, potrivit Energy Balances Group din Germania (AGEB), nemții au importat 71% din toate sursele de energie utilizate în 2013.

Iar dintre exportatori, Rusia a luat partea ursului: este responsabilă pentru 38% din importurile Germaniei de gaze naturale, pentru 35% din importurile de petrol și pentru 25% din importurile de cărbune.

Doar 15% din consumul intern de gaz provine din producția proprie

A găsi alți furnizori de asemenea de cantități de gaze, petrol și cărbune este o sarcină aproape imposibilă nu pe termen scurt sau mediu, ci chiar și pe termen lung.

Germania produce din resurse proprii doar 15% din consumul intern de gaz. Majoritatea gazelor importate de Germania provin din Norvegia și Olanda, și ambele state ar putea să-și majoreze oferta pe termen scurt însă nu și pe termen lung, date fiind estimările experților privind gradul de epuizare a a resurselor din Marea Nordului.

Cu șișul la gâtul gazelor de șist

Despre gazele de șist nici nu poate fi deschisă vorba în Germania, ca urmare a presiunilor grupurilor ecologiste extrem de vocale. Drept urmare, programul de guvernare semnat de coaliția de guvernământ exclude explicit utilizarea fracturării hidraulice în Germania.

Dintre statele germane, doar Saxonia Sudică a decis să permită utilizarea fracturării hidraulice. Rhine-Westfalia a interzis această tehnică, deși, potrivit datelor oficiale ale instituțiilor germene, în adâncurile de până la 4000 de m ale acestei regiuni s-ar găsi numai puțin de 220 miliarde de mc de gaze, un volum mult mai ridicat decât rezervele exploatabile de gaze naturale tradiționale ale întregii Germanii, estimate la 150 miliarde de mc. La un ritm anual de extracție de 12 miliarde mc, actualele rezerve ale Germaniei vor fi epuizate în mai puțin de un deceniu.

Importurile de LNG, alternativă doar în teorie

Importurile de gaz natural lichefiat din Algeria, Qatar sau Statele Unite sunt o alternativă, însă numai în teorie, susține DW. SUA nu deține terminalele necesare lichefierii gazului, iar Germania nu deține terminalele necesare delichifierii lui. În plus, este foarte dificil să achiziționezi cantități importante de LNG în termen atât de scurt, dat fiind caracterul limitat al ofertei ca urmare a cererii în ascensiune din Asia, în special din Japonia, după dezastrul nuclear de la Fukushima.

Cărbunele, interzis de guvernul federal

Un alt motiv pentru care nu există alternativă la importul de gaze este decizia guvernului german de a interzice exploatarea cărbunelui începând cu 2018. Germania este deja importator de cărbune, 25% din cantitatea importată provenind tot din Rusia. Rezervele de lignit ale Germaniei ar putea fi suficiente, în actualul ritm de extracție, pentru următorii 2 sute de ani.

Rușii vor să pună mâna, nu numai pe distribuție, ci și pe explorare și producție

Însă dependența Germaniei de energia provenită din Rusia nu se rezumă doar la resurse, ci și la relațiile dintre companii. Gazprom a preluat de la BASF toate diviziile de distribuție, transport și stocare pe care până în prezent le dețineau în egală măsură. În schimb, Wintershal, compania din domeniul petrolului și gazelor a BASF, a obținut drepturi de explorare în Siberia.

Gazprom și Wintershall dețin în comun și gazoductul de 2.300 de km "Gascade." Însă cum capacitățile de stocare au fost preluate de Gazprom, controlul ofertei de gaz rămâne la ruși. 

De asemenea, chiar prietenii ucrainenilor, RWE, așteaptă aprobarea guvernului federal în vederea vânzării subsidiarei sale de explorare și producție de petrol și gaze, Dea. Întâmplător sau nu Wintershall și Dea sunt singurele companii nemțești care dețin tehnologia și know how-ul necesar fracturării hidraulice. 

Anul trecut Dea a raportat un profit de 521 milioane de euro, însă, din cauza unei datorii de 30 de miliarde de euro, RWE are nevoie urgentă de surse de finanțare alternative. De aceea a primit cu brațele deschise oferta venită de la "luxemburghezii" de la L1 Energy. Numai că aceștia numai luxemburghezi nu sunt, L1 fiind deținută de cel de-al doilea cel mai bogat oligarh rus, Mikhail Fridman, care este un apropiat al Kremlin-ului și al celei mai mare companii petroliere ruse, Rosneft.

 

DW: Germania nu are alternativă la gazul rusesc, 38% din importuri având ca sursă Gazprom

Category: Batalia pe Resurse
Creat în Thursday, 17 April 2014 13:38

cat-RWE-DW-Wirtschaft-EssenȘtirea potrivit căreia RWE a început să furnizeze gaz Ucrainei a fost primită cu entuziasm de presa europeană și de politicieni, mai puțin de specialiști.

Aceștia au motivele lor să fie sceptici cu privire la fezabilitatea pe termen lung a alimentării gospodăriilor și fabricilor ucrainene cu gaz german. Sau mai degrabă cu gaz rusesc, pentru că producția germană de gaze acoperă doar 15% din cererea internă, iar importurile de gaze din Rusia echivalează cu 38% din totalul de importuri de gaze naturale ale Germaniei.

Mai mult de 70% din oferta de energie din Germania este dependentă de importuri, se precizează într-o analiză Deutsche Welle, intitulată sugestiv "Germania nu are alternativă la gazul rusesc".

O pătrime din sursele de energie germane, importată din Rusia

Numai puțin de o pătrime din necesarul de energie al Germaniei este acoperit de importuri din Rusia. Și ci toată retorica actualului cancelar Angela Merkel, care a declarat recent că " toate politicile energetice ale Germaniei trebuie reconsiderate", la orizont nu apare nicio alternativă la gazul , petrolul și cărbunele rusesc.

Pentru că, potrivit Energy Balances Group din Germania (AGEB), nemții au importat 71% din toate sursele de energie utilizate în 2013.

Iar dintre exportatori, Rusia a luat partea ursului: este responsabilă pentru 38% din importurile Germaniei de gaze naturale, pentru 35% din importurile de petrol și pentru 25% din importurile de cărbune.

Doar 15% din consumul intern de gaz provine din producția proprie

A găsi alți furnizori de asemenea de cantități de gaze, petrol și cărbune este o sarcină aproape imposibilă nu pe termen scurt sau mediu, ci chiar și pe termen lung.

Germania produce din resurse proprii doar 15% din consumul intern de gaz. Majoritatea gazelor importate de Germania provin din Norvegia și Olanda, și ambele state ar putea să-și majoreze oferta pe termen scurt însă nu și pe termen lung, date fiind estimările experților privind gradul de epuizare a a resurselor din Marea Nordului.

Cu șișul la gâtul gazelor de șist

Despre gazele de șist nici nu poate fi deschisă vorba în Germania, ca urmare a presiunilor grupurilor ecologiste extrem de vocale. Drept urmare, programul de guvernare semnat de coaliția de guvernământ exclude explicit utilizarea fracturării hidraulice în Germania.

Dintre statele germane, doar Saxonia Sudică a decis să permită utilizarea fracturării hidraulice. Rhine-Westfalia a interzis această tehnică, deși, potrivit datelor oficiale ale instituțiilor germene, în adâncurile de până la 4000 de m ale acestei regiuni s-ar găsi numai puțin de 220 miliarde de mc de gaze, un volum mult mai ridicat decât rezervele exploatabile de gaze naturale tradiționale ale întregii Germanii, estimate la 150 miliarde de mc. La un ritm anual de extracție de 12 miliarde mc, actualele rezerve ale Germaniei vor fi epuizate în mai puțin de un deceniu.

Importurile de LNG, alternativă doar în teorie

Importurile de gaz natural lichefiat din Algeria, Qatar sau Statele Unite sunt o alternativă, însă numai în teorie, susține DW. SUA nu deține terminalele necesare lichefierii gazului, iar Germania nu deține terminalele necesare delichifierii lui. În plus, este foarte dificil să achiziționezi cantități importante de LNG în termen atât de scurt, dat fiind caracterul limitat al ofertei ca urmare a cererii în ascensiune din Asia, în special din Japonia, după dezastrul nuclear de la Fukushima.

Cărbunele, interzis de guvernul federal

Un alt motiv pentru care nu există alternativă la importul de gaze este decizia guvernului german de a interzice exploatarea cărbunelui începând cu 2018. Germania este deja importator de cărbune, 25% din cantitatea importată provenind tot din Rusia. Rezervele de lignit ale Germaniei ar putea fi suficiente, în actualul ritm de extracție, pentru următorii 2 sute de ani.

Rușii vor să pună mâna, nu numai pe distribuție, ci și pe explorare și producție

Însă dependența Germaniei de energia provenită din Rusia nu se rezumă doar la resurse, ci și la relațiile dintre companii. Gazprom a preluat de la BASF toate diviziile de distribuție, transport și stocare pe care până în prezent le dețineau în egală măsură. În schimb, Wintershal, compania din domeniul petrolului și gazelor a BASF, a obținut drepturi de explorare în Siberia.

Gazprom și Wintershall dețin în comun și gazoductul de 2.300 de km "Gascade." Însă cum capacitățile de stocare au fost preluate de Gazprom, controlul ofertei de gaz rămâne la ruși. 

De asemenea, chiar prietenii ucrainenilor, RWE, așteaptă aprobarea guvernului federal în vederea vânzării subsidiarei sale de explorare și producție de petrol și gaze, Dea. Întâmplător sau nu Wintershall și Dea sunt singurele companii nemțești care dețin tehnologia și know how-ul necesar fracturării hidraulice. 

Anul trecut Dea a raportat un profit de 521 milioane de euro, însă, din cauza unei datorii de 30 de miliarde de euro, RWE are nevoie urgentă de surse de finanțare alternative. De aceea a primit cu brațele deschise oferta venită de la "luxemburghezii" de la L1 Energy. Numai că aceștia numai luxemburghezi nu sunt, L1 fiind deținută de cel de-al doilea cel mai bogat oligarh rus, Mikhail Fridman, care este un apropiat al Kremlin-ului și al celei mai mare companii petroliere ruse, Rosneft.

 

Chevron-RMGC: 1-0. Americanii mai obțin un certificat de urbanism, canadienii pierd două bătălii în instanță

Category: Batalia pe Resurse
Creat în Tuesday, 15 April 2014 22:41

cianura fracturaChevron a obţinut, marţi, un nou certificat de urbanism pentru amplasarea unei sonde de explorare a gazelor de şist în satul Urdeşti, a cincea până acum în judeţul Vaslui, după ce primarul comunei Dodeşti refuzase iniţial să elibereze un aviz favorabil. Tot marți, Curtea de Apel Suceava a respins irevocabil un recurs al Roșia Montană Gold Corporation (RMGC) față de o decizie anterioară a unei instanțe inferioare, prin care se suspenda un certificat de descărcare arheologică obținut de RMGC în 2011, pentru masivul Cârnic. Și tot marți, Tribunalul Covasna a anulat o decizie a Agenţiei pentru Protecţia Mediului (APM) Sibiu, de emitere a avizului de mediu pentru “Planul de urbanism zonal modificat (PUZ) pentru zona de dezvoltare industrială Roșia Montană”, promovat de RMGC.

Consiliul Judeţean (CJ) Vaslui a eliberat al cincilea certificat de urbanism pentru societatea Chevron România în vederea obţinerii autorizaţiei de construire pentru amplasarea unei sonde de explorare a gazelor de şist în localitatea vasluiană Urdeşti, transmite Mediafax.

Documentul a fost emis, marţi, de CJ Vaslui, la mai puţin de o lună şi jumătate după ce aceeaşi instituţie a respins solicitarea companiei petroliere, pe motiv că nu primise un aviz favorabil, aşa cum prevede legea, de la primarul comunei unde ar urma să fie amplasată sonda de explorare a gazelor de şist.

"Între timp, primarul comunei Dodeşti, Victor Popa, a transmis acel aviz în care trebuie să fie menţionate elementele caracteristice regimului juridic, economic şi tehnic ale terenului, rezultate din documentaţiile de urbanism şi amenajarea teritoriului a comunei. Odată cu primirea avizului, s-a emis certificatul de urbanism pentru «lucrări de amenajare şi foraj pentru sonda de explorare Urdeşti»", a declarat, marţi, pentru Mediafax, directorul Direcţiei de Urbanism din cadrul CJ Vaslui, Marian Beşliu.

Primăria a revenit asupra deciziei de interzicere a gazelor de șist

Într-o primă fază, primarul comunei Dodeşti, Victor Popa, a refuzat să elibereze acel aviz către CJ Vaslui, întrucât Consiliul Local a aprobat, la sfârşitul lunii februarie, o hotărâre prin care se interzicea explorarea şi exploatarea gazelor de şist pe teritoriul comunei.

"Consilierii locali s-au declarat împotriva gazelor de şist, astfel încât a trebuit să iau act de această hotărâre şi, în consecinţă, nu am transmis niciun răspuns Consiliului Judeţean la solicitarea venită pentru emiterea acelui aviz. Acum să vedem ce se va întâmpla cu hotărârea, dacă va primi avizul de legalitate de la Prefectura Vaslui", afirma primarul Victor Popa.
Prefectura Vaslui nu a dat aviz favorabil şi a atacat în instanţă hotărârea CL, la mijlocul lunii martie.

La două săptămâni de la depunerea plângerii la Tribunalul Vaslui, CL Dodeşti a revenit şi a votat anularea hotărârii de interzicere a explorării şi exploatării gazelor de şist în comună astfel încât procesul a încetat de drept. Odată cu anularea hotărârii, şi primarul Victor Popa a emis acel aviz către CJ Vaslui.

Terenul de la Urdeşti, comuna Dodeşti, în suprafaţă de patru hectare, este al cincilea deţinut de compania Chevron pe teritoriul judeţului Vaslui, unde urmează să fie amplasate sonde de explorare a gazelor de şist, operaţiuni pentru care a obţinut certificate de urbanism. Pentru patru dintre locaţii, respectiv Siliştea - Pungeşti, Popeni - Găgeşti, Plătiniş - Băceşti şi Puieşti, compania petrolieră deţine inclusiv acorduri de mediu, obţinute în urma unor dezbateri publice.

De asemenea, pentru locaţiile de la Siliştea şi Puieşti, Chevron a obţinut şi autorizaţii de construire, emise de CJ Vaslui în octombrie 2013, respectiv începutul lunii aprilie 2014.

Totodată, la Siliştea, după patru luni de amenajare a platformei, a fost ridicată la verticală şi sonda de explorare, urmând ca în două-trei săptămâni să înceapă efectiv lucrările de explorare a gazelor de şist.

Înfrângere pentru RMGC

Curtea de Apel Suceava a respins irevocabil, marți, un recurs al Roșia Montană Gold Corporation (RMGC) față de o decizie anterioară a unei instanțe inferioare, prin care se anula un certificat de descărcare arheologică obținut de RMGC în 2011, pentru masivul Cârnic.

Efectul suspendării certificatului de descărcare arheologică este temporar și depinde de deznodământul unui alt proces, declanșat de trei ONG-uri, prin care se solicită anularea respectivului act, se arată într-un comunicat al Gabriel Resources, acționarul principal al RMGC. Următorul termen în procesul privind anularea certificatului este programat pe 20 mai, la Tribunalul Buzău.

"O decizie irevocabilă cu privire la procesul privind anularea certificatului de descărcare arheologică ar putea întârzia mai multe luni și s-ar putea ajunge chiar în 2015", apreciază RMGC.

Certificat din 2011

Compania mai amintește că, în septembrie 2013, Tribunalul București a respins o solicitare similară de anulare a certificatului de descărcare arheologică, într-un proces separat, declanșat de alte două ONG-uri. Decizia de respingere nu este irevocabilă.

"Înțelegem că suspendarea certificatului de descărcare arheologică nu ar trebui să ducă la suspendarea, terminarea sau întârzierea oricărui proces de obținere de autorizații care se desfășoară în prezent în paralel și că procesul de evaluare a impactului proiectului minier asupra mediului poate continua. Mai mult, suspendarea certificatului de descărcare arheologică nu afectează sau anulează nici un fel de drepturi pe care compania le deține sau le-a obținut anterior cu privire la proiect", se arată în comunicatul Gabriel Resources.

Pe 14 iulie 2011, Direcţia de Cultură Alba a emis certificatul de descărcare arheologică pentru Masivul Cârnic, potrivit unui comunicat al Ministerului Culturii emis în aceeaşi zi.

Instanța anulează și un aviz de mediu

Ministerul Culturii a mai emis un certificat de descărcare de sarcină arheologică pentru Masivul Cârnic în 2004, acesta fiind anulat în instanţă trei ani mai târziu, în urma acţiunii asociaţiei Alburnus Maior. "Acesta este primul pas necesar în procesul de a asigura salvarea, conservarea şi valorificarea moştenirii arheologice şi arhitectonice de la Roşia Montană", se spunea în comunicatul ministerului din iulie 2011, în care era menţionat şi un plan în acest sens iniţiat de ministrul de atunci (și de acum), Kelemen Hunor.

Tot marți, Tribunalul Covasna a anulat Decizia nr. 2849/07.03.2011, emisă de Agenţia pentru Protecţia Mediului (APM) privind emiterea avizului de mediu pentru documentul „Modificare Plan Urbanistic Zonal - zona de dezvoltare industrială Roşia Montană”, promovat de RMGC.

Potrivit ONG-urilor care au declanșat procesul, anularea deciziei privind emiterea avizului de mediu are ca efect faptul că RMGC nu va putea obţine aprobarea Consiliului Local Roşia Montană pentru planul de urbanism zonal.

"În al doilea rând, existenţa unui aviz de mediu valabil pentru planul de urbanism aferent este o premisă esenţială pentru desfăşurarea în condiţii de legalitate a procedurii de emitere a acordului de mediu", susțin ONG-urile.

Au pus cruce anului electoral

Dezvoltatorul proiectului minier Roșia Montană va rata fereastra de oportunitate pentru flotarea la bursa londoneză din cauza întârzierilor apărute în aprobarea proiectului, scria cotidianul britanic Daily Telegraph, la jumătatea lunii martie.

Compania canadiană Gabriel Resources intenționa să acceseze piața londoneză pentru vânzarea unor obligațiuni în valoare de 1,5 miliarde de dolari, cu care să finanțeze dezvoltarea proiectul minier Roșia Montană.

Însă, din cauza incertitudinii politice, obținerea autorizațiilor necesare pentru acest proiect a fost amânată, comentează sursa citată. Comisia parlamentară specială pentru Roșia Montană a respins, pe 11 noiembrie 2013, proiectul în forma venită de la Guvern. O a doua încercarea pentru aprobarea proiectului a eșuat în luna decembrie. Între timp, coaliția guvernamentală a fost modificată, locul liberalilor fiind luat de UDMR.

''Roșia Montană a devenit un subiect de dispută în alegerile prezidențiale din luna noiembrie. Aș fi foarte surprins dacă se va întâmpla ceva în restul anului 2014'', a declarat directorul general al Gabriel Resources, Jonathan Henry.

Pe 1 aprilie, RMGC anunța că este constrânsă să-şi restrângă foarte mult activitatea, efectul acestei măsuri fiind reducerea numărului de angajaţi cu aproximativ 80%.

Chevron-RMGC: 1-0. Americanii mai obțin un certificat de urbanism, canadienii pierd două bătălii în instanță

Category: Batalia pe Resurse
Creat în Tuesday, 15 April 2014 22:41

cianura fracturaChevron a obţinut, marţi, un nou certificat de urbanism pentru amplasarea unei sonde de explorare a gazelor de şist în satul Urdeşti, a cincea până acum în judeţul Vaslui, după ce primarul comunei Dodeşti refuzase iniţial să elibereze un aviz favorabil. Tot marți, Curtea de Apel Suceava a respins irevocabil un recurs al Roșia Montană Gold Corporation (RMGC) față de o decizie anterioară a unei instanțe inferioare, prin care se suspenda un certificat de descărcare arheologică obținut de RMGC în 2011, pentru masivul Cârnic. Și tot marți, Tribunalul Covasna a anulat o decizie a Agenţiei pentru Protecţia Mediului (APM) Sibiu, de emitere a avizului de mediu pentru “Planul de urbanism zonal modificat (PUZ) pentru zona de dezvoltare industrială Roșia Montană”, promovat de RMGC.

Consiliul Judeţean (CJ) Vaslui a eliberat al cincilea certificat de urbanism pentru societatea Chevron România în vederea obţinerii autorizaţiei de construire pentru amplasarea unei sonde de explorare a gazelor de şist în localitatea vasluiană Urdeşti, transmite Mediafax.

Documentul a fost emis, marţi, de CJ Vaslui, la mai puţin de o lună şi jumătate după ce aceeaşi instituţie a respins solicitarea companiei petroliere, pe motiv că nu primise un aviz favorabil, aşa cum prevede legea, de la primarul comunei unde ar urma să fie amplasată sonda de explorare a gazelor de şist.

"Între timp, primarul comunei Dodeşti, Victor Popa, a transmis acel aviz în care trebuie să fie menţionate elementele caracteristice regimului juridic, economic şi tehnic ale terenului, rezultate din documentaţiile de urbanism şi amenajarea teritoriului a comunei. Odată cu primirea avizului, s-a emis certificatul de urbanism pentru «lucrări de amenajare şi foraj pentru sonda de explorare Urdeşti»", a declarat, marţi, pentru Mediafax, directorul Direcţiei de Urbanism din cadrul CJ Vaslui, Marian Beşliu.

Primăria a revenit asupra deciziei de interzicere a gazelor de șist

Într-o primă fază, primarul comunei Dodeşti, Victor Popa, a refuzat să elibereze acel aviz către CJ Vaslui, întrucât Consiliul Local a aprobat, la sfârşitul lunii februarie, o hotărâre prin care se interzicea explorarea şi exploatarea gazelor de şist pe teritoriul comunei.

"Consilierii locali s-au declarat împotriva gazelor de şist, astfel încât a trebuit să iau act de această hotărâre şi, în consecinţă, nu am transmis niciun răspuns Consiliului Judeţean la solicitarea venită pentru emiterea acelui aviz. Acum să vedem ce se va întâmpla cu hotărârea, dacă va primi avizul de legalitate de la Prefectura Vaslui", afirma primarul Victor Popa.
Prefectura Vaslui nu a dat aviz favorabil şi a atacat în instanţă hotărârea CL, la mijlocul lunii martie.

La două săptămâni de la depunerea plângerii la Tribunalul Vaslui, CL Dodeşti a revenit şi a votat anularea hotărârii de interzicere a explorării şi exploatării gazelor de şist în comună astfel încât procesul a încetat de drept. Odată cu anularea hotărârii, şi primarul Victor Popa a emis acel aviz către CJ Vaslui.

Terenul de la Urdeşti, comuna Dodeşti, în suprafaţă de patru hectare, este al cincilea deţinut de compania Chevron pe teritoriul judeţului Vaslui, unde urmează să fie amplasate sonde de explorare a gazelor de şist, operaţiuni pentru care a obţinut certificate de urbanism. Pentru patru dintre locaţii, respectiv Siliştea - Pungeşti, Popeni - Găgeşti, Plătiniş - Băceşti şi Puieşti, compania petrolieră deţine inclusiv acorduri de mediu, obţinute în urma unor dezbateri publice.

De asemenea, pentru locaţiile de la Siliştea şi Puieşti, Chevron a obţinut şi autorizaţii de construire, emise de CJ Vaslui în octombrie 2013, respectiv începutul lunii aprilie 2014.

Totodată, la Siliştea, după patru luni de amenajare a platformei, a fost ridicată la verticală şi sonda de explorare, urmând ca în două-trei săptămâni să înceapă efectiv lucrările de explorare a gazelor de şist.

Înfrângere pentru RMGC

Curtea de Apel Suceava a respins irevocabil, marți, un recurs al Roșia Montană Gold Corporation (RMGC) față de o decizie anterioară a unei instanțe inferioare, prin care se anula un certificat de descărcare arheologică obținut de RMGC în 2011, pentru masivul Cârnic.

Efectul suspendării certificatului de descărcare arheologică este temporar și depinde de deznodământul unui alt proces, declanșat de trei ONG-uri, prin care se solicită anularea respectivului act, se arată într-un comunicat al Gabriel Resources, acționarul principal al RMGC. Următorul termen în procesul privind anularea certificatului este programat pe 20 mai, la Tribunalul Buzău.

"O decizie irevocabilă cu privire la procesul privind anularea certificatului de descărcare arheologică ar putea întârzia mai multe luni și s-ar putea ajunge chiar în 2015", apreciază RMGC.

Certificat din 2011

Compania mai amintește că, în septembrie 2013, Tribunalul București a respins o solicitare similară de anulare a certificatului de descărcare arheologică, într-un proces separat, declanșat de alte două ONG-uri. Decizia de respingere nu este irevocabilă.

"Înțelegem că suspendarea certificatului de descărcare arheologică nu ar trebui să ducă la suspendarea, terminarea sau întârzierea oricărui proces de obținere de autorizații care se desfășoară în prezent în paralel și că procesul de evaluare a impactului proiectului minier asupra mediului poate continua. Mai mult, suspendarea certificatului de descărcare arheologică nu afectează sau anulează nici un fel de drepturi pe care compania le deține sau le-a obținut anterior cu privire la proiect", se arată în comunicatul Gabriel Resources.

Pe 14 iulie 2011, Direcţia de Cultură Alba a emis certificatul de descărcare arheologică pentru Masivul Cârnic, potrivit unui comunicat al Ministerului Culturii emis în aceeaşi zi.

Instanța anulează și un aviz de mediu

Ministerul Culturii a mai emis un certificat de descărcare de sarcină arheologică pentru Masivul Cârnic în 2004, acesta fiind anulat în instanţă trei ani mai târziu, în urma acţiunii asociaţiei Alburnus Maior. "Acesta este primul pas necesar în procesul de a asigura salvarea, conservarea şi valorificarea moştenirii arheologice şi arhitectonice de la Roşia Montană", se spunea în comunicatul ministerului din iulie 2011, în care era menţionat şi un plan în acest sens iniţiat de ministrul de atunci (și de acum), Kelemen Hunor.

Tot marți, Tribunalul Covasna a anulat Decizia nr. 2849/07.03.2011, emisă de Agenţia pentru Protecţia Mediului (APM) privind emiterea avizului de mediu pentru documentul „Modificare Plan Urbanistic Zonal - zona de dezvoltare industrială Roşia Montană”, promovat de RMGC.

Potrivit ONG-urilor care au declanșat procesul, anularea deciziei privind emiterea avizului de mediu are ca efect faptul că RMGC nu va putea obţine aprobarea Consiliului Local Roşia Montană pentru planul de urbanism zonal.

"În al doilea rând, existenţa unui aviz de mediu valabil pentru planul de urbanism aferent este o premisă esenţială pentru desfăşurarea în condiţii de legalitate a procedurii de emitere a acordului de mediu", susțin ONG-urile.

Au pus cruce anului electoral

Dezvoltatorul proiectului minier Roșia Montană va rata fereastra de oportunitate pentru flotarea la bursa londoneză din cauza întârzierilor apărute în aprobarea proiectului, scria cotidianul britanic Daily Telegraph, la jumătatea lunii martie.

Compania canadiană Gabriel Resources intenționa să acceseze piața londoneză pentru vânzarea unor obligațiuni în valoare de 1,5 miliarde de dolari, cu care să finanțeze dezvoltarea proiectul minier Roșia Montană.

Însă, din cauza incertitudinii politice, obținerea autorizațiilor necesare pentru acest proiect a fost amânată, comentează sursa citată. Comisia parlamentară specială pentru Roșia Montană a respins, pe 11 noiembrie 2013, proiectul în forma venită de la Guvern. O a doua încercarea pentru aprobarea proiectului a eșuat în luna decembrie. Între timp, coaliția guvernamentală a fost modificată, locul liberalilor fiind luat de UDMR.

''Roșia Montană a devenit un subiect de dispută în alegerile prezidențiale din luna noiembrie. Aș fi foarte surprins dacă se va întâmpla ceva în restul anului 2014'', a declarat directorul general al Gabriel Resources, Jonathan Henry.

Pe 1 aprilie, RMGC anunța că este constrânsă să-şi restrângă foarte mult activitatea, efectul acestei măsuri fiind reducerea numărului de angajaţi cu aproximativ 80%.

Francezii de la Total renunță la gazele de șist din Polonia: "Producția nu ar fi rentabilă"

Category: Explorare si Productie
Creat în Tuesday, 15 April 2014 09:30

TotalGigantul energetic francez Total nu și-a reînnoit singura licență de explorare după gaze de șist pe care o deținea în Polonia, a declarat un purtător de cuvânt al companiei, într-un nou episod care arată cât de problematice sunt demersurile Varșoviei de a-și reduce dependența de importurile de gaze naturale din Rusia.

Total a anunțat că, în ciuda faptului că există zăcăminte de gaze pe concesiunea pentru care deținea licență, situată în estul Poloniei, lângă granița cu Ucraina, a ajuns la concluzia că eventuala exploatare a respectivelor zăcăminte nu ar fi viabilă din punct de vedere economic, scrie Reuters.

"Polonia rămâne o țară promițătoare pentru gazele de șist, dar procesul de explorare este încă la început, iar industria de petrol și gaze are nevoie de mai mult timp și de mai multe date pentru a înțelege geologia șisturilor bituminoase poloneze", a declarat un purtător de cuvânt al Total, adăugând că licența de explorare a companiei a expirat pe 31 martie.

S-ar părea că cei de la Total nu au noroc atunci când vine vorba de gaze de șist. În ianuarie 2012, Total a atacat în contencios administrativ, fără succes, revocarea licenței de explorare a gazelor de șist pe care o deținea pentru o concesiune din sudul Franței, în urma adoptării de către Parlamentul de la Paris a unei legi care interzicea explorarea și exploatarea hidrocarburilor neconvenționale prin metoda fracturării hidraulice.

Chevron e cea mai activă în Polonia

Compania de stat PGNiG a semnat, recent, un acord de colaborare cu Chevron Polska Energy Resources, subsidiara poloneză a americanilor de la Chevron, pentru derularea unei prime etape a procesului de explorare după gaze de șist pe patru concesiuni din sud-estul Poloniei. Acordul va permite celor două companii să înceapă forarea primelor sonde de explorare pe cele patru concesiuni. Chevron a forat prima sa sondă de explorare în Polonia pe concesiunea de la Grabowec, în 2011.

PGNiG și Chevron au numit un comitet tehnic comun, care urmează să stabilească anvergura și programul lucrărilor de explorare. Cele două companii vor face schimb de date geologice și de know-how. În plus, vor lucra la pregătirea unui al doilea acord de colaborare, în funcție de rezultatul lucrărilor de explorare.

Colaborarea cu Chevron va permite ambelor companii să reducă costurile, să împartă riscurile și să grăbească ritmul lucrărilor de explorare, se arată într-o declarație a PGNiG.

Compania de stat a fost cea care a efectuat prima operațiune de fracturare hidraulică după gaze de șist în Polonia, în 2010. Din 2012 încoace, PGNiG a lucrat alături de alte patru companii la explorarea după gaze de șist pe concesiunea Wejherowo, din nordul Poloniei.

O poveste complicată

Guvernul din Polonia a acordat peste 100 de licențe de explorare pentru gaze de șist, sperând să devină un producător european de top de hidrocarburi neconvenționale și să-și reducă dependența energetică față de centralele bazate pe cărbune și de importurile scumpe de gaze naturale din Rusia. Însă condițiile de explorare de la fața locului și în primul rând structura geologică a perimetrelor cu hidrocarburi s-au dovedit a fi mult mai dificile decât estimau inițial autoritățile și companiile interesate.

În plus, în 2012, estimările oficiale privind resursele de gaze de șist ale Poloniei au fost reduse drastic, la 346 – 768 miliarde de metri cubi, mult sub cifra avansată inițial de US Energy Information Administration, de 5,3 mii de miliarde de metri cubi. În consecință, companii precum ENI, ExxonMobil, Marathon Oil și Talisman Energy au renunțat la operațiunile lor de explorare după gaze de șist din Polonia.

Pe lângă că lucrările de explorare după gaze de șist prin fracturare hidraulică au stârnit numeroase proteste în rândul localnicilor din zonele cu concesiuni de hidrocarburi neconvenționale și al activiștilor de mediu, în august anul trecut, procurorii polonezi au declanșat urmărirea penală pentru corupție împotriva a patru funcționari de stat și a trei oameni de afaceri, acuzați că au pus la punct o schemă infracțională prin care companiile interesate de resursele de gaze de șist ale Poloniei obțineau licențe de explorare și exploatare plătind mită.

Scandalul de corupție a survenit după ce, la finalul lunii iunie 2013, Curtea Europeană de Justiție a dat un verdict prin care a concluzionat că autoritățile de la Varșovia au încălcat legislația europeană acordând autorizații de punere în producție pentru gaze de șist fără organizarea în prealabil a unor licitații competitive transparente.

Unele rezultate promițătoare

Pe de altă parte, în încercarea de a atrage companiile străine interesate de exploatarea hidrocarburilor neconvenționale, guvernul de la Varșovia a decis, recent, să scutească de impozite, până în 2020, activitățile legate de gazele de șist și să simplifice legislația și procedurile birocratice legate de obținerea acordurilor de mediu necesare pentru demararea lucrărilor de foraj, sporind și mai mult nemulțumirea opozanților fracturării hidraulice.

La sfârșitul lunii ianuarie anul acesta, San Leon Energy, o companie de explorare de gaze naturale cu sediul în Dublin și printre ai cărei acționari principali se numără miliardarul George Soros și Blackrock Inc., cel mai mare administrator de active din lume, a anunțat că a descoperit gaze naturale la o sondă verticală instalată într-o formațiune de șisturi din perimetrul Lewino, situat în Bazinul Baltic din nordul Poloniei.

În august anul trecut, compania Lane Energy, deţinută de grupul american Conoco Philips, a început exploatarea unui zăcământ de gaze de şist de lângă Lebork, în nordul Poloniei, extrăgând zilnic, cu titlu experimental, circa 8.000 de metri cubi de gaze.

În martie 2013, PGNiG a anunțat că lucrările sale de explorare au dus la prima descoperire de gaze de șist a țării, prin sonda Lubocino-2H, adăugând că testările sunt încă în desfășurare, în vederea estimării cantității certe recuperabile de gaze conținute de zăcământul respectiv.

 

Francezii de la Total renunță la gazele de șist din Polonia: "Producția nu ar fi rentabilă"

Category: Explorare si Productie
Creat în Tuesday, 15 April 2014 09:30

TotalGigantul energetic francez Total nu și-a reînnoit singura licență de explorare după gaze de șist pe care o deținea în Polonia, a declarat un purtător de cuvânt al companiei, într-un nou episod care arată cât de problematice sunt demersurile Varșoviei de a-și reduce dependența de importurile de gaze naturale din Rusia.

Total a anunțat că, în ciuda faptului că există zăcăminte de gaze pe concesiunea pentru care deținea licență, situată în estul Poloniei, lângă granița cu Ucraina, a ajuns la concluzia că eventuala exploatare a respectivelor zăcăminte nu ar fi viabilă din punct de vedere economic, scrie Reuters.

"Polonia rămâne o țară promițătoare pentru gazele de șist, dar procesul de explorare este încă la început, iar industria de petrol și gaze are nevoie de mai mult timp și de mai multe date pentru a înțelege geologia șisturilor bituminoase poloneze", a declarat un purtător de cuvânt al Total, adăugând că licența de explorare a companiei a expirat pe 31 martie.

S-ar părea că cei de la Total nu au noroc atunci când vine vorba de gaze de șist. În ianuarie 2012, Total a atacat în contencios administrativ, fără succes, revocarea licenței de explorare a gazelor de șist pe care o deținea pentru o concesiune din sudul Franței, în urma adoptării de către Parlamentul de la Paris a unei legi care interzicea explorarea și exploatarea hidrocarburilor neconvenționale prin metoda fracturării hidraulice.

Chevron e cea mai activă în Polonia

Compania de stat PGNiG a semnat, recent, un acord de colaborare cu Chevron Polska Energy Resources, subsidiara poloneză a americanilor de la Chevron, pentru derularea unei prime etape a procesului de explorare după gaze de șist pe patru concesiuni din sud-estul Poloniei. Acordul va permite celor două companii să înceapă forarea primelor sonde de explorare pe cele patru concesiuni. Chevron a forat prima sa sondă de explorare în Polonia pe concesiunea de la Grabowec, în 2011.

PGNiG și Chevron au numit un comitet tehnic comun, care urmează să stabilească anvergura și programul lucrărilor de explorare. Cele două companii vor face schimb de date geologice și de know-how. În plus, vor lucra la pregătirea unui al doilea acord de colaborare, în funcție de rezultatul lucrărilor de explorare.

Colaborarea cu Chevron va permite ambelor companii să reducă costurile, să împartă riscurile și să grăbească ritmul lucrărilor de explorare, se arată într-o declarație a PGNiG.

Compania de stat a fost cea care a efectuat prima operațiune de fracturare hidraulică după gaze de șist în Polonia, în 2010. Din 2012 încoace, PGNiG a lucrat alături de alte patru companii la explorarea după gaze de șist pe concesiunea Wejherowo, din nordul Poloniei.

O poveste complicată

Guvernul din Polonia a acordat peste 100 de licențe de explorare pentru gaze de șist, sperând să devină un producător european de top de hidrocarburi neconvenționale și să-și reducă dependența energetică față de centralele bazate pe cărbune și de importurile scumpe de gaze naturale din Rusia. Însă condițiile de explorare de la fața locului și în primul rând structura geologică a perimetrelor cu hidrocarburi s-au dovedit a fi mult mai dificile decât estimau inițial autoritățile și companiile interesate.

În plus, în 2012, estimările oficiale privind resursele de gaze de șist ale Poloniei au fost reduse drastic, la 346 – 768 miliarde de metri cubi, mult sub cifra avansată inițial de US Energy Information Administration, de 5,3 mii de miliarde de metri cubi. În consecință, companii precum ENI, ExxonMobil, Marathon Oil și Talisman Energy au renunțat la operațiunile lor de explorare după gaze de șist din Polonia.

Pe lângă că lucrările de explorare după gaze de șist prin fracturare hidraulică au stârnit numeroase proteste în rândul localnicilor din zonele cu concesiuni de hidrocarburi neconvenționale și al activiștilor de mediu, în august anul trecut, procurorii polonezi au declanșat urmărirea penală pentru corupție împotriva a patru funcționari de stat și a trei oameni de afaceri, acuzați că au pus la punct o schemă infracțională prin care companiile interesate de resursele de gaze de șist ale Poloniei obțineau licențe de explorare și exploatare plătind mită.

Scandalul de corupție a survenit după ce, la finalul lunii iunie 2013, Curtea Europeană de Justiție a dat un verdict prin care a concluzionat că autoritățile de la Varșovia au încălcat legislația europeană acordând autorizații de punere în producție pentru gaze de șist fără organizarea în prealabil a unor licitații competitive transparente.

Unele rezultate promițătoare

Pe de altă parte, în încercarea de a atrage companiile străine interesate de exploatarea hidrocarburilor neconvenționale, guvernul de la Varșovia a decis, recent, să scutească de impozite, până în 2020, activitățile legate de gazele de șist și să simplifice legislația și procedurile birocratice legate de obținerea acordurilor de mediu necesare pentru demararea lucrărilor de foraj, sporind și mai mult nemulțumirea opozanților fracturării hidraulice.

La sfârșitul lunii ianuarie anul acesta, San Leon Energy, o companie de explorare de gaze naturale cu sediul în Dublin și printre ai cărei acționari principali se numără miliardarul George Soros și Blackrock Inc., cel mai mare administrator de active din lume, a anunțat că a descoperit gaze naturale la o sondă verticală instalată într-o formațiune de șisturi din perimetrul Lewino, situat în Bazinul Baltic din nordul Poloniei.

În august anul trecut, compania Lane Energy, deţinută de grupul american Conoco Philips, a început exploatarea unui zăcământ de gaze de şist de lângă Lebork, în nordul Poloniei, extrăgând zilnic, cu titlu experimental, circa 8.000 de metri cubi de gaze.

În martie 2013, PGNiG a anunțat că lucrările sale de explorare au dus la prima descoperire de gaze de șist a țării, prin sonda Lubocino-2H, adăugând că testările sunt încă în desfășurare, în vederea estimării cantității certe recuperabile de gaze conținute de zăcământul respectiv.

 

Gaze de șist: Lituania devine mai "prietenoasă" cu fracturarea hidraulică, după anexarea Crimeei de către Rusia

Category: Batalia pe Resurse
Creat în Friday, 11 April 2014 17:28

Chevron Gazprom BUNLituania, 100% dependentă de importurile de gaze naturale din Rusia, ia în calcul reluarea licitațiilor pentru acordarea de licențe de explorare și exploatare a gazelor de șist, precum și instituirea unei perioade de grație de 3-4 ani, în care producția de hidrocarburi neconvenționale să fie scutită de taxe. Asta după ce, în octombrie anul trecut, americanii de la Chevron au renunțat la o concesiune de gaze de șist deținută în Lituania după ce autoritățile de la Vilnius au înăsprit legislația de mediu, iar Parlamentul lituanian a luat în discuție o propunere de majorare a taxei pe veniturile obținute din exploatarea gazelor de șist de la 15% la 40%.

Comitetul Strategic pentru resurse naturale al guvernului lituanian a decis ca, în primii trei-patru ani de la demararea activităților de exploatare, veniturile obținute din producția de gaze de șist să fie scutite de taxe, a declarat ministrul Mediului de la Vilnius, Valentinas Mazouronis. De asemenea, în mai sau iunie, guvernul va anunța o nouă licitație pentru acordarea de licențe de explorare și exploatare a gazelor de șist, pentru perimetre situate în vestul țării.

Ministerul lituanian al Mediului a primit sarcina de a elabora un mecanism de taxare prin care producția de gaze de șist să fie scutită de taxe în primii trei-patru ani de la demararea exploatării, urmând ca, ulterior, cota de impozitare să fie de 15%, a spus Mazouronis.

"Comitetul Strategic a cerut ministerului să creeze un mediu legislativ atractiv pentru investitorii străini. Urmând exemplul Poloniei, Lituania va oferi o scutire de taxe pentru producția de gaze de șist", a declarat ministrul.

Legislație modificată în colaborare cu americanii

Comitetul Strategic a mai decis să modifice sistemul de impozitare a veniturilor din producția de petrol. În prezent, cotele de impozitare merg de la 2% la 20%, în funcție de nivelul de producție și maturitate al zăcămintelor exploatate, iar Comitetul a propus instituirea unei cote unice de 12%.

Data anunțării noii runde de licitație pentru concesiuni de gaze de șist nu a fost încă bătută în cuie, întrucât guvernul trebuie în continuare să convingă comunitățile locale din zonele unde ar urma să se foreze că aceste activități sunt în beneficiul lor. În plus, trebuie văzut dacă există potențiali investitori interesați, a mai arătat Mazuronis.

Institutul Geologic de Stat al Lituaniei a elaborat deja un set de proiecte de reglementări noi privind termenii și condițiile licitațiilor pentru concesiuni, clasificarea resurselor de hidrocarburi, precum și procedurile de evaluare a impactului asupra mediului și normele de mediu aferente activităților de explorare și exploatare.

Specialiștii Institutului au urmat, în acest scop, cursuri de perfecționare în Statele Unite, în vaza unui acord Lituania-SUA privind colaborarea tehnică în domeniul dezvoltării hidrocarburilor neconvenționale.

Chevron a renunțat anul trecut

În octombrie anul trecut, americanii de la Chevron au renunțat la o concesiune de gaze de șist deținută în Lituania, pe care ar fi urmat să înceapă lucrări de explorare, după ce autoritățile de la Vilnius au înăsprit legislația privind evaluarea impactului asupra mediului și exigențele de protecție a acestuia pentru proiectele de dezvoltare de hidrocarburi neconvenționale efectuate prin metoda fracturări hidraulice, iar Parlamentul lituanian a luat în discuție o propunere de majorare a taxei pe veniturile obținute din exploatarea gazelor de șist de la 15% la 40%.

Anunțul deciziei celor de la Chevron a venit atunci într-un moment dificil pentru guvernul lituanian, aflat în mijlocul unor negocieri grele cu Rusia pentru semnarea unui nou contract pe termen lung pentru furnizarea de gaze naturale.

Lituania este 100% dependentă de importurile de gaze de la gigantul rus Gazprom. Estimările oficiale arată că subsolul Lituaniei ar putea conține între 30 și 50 de miliarde de metri cubi de gaze de șist. Gazprom a livrat în 2012 statului baltic o cantitate totală de 3,3 miliarde de metri cubi de gaze naturale.

Licitația privind concesiunea de gaze de șist la care Chevron a anunțat că renunță a fost organizată de către fostul guvern de la Vilnius ca parte a unei strategii agresive de reducere a dependenței totale a țării de importurile de gaze din Rusia. Noul executiv instalat între timp, condus de premierul Algirdas Butkevicius, a promis că va avea o abordare mai „pragmatică” în relația cu Moscova.

Rusia s-a arătat însă inflexibilă la negocierile pentru semnarea unui nou contract pe termen lung de furnizare de gaze naturale către Lituania, care urmează să expire în 2015. Partea lituaniană s-a plâns că, în condițiile contractului aflat încă în vigoare, plătește cu 30% mai mult decât orice alt stat european. Președintele Dalia Grybauskaite a declarat că clauzele formulate de Moscova sunt cu totul inacceptabile, în vreme ce premierul Butkevicius a ajuns chiar să sugereze că Rusia poartă un adevărat „război comercial” împotriva țării sale.

Sistem de conducte controlat de ruși

În februarie anul acesta, monopolul rus de stat Gazprom a comunicat Lituaniei că acceptă să implementeze reglementările europene cu privire la separarea activităților de producție de cele de transport în domeniul energetic, ceea ce înseamnă că rușii urmează să își vândă participația deținută la sistemul lituanian de conducte de transport gaze naturale.

Lituania, care este complet dependentă de importurile de gaze naturale din Rusia și plătește printre cele mai mari prețuri din Europa pentru livrările Gazprom, negocia de ceva timp reînnoirea contractelor cu rușii, iar legislația UE privind liberalizarea piețelor de gaze constituia un obstacol în calea ajungerii la un acord.

Anterior, guvernul de la Vilnius anunțase că intenționează să răscumpere participațiile deținute la sistemul național de conducte de transport gaze naturale, Amber Grid, de către Gazprom și de către compania germană E.ON, pentru a recăpăta controlul asupra rețelei, privatizată cu 10 ani în urmă. Recent,

Amber Grid a fost separată anul trecut de compania de stat lituaniană de gaze Lietuvos Dujos. E.ON și Gazprom dețin participații similare la ambele companii, de 38,9%, respectiv 37,1%, iar statul lituanian controlează câte 17,7% din fiecare.

Meciuri cu Gazprom

Cei de la E.ON au susținut guvernul de la Vilnius la finalul lunii ianuarie, votând pentru declanșarea unei proceduri de arbitraj internațional contra Gazprom pe tema prețurilor la importurile de gaze naturale, după ce Lietuvos Dujos a anunțat că nu a reușit să obțină prin negocieri reducerea acestora.

Gazprom se află sub investigație din partea autorităților europene din septembrie 2012, fiind acuzată de prețuri excesive și de blocarea concurenței în sectorul de gaze. Luna trecută, rușii au anunțat că vor ca ancheta să se finalizeze printr-un acord obținut pe cale amiabilă, adăugând însă că nu își vor modifica sistemul de prețuri practicate pentru clienții din Europa de Est.

Argumentul rușilor este acela că contractele pe termen lung, cu prețuri indexate la evoluțiile cotațiilor internaționale la țiței, pot fi mai ieftine decât achizițiile imediate de pe piețele spot, unde prețurile cresc foarte mult atunci când survin crize de aprovizionare.

Și letonii vor să se protejeze

Guvernul letonian ia în calcul cumpărarea participației de 47,2% din acțiuni deținută de E.ON la monopolul local de gaze Latvijas Gaze, nemții intenționând să iasă de pe toate piețele baltice. Compania importă, transportă și vinde gaze în Lituania. Gazprom controlează 34% din acțiunile companiei, iar traderul de gaze Itera Latvija – 16%.

"Luăm în considerare toate opțiunile, inclusiv pe aceea ca statul să cumpere acțiunile E.ON. Nu vrem ca aceste acțiuni să cadă în mâinile Gazprom", a declarat ministrul Economiei, Vjaceslavs Dombrovskis, adăugând că guvernul de la Riga ar putea lua o decizie în această chestiune la începutul lunii mai.

Latvijas Gaze deține și operează una dintre cele mai mari facilități de înmagazinare subterană de gaze naturale, Incukalns, cu o capacitate de stocare de 2,3 miliarde de metri cubi. Compania este listată la bursa sin Riga și are o capitalizare de peste 370 de milioane de euro.

Gigantul german E.ON controlează și 33,66% din monopolul similar pe gaze al Estoniei, Eeesti Gaas, nemții intenționând să renunțe la business-ul și activele deținute în statele baltice.

Gaze de șist: Lituania devine mai "prietenoasă" cu fracturarea hidraulică, după anexarea Crimeei de către Rusia

Category: Batalia pe Resurse
Creat în Friday, 11 April 2014 17:28

Chevron Gazprom BUNLituania, 100% dependentă de importurile de gaze naturale din Rusia, ia în calcul reluarea licitațiilor pentru acordarea de licențe de explorare și exploatare a gazelor de șist, precum și instituirea unei perioade de grație de 3-4 ani, în care producția de hidrocarburi neconvenționale să fie scutită de taxe. Asta după ce, în octombrie anul trecut, americanii de la Chevron au renunțat la o concesiune de gaze de șist deținută în Lituania după ce autoritățile de la Vilnius au înăsprit legislația de mediu, iar Parlamentul lituanian a luat în discuție o propunere de majorare a taxei pe veniturile obținute din exploatarea gazelor de șist de la 15% la 40%.

Comitetul Strategic pentru resurse naturale al guvernului lituanian a decis ca, în primii trei-patru ani de la demararea activităților de exploatare, veniturile obținute din producția de gaze de șist să fie scutite de taxe, a declarat ministrul Mediului de la Vilnius, Valentinas Mazouronis. De asemenea, în mai sau iunie, guvernul va anunța o nouă licitație pentru acordarea de licențe de explorare și exploatare a gazelor de șist, pentru perimetre situate în vestul țării.

Ministerul lituanian al Mediului a primit sarcina de a elabora un mecanism de taxare prin care producția de gaze de șist să fie scutită de taxe în primii trei-patru ani de la demararea exploatării, urmând ca, ulterior, cota de impozitare să fie de 15%, a spus Mazouronis.

"Comitetul Strategic a cerut ministerului să creeze un mediu legislativ atractiv pentru investitorii străini. Urmând exemplul Poloniei, Lituania va oferi o scutire de taxe pentru producția de gaze de șist", a declarat ministrul.

Legislație modificată în colaborare cu americanii

Comitetul Strategic a mai decis să modifice sistemul de impozitare a veniturilor din producția de petrol. În prezent, cotele de impozitare merg de la 2% la 20%, în funcție de nivelul de producție și maturitate al zăcămintelor exploatate, iar Comitetul a propus instituirea unei cote unice de 12%.

Data anunțării noii runde de licitație pentru concesiuni de gaze de șist nu a fost încă bătută în cuie, întrucât guvernul trebuie în continuare să convingă comunitățile locale din zonele unde ar urma să se foreze că aceste activități sunt în beneficiul lor. În plus, trebuie văzut dacă există potențiali investitori interesați, a mai arătat Mazuronis.

Institutul Geologic de Stat al Lituaniei a elaborat deja un set de proiecte de reglementări noi privind termenii și condițiile licitațiilor pentru concesiuni, clasificarea resurselor de hidrocarburi, precum și procedurile de evaluare a impactului asupra mediului și normele de mediu aferente activităților de explorare și exploatare.

Specialiștii Institutului au urmat, în acest scop, cursuri de perfecționare în Statele Unite, în vaza unui acord Lituania-SUA privind colaborarea tehnică în domeniul dezvoltării hidrocarburilor neconvenționale.

Chevron a renunțat anul trecut

În octombrie anul trecut, americanii de la Chevron au renunțat la o concesiune de gaze de șist deținută în Lituania, pe care ar fi urmat să înceapă lucrări de explorare, după ce autoritățile de la Vilnius au înăsprit legislația privind evaluarea impactului asupra mediului și exigențele de protecție a acestuia pentru proiectele de dezvoltare de hidrocarburi neconvenționale efectuate prin metoda fracturări hidraulice, iar Parlamentul lituanian a luat în discuție o propunere de majorare a taxei pe veniturile obținute din exploatarea gazelor de șist de la 15% la 40%.

Anunțul deciziei celor de la Chevron a venit atunci într-un moment dificil pentru guvernul lituanian, aflat în mijlocul unor negocieri grele cu Rusia pentru semnarea unui nou contract pe termen lung pentru furnizarea de gaze naturale.

Lituania este 100% dependentă de importurile de gaze de la gigantul rus Gazprom. Estimările oficiale arată că subsolul Lituaniei ar putea conține între 30 și 50 de miliarde de metri cubi de gaze de șist. Gazprom a livrat în 2012 statului baltic o cantitate totală de 3,3 miliarde de metri cubi de gaze naturale.

Licitația privind concesiunea de gaze de șist la care Chevron a anunțat că renunță a fost organizată de către fostul guvern de la Vilnius ca parte a unei strategii agresive de reducere a dependenței totale a țării de importurile de gaze din Rusia. Noul executiv instalat între timp, condus de premierul Algirdas Butkevicius, a promis că va avea o abordare mai „pragmatică” în relația cu Moscova.

Rusia s-a arătat însă inflexibilă la negocierile pentru semnarea unui nou contract pe termen lung de furnizare de gaze naturale către Lituania, care urmează să expire în 2015. Partea lituaniană s-a plâns că, în condițiile contractului aflat încă în vigoare, plătește cu 30% mai mult decât orice alt stat european. Președintele Dalia Grybauskaite a declarat că clauzele formulate de Moscova sunt cu totul inacceptabile, în vreme ce premierul Butkevicius a ajuns chiar să sugereze că Rusia poartă un adevărat „război comercial” împotriva țării sale.

Sistem de conducte controlat de ruși

În februarie anul acesta, monopolul rus de stat Gazprom a comunicat Lituaniei că acceptă să implementeze reglementările europene cu privire la separarea activităților de producție de cele de transport în domeniul energetic, ceea ce înseamnă că rușii urmează să își vândă participația deținută la sistemul lituanian de conducte de transport gaze naturale.

Lituania, care este complet dependentă de importurile de gaze naturale din Rusia și plătește printre cele mai mari prețuri din Europa pentru livrările Gazprom, negocia de ceva timp reînnoirea contractelor cu rușii, iar legislația UE privind liberalizarea piețelor de gaze constituia un obstacol în calea ajungerii la un acord.

Anterior, guvernul de la Vilnius anunțase că intenționează să răscumpere participațiile deținute la sistemul național de conducte de transport gaze naturale, Amber Grid, de către Gazprom și de către compania germană E.ON, pentru a recăpăta controlul asupra rețelei, privatizată cu 10 ani în urmă. Recent,

Amber Grid a fost separată anul trecut de compania de stat lituaniană de gaze Lietuvos Dujos. E.ON și Gazprom dețin participații similare la ambele companii, de 38,9%, respectiv 37,1%, iar statul lituanian controlează câte 17,7% din fiecare.

Meciuri cu Gazprom

Cei de la E.ON au susținut guvernul de la Vilnius la finalul lunii ianuarie, votând pentru declanșarea unei proceduri de arbitraj internațional contra Gazprom pe tema prețurilor la importurile de gaze naturale, după ce Lietuvos Dujos a anunțat că nu a reușit să obțină prin negocieri reducerea acestora.

Gazprom se află sub investigație din partea autorităților europene din septembrie 2012, fiind acuzată de prețuri excesive și de blocarea concurenței în sectorul de gaze. Luna trecută, rușii au anunțat că vor ca ancheta să se finalizeze printr-un acord obținut pe cale amiabilă, adăugând însă că nu își vor modifica sistemul de prețuri practicate pentru clienții din Europa de Est.

Argumentul rușilor este acela că contractele pe termen lung, cu prețuri indexate la evoluțiile cotațiilor internaționale la țiței, pot fi mai ieftine decât achizițiile imediate de pe piețele spot, unde prețurile cresc foarte mult atunci când survin crize de aprovizionare.

Și letonii vor să se protejeze

Guvernul letonian ia în calcul cumpărarea participației de 47,2% din acțiuni deținută de E.ON la monopolul local de gaze Latvijas Gaze, nemții intenționând să iasă de pe toate piețele baltice. Compania importă, transportă și vinde gaze în Lituania. Gazprom controlează 34% din acțiunile companiei, iar traderul de gaze Itera Latvija – 16%.

"Luăm în considerare toate opțiunile, inclusiv pe aceea ca statul să cumpere acțiunile E.ON. Nu vrem ca aceste acțiuni să cadă în mâinile Gazprom", a declarat ministrul Economiei, Vjaceslavs Dombrovskis, adăugând că guvernul de la Riga ar putea lua o decizie în această chestiune la începutul lunii mai.

Latvijas Gaze deține și operează una dintre cele mai mari facilități de înmagazinare subterană de gaze naturale, Incukalns, cu o capacitate de stocare de 2,3 miliarde de metri cubi. Compania este listată la bursa sin Riga și are o capitalizare de peste 370 de milioane de euro.

Gigantul german E.ON controlează și 33,66% din monopolul similar pe gaze al Estoniei, Eeesti Gaas, nemții intenționând să renunțe la business-ul și activele deținute în statele baltice.

Corupția nu-i alungă câtuși de puțin pe americani și europeni de lângă gazele de șist ale Turciei

Category: Contabilitate si Fiscalitate
Creat în Thursday, 10 April 2014 02:05

 Turcia mitaPremierul turc Recep Tayyip Erdogan a fost implicat recent într-un scandal de corupție, legat de acuzații de încălcare a embargoului impus de SUA și UE asupra Iranului, scandal care a provocat deprecierea record a monedei naționale a Turciei, lira. Asta nu a descurajat însă deloc companiile petroliere străine care au luat în vizor rezervele de gaze de șist ale țării.

Royal Dutch Shell Plc (RDSA), TransAtlantic Petroleum Ltd. și Valeura Energy Inc. se numără printre companiile care nu se sinchisesc de acuzațiile de corupție care subminează guvernarea de 11 ani a lui Erdogan. Ele merg înainte cu planurile de foraj în formațiuni geologice cu hidrocarburi de șist, care conțin aproximativ 4,6 mii de miliarde de metri cubi de gaze și 94 de miliarde de barili de petrol, potrivit U.S. Energy Information Agency.

Dincolo de zăcăminte, Turcia este atractivă pentru companiile străine și pentru că nu au existat până acum proteste de amploare legate de protecția mediului, care au împiedicat dezvoltarea industriei gazelor de șist în Europa. Turcia a promis, de asemenea, să reducă birocrația și să grăbească procedurile de autorizare, care au încetinit astfel de eforturi în Polonia, Marea Britanie și România, scrie Bloomberg.

Dependenți de Rusia și Irak

Țară predominant musulmană, cu 77 de milioane de locuitori, Turcia vrea să-și reducă dependența de importurile de energie. Guvernul lui Erdogan a demarat explorarea internă a resurselor de hidrocarburi printr-o politică de deschidere față de multinaționalele de petrol și gaze și prin scutiri de taxe. Cadrul fiscal atractiv, rezervele potențial vaste și cererea puternică, alimentată de creșterea economică și demografică, au cântărit mai mult decât riscul politic și reputațional reprezentat de acuzațiile de corupție la nivel înalt și de derapajele autoritare ale regimului Erdogan, spun executivii din energie.

„Ne așteptăm ca Turcia să continue să aibă o atitudine favorabilă față de producătorii de petrol și gaze, mai ales în contextul în care alternativele de aprovizionare cu energie sunt Rusia și Irakul”, a declarat Taylor Miele, director pentru relații cu investitorii la TransAtlantic (TAT), companie care face explorări după hidrocarburi pe concesiuni din Turcia și Bulgaria.

„Proiectele privind gazele de șist din Turcia merg la viteză maximă”, a spus Selami Incedalci, director general pentru petrol la PIGM, agenție a Ministerului Energiei care supervizează proiectele de gaze de șist, făcând referire la planurile companiei Shell de a fora o a doua sondă orizontală în sud-estul Turciei anul acesta.

Mari consumatori de energie

Economia Turciei a crescut cu aproximativ 5 procente anual de când partidul lui Erdogan a venit la putere, în 2002. Măsurat la paritatea puterii de cumpărare, PIB-ul pe cap de locuitor aproape s-a dublat, ajungând la mai mult de 15.000 de dolari, potrivit Fondului Monetar Internațional. Din 2011, Turcia a cunoscut cea mai rapidă creștere a consumului de energie dintre țările OECD, iar consumul său total de energie s-ar putea dubla în următorii zece ani, potrivit agenției pentru energie a SUA.

Aceasta este o problemă majoră pentru o țară care importă 99% din petrolul și gazele sale, majoritatea importurilor provenind din Rusia sau Iran.

Cu un deficit de cont curent din ce în ce mai mare și o liră mai slabă decât anul trecut, guvernul nu a avut altă soluție decât să își modifice legea privind resursele naturale și să se deschidă față de companiile internaționale de petrol și gaze, potrivit lui Yvonne Telford, analist la Wood Mackenzie din Londra.

„Guvernul a recunoscut cât de mult se bazează pe importuri și de aceea a elaborat o nouă strategie energetică”, a spus Telford. „Turcia vrea să reducă semnificativ dependența sa până în 2030”, a completat analistul.

În plină expansiune

Shell a fost prima mare companie internațională de explorare care și-a încercat norocul cu hidrocarburile de șist ale Turciei, făcând echipă cu compania energetică deținută de stat TPAO. Shell a forat prima sondă pe verticală în perimetrul cu formațiuni de șist Dadas, în sud-estul Anatoliei, la finalul anului trecut, și are în plan încă una, în prima jumătate a acestui an.

Fracturarea hidraulică după hidrocarburi de șist, precum și exploarea convențională a petrolului și gazelor ar putea da un impuls economiei, care dă semne de răcire, și ar putea ajuta la reducerea deficitului de cont curent al Turciei, a spus Fulya Ilbey, managing director al firmei de consultanță InfraStrategies, cu sediul în Londra.

„Sunt optimist în ceea ce privește mediul investițional de pe piața în creștere a Turciei și cred că un potențial succes al Shell va fi de bun augur atât pentru investițiile companiei TPAO, cât și ale altora”, a zis Ilbey.

Țara, prin entitatea sa petrolieră TPAO, a cheltuit mai mult de un miliard de dolari pe explorări onshore și offshore în 2013 și intenționează să cheltuie o sumă similară anul acesta, potrivit oficialilor guvernamentali. Turcia și-ar putea crește bugetul pentru explorări de aproximativ 13 ori în viitor, a spus ministrul Energiei anul trecut, înainte ca scandalul politic să izbucnească. Shell, Exxon Mobil (XOM) Corp., Petroleo Brasileiro SA (PETR4) și Chevron Corp. Explorează deja în porțiunea turcă a Mării Negre, precum și în bazinul tracic din vestul Turciei.

Zăcăminte în zone slab populate = fără proteste

Spre deosebire țările UE, Turcia nu a cunoscut proteste de mediu interne, pentru că mare parte din terenurile cu potențiale zăcăminte se află în zone slab populate. Nu ca în Polonia, considerată țara cu cele mai mari rezerve de gaze de șist din Europa, potrivit U.S. Energy Information Administration. Polonia a dezamăgit companii interesate precum Exxon, Eni SpA (ENI), Marathon Oil Corp. și Talisman Energy Inc. prin slabele rezultate ale testelor, perioadele lungi de așteptare pentru permise și obligațiile fiscale ridicate. Premierul Donald Tusk l-a înlocuit doar recent pe ministrul pentru Mediu și a promis că va urgenta reformele în sector.

„Oamenii citează acum Polonia drept un exemplu de cum să nu faci lucrurile dacă vrei să atragi investitori străini”, a spus Parker Snyder, președintele corpului industriei, Poland Shale Coalition.

Noua lege privind petrolul a Turciei, adoptată anul trecut, a înlăturat restricțiile teritoriale asupra explorării și a deschis țara spre companiile internaționale. Nivelul maxim al taxării în sectorul de petrol și gaze, excluzând plata redevențelor, a fost tăiat la 40%, de la 55%, iar taxele se plătesc după finalizarea investițiilor, nu înainte, așa cum prevedea legislația anterioară.

„Cadrul fiscal este foarte atractiv pentru investitori acum”, a spus Telford, de la Wood Mackenzie. „Noua lege a pregătit terenul de joc pentru companiile internaționale”, a conchis analistul.

Acuzații de încălcare a embargoului asupra Iranului

Ministrul turc de Interne, Muammer Guler, cel al Economiei, Zafer Caglayan, şi cel al Mediului, Erdogan Bayraktar, implicaţi într-un amplu scandal de corupţie, au demisionat în ianuarie, unul dintre ei cerând şi demisia premierului Recep Tayyip Erdogan.

Directorul general al unei mari bănci publice, Halkbank, figurează, de asemenea, printre personalităţile inculpate pentru corupţie activă, fraudă şi trafic ilicit de aur şi deturnare de fonduri.

Aceasta este prima dată când un scandal de o asemenea amploare afectează anturajul direct al lui Erdogan, care conduce Turcia din 2002 la şefia unui Guvern islamo-conservator.

Judecătorii au decis, de asemenea, să îl inculpe şi să îl încarcereze pe omul de afaceri iraniano-azer Reza Zerrab, suspectat că este în centrul unei vaste rețele de trafic ilegal de aur către Iran, aflat sub embago internaţional.

 

Corupția nu-i alungă câtuși de puțin pe americani și europeni de lângă gazele de șist ale Turciei

Category: Contabilitate si Fiscalitate
Creat în Thursday, 10 April 2014 02:05

 Turcia mitaPremierul turc Recep Tayyip Erdogan a fost implicat recent într-un scandal de corupție, legat de acuzații de încălcare a embargoului impus de SUA și UE asupra Iranului, scandal care a provocat deprecierea record a monedei naționale a Turciei, lira. Asta nu a descurajat însă deloc companiile petroliere străine care au luat în vizor rezervele de gaze de șist ale țării.

Royal Dutch Shell Plc (RDSA), TransAtlantic Petroleum Ltd. și Valeura Energy Inc. se numără printre companiile care nu se sinchisesc de acuzațiile de corupție care subminează guvernarea de 11 ani a lui Erdogan. Ele merg înainte cu planurile de foraj în formațiuni geologice cu hidrocarburi de șist, care conțin aproximativ 4,6 mii de miliarde de metri cubi de gaze și 94 de miliarde de barili de petrol, potrivit U.S. Energy Information Agency.

Dincolo de zăcăminte, Turcia este atractivă pentru companiile străine și pentru că nu au existat până acum proteste de amploare legate de protecția mediului, care au împiedicat dezvoltarea industriei gazelor de șist în Europa. Turcia a promis, de asemenea, să reducă birocrația și să grăbească procedurile de autorizare, care au încetinit astfel de eforturi în Polonia, Marea Britanie și România, scrie Bloomberg.

Dependenți de Rusia și Irak

Țară predominant musulmană, cu 77 de milioane de locuitori, Turcia vrea să-și reducă dependența de importurile de energie. Guvernul lui Erdogan a demarat explorarea internă a resurselor de hidrocarburi printr-o politică de deschidere față de multinaționalele de petrol și gaze și prin scutiri de taxe. Cadrul fiscal atractiv, rezervele potențial vaste și cererea puternică, alimentată de creșterea economică și demografică, au cântărit mai mult decât riscul politic și reputațional reprezentat de acuzațiile de corupție la nivel înalt și de derapajele autoritare ale regimului Erdogan, spun executivii din energie.

„Ne așteptăm ca Turcia să continue să aibă o atitudine favorabilă față de producătorii de petrol și gaze, mai ales în contextul în care alternativele de aprovizionare cu energie sunt Rusia și Irakul”, a declarat Taylor Miele, director pentru relații cu investitorii la TransAtlantic (TAT), companie care face explorări după hidrocarburi pe concesiuni din Turcia și Bulgaria.

„Proiectele privind gazele de șist din Turcia merg la viteză maximă”, a spus Selami Incedalci, director general pentru petrol la PIGM, agenție a Ministerului Energiei care supervizează proiectele de gaze de șist, făcând referire la planurile companiei Shell de a fora o a doua sondă orizontală în sud-estul Turciei anul acesta.

Mari consumatori de energie

Economia Turciei a crescut cu aproximativ 5 procente anual de când partidul lui Erdogan a venit la putere, în 2002. Măsurat la paritatea puterii de cumpărare, PIB-ul pe cap de locuitor aproape s-a dublat, ajungând la mai mult de 15.000 de dolari, potrivit Fondului Monetar Internațional. Din 2011, Turcia a cunoscut cea mai rapidă creștere a consumului de energie dintre țările OECD, iar consumul său total de energie s-ar putea dubla în următorii zece ani, potrivit agenției pentru energie a SUA.

Aceasta este o problemă majoră pentru o țară care importă 99% din petrolul și gazele sale, majoritatea importurilor provenind din Rusia sau Iran.

Cu un deficit de cont curent din ce în ce mai mare și o liră mai slabă decât anul trecut, guvernul nu a avut altă soluție decât să își modifice legea privind resursele naturale și să se deschidă față de companiile internaționale de petrol și gaze, potrivit lui Yvonne Telford, analist la Wood Mackenzie din Londra.

„Guvernul a recunoscut cât de mult se bazează pe importuri și de aceea a elaborat o nouă strategie energetică”, a spus Telford. „Turcia vrea să reducă semnificativ dependența sa până în 2030”, a completat analistul.

În plină expansiune

Shell a fost prima mare companie internațională de explorare care și-a încercat norocul cu hidrocarburile de șist ale Turciei, făcând echipă cu compania energetică deținută de stat TPAO. Shell a forat prima sondă pe verticală în perimetrul cu formațiuni de șist Dadas, în sud-estul Anatoliei, la finalul anului trecut, și are în plan încă una, în prima jumătate a acestui an.

Fracturarea hidraulică după hidrocarburi de șist, precum și exploarea convențională a petrolului și gazelor ar putea da un impuls economiei, care dă semne de răcire, și ar putea ajuta la reducerea deficitului de cont curent al Turciei, a spus Fulya Ilbey, managing director al firmei de consultanță InfraStrategies, cu sediul în Londra.

„Sunt optimist în ceea ce privește mediul investițional de pe piața în creștere a Turciei și cred că un potențial succes al Shell va fi de bun augur atât pentru investițiile companiei TPAO, cât și ale altora”, a zis Ilbey.

Țara, prin entitatea sa petrolieră TPAO, a cheltuit mai mult de un miliard de dolari pe explorări onshore și offshore în 2013 și intenționează să cheltuie o sumă similară anul acesta, potrivit oficialilor guvernamentali. Turcia și-ar putea crește bugetul pentru explorări de aproximativ 13 ori în viitor, a spus ministrul Energiei anul trecut, înainte ca scandalul politic să izbucnească. Shell, Exxon Mobil (XOM) Corp., Petroleo Brasileiro SA (PETR4) și Chevron Corp. Explorează deja în porțiunea turcă a Mării Negre, precum și în bazinul tracic din vestul Turciei.

Zăcăminte în zone slab populate = fără proteste

Spre deosebire țările UE, Turcia nu a cunoscut proteste de mediu interne, pentru că mare parte din terenurile cu potențiale zăcăminte se află în zone slab populate. Nu ca în Polonia, considerată țara cu cele mai mari rezerve de gaze de șist din Europa, potrivit U.S. Energy Information Administration. Polonia a dezamăgit companii interesate precum Exxon, Eni SpA (ENI), Marathon Oil Corp. și Talisman Energy Inc. prin slabele rezultate ale testelor, perioadele lungi de așteptare pentru permise și obligațiile fiscale ridicate. Premierul Donald Tusk l-a înlocuit doar recent pe ministrul pentru Mediu și a promis că va urgenta reformele în sector.

„Oamenii citează acum Polonia drept un exemplu de cum să nu faci lucrurile dacă vrei să atragi investitori străini”, a spus Parker Snyder, președintele corpului industriei, Poland Shale Coalition.

Noua lege privind petrolul a Turciei, adoptată anul trecut, a înlăturat restricțiile teritoriale asupra explorării și a deschis țara spre companiile internaționale. Nivelul maxim al taxării în sectorul de petrol și gaze, excluzând plata redevențelor, a fost tăiat la 40%, de la 55%, iar taxele se plătesc după finalizarea investițiilor, nu înainte, așa cum prevedea legislația anterioară.

„Cadrul fiscal este foarte atractiv pentru investitori acum”, a spus Telford, de la Wood Mackenzie. „Noua lege a pregătit terenul de joc pentru companiile internaționale”, a conchis analistul.

Acuzații de încălcare a embargoului asupra Iranului

Ministrul turc de Interne, Muammer Guler, cel al Economiei, Zafer Caglayan, şi cel al Mediului, Erdogan Bayraktar, implicaţi într-un amplu scandal de corupţie, au demisionat în ianuarie, unul dintre ei cerând şi demisia premierului Recep Tayyip Erdogan.

Directorul general al unei mari bănci publice, Halkbank, figurează, de asemenea, printre personalităţile inculpate pentru corupţie activă, fraudă şi trafic ilicit de aur şi deturnare de fonduri.

Aceasta este prima dată când un scandal de o asemenea amploare afectează anturajul direct al lui Erdogan, care conduce Turcia din 2002 la şefia unui Guvern islamo-conservator.

Judecătorii au decis, de asemenea, să îl inculpe şi să îl încarcereze pe omul de afaceri iraniano-azer Reza Zerrab, suspectat că este în centrul unei vaste rețele de trafic ilegal de aur către Iran, aflat sub embago internaţional.

 

Și dacă estimările privind rezervele de hidrocarburi de șist se bazează pe calcule eronate?

Category: Explorare si Productie
Creat în Wednesday, 09 April 2014 15:54

ArpsJan Arps este cel mai influent petrolist de care nimeni n-a auzit niciodată. În 1945, Arps, pe atunci un simplu inginer petrolist în vârstă de 33 de ani, de la British-American Oil Producing Co., a elaborat și publicat o formulă pe baza căreia să se poată estima cât petrol brut va produce un zăcământ și când se va epuiza acesta.

Metoda Arps a devenit una dintre cele mai larg răspândite măsurători din industrie. Companiile se bazează pe aceasta pentru a estima profitabilitatea forajului, pentru a obține și a garanta împrumuturi și pentru a raporta cuantumul rezervelor estimate la organismele de reglementare.

Când un membru al Camerei Reprezentanților din SUA, Ed Royce, un republican din California, a spus, pe 26 martie, la o audiere la Washington, că SUA ar trebui să înceapă să exporte petrol din producția internă pentru a submina influența Rusiei, previziunea sa cu privire la creșterea producției de energie a SUA” s-a bazat pe metoda Arps, relatează Bloomberg.

Problema este că ecuația Arps a fost modificată pentru a putea fi aplicată și zăcămintelor de hidrocarburi localizate în șisturi bituminoase și extrase prin fracturare hidraulică, metodă care nu exista pe vremea lui Arps, care a murit în 1976.

Resurse supraevaluate

John Lee, un profesor de inginerie de la University of Houston și o autoritate în domeniul estimării rezervelor de hidrocarburi, spune că miliarde de barili de petrol din formațiuni de șist neatinse încă în SUA sunt luate în calcul de către companii, care se bazează pe un istoric limitat de foraj și pe ajustări ale formulei lui Arps care exagerează producția viitoare. Acest lucriu aruncă îndoieli asupra rapidității cu care SUA vor ajunge la independența energetică, un scop care, potrivit estimărilor oficiale ale U.S. Energy Information Administration, ar fi mai aproape decât a fost vreodată din 1985 încoace.

„Lucrurile ar putea arăta mai rău decât își imaginează oamenii. Producția pe termen lung a unora dintre acele sonde bogate în petrol ar putea fi supraevaluată”, spune Lee.

Criticile lui Lee au produs o ruptură în interiorul industriei privind modul de măsurare și estimare a stocurilor de rezerve brute din formațiunile geologice aflate la mii de metri sub suprafața pământului. Într-un newsletter publicat anul acesta de firma Ryder Scott Co., care ajută companiile de foraj să-și calculeze rezervele, Lee a solicitat organizarea unei conferințe a industriei pentru a se ocupa de ceea ce el numește abordări incoerente sau cel puțin eterogene.

Metoda Arps este în mod special predispusă la abuz, a spus el.

Totul e relativ

Producția de petrol a SUA a crescut cu 40% de la sfârșitul anului 2011, în contextul în care companiile de foraj țintesc formațiuni geologice purtătoare de țiței precum perimetrul de șisturi bituminoase Bakken, din North Dakota, Eagle Ford, din Texas, și Mississippi Lime, din Kansas și Oklahoma, potrivit EIA. SUA sunt pe cale de a deveni cel mai mare producător al lumii de petrol până anul viitor, conform International Energy Agency, cu sediul la Paris. Un raport întocmit de consultanții firmei Wood Maskenzie, cu sediul la Londra, afirmă că, până în 2020, doar producția din perimetrul Bakken va fi de 1.7 milioane de barili pe zi, de la 1,1 milioane cât este în prezent.

A prezice viitorul este o afacere inerent nesigură. Iar metoda lui Arps funcționează la fel ca oricare alta, a spus Scott Wilson, un vicepreședinte al Ryder Scott din Denver.

„Nicio metodă nu dă rezultate de fiecare dată”, a spus Wilson. „Metoda Arps este doar un instrument. Dacă dai vina pe ea pentru că o previziune se dovedește a fi greșită este ca și când dai vina pe o armă pentru că a împușcat pe cine nu trebuia. Iar în ceea ce provește vechimea metodei, roata a fost inventată acum mult mai mult timp, dar este în continuare folositoare”, a completat el.

Estimările în creștere ale rezervelor dau Statelor Unite un sentiment fals de siguranță, a spus Tad Patzek, președintele Departamentului de inginerie petrolieră și a geosistemelor la University of Texas, din Austin.

„Ne-am păcălit singuri să credem că, din moment ce avem resurse infinite, nu trebuie să ne îngrijorăm”, a spus Patzek. „Ne împiedicăm ca orbii într-un viitor care nu este atât de frumos pe cât credem”, a adăugat el.

Metoda Arps este bună doar în funcție de cât de mult crede o companie în ea și de cât de multe presupuneri se fac pornind de la ea, a spus Patzek. Estimările pot fi mărite când aceasta se bazează pe un istoric limitat al forajului sau pe câteva sonde cu performanțe ridicate pentru a prezice producția pe un areal vast. Previziunile pot fi de asemenea ajustate în sus atunci când se presupune că vor fi scăderi ale producției mai reduse decât se observă prin aplicarea metodei.

Reevaluări în lanț

În noiembrie 2012, compania SandRidge Energy Inc. și-a redus estimările privind rezervele la 422.000 de barili pe sondă, de la 456.000. Cinci luni mai târziu, estimarea a fost micșorată iar, la 369.000 de barili, după cum arată rapoartele companiei. De atunci, compania cu sediul în Oklahoma City a mai făcut o ajustare în sus, la 380.000 de barili pe sondă.

Previziunile inițiale, mai optimiste, se bazau pe un număr mic de sonde foarte performante, care au determinat compania să supraevalueze producția estimată pentru alte perimetre, a spus Duane Grubert, vicepreședintele executiv al SandRidge, responsabil cu relațiile cu investitorii. Compania are acum mai mult de 1.100 de sonde și și-a îmbunătățit forajul. Are încredere că actualele estimări sunt corecte, a spus Grubert.

„Nimeni nu a știut până când nu am aflat adevărul la bază, din perimetrul în care am forat”, a spus Grubert. „Estimarea inițială era un pic cam mare”, a adăugat el.

SM Energy Co., un producător cu sediul la Denver, a suferit un regres similar anul acesta, când performanța sondelor sale din perimetrul de formațiuni de șist Eagle Ford din Texas nu s-au ridicat la nivelul previziunilor. Compania și-a redus estimările, pe 18 februarie, într-o zonă, la echivalentul a 475.000 de barili pe sondă, de la 602.000. A estima producția viitoare din date timpurii este o provocare pentru industrie, a spus Brent Collins, un purtător de cuvânt al SM Energy.

„Acest lucru este cu atât mai valabil atunci când încerci să faci o estimare a mediei dintr-un număr limitat de sonde”, a explicat Collins.

Atât SandRidge, cât și SM Energy folosesc variante ale metodei Arps, arată datele companiilor.

Fracturarea hidraulică schimbă datele problemei

A scoate petrol din formațiunile de șist este diferit față de forajul din zilele lui Arps, a spus Dean Rietz, un vicepreședinte executiv responsabil cu estimarea rezervelor la Ryder Scott. Prima sondă comercială pentru formațiuni de șist a fost forată în 2004, la 59 de ani după ce Arps și-a publicat metoda.

În 1945, producția de petrol însemna forarea în adâncime pentru a ajunge la depozitele de petrol și gaze care s-au format după ce au migrat în sus din straturile geologice profunde. Forajul din zilele noastre țintește acele straturi din adâncime, găurind la mii de metri față de suprafața pământului, apoi schimbând direcția pe orizontală pentru „a mesteca” pe o lungime de peste un kilometru prin straturi care sunt mai dure și mai puțin poroase decât un blat de granit.

Roca este spartă de un jet puternic de apă, nisip și chimicale, pentru a crea o rețea de mici fisuri care să permită petrolului și gazelor să fie eliberate. Cele mai largi fisuri sunt mai subțiri decât lățimea unei agrafe de birou. Cele mai mici sunt de mii de ori mai subțiri decât un fir de păr.

Pe un grafic, aceste sonde fracturate par să urmărească o traiectorie a producției descendente diferită față de sondele convenționale studiate de Arps, spune Lee.

Pentru a înlocui metoda de calcul Arps, cercetărorii testează noi formule cu nume demne de trupe de rock indie: Stretched Exponential, la care Lee a contribuit pentru a fi dezvoltată, Duong Method, concepută de Anh Duong, inginerulșef responsabil cu zăcămintele la ConocoPhillips și Simple Scaling Theory, la care a lucrat Patzek, de la University of Texas.

Rietz a realizat un model de simulare a sondelor pentru a estima producția. „Veniți la mine în 10 ani și vă voi spune cât este de demnă să te bazezi pe ea”, a spus el.

Și dacă estimările privind rezervele de hidrocarburi de șist se bazează pe calcule eronate?

Category: Explorare si Productie
Creat în Wednesday, 09 April 2014 15:54

ArpsJan Arps este cel mai influent petrolist de care nimeni n-a auzit niciodată. În 1945, Arps, pe atunci un simplu inginer petrolist în vârstă de 33 de ani, de la British-American Oil Producing Co., a elaborat și publicat o formulă pe baza căreia să se poată estima cât petrol brut va produce un zăcământ și când se va epuiza acesta.

Metoda Arps a devenit una dintre cele mai larg răspândite măsurători din industrie. Companiile se bazează pe aceasta pentru a estima profitabilitatea forajului, pentru a obține și a garanta împrumuturi și pentru a raporta cuantumul rezervelor estimate la organismele de reglementare.

Când un membru al Camerei Reprezentanților din SUA, Ed Royce, un republican din California, a spus, pe 26 martie, la o audiere la Washington, că SUA ar trebui să înceapă să exporte petrol din producția internă pentru a submina influența Rusiei, previziunea sa cu privire la creșterea producției de energie a SUA” s-a bazat pe metoda Arps, relatează Bloomberg.

Problema este că ecuația Arps a fost modificată pentru a putea fi aplicată și zăcămintelor de hidrocarburi localizate în șisturi bituminoase și extrase prin fracturare hidraulică, metodă care nu exista pe vremea lui Arps, care a murit în 1976.

Resurse supraevaluate

John Lee, un profesor de inginerie de la University of Houston și o autoritate în domeniul estimării rezervelor de hidrocarburi, spune că miliarde de barili de petrol din formațiuni de șist neatinse încă în SUA sunt luate în calcul de către companii, care se bazează pe un istoric limitat de foraj și pe ajustări ale formulei lui Arps care exagerează producția viitoare. Acest lucriu aruncă îndoieli asupra rapidității cu care SUA vor ajunge la independența energetică, un scop care, potrivit estimărilor oficiale ale U.S. Energy Information Administration, ar fi mai aproape decât a fost vreodată din 1985 încoace.

„Lucrurile ar putea arăta mai rău decât își imaginează oamenii. Producția pe termen lung a unora dintre acele sonde bogate în petrol ar putea fi supraevaluată”, spune Lee.

Criticile lui Lee au produs o ruptură în interiorul industriei privind modul de măsurare și estimare a stocurilor de rezerve brute din formațiunile geologice aflate la mii de metri sub suprafața pământului. Într-un newsletter publicat anul acesta de firma Ryder Scott Co., care ajută companiile de foraj să-și calculeze rezervele, Lee a solicitat organizarea unei conferințe a industriei pentru a se ocupa de ceea ce el numește abordări incoerente sau cel puțin eterogene.

Metoda Arps este în mod special predispusă la abuz, a spus el.

Totul e relativ

Producția de petrol a SUA a crescut cu 40% de la sfârșitul anului 2011, în contextul în care companiile de foraj țintesc formațiuni geologice purtătoare de țiței precum perimetrul de șisturi bituminoase Bakken, din North Dakota, Eagle Ford, din Texas, și Mississippi Lime, din Kansas și Oklahoma, potrivit EIA. SUA sunt pe cale de a deveni cel mai mare producător al lumii de petrol până anul viitor, conform International Energy Agency, cu sediul la Paris. Un raport întocmit de consultanții firmei Wood Maskenzie, cu sediul la Londra, afirmă că, până în 2020, doar producția din perimetrul Bakken va fi de 1.7 milioane de barili pe zi, de la 1,1 milioane cât este în prezent.

A prezice viitorul este o afacere inerent nesigură. Iar metoda lui Arps funcționează la fel ca oricare alta, a spus Scott Wilson, un vicepreședinte al Ryder Scott din Denver.

„Nicio metodă nu dă rezultate de fiecare dată”, a spus Wilson. „Metoda Arps este doar un instrument. Dacă dai vina pe ea pentru că o previziune se dovedește a fi greșită este ca și când dai vina pe o armă pentru că a împușcat pe cine nu trebuia. Iar în ceea ce provește vechimea metodei, roata a fost inventată acum mult mai mult timp, dar este în continuare folositoare”, a completat el.

Estimările în creștere ale rezervelor dau Statelor Unite un sentiment fals de siguranță, a spus Tad Patzek, președintele Departamentului de inginerie petrolieră și a geosistemelor la University of Texas, din Austin.

„Ne-am păcălit singuri să credem că, din moment ce avem resurse infinite, nu trebuie să ne îngrijorăm”, a spus Patzek. „Ne împiedicăm ca orbii într-un viitor care nu este atât de frumos pe cât credem”, a adăugat el.

Metoda Arps este bună doar în funcție de cât de mult crede o companie în ea și de cât de multe presupuneri se fac pornind de la ea, a spus Patzek. Estimările pot fi mărite când aceasta se bazează pe un istoric limitat al forajului sau pe câteva sonde cu performanțe ridicate pentru a prezice producția pe un areal vast. Previziunile pot fi de asemenea ajustate în sus atunci când se presupune că vor fi scăderi ale producției mai reduse decât se observă prin aplicarea metodei.

Reevaluări în lanț

În noiembrie 2012, compania SandRidge Energy Inc. și-a redus estimările privind rezervele la 422.000 de barili pe sondă, de la 456.000. Cinci luni mai târziu, estimarea a fost micșorată iar, la 369.000 de barili, după cum arată rapoartele companiei. De atunci, compania cu sediul în Oklahoma City a mai făcut o ajustare în sus, la 380.000 de barili pe sondă.

Previziunile inițiale, mai optimiste, se bazau pe un număr mic de sonde foarte performante, care au determinat compania să supraevalueze producția estimată pentru alte perimetre, a spus Duane Grubert, vicepreședintele executiv al SandRidge, responsabil cu relațiile cu investitorii. Compania are acum mai mult de 1.100 de sonde și și-a îmbunătățit forajul. Are încredere că actualele estimări sunt corecte, a spus Grubert.

„Nimeni nu a știut până când nu am aflat adevărul la bază, din perimetrul în care am forat”, a spus Grubert. „Estimarea inițială era un pic cam mare”, a adăugat el.

SM Energy Co., un producător cu sediul la Denver, a suferit un regres similar anul acesta, când performanța sondelor sale din perimetrul de formațiuni de șist Eagle Ford din Texas nu s-au ridicat la nivelul previziunilor. Compania și-a redus estimările, pe 18 februarie, într-o zonă, la echivalentul a 475.000 de barili pe sondă, de la 602.000. A estima producția viitoare din date timpurii este o provocare pentru industrie, a spus Brent Collins, un purtător de cuvânt al SM Energy.

„Acest lucru este cu atât mai valabil atunci când încerci să faci o estimare a mediei dintr-un număr limitat de sonde”, a explicat Collins.

Atât SandRidge, cât și SM Energy folosesc variante ale metodei Arps, arată datele companiilor.

Fracturarea hidraulică schimbă datele problemei

A scoate petrol din formațiunile de șist este diferit față de forajul din zilele lui Arps, a spus Dean Rietz, un vicepreședinte executiv responsabil cu estimarea rezervelor la Ryder Scott. Prima sondă comercială pentru formațiuni de șist a fost forată în 2004, la 59 de ani după ce Arps și-a publicat metoda.

În 1945, producția de petrol însemna forarea în adâncime pentru a ajunge la depozitele de petrol și gaze care s-au format după ce au migrat în sus din straturile geologice profunde. Forajul din zilele noastre țintește acele straturi din adâncime, găurind la mii de metri față de suprafața pământului, apoi schimbând direcția pe orizontală pentru „a mesteca” pe o lungime de peste un kilometru prin straturi care sunt mai dure și mai puțin poroase decât un blat de granit.

Roca este spartă de un jet puternic de apă, nisip și chimicale, pentru a crea o rețea de mici fisuri care să permită petrolului și gazelor să fie eliberate. Cele mai largi fisuri sunt mai subțiri decât lățimea unei agrafe de birou. Cele mai mici sunt de mii de ori mai subțiri decât un fir de păr.

Pe un grafic, aceste sonde fracturate par să urmărească o traiectorie a producției descendente diferită față de sondele convenționale studiate de Arps, spune Lee.

Pentru a înlocui metoda de calcul Arps, cercetărorii testează noi formule cu nume demne de trupe de rock indie: Stretched Exponential, la care Lee a contribuit pentru a fi dezvoltată, Duong Method, concepută de Anh Duong, inginerulșef responsabil cu zăcămintele la ConocoPhillips și Simple Scaling Theory, la care a lucrat Patzek, de la University of Texas.

Rietz a realizat un model de simulare a sondelor pentru a estima producția. „Veniți la mine în 10 ani și vă voi spune cât este de demnă să te bazezi pe ea”, a spus el.

Chevron vrea să înceapă explorarea după gaze de șist în România în mai puțin de o lună

Category: Explorare si Productie
Creat în Tuesday, 08 April 2014 17:33

Chevron ONG-uri BUNChevron intenționează să înceapă "în două-trei săptămâni" lucrările pentru explorarea gazelor de șist în România, a declarat, marți, pentru AFP, unul dintre directorii companiei, aflat în vizită în zona în care ar urma să fie executate lucrările și unde sute de persoane se opun acestui proiect.

"Ne așteptăm ca explorările la Pungești să înceapă în două-trei săptămâni", a declarat directorul Chevron pentru România, Tom Holst, citat de AFP, preluată de Agerpres.

Grupul american și-a întrerupt de mai multe ori activitățile pentru explorarea gazelor de șist la Pungești, din cauza protestelor locuitorilor din acest sat din nord-estul României și a opoziției activiștilor ecologiști, scrie AFP.

Marți, Chevron a organizat o deplasare a jurnaliștilor la Pungești, unde ar urma să fie forat prima sondă de explorare a gazelor de șist din România. Cu toate acestea, sute de opozanți, supravegheați îndeaproape de jandarmi, au reușit să se apropie de zona de foraj strigând "Nu, gazelor de șist!".

Numeroși locuitori din această regiune se tem de efectele negative asupra mediului pe care le-ar putea provoca fracturarea hidraulică, tehnica de extracție a gazelor de șist. Deși această metodă este permisă în SUA, ea este interzisă de exemplu în Franța. Însă Tom Holst a dat asigurări că grupul Chevron va respecta normele de mediu.

Fără fracturare hidraulică în faza de explorare

"Nu vom utiliza fracturarea hidraulică pentru explorare", a insistat Tom Holst, adăugând că orice decizie cu privire la o eventuală extragere a gazelor prin intermediul metodei de fracturare hidraulică nu va fi luată decât peste trei sau cinci ani.

Potrivit unui raport al US Energy Information Agency (EIA), Polonia are cele mai mari rezerve de gaze de șist din Europa (4.190 de miliarde de metri cubi), urmată de Franța (2.879 miliarde de metri cubi) și România, cu o rezervă recuperabilă estimată la 1.444 de miliarde de metri cubi de gaze de șist.

Chevron a obţinut cea de-a doua autorizaţie de construire în Vaslui, după cea de la Pungeşti, pentru amplasarea sondei de explorare a gazelor de şist în Puieşti, documentul fiind eliberat de Consiliul Judeţean după depunerea tuturor actelor de către compania petrolieră.

Consiliul Judeţean (CJ) Vaslui a emis societăţii Chevron România SRL o nouă autorizaţie de construire pentru "Lucrări de amenajare şi foraj pentru sonda de explorare Puieşti", document obţinut de compania petrolieră la mai bine de jumătate de an după declanşarea procedurilor în acest sens, potrivit Mediafax.

Instituțiile de stat spun că totul este legal

Autorităţile vasluiene susţin că eliberarea autorizaţiei s-a făcut, ca şi în cazul de la Pungeşti, cu respectarea legislaţiei în domeniu, după depunerea la dosar de către Chevron a tuturor documentelor solicitate.

"O autorizaţie de construire, indiferent despre ce obiectiv este vorba, se eliberează doar dacă sunt îndeplinite toate condiţiile legale. Societatea Chevron România Exploration and Production SRL a realizat toate cerinţele impuse în certificatul de urbanism astfel încât a obţinut autorizaţia de construire pentru lucrări de amenajare şi foraj pentru sonda de explorare Puieşti", a declarat, pentru Mediafax, preşedintele Consiliului Judeţean Vaslui, Dumitru Buzatu.

Eliberarea autorizaţiei de construire la Puieşti s-a făcut după ce Chevron obţinuse, pe 30 ianuarie 2014, acordul de mediu pentru explorarea gazele de şist în extravilanul localităţii respective. Compania petrolieră a depus solicitarea pentru obţinerea acordului de mediu la Puieşti în toamna anului trecut, iar pe 20 decembrie 2013 a avut loc şi dezbaterea publică pe marginea proiectului, şedinţă care s-a desfăşurat, pe o perioadă de două ore, printre huiduieli şi fluierături ale localnicilor şi activiştilor de mediu.

Sonda de explorare de la Puieşti va fi amplasată la 1,4 kilometri de cea mai apropiată localitate şi la 300 de metri faţă de pârâul Tutova. Suprafaţa luată în concesiune de compania petrolieră este de aproximativ două hectare.

Societatea Chevron România mai deţine trei acorduri de mediu în judeţul Vaslui, obţinute în urmă cu un an, pentru explorarea gazelor de şist în localităţile Siliştea - Pungeşti, Păltiniş - Băceşti şi Popeni - Găgeşti. De asemenea, compania petrolieră a obţinut, în baza acordului de mediu şi a altor avize de la alte autorităţi, şi prima autorizaţie de construire pentru amenajarea platformei pe care urmează să fie montată sonda de explorare de la Siliştea - Pungeşti.

Autorizaţia a fost acordată de Consiliul Judeţean Vaslui la începutul lunii octombrie 2013, lucrările de amenajare a platformei fiind demarate efectiv pe 2 decembrie 2013.

S-au reluat protestele

Autocarul în care se aflau jurnaliştii care au vizitat perimetrul deţinut de compania Chevron la Pungeşti a fost lovit cu ouă şi pietre de către localnicii care protestează faţă de explorarea şi exploatarea gezelor de şist, incidentul având loc la intrarea în localitatea Siliştea.

Manifestanţii care au protestat în faţa amplasamentului Chevron s-au retras, marţi după-amiază, la intrarea în localitatea Siliştea, unde au aşteptat autocarul care îi transportă la Vaslui sau la Iaşi pe jurnaliştii care au vizitat şantierul amenajat la Pungeşti de către compania petrolieră, transmite Mediafax.

În momentul în care autocarul a ajuns în dreptul manifestanţilor, aceştia au aruncat cu pietre şi ouă în mijlocul de transport, pe care au încercat să îl blocheze.

Incidentele au avut loc în prezenţa poliţiştilor şi a jandarmilor care îi supravegheau pe protestatari la intrarea în localitatea Siliştea, pe drumul judeţean Gârceni-Vaslui, şi care au reuşit să îi îndepărteze pe aceştia de pe şosea. În urma incidentelor nu a fost rănită nicio persoană. După plecarea autocarului cu jurnalişti, manifestanţii au rămas la faţa locului, continuând protestele.

Peste 50 de localnici s-au adunat, marţi la prânz, în faţa perimetrului deţinut de compania petrolieră Chevron la Siliştea-Pungeşti, în zonă fiind mobilizaţi şi zeci de jandarmi, pentru a preveni eventuale incidente.

Manifestanţii aveau bannere cu mesaje prin care cer întreruperea operaţiunilor companiei Chevron. Protestatarii, aflaţi lângă gardurile care delimitează perimetrul deţinut de Chevron, au huiduit şi au scandat lozinci precum "Apă, aer şi natură, nu fractură, nu cianură", "România este ţara noastră, Chevron niciodată nu o s-o otrăvească".

De asemenea, manifestanţii le-au strigat reprezentanţilor companiei Chevron, în timp ce aceştia le prezentau jurnaliştilor amplasamentul pe care se desfăşoară lucrările, să înlăture steagul României de pe sonda de explorare a gazelor de şist care urmează să fie amplasată la Pungeşti.

"Aţi pătat drapelul României când ne-aţi bătut, nu meritaţi drapelul, daţi-l imediat jos", a strigat Constantin Pîslaru, unul dintre liderii Asociaţiei "Mişcarea de rezistenţă Pungeşti".

În paralel, a avut loc o acţiune intitulată "Ziua porţilor deschise", organizată de Chevron exclusiv pentru jurnalişti, cărora li s-a permis accesul pe şantierul unde va fi amplasată sonda de explorare a gazelor de şist.

Şi sâmbătă, peste o sută de persoane, majoritatea localnici, au protestat la Pungeşti faţă de explorarea şi exploatarea gazelor de şist, oamenii mărşăluind pe o distanţă de câţiva kilometri pe drumul judeţean care tranzitează comuna, până în apropierea perimetrului deţinut de compania Chevron.

Duminică, proteste faţă de explorarea şi exploatarea gazelor de şist au avut loc şi în Bucureşti, Vaslui, Arad, Cluj-Napoca şi Timişoara.

Chevron vrea să înceapă explorarea după gaze de șist în România în mai puțin de o lună

Category: Explorare si Productie
Creat în Tuesday, 08 April 2014 17:33

Chevron ONG-uri BUNChevron intenționează să înceapă "în două-trei săptămâni" lucrările pentru explorarea gazelor de șist în România, a declarat, marți, pentru AFP, unul dintre directorii companiei, aflat în vizită în zona în care ar urma să fie executate lucrările și unde sute de persoane se opun acestui proiect.

"Ne așteptăm ca explorările la Pungești să înceapă în două-trei săptămâni", a declarat directorul Chevron pentru România, Tom Holst, citat de AFP, preluată de Agerpres.

Grupul american și-a întrerupt de mai multe ori activitățile pentru explorarea gazelor de șist la Pungești, din cauza protestelor locuitorilor din acest sat din nord-estul României și a opoziției activiștilor ecologiști, scrie AFP.

Marți, Chevron a organizat o deplasare a jurnaliștilor la Pungești, unde ar urma să fie forat prima sondă de explorare a gazelor de șist din România. Cu toate acestea, sute de opozanți, supravegheați îndeaproape de jandarmi, au reușit să se apropie de zona de foraj strigând "Nu, gazelor de șist!".

Numeroși locuitori din această regiune se tem de efectele negative asupra mediului pe care le-ar putea provoca fracturarea hidraulică, tehnica de extracție a gazelor de șist. Deși această metodă este permisă în SUA, ea este interzisă de exemplu în Franța. Însă Tom Holst a dat asigurări că grupul Chevron va respecta normele de mediu.

Fără fracturare hidraulică în faza de explorare

"Nu vom utiliza fracturarea hidraulică pentru explorare", a insistat Tom Holst, adăugând că orice decizie cu privire la o eventuală extragere a gazelor prin intermediul metodei de fracturare hidraulică nu va fi luată decât peste trei sau cinci ani.

Potrivit unui raport al US Energy Information Agency (EIA), Polonia are cele mai mari rezerve de gaze de șist din Europa (4.190 de miliarde de metri cubi), urmată de Franța (2.879 miliarde de metri cubi) și România, cu o rezervă recuperabilă estimată la 1.444 de miliarde de metri cubi de gaze de șist.

Chevron a obţinut cea de-a doua autorizaţie de construire în Vaslui, după cea de la Pungeşti, pentru amplasarea sondei de explorare a gazelor de şist în Puieşti, documentul fiind eliberat de Consiliul Judeţean după depunerea tuturor actelor de către compania petrolieră.

Consiliul Judeţean (CJ) Vaslui a emis societăţii Chevron România SRL o nouă autorizaţie de construire pentru "Lucrări de amenajare şi foraj pentru sonda de explorare Puieşti", document obţinut de compania petrolieră la mai bine de jumătate de an după declanşarea procedurilor în acest sens, potrivit Mediafax.

Instituțiile de stat spun că totul este legal

Autorităţile vasluiene susţin că eliberarea autorizaţiei s-a făcut, ca şi în cazul de la Pungeşti, cu respectarea legislaţiei în domeniu, după depunerea la dosar de către Chevron a tuturor documentelor solicitate.

"O autorizaţie de construire, indiferent despre ce obiectiv este vorba, se eliberează doar dacă sunt îndeplinite toate condiţiile legale. Societatea Chevron România Exploration and Production SRL a realizat toate cerinţele impuse în certificatul de urbanism astfel încât a obţinut autorizaţia de construire pentru lucrări de amenajare şi foraj pentru sonda de explorare Puieşti", a declarat, pentru Mediafax, preşedintele Consiliului Judeţean Vaslui, Dumitru Buzatu.

Eliberarea autorizaţiei de construire la Puieşti s-a făcut după ce Chevron obţinuse, pe 30 ianuarie 2014, acordul de mediu pentru explorarea gazele de şist în extravilanul localităţii respective. Compania petrolieră a depus solicitarea pentru obţinerea acordului de mediu la Puieşti în toamna anului trecut, iar pe 20 decembrie 2013 a avut loc şi dezbaterea publică pe marginea proiectului, şedinţă care s-a desfăşurat, pe o perioadă de două ore, printre huiduieli şi fluierături ale localnicilor şi activiştilor de mediu.

Sonda de explorare de la Puieşti va fi amplasată la 1,4 kilometri de cea mai apropiată localitate şi la 300 de metri faţă de pârâul Tutova. Suprafaţa luată în concesiune de compania petrolieră este de aproximativ două hectare.

Societatea Chevron România mai deţine trei acorduri de mediu în judeţul Vaslui, obţinute în urmă cu un an, pentru explorarea gazelor de şist în localităţile Siliştea - Pungeşti, Păltiniş - Băceşti şi Popeni - Găgeşti. De asemenea, compania petrolieră a obţinut, în baza acordului de mediu şi a altor avize de la alte autorităţi, şi prima autorizaţie de construire pentru amenajarea platformei pe care urmează să fie montată sonda de explorare de la Siliştea - Pungeşti.

Autorizaţia a fost acordată de Consiliul Judeţean Vaslui la începutul lunii octombrie 2013, lucrările de amenajare a platformei fiind demarate efectiv pe 2 decembrie 2013.

S-au reluat protestele

Autocarul în care se aflau jurnaliştii care au vizitat perimetrul deţinut de compania Chevron la Pungeşti a fost lovit cu ouă şi pietre de către localnicii care protestează faţă de explorarea şi exploatarea gezelor de şist, incidentul având loc la intrarea în localitatea Siliştea.

Manifestanţii care au protestat în faţa amplasamentului Chevron s-au retras, marţi după-amiază, la intrarea în localitatea Siliştea, unde au aşteptat autocarul care îi transportă la Vaslui sau la Iaşi pe jurnaliştii care au vizitat şantierul amenajat la Pungeşti de către compania petrolieră, transmite Mediafax.

În momentul în care autocarul a ajuns în dreptul manifestanţilor, aceştia au aruncat cu pietre şi ouă în mijlocul de transport, pe care au încercat să îl blocheze.

Incidentele au avut loc în prezenţa poliţiştilor şi a jandarmilor care îi supravegheau pe protestatari la intrarea în localitatea Siliştea, pe drumul judeţean Gârceni-Vaslui, şi care au reuşit să îi îndepărteze pe aceştia de pe şosea. În urma incidentelor nu a fost rănită nicio persoană. După plecarea autocarului cu jurnalişti, manifestanţii au rămas la faţa locului, continuând protestele.

Peste 50 de localnici s-au adunat, marţi la prânz, în faţa perimetrului deţinut de compania petrolieră Chevron la Siliştea-Pungeşti, în zonă fiind mobilizaţi şi zeci de jandarmi, pentru a preveni eventuale incidente.

Manifestanţii aveau bannere cu mesaje prin care cer întreruperea operaţiunilor companiei Chevron. Protestatarii, aflaţi lângă gardurile care delimitează perimetrul deţinut de Chevron, au huiduit şi au scandat lozinci precum "Apă, aer şi natură, nu fractură, nu cianură", "România este ţara noastră, Chevron niciodată nu o s-o otrăvească".

De asemenea, manifestanţii le-au strigat reprezentanţilor companiei Chevron, în timp ce aceştia le prezentau jurnaliştilor amplasamentul pe care se desfăşoară lucrările, să înlăture steagul României de pe sonda de explorare a gazelor de şist care urmează să fie amplasată la Pungeşti.

"Aţi pătat drapelul României când ne-aţi bătut, nu meritaţi drapelul, daţi-l imediat jos", a strigat Constantin Pîslaru, unul dintre liderii Asociaţiei "Mişcarea de rezistenţă Pungeşti".

În paralel, a avut loc o acţiune intitulată "Ziua porţilor deschise", organizată de Chevron exclusiv pentru jurnalişti, cărora li s-a permis accesul pe şantierul unde va fi amplasată sonda de explorare a gazelor de şist.

Şi sâmbătă, peste o sută de persoane, majoritatea localnici, au protestat la Pungeşti faţă de explorarea şi exploatarea gazelor de şist, oamenii mărşăluind pe o distanţă de câţiva kilometri pe drumul judeţean care tranzitează comuna, până în apropierea perimetrului deţinut de compania Chevron.

Duminică, proteste faţă de explorarea şi exploatarea gazelor de şist au avut loc şi în Bucureşti, Vaslui, Arad, Cluj-Napoca şi Timişoara.

Ce implicații are numirea fostei partenere de viață a lui Hollande, Ségolène Royal, în postul de ministru al Energiei în Franța

Category: Contabilitate si Fiscalitate
Creat în Friday, 04 April 2014 00:01

SegoleneFostul candidat la președinția Franței, Ségolène Royal, intră în noul guvern de la Paris cu un CV-ul extrem de ecologist, cu o imagine notorie și o puternică ambiție politică pentru noul său rol de ministru al Mediului și Energiei, într-un moment crucial atât pentru industria energetică, cât și pentru regimul fostului său partener de viață, președintele Franței, Francois Hollande.

Numirea lui Royal în acest post-cheie, în cadrul remanierii guvernamentale de săptămâna aceasta, este privită ca o tentativă a lui Hollande de a menține sprijinul Partidului Verde pentru un guvern socialist extrem de nepopular, cu o foarte subțire majoritate parlamentară.

În 2011, Royal răspundea chestionarului privind politicile publice al grupării Greenpeace cu un apel pentru închiderea tuturor centralelor nucleare ale Franței într-un interval de 40 de ani. Ea a susținut, de asemenea, interzicerea tehnologiei fracturării hidraulice pentru explorarea și exploatarea gazelor de șist. În circumscripția sa electorală din Poitou-Charentes, din vestul Franței, Royal s-a implicat puternic în susținerea energiei regenerabile, a agriculturii eco și a eficienței energetice.

Însă atât activiștii de mediu, cât și politicienii sunt sceptici în privința posibilității ca aceste atitudini să supraviețuiască ambiției sale politice, într-un rol care este ocupat în mod tradițional de figuri mai puțin notorii decât Royal, care și-a anunțat separarea de Hollande după ce a pierdut alegerile prezidențiale din 2007 în fața lui Nicolas Sarkozy.

Zgomot ecologist

„Această numire va face zgomot și, negreșit, chiar asta a fost intenția”, a transmis Greenpeace într-un comunicat. „Sperăm că personalitatea ministrului nu va eclipsa chestiunile cruciale legate de portofoliul de mediu, în special energia”, se arată în declarația organizației, citată de Reuters.

Hollande a promis activiștilor ecologiști care se opun centralelor atomice o reducere a dependenței masive a Franței față de energia nucleară, la 50%, de la 70%, până în 2025 și o tăiere a consumului de combustibili fosili cu 30% până în 2030, dublată de o taxă pe emisiile de dioxid de carbon.

De asemenea, în mandatul său de președinte, Hollande a impus interdicția asupra folosirii tehnologiei de extracție a gazelor de șist prin fracturare hidraulică, ce a ajutat la revitalizarea economiei SUA și pe care alte guverne europene le încurajează, pentru a-și reduce facturile la energie și pentru a impulsiona dezvoltarea economică.

Grupurile de lobby din mediul de afaceri spun că speră că numirea lui Royal nu va însemna pentri ei că vor fi nevoiți să o ia de la început cu discuțiile dificile pe care le-au avut cu predecesorul ei, Philippe Martin.

Decizii majore

„Am lucrat îndeaproape cu fostul ministru în ultima vreme. Sper că nu va trebui să începem iar de la capăt și că vom putea sări în tren din mers”, a spus Jean-Louis Schilansky, liderul grupului de lobby din sectorul petrolier, UFIP.

Grupurile ecologiste deja îl acuză pe Hollande că amână respectarea angajamentelor de la preluarea puterii în 2012. Ei se tem acum că noul premier, Manuel Valls, și ministrul Economiei, Arnaud Montebourg, vor pune dezvoltarea economică pe primul plan, înaintea ecologiei.

Experții spun că în special politicile din domeniul energiei nucleare se apropie de un punct crucial, în care vor trebui luate decizii cu privire la extinderea duratei de viață a centralelor învechite, construirea unora noi sau acoperirea necesarului de curent electric prin intermediul centralelor pe gaze.

Royal va avea de asemenea un rol major în luarea deciziei de a-l înlocui sau nu pe Henri Proglio, șeful companiei de utilități controlate de stat EDF, al cărui mandat se termină în noiembrie și care este considerat prea apropiat de fostul președinte conservator Nicolas Sarkozy pentru a rămâne în acest post.

Francois Hollande a beneficiat de susținerea Partidului Verde în parlament, unde Partidul Socialist a obținut o majoritate extrem de subțire, de doar trei mandate. Până la remanierea de săptămâna aceasta, care a urmat unei înfrângeri zdrobitoare din partea dreptei la alegerile municipale, printre miniștri erau și membri ai Partidului Verde. Totuși, verzii nu sunt dornici să fie parte a unui guvern condus de Valls, din cauza poziției sale conservatoare cu privire la chestiuni de politică socială, precum imigrația.

Politician socialist, nu activist ecologist

Totuși, cu Royal în funcția de ministru al Energiei și Mediului, Valls ar putea încă să aibă susținerea lor la decizii importante, precum reducerea cheltuielilor publice și tăierea taxelor pe salarii pentru angajatori, pe care vrea să le adopte în următoarele câteva săptămâni.

În momentul preluării mandatului, Royal a spus că este o susținătoare puternică a „ecologiei sociale”, vorbind despre chestiuni precum protejarea resurselor de apă, energie accesibilă și măsuri pentru reducerea poluării aerului. Ea și-a exprimat sprijinul pentru proiecte care merg de la susținerea industriei automobilelor electrice până la impunerea de standarde ecologice în construcții.

Denis Baupin, un parlamentar din partea Partidului Verde, din Paris, a spus că Royal are „competențe de netăgăduit” și a menționat acțiunile sale din Poitou-Carentes, spunând că numirea ei „înseamnă clar că această chestiune a ecologiei și a tranziției energetice este considerată importantă de către guvernului lui Manuel Valls”.

Dar Corinne Lepage, ministru al mediului din 1995 până în 1997 în timpul guvernului conservator al lui Alain Juppe, a spus că se așteaptă ca Royal, ambițioasă politic, să adere la abordarea pro-nucleară avută de Franța în ultimele decenii.

„Este un om politic, înainte de orice altceva. Este o femeie puternică în cadrul Partidului Socialist”, a spus ea.

Ce a susținut în trecut Ségolène Royal

Le Monde a realizat o trecere în revistă a principalelor luări de poziție ale lui Ségolène Royal în principalele dosare cu care se va confrunta ca ministru al Energiei: ecologie, energie nucleară, gaze de șist, taxa pe emisiile de dioxid de carbon, impozitarea motorinei.

Ministru al ecologiei din aprilie 1992 până în martie 1993, Royal a reprezentat Franța în 1992 la primul Summit al Pământului de la Rio. Din bilanțul mandatului său, ea avansează legea privind deșeurile din 1992, al cărei scop este favorizarea valorificării deșeurilor și conștientizarea mai adâncă privind impactul deversării lor asupra mediului, precum și o lege din 1993, care obligă constructorii să includă spații verzi în proiectele imobiliare pentru a obține autorizații.

În ceea ce provește energia nucleară, Royal promitea să abandoneze construcția viitorului reactor EPR din Flamanville și să transforme acest sit într-un spațiu de cercetare a tehnicilor de dezmembrare a centralelor nucleare și de inovare pentru industria energiei regenerabile. Ea mai susținea abandonarea reactorului EPR din Penly și a tuturor proiectelor de stocare a deșeurilor nucleare de mare adâncime, precum cel de la Bure.

În ceea ce privește taxa pe emisii de dioxid de carbon, ea s-a exprimat, în 2009, împotriva proiectului de implementare a acestei taxe, susținut de Nicolas Sarkozy, denunțând „un impozit absurd, decalat istoric în timp”, prea apăsător pentru gospodăriile modeste.

Vara trecută, Royal a contestat proiectul taxei suplimentare pe energie, destinată combaterii schimbărilor climatice, propus de guvern. În calitate de ministru al Energiei, ea va trebui totuși să gestioneze intrarea în vigoare a unei astfel de taxe, intrată în vigoare toamna trecută.

Ea a luat de asemnea poziție împotriva unei creșteri a fiscalității pentru motorină. „I-am încurajat pe francezi de ani de zile să cumpere mașini diesel, nu le vom da de pe o zi pe alta în cap cu un impozit suplimentar”, spunea ea, în martie 2013. Pentru a lupta împotriva poluării aerului din cauza transportului, ea spunea, în 2011, că este împotriva taxelor urbane la intrarea în marile orașe și că preferă impunerea unei circulații alternative în funcție de numărul plăcuțelor de înmatriculare.

 

Ce implicații are numirea fostei partenere de viață a lui Hollande, Ségolène Royal, în postul de ministru al Energiei în Franța

Category: Contabilitate si Fiscalitate
Creat în Friday, 04 April 2014 00:01

SegoleneFostul candidat la președinția Franței, Ségolène Royal, intră în noul guvern de la Paris cu un CV-ul extrem de ecologist, cu o imagine notorie și o puternică ambiție politică pentru noul său rol de ministru al Mediului și Energiei, într-un moment crucial atât pentru industria energetică, cât și pentru regimul fostului său partener de viață, președintele Franței, Francois Hollande.

Numirea lui Royal în acest post-cheie, în cadrul remanierii guvernamentale de săptămâna aceasta, este privită ca o tentativă a lui Hollande de a menține sprijinul Partidului Verde pentru un guvern socialist extrem de nepopular, cu o foarte subțire majoritate parlamentară.

În 2011, Royal răspundea chestionarului privind politicile publice al grupării Greenpeace cu un apel pentru închiderea tuturor centralelor nucleare ale Franței într-un interval de 40 de ani. Ea a susținut, de asemenea, interzicerea tehnologiei fracturării hidraulice pentru explorarea și exploatarea gazelor de șist. În circumscripția sa electorală din Poitou-Charentes, din vestul Franței, Royal s-a implicat puternic în susținerea energiei regenerabile, a agriculturii eco și a eficienței energetice.

Însă atât activiștii de mediu, cât și politicienii sunt sceptici în privința posibilității ca aceste atitudini să supraviețuiască ambiției sale politice, într-un rol care este ocupat în mod tradițional de figuri mai puțin notorii decât Royal, care și-a anunțat separarea de Hollande după ce a pierdut alegerile prezidențiale din 2007 în fața lui Nicolas Sarkozy.

Zgomot ecologist

„Această numire va face zgomot și, negreșit, chiar asta a fost intenția”, a transmis Greenpeace într-un comunicat. „Sperăm că personalitatea ministrului nu va eclipsa chestiunile cruciale legate de portofoliul de mediu, în special energia”, se arată în declarația organizației, citată de Reuters.

Hollande a promis activiștilor ecologiști care se opun centralelor atomice o reducere a dependenței masive a Franței față de energia nucleară, la 50%, de la 70%, până în 2025 și o tăiere a consumului de combustibili fosili cu 30% până în 2030, dublată de o taxă pe emisiile de dioxid de carbon.

De asemenea, în mandatul său de președinte, Hollande a impus interdicția asupra folosirii tehnologiei de extracție a gazelor de șist prin fracturare hidraulică, ce a ajutat la revitalizarea economiei SUA și pe care alte guverne europene le încurajează, pentru a-și reduce facturile la energie și pentru a impulsiona dezvoltarea economică.

Grupurile de lobby din mediul de afaceri spun că speră că numirea lui Royal nu va însemna pentri ei că vor fi nevoiți să o ia de la început cu discuțiile dificile pe care le-au avut cu predecesorul ei, Philippe Martin.

Decizii majore

„Am lucrat îndeaproape cu fostul ministru în ultima vreme. Sper că nu va trebui să începem iar de la capăt și că vom putea sări în tren din mers”, a spus Jean-Louis Schilansky, liderul grupului de lobby din sectorul petrolier, UFIP.

Grupurile ecologiste deja îl acuză pe Hollande că amână respectarea angajamentelor de la preluarea puterii în 2012. Ei se tem acum că noul premier, Manuel Valls, și ministrul Economiei, Arnaud Montebourg, vor pune dezvoltarea economică pe primul plan, înaintea ecologiei.

Experții spun că în special politicile din domeniul energiei nucleare se apropie de un punct crucial, în care vor trebui luate decizii cu privire la extinderea duratei de viață a centralelor învechite, construirea unora noi sau acoperirea necesarului de curent electric prin intermediul centralelor pe gaze.

Royal va avea de asemenea un rol major în luarea deciziei de a-l înlocui sau nu pe Henri Proglio, șeful companiei de utilități controlate de stat EDF, al cărui mandat se termină în noiembrie și care este considerat prea apropiat de fostul președinte conservator Nicolas Sarkozy pentru a rămâne în acest post.

Francois Hollande a beneficiat de susținerea Partidului Verde în parlament, unde Partidul Socialist a obținut o majoritate extrem de subțire, de doar trei mandate. Până la remanierea de săptămâna aceasta, care a urmat unei înfrângeri zdrobitoare din partea dreptei la alegerile municipale, printre miniștri erau și membri ai Partidului Verde. Totuși, verzii nu sunt dornici să fie parte a unui guvern condus de Valls, din cauza poziției sale conservatoare cu privire la chestiuni de politică socială, precum imigrația.

Politician socialist, nu activist ecologist

Totuși, cu Royal în funcția de ministru al Energiei și Mediului, Valls ar putea încă să aibă susținerea lor la decizii importante, precum reducerea cheltuielilor publice și tăierea taxelor pe salarii pentru angajatori, pe care vrea să le adopte în următoarele câteva săptămâni.

În momentul preluării mandatului, Royal a spus că este o susținătoare puternică a „ecologiei sociale”, vorbind despre chestiuni precum protejarea resurselor de apă, energie accesibilă și măsuri pentru reducerea poluării aerului. Ea și-a exprimat sprijinul pentru proiecte care merg de la susținerea industriei automobilelor electrice până la impunerea de standarde ecologice în construcții.

Denis Baupin, un parlamentar din partea Partidului Verde, din Paris, a spus că Royal are „competențe de netăgăduit” și a menționat acțiunile sale din Poitou-Carentes, spunând că numirea ei „înseamnă clar că această chestiune a ecologiei și a tranziției energetice este considerată importantă de către guvernului lui Manuel Valls”.

Dar Corinne Lepage, ministru al mediului din 1995 până în 1997 în timpul guvernului conservator al lui Alain Juppe, a spus că se așteaptă ca Royal, ambițioasă politic, să adere la abordarea pro-nucleară avută de Franța în ultimele decenii.

„Este un om politic, înainte de orice altceva. Este o femeie puternică în cadrul Partidului Socialist”, a spus ea.

Ce a susținut în trecut Ségolène Royal

Le Monde a realizat o trecere în revistă a principalelor luări de poziție ale lui Ségolène Royal în principalele dosare cu care se va confrunta ca ministru al Energiei: ecologie, energie nucleară, gaze de șist, taxa pe emisiile de dioxid de carbon, impozitarea motorinei.

Ministru al ecologiei din aprilie 1992 până în martie 1993, Royal a reprezentat Franța în 1992 la primul Summit al Pământului de la Rio. Din bilanțul mandatului său, ea avansează legea privind deșeurile din 1992, al cărei scop este favorizarea valorificării deșeurilor și conștientizarea mai adâncă privind impactul deversării lor asupra mediului, precum și o lege din 1993, care obligă constructorii să includă spații verzi în proiectele imobiliare pentru a obține autorizații.

În ceea ce provește energia nucleară, Royal promitea să abandoneze construcția viitorului reactor EPR din Flamanville și să transforme acest sit într-un spațiu de cercetare a tehnicilor de dezmembrare a centralelor nucleare și de inovare pentru industria energiei regenerabile. Ea mai susținea abandonarea reactorului EPR din Penly și a tuturor proiectelor de stocare a deșeurilor nucleare de mare adâncime, precum cel de la Bure.

În ceea ce privește taxa pe emisii de dioxid de carbon, ea s-a exprimat, în 2009, împotriva proiectului de implementare a acestei taxe, susținut de Nicolas Sarkozy, denunțând „un impozit absurd, decalat istoric în timp”, prea apăsător pentru gospodăriile modeste.

Vara trecută, Royal a contestat proiectul taxei suplimentare pe energie, destinată combaterii schimbărilor climatice, propus de guvern. În calitate de ministru al Energiei, ea va trebui totuși să gestioneze intrarea în vigoare a unei astfel de taxe, intrată în vigoare toamna trecută.

Ea a luat de asemnea poziție împotriva unei creșteri a fiscalității pentru motorină. „I-am încurajat pe francezi de ani de zile să cumpere mașini diesel, nu le vom da de pe o zi pe alta în cap cu un impozit suplimentar”, spunea ea, în martie 2013. Pentru a lupta împotriva poluării aerului din cauza transportului, ea spunea, în 2011, că este împotriva taxelor urbane la intrarea în marile orașe și că preferă impunerea unei circulații alternative în funcție de numărul plăcuțelor de înmatriculare.

 

Criza din Ucraina: americanii le spun europenilor să-și exploateze gazele de șist înainte să ceară exporturi din SUA

Category: Explorare si Productie
Creat în Wednesday, 02 April 2014 09:28

Obama UcrainaCriza din Ucraina a intensificat apelurile din partea industriei și a liderilor politici – inclusiv oficiali americani de rang înalt – pentru ca ca Europa să-și dezvolte propria industrie a gazelor de șist. Asta în contextul în care Uniunea Europeană este tot mai vocală în a cere Statelor Unite să-și liberalizeze exporturile de gaze naturale, pentru a salva Bătrânul Continent de dependența de monopolul rus de stat Gazprom.

Președintele Barack Obama a declarat, la o conferință de presă susținută la Bruxelles,că liderii europeni trebuie să găsească soluții pentru a deveni mai puțin dependenți de gazele rusești și să ia în considerare propriile surse de energie, pentru a face față crizei ucrainene.

„Cred că aceste evenimente au demonstrat nevoia Europei de a-și diversifica sursele de energie”, a spus el.

Cu aproximativ 13,3 mii de miliarde de metri cubi de rezerve potențial recuperabile de gaze de șist, Europa are aproape 80% din rezervele disponibile în SUA, potrivit estimărilor Administrației SUA a Informațiilor din Energie (IEA). Dar unii dintre producătorii de gaze cu cel mai mare potențial, inclusiv Franța și Germania, au interzis fracturarea hidraulică, respectiv tehnologia folosită pentru extragerea gazelor de șist, de frica eventualei contaminări a pânzei freatice. Îngrijorările privind efectele asupra mediului ale locuitorilor au încetinit explorarea în alte părți.

Europa nu e America

Europa rămâne doar într-o fază incipientă a explorării gazelor de șist, în timp ce avântul producției din SUA a micșorat prețurile gazelor naturale în America și a redus dependența față de importurile de energie.

Potrivit datelor IEA, România se află pe locul patru în Europa în ceea ce privește resursele de gaze de șist, cu 1,4 mii de miliarde de metri cubi. Chevron are patru concesiuni în România și intenționează să foreze o sondă de explorare anul acesta. Pe primul loc în Europa se află Polonia, cu zăcăminte estimate la aproape 4,2 mii de miliarde de metri cubi.

Importante companii petroliere, printre care Chevron Corp., Exxon Mobil Corp., Royal Dutch Shell PLC, francezii de la Total SA și italienii de la Eni SpA s-au înghesuit să facă explorări de gaze de șist în Europa în ultimii ani, pentru a vedea dacă rezervele pot fi dezvoltate profitabil. Dar opoziția localnicilor și a activiștilor de mediu, precum și reglementările europene ar putea bloca orice dezvoltare consistentă a industriei gazelor de șist în Europa timp de câțiva ani.

Vicepreședintele Joe Biden a discutat despre relaxarea reglementărilor privind dezvoltarea de gaze de șist prin fracturare hidraulică în timpul unei vizite recente în Polonia, potrivit unui oficial din admnistrația SUA. Fostele state membre ale blocului sovietic din Est rămân dependente de importurile de gaze rusești și sunt mai receptive la dezvoltarea industriei gazelor de șist decât statele omologe din Vest.

Ucraina e cea mai interesată

Ucraina, care importă aproximativ 60% din gazele sale din Rusia și care a suferit de două ori tăieri ale furnizării în ultimul deceniu, este cea mai dornică să își dezvolte zăcămintele de gaze de șist, care sunt considerate a fi pe al treilea loc în Europa în funcție de potențialul estimat. Luna aceasta, CEO-ul gigantului rus OAO Gazprom a amenințat că va întrerupe din nou alimentarea cu gaze a Ucrainei dacă aceasta nu își va achita factura restantă la gaze de aproximativ 2 miliarde de dolari.

Anul trecut, Ucraina și-a intensificat eforturile de a a găsi gaze de șist, în efortul de a se elibera de dependența față de gazele rusești, semnând un acord cu Shell pentru a explora și dezvolta prospecțiuni în partea estică a țării și un al doilea cu Chevron, în vest.

Grupuri care reprezintă unele dintre sectoarele cele mai mari consumatoare de energie ale Europei, precum industria siderurgică și petrochimică, au făcut presiuni asupra guvernelor pentru a adopta gazele de șist, susținând că această dezvoltare a industriei va ajuta la îmbunătățirea competitivității în Europa. Prețurile en gros europene ale gazului sunt aproape de două ori mai mari decât în SUA.

Aceste acțiuni de lobby au lăsat unele urme. Mai spre începutul anului, brațul executiv al Uniunii Europene a evitat să impună reguli mai dure explorării gazelor de șist.

Lipsesc drepturile de proprietate asupra subsolului

Dar Europei îi lipsesc unele dintre avantajele naturale ale SUA. Densitatea demografică mai mare limitează spațiul disponibil pentru construirea unor facilități mari de producție, făcând astfel să fie dificil pentru companii să obțină aprobări pentru a demara forajul.

Spre deosebire de americani, proprietarii europeni nu au dreptul să scoată profit din gazele extrase de sub proprietățile lor, dându-le astfel mai puține motive pentru a atrage dezvoltatorii. Mai mult, Europa nu are suficiente instalații și alte echipamente necesare pentru a extrage gazele de șist, ceea ce ar putea lua timp pentru a le obține.

„Este improbabil să fie o producție semnificativă ca volum a gazelor de șist în Europa înainte de 2020”, a spus Richard Sarsfield-Hall, de la firma de consultanță Poyry. „Va lua timp să fie pusă la punct infrastructura, să se elaboreze planurile și să aduci companiile la nivelul la care pot să crească”, a adăugat el.

Chiar și cu susținere politică pentru dezvoltare, producția de gaze de șist în Europa ar putea să nu ajungă la 10 miliarde de metri cubi anual înainte de 2025, deși ar putea crește la 60 de miliarde de metri cubi la un deceniu după, potrivit unui raport publicat de Poytry în noiembrie anul trecut. Chiar și la acel nivel, cele 38 de state membre ale UE tot ar putea avea nevoie, cel mai probabil, să importe aproximativ trei sferturi din necesarul de gaze în 2035.

Vestul e mai reticent decât Estul

Îngrijorările privind impactul asupra mediului al fracturării hidraulice au împiedicat dezvoltarea industriei. Franța ar putea deține 3,8 de mii de miliarde de metri cubi de gaze de șist, potrivit EIA, pe locul doi după Polonia printre statele UE. Dar Franța a revocat licențele companiilor pentru explorare, după ce a interzis fracturarea hidraulică în 2011.

Politicienii s-au dovedit mai flexibili față de gazele de șist în Marea Britanie, introducând reduceri de taxe și alocări pentru comunitățile locale afectate. Dar explorarea merge cu dificultate. S-au forat prea puține sonde, cu mult sub nivelul necesar pentru a confirma volumele disponibile.

Când au fost detectate mici mișcări seismice lângă singurul loc cu operațiuni de fracturare hidraulică din Marea Britanie, în orașul nordic Blackpool, în 2011, guvernul britanic a impus un moratoriu industriei, care a fost ridicat în decembrie 2012. Un val de proteste coordonate de vara trecută împotriva eforturilor de explorare ale unei companii din sudul Angliei au oprit temporar forajul, subliniind nevoia de a obține susținere locală pentru ca aceste companii să facă progrese.

Țări mai apropiate de Rusia, precum Polonia, și-au intensificat eforturile de a dezvolta industria gazelor de șist. Însă structurile geologice s-au dovedit a fi mai puțin favorabile decât se anticipa inițial. În plus, în 2012, estimările cu privire la zăcăminte au fost drastic revizuite în jos și multe companii au renunțat la activitățile din Polonia, cum ar fi Exxon, Marathon Oil Corp. și Talisman Energy Inc.

 

Criza din Ucraina: americanii le spun europenilor să-și exploateze gazele de șist înainte să ceară exporturi din SUA

Category: Explorare si Productie
Creat în Wednesday, 02 April 2014 09:28

Obama UcrainaCriza din Ucraina a intensificat apelurile din partea industriei și a liderilor politici – inclusiv oficiali americani de rang înalt – pentru ca ca Europa să-și dezvolte propria industrie a gazelor de șist. Asta în contextul în care Uniunea Europeană este tot mai vocală în a cere Statelor Unite să-și liberalizeze exporturile de gaze naturale, pentru a salva Bătrânul Continent de dependența de monopolul rus de stat Gazprom.

Președintele Barack Obama a declarat, la o conferință de presă susținută la Bruxelles,că liderii europeni trebuie să găsească soluții pentru a deveni mai puțin dependenți de gazele rusești și să ia în considerare propriile surse de energie, pentru a face față crizei ucrainene.

„Cred că aceste evenimente au demonstrat nevoia Europei de a-și diversifica sursele de energie”, a spus el.

Cu aproximativ 13,3 mii de miliarde de metri cubi de rezerve potențial recuperabile de gaze de șist, Europa are aproape 80% din rezervele disponibile în SUA, potrivit estimărilor Administrației SUA a Informațiilor din Energie (IEA). Dar unii dintre producătorii de gaze cu cel mai mare potențial, inclusiv Franța și Germania, au interzis fracturarea hidraulică, respectiv tehnologia folosită pentru extragerea gazelor de șist, de frica eventualei contaminări a pânzei freatice. Îngrijorările privind efectele asupra mediului ale locuitorilor au încetinit explorarea în alte părți.

Europa nu e America

Europa rămâne doar într-o fază incipientă a explorării gazelor de șist, în timp ce avântul producției din SUA a micșorat prețurile gazelor naturale în America și a redus dependența față de importurile de energie.

Potrivit datelor IEA, România se află pe locul patru în Europa în ceea ce privește resursele de gaze de șist, cu 1,4 mii de miliarde de metri cubi. Chevron are patru concesiuni în România și intenționează să foreze o sondă de explorare anul acesta. Pe primul loc în Europa se află Polonia, cu zăcăminte estimate la aproape 4,2 mii de miliarde de metri cubi.

Importante companii petroliere, printre care Chevron Corp., Exxon Mobil Corp., Royal Dutch Shell PLC, francezii de la Total SA și italienii de la Eni SpA s-au înghesuit să facă explorări de gaze de șist în Europa în ultimii ani, pentru a vedea dacă rezervele pot fi dezvoltate profitabil. Dar opoziția localnicilor și a activiștilor de mediu, precum și reglementările europene ar putea bloca orice dezvoltare consistentă a industriei gazelor de șist în Europa timp de câțiva ani.

Vicepreședintele Joe Biden a discutat despre relaxarea reglementărilor privind dezvoltarea de gaze de șist prin fracturare hidraulică în timpul unei vizite recente în Polonia, potrivit unui oficial din admnistrația SUA. Fostele state membre ale blocului sovietic din Est rămân dependente de importurile de gaze rusești și sunt mai receptive la dezvoltarea industriei gazelor de șist decât statele omologe din Vest.

Ucraina e cea mai interesată

Ucraina, care importă aproximativ 60% din gazele sale din Rusia și care a suferit de două ori tăieri ale furnizării în ultimul deceniu, este cea mai dornică să își dezvolte zăcămintele de gaze de șist, care sunt considerate a fi pe al treilea loc în Europa în funcție de potențialul estimat. Luna aceasta, CEO-ul gigantului rus OAO Gazprom a amenințat că va întrerupe din nou alimentarea cu gaze a Ucrainei dacă aceasta nu își va achita factura restantă la gaze de aproximativ 2 miliarde de dolari.

Anul trecut, Ucraina și-a intensificat eforturile de a a găsi gaze de șist, în efortul de a se elibera de dependența față de gazele rusești, semnând un acord cu Shell pentru a explora și dezvolta prospecțiuni în partea estică a țării și un al doilea cu Chevron, în vest.

Grupuri care reprezintă unele dintre sectoarele cele mai mari consumatoare de energie ale Europei, precum industria siderurgică și petrochimică, au făcut presiuni asupra guvernelor pentru a adopta gazele de șist, susținând că această dezvoltare a industriei va ajuta la îmbunătățirea competitivității în Europa. Prețurile en gros europene ale gazului sunt aproape de două ori mai mari decât în SUA.

Aceste acțiuni de lobby au lăsat unele urme. Mai spre începutul anului, brațul executiv al Uniunii Europene a evitat să impună reguli mai dure explorării gazelor de șist.

Lipsesc drepturile de proprietate asupra subsolului

Dar Europei îi lipsesc unele dintre avantajele naturale ale SUA. Densitatea demografică mai mare limitează spațiul disponibil pentru construirea unor facilități mari de producție, făcând astfel să fie dificil pentru companii să obțină aprobări pentru a demara forajul.

Spre deosebire de americani, proprietarii europeni nu au dreptul să scoată profit din gazele extrase de sub proprietățile lor, dându-le astfel mai puține motive pentru a atrage dezvoltatorii. Mai mult, Europa nu are suficiente instalații și alte echipamente necesare pentru a extrage gazele de șist, ceea ce ar putea lua timp pentru a le obține.

„Este improbabil să fie o producție semnificativă ca volum a gazelor de șist în Europa înainte de 2020”, a spus Richard Sarsfield-Hall, de la firma de consultanță Poyry. „Va lua timp să fie pusă la punct infrastructura, să se elaboreze planurile și să aduci companiile la nivelul la care pot să crească”, a adăugat el.

Chiar și cu susținere politică pentru dezvoltare, producția de gaze de șist în Europa ar putea să nu ajungă la 10 miliarde de metri cubi anual înainte de 2025, deși ar putea crește la 60 de miliarde de metri cubi la un deceniu după, potrivit unui raport publicat de Poytry în noiembrie anul trecut. Chiar și la acel nivel, cele 38 de state membre ale UE tot ar putea avea nevoie, cel mai probabil, să importe aproximativ trei sferturi din necesarul de gaze în 2035.

Vestul e mai reticent decât Estul

Îngrijorările privind impactul asupra mediului al fracturării hidraulice au împiedicat dezvoltarea industriei. Franța ar putea deține 3,8 de mii de miliarde de metri cubi de gaze de șist, potrivit EIA, pe locul doi după Polonia printre statele UE. Dar Franța a revocat licențele companiilor pentru explorare, după ce a interzis fracturarea hidraulică în 2011.

Politicienii s-au dovedit mai flexibili față de gazele de șist în Marea Britanie, introducând reduceri de taxe și alocări pentru comunitățile locale afectate. Dar explorarea merge cu dificultate. S-au forat prea puține sonde, cu mult sub nivelul necesar pentru a confirma volumele disponibile.

Când au fost detectate mici mișcări seismice lângă singurul loc cu operațiuni de fracturare hidraulică din Marea Britanie, în orașul nordic Blackpool, în 2011, guvernul britanic a impus un moratoriu industriei, care a fost ridicat în decembrie 2012. Un val de proteste coordonate de vara trecută împotriva eforturilor de explorare ale unei companii din sudul Angliei au oprit temporar forajul, subliniind nevoia de a obține susținere locală pentru ca aceste companii să facă progrese.

Țări mai apropiate de Rusia, precum Polonia, și-au intensificat eforturile de a dezvolta industria gazelor de șist. Însă structurile geologice s-au dovedit a fi mai puțin favorabile decât se anticipa inițial. În plus, în 2012, estimările cu privire la zăcăminte au fost drastic revizuite în jos și multe companii au renunțat la activitățile din Polonia, cum ar fi Exxon, Marathon Oil Corp. și Talisman Energy Inc.

 

Zeci de mii de proprietari l-au dat în judecată pe guvernatorul New York-ului, acuzând un moratoriu "politic" asupra gazelor de șist

Category: Explorare si Productie
Creat în Tuesday, 18 March 2014 00:13

New YorkZeci de mii de proprietari de terenuri din nordul statului New York, care vor să beneficieze de pe urma eventualelor exploatări de gaze de șist prin fracturare hidraulică care ar urma să se facă pe proprietățile lor, l-au dat în judecată, într-un proces colectiv, pe guvernatorul statului, Andrew Cuomo, în încercarea de a forța autoritățile statale să ia o decizie finală în privința admiterii sau interzicerii utilizării fracturării hidraulice în jurisdicția respectivă.

Un moratoriu de facto asupra fracturării hidraulice de mare volum a fost instituit în statul New York, după ce Departamentul pentru Conservarea Mediului al statului a demarat o analiză asupra tehnologiei respective și a efectelor ei asupra mediului, în 2008. Departamentul pentru Sănătate al statului New York își face, la rândul să, propria evaluare asupra efectelor potențiale ale fracturării hidraulice asupra sănătății publice, evaluare demarată în toamna anului 2012.

Aprobarea sau interzicerea utilizării fracturării hidraulice în activitățile de exploatare de hidrocarburi din statul New York depinde de cele două analize menționate mai sus, scrie The Wall Street Journal.

Și-a depășit atribuțiile

Membrii grupului de proprietari din New York, Joint Landowners Coalition, care reprezintă peste 70.000 de persoane din 17 unități administrative ale statului, afirmă, în plângerea adresată tribunalului, că guvernatorul Cuomo și-a depășit atribuțiile și s-a implicat excesiv în ambele evaluări. Implicarea lui Andrew Cuomo este motivată politic, 2014 fiind an electoral pentru el, se arată în plângere.

„Guvernatorul a amânat ambele evaluări pentru că este îngrijorat cu privire la modul în care vor reacționa oamenii la această chestiune”, a afirmat avocatul.

Biroul de presă al guvernatorului a refuzat să comenteze.

Cele două departamente și conducătorii lor, Nirav Shah, de la Departamentul pentru Sănătate, și Joseph Martens, de la Departamentul pentru Conservarea Mediului, sunt de asemenea menționați în plângere.

Ca alternativă la acest demers de a forța statul să finalizeze analizele evaluative cu privire la fracturarea hidraulică, proprietarii solicită audieri și un proces cu jurați, ceea ce ar însemna că cei doi șefi de instituții ar trebui să depună mărturii. Petenții încearcă de asemenea să obțină, prin ordin judecătoresc, toate înregistrările și documentele legate de cele două analize aflate în derulare.

An electoral

„De când este în funcție, din ianuarie 2011, guvernatorul Cuomo s-a amestecat în procesul de evaluare a fracturării hidraulice, i-a controlat derularea și a împiedicat Departamentul pentru Conservarea Mediului și pe comisarul Martens să își exercite independent autoritatea în luarea deciziei. Guvernatorul Cuomo nu are niciun fel de autoritate legală asupra evaluării Departamentului”, se arată în plângere.

Andrew Cuomo l-a împiedicat de asemenea pe Shah să elaboreze evaluarea în domeniul sănătății, se menționează în plângere.

Kurkoski a spus că guvernatorul Cuomo caută să amâne luarea unei decizii privind fracturarea hidraulică până la alegerile pentru ocuparea acestui post, care au loc anul acesta. Comisarul Martens a spus că este puțin probabil să fie acordat vreun permis pentru fracturarea hidraulică înainte de 2015, la o audiere a legislativului privind bugetul, din ianuarie 2014.

„Este vizibil pentru toată lumea că guvernatorul Cuomo trage de timp în privința deciziei cu privire la fracturarea hidraulică din interes politic”, a spus Dan Fitzsimmons, președintele coaliției de proprietari.

Albă sau neagră?

Opozanții fracturării hidraulice spun că procesul reprezintă o încercare de distragere a atenției opiniei publice. „Industria petrolieră risipește banii din taxele plătite de contribuabili cu acest proces nejustificat”, a spus Isaac Silberman-Gorn, de la Citizen Action of New York.

Acesta este cel puțin al doilea proces intentat statului New York pe chestiunea fracturării hidraulice. Trustul care s-a ocupat de falimentul Norse Energy Corp. U.S.A., acum o divizie închisă a companiei energetice norvegiene, a dat în judecată administrația Cuomo în luna decembrie. În plângere se argumenta, de asemenea, că amânarea fracturării hidraulice era motivată politic.

„Cred că a venit timpul să înțelegem unde se situează guvernatorul în această chestiune”, a spus Kurkovki. „Este o întrebare importantă pentru New York”, a conchis el.

Alți petenți în proces sunt Kark Family Trust, Schaefer Timber & Stone și alți proprietari de teren din nordul statului.

Nu se jenează să ia gaze de șist de la alții

Pe de altă parte, deși se numără printre statele care au interzis fracturarea hidraulică, New York-ul construiește o conducă care urmează a-l alimenta cu gaze de șist ieftine produse în Pennsylvania, provenind din uriașul câmp cunoscut sub numele de Marcellus.

În prezent, New York-ul folosește păcura ca materie primă pentru instalațiile de încălzire, iar tranzacțiile cu aceasta se fac direct la bordul tank-urilor din celebru său port. Paradoxal însă, cel puțin pentru adversarii gazelor de șist din New York, considerentele ecologice și economice duc la o reorientare către folosirea gazului ca materie primă.

Primarul Michael Bloomberg a făcut din îmbunătățirea calității aerului new-yorkezilor un obiectiv personal, ceea ce a ridicat importanța folosirii gazului ca materie primă pe agenda sa. Motivul, gazul este mai puțin poluant decât petrolul, iar câteva sute de mile mai spre vest, zăcământul Marcellus deține un record de majorare a producției de gaze, fapt care duce și la ieftinirea acestora.

Conducta, în valoare de 1,2 miliarde de dolari, construită de Spectra Energy, firmă cu sediul în Houston, ar urma să alimenteze Manhattan-ul cu peste 800 de milioane de metri cubi de gaz pe zi, gaz transportat peste râul Hudson. Volumul de gaz este suficient pentru încălzirea a nu mai puțin de 2 milioane de gospodării new-yorkeze, care astfel, vor putea achita prețuri mici pentru o resursă cu exploatarea căreia, de altfel, nu sunt de acord.

Zeci de mii de proprietari l-au dat în judecată pe guvernatorul New York-ului, acuzând un moratoriu "politic" asupra gazelor de șist

Category: Explorare si Productie
Creat în Tuesday, 18 March 2014 00:13

New YorkZeci de mii de proprietari de terenuri din nordul statului New York, care vor să beneficieze de pe urma eventualelor exploatări de gaze de șist prin fracturare hidraulică care ar urma să se facă pe proprietățile lor, l-au dat în judecată, într-un proces colectiv, pe guvernatorul statului, Andrew Cuomo, în încercarea de a forța autoritățile statale să ia o decizie finală în privința admiterii sau interzicerii utilizării fracturării hidraulice în jurisdicția respectivă.

Un moratoriu de facto asupra fracturării hidraulice de mare volum a fost instituit în statul New York, după ce Departamentul pentru Conservarea Mediului al statului a demarat o analiză asupra tehnologiei respective și a efectelor ei asupra mediului, în 2008. Departamentul pentru Sănătate al statului New York își face, la rândul să, propria evaluare asupra efectelor potențiale ale fracturării hidraulice asupra sănătății publice, evaluare demarată în toamna anului 2012.

Aprobarea sau interzicerea utilizării fracturării hidraulice în activitățile de exploatare de hidrocarburi din statul New York depinde de cele două analize menționate mai sus, scrie The Wall Street Journal.

Și-a depășit atribuțiile

Membrii grupului de proprietari din New York, Joint Landowners Coalition, care reprezintă peste 70.000 de persoane din 17 unități administrative ale statului, afirmă, în plângerea adresată tribunalului, că guvernatorul Cuomo și-a depășit atribuțiile și s-a implicat excesiv în ambele evaluări. Implicarea lui Andrew Cuomo este motivată politic, 2014 fiind an electoral pentru el, se arată în plângere.

„Guvernatorul a amânat ambele evaluări pentru că este îngrijorat cu privire la modul în care vor reacționa oamenii la această chestiune”, a afirmat avocatul.

Biroul de presă al guvernatorului a refuzat să comenteze.

Cele două departamente și conducătorii lor, Nirav Shah, de la Departamentul pentru Sănătate, și Joseph Martens, de la Departamentul pentru Conservarea Mediului, sunt de asemenea menționați în plângere.

Ca alternativă la acest demers de a forța statul să finalizeze analizele evaluative cu privire la fracturarea hidraulică, proprietarii solicită audieri și un proces cu jurați, ceea ce ar însemna că cei doi șefi de instituții ar trebui să depună mărturii. Petenții încearcă de asemenea să obțină, prin ordin judecătoresc, toate înregistrările și documentele legate de cele două analize aflate în derulare.

An electoral

„De când este în funcție, din ianuarie 2011, guvernatorul Cuomo s-a amestecat în procesul de evaluare a fracturării hidraulice, i-a controlat derularea și a împiedicat Departamentul pentru Conservarea Mediului și pe comisarul Martens să își exercite independent autoritatea în luarea deciziei. Guvernatorul Cuomo nu are niciun fel de autoritate legală asupra evaluării Departamentului”, se arată în plângere.

Andrew Cuomo l-a împiedicat de asemenea pe Shah să elaboreze evaluarea în domeniul sănătății, se menționează în plângere.

Kurkoski a spus că guvernatorul Cuomo caută să amâne luarea unei decizii privind fracturarea hidraulică până la alegerile pentru ocuparea acestui post, care au loc anul acesta. Comisarul Martens a spus că este puțin probabil să fie acordat vreun permis pentru fracturarea hidraulică înainte de 2015, la o audiere a legislativului privind bugetul, din ianuarie 2014.

„Este vizibil pentru toată lumea că guvernatorul Cuomo trage de timp în privința deciziei cu privire la fracturarea hidraulică din interes politic”, a spus Dan Fitzsimmons, președintele coaliției de proprietari.

Albă sau neagră?

Opozanții fracturării hidraulice spun că procesul reprezintă o încercare de distragere a atenției opiniei publice. „Industria petrolieră risipește banii din taxele plătite de contribuabili cu acest proces nejustificat”, a spus Isaac Silberman-Gorn, de la Citizen Action of New York.

Acesta este cel puțin al doilea proces intentat statului New York pe chestiunea fracturării hidraulice. Trustul care s-a ocupat de falimentul Norse Energy Corp. U.S.A., acum o divizie închisă a companiei energetice norvegiene, a dat în judecată administrația Cuomo în luna decembrie. În plângere se argumenta, de asemenea, că amânarea fracturării hidraulice era motivată politic.

„Cred că a venit timpul să înțelegem unde se situează guvernatorul în această chestiune”, a spus Kurkovki. „Este o întrebare importantă pentru New York”, a conchis el.

Alți petenți în proces sunt Kark Family Trust, Schaefer Timber & Stone și alți proprietari de teren din nordul statului.

Nu se jenează să ia gaze de șist de la alții

Pe de altă parte, deși se numără printre statele care au interzis fracturarea hidraulică, New York-ul construiește o conducă care urmează a-l alimenta cu gaze de șist ieftine produse în Pennsylvania, provenind din uriașul câmp cunoscut sub numele de Marcellus.

În prezent, New York-ul folosește păcura ca materie primă pentru instalațiile de încălzire, iar tranzacțiile cu aceasta se fac direct la bordul tank-urilor din celebru său port. Paradoxal însă, cel puțin pentru adversarii gazelor de șist din New York, considerentele ecologice și economice duc la o reorientare către folosirea gazului ca materie primă.

Primarul Michael Bloomberg a făcut din îmbunătățirea calității aerului new-yorkezilor un obiectiv personal, ceea ce a ridicat importanța folosirii gazului ca materie primă pe agenda sa. Motivul, gazul este mai puțin poluant decât petrolul, iar câteva sute de mile mai spre vest, zăcământul Marcellus deține un record de majorare a producției de gaze, fapt care duce și la ieftinirea acestora.

Conducta, în valoare de 1,2 miliarde de dolari, construită de Spectra Energy, firmă cu sediul în Houston, ar urma să alimenteze Manhattan-ul cu peste 800 de milioane de metri cubi de gaz pe zi, gaz transportat peste râul Hudson. Volumul de gaz este suficient pentru încălzirea a nu mai puțin de 2 milioane de gospodării new-yorkeze, care astfel, vor putea achita prețuri mici pentru o resursă cu exploatarea căreia, de altfel, nu sunt de acord.

Putin adâncește falia energetică europeană dintre Germania și Polonia, pe aliniamentul Oder-Neisse

Category: Batalia pe Resurse
Creat în Friday, 14 March 2014 17:52

Ribbentrop MolotovJocul președintelui rus, Vladimir Putin, în scopul de a obține controlul asupra Ucranei, accentuează scindările din interiorul Uniunii Europene privind modul în care ar trebui să fie echilibrate politicile energetice și cele de protecție a mediului, ceea ce a dus la un blocaj între Germania și statul vecin din est, Polonia.

Prin dislocarea forțelor armate în regiunea Crimeea, președintele rus a provocat un salt al prețului gazelor naturale din Marea Britanie până în Germania,fapt care subliniază dependența Europei față de gazele rusești exportate în Europa prin intermediul Ucrainei.

Premierul polonez, Donald Tusk, s-a adresat Germaniei, spunând că apetitul ei pentru gazele rusești, în contextul în care renunță la centralele atomice și pe gaze în favoarea energiei regenerabile, este „o amenințare la adresa securității și suveranității Europei”.

Ruptura dintre Germania și Polonia subliniază o dilemă mai profundă privind direcția în care merge economia europeană și modelul energetic care o alimentează. Merkel se concentrează pe reducerea poluării și închiderea reactoarelor nucleare germane, iar în timpul acestui proces crește consumul de gaze rusești. Tusk, mai îngrijorat față de securitatea energetică, promovează energia nucleară și pe bază de cărbuni, iar recent a susținut o lege pentru încurajarea producției de hidrocarburi de șist prin fracturare hidraulică, prin scutire de impozite.

O graniță încărcată negativ cu istorie

„Din multe puncte de vedere, între Germania și Polonia s-a căscat o falie când vine vorba de a defini mixul energetic european”, a spus William Pearson, directorul pentru energie și resurse naturale globale al Eurasia Group, un grup de consultanță privind riscurile geopolitice, citat de Bloomberg. Ambele state, a spus el, „se bucură de sprijinul” altor țări membre UE.

Divergența are implicații pentru mediul de afaceri, precum și pentru consumatorii de energie de pe ambele părți ale aliniamentului Oder-Neise, frontiera de după cel de-Al Doilea Război Mondial inițial propusă de Uniunea Sovietică la Conferința de la Yalta în 1945 și care încă reprezintă granița dintre Polonia și Germania.

Atitudinea lui Tusk este susținută de rezervele de gaze de șist ale Poloniei, catalogate drept cele mai importante din Europa de către Administrația SUA a Informațiilor din Energie. Aceasta estimează că Polonia are resurse de gaze de șist reuperabile tehnic de 4,2 mii de miliarde de metri cubi, respectiv aproximativ un sfert față de nivelul din Statele Unite.

Autoritățile poloneze au acordat circa 100 de licențe companiilor interne și străine pentru a fora după gaze neconvenționale și au căutat să revigoreze investițiile din partea unor companii, inclusiv Marathon Oil Corp. și Exxon Mobil.

Dezbinarea hidraulică

La aproximativ 20 de kilomentri la est de graniță, în orașul polonez Lubsko, Piotr Wozniak, CEO al companiei Baltic Ceramics SA, plănuiește să construiască o fabrică de 20 de milioane de dolari anul acesta pentru a aproviziona incipienta industrie a extracției de hidrocarburi de șist prin fracturare hidraulică. El pune pariu că Europa va încerca să egaleze boom-ul gazelor de șist care a dus Statele Unite aproape de independența energetică.

Peste râu, în Germania, Merkel vrea să închidă reactoarele nucleare până în 2022, propunându-și cea mairadicală tranziție din istorie spre energia regenerabilă a vreunei țări dezvoltate. Cu partenerul său de coaliție, Partidul Social Democrat, care se opune fracturării hidraulice, guvernul Merkel a impus un moratoriu asupra forării care folosește această tehnologie.

Alwin Guedesen, un fost inginer de comunicații ieșit la pensie, personifică perfect dilema guvernului german. Guedesen, în vârstă de 67 de ani, care lucra în anii 80 la un proiect al NATO pentru a detecta mișcările tancurilor Pactului de la Varșovia prin analiza amplitudinii undelor seismice, își petrece acum cea mai mare parte din timpul său încercând să oprească ceea ce el consideră a fi un nou abuz: forarea după gaze de șist aproape de casa sa din valea Weser, din Saxonia Inferioară.

Practica poate duce la contaminarea pânzei freatice și poate provoca cutremure, susține Guedesen. El spune că, date fiind riscurile asociate cu tehnologia, promovarea fracturării hidraulice în Europa nu este strategia corectă în încercarea de a reduce dependența față de Rusia.

Wozniak nu prea vede sensul acestei abordări, în contextul în care fabrica lui va produce materialul ceramic care sparge rocile în procesul de fracturare hidraulică, astfel încât gazele să fie eliberate cât mai repede în sondă.

„Europa trebuie să facă alegeri strategice cu privire la viitorul ei”, spune Wozniak. „Lecția ucraineană ar trebui să încline balanța spre securitatea energetică mai degrabă decât spre chestiuni referitoare la mediu”, a adăugat el.

Planurile fosile ale Poloniei

Polonia și-a propus să își construiască prima centrală nucleară până la sfârșitul anului 2024. Ar avea o capacitate instalată de cel puțin 1.000 MW, suficientă pentru a alimenta cu curent electric 800.000 de case din SUA. Statul polonez intenționează să aibă o capacitate nucleară de 3.000 MW până în 2030 și să dubleze acest nivel până în 2035.

O nouă termocentrală cu capacitate de 2.800 MW este construită în prezent și cel puțin 1.900 MW sunt dezvoltați în contextul în care PGE SA, cea mai mare companie de utilități din Polonia, controlată de stat, și competitorii săi încearcă să înlocuiască vechile centrale pe bază de cărbune.

Guvernul Tusk, care depinde de Rusia pentru două treimi din gazul Poloniei, intenționează să își diversifice importurile de combustibil în următorii câțiva ani. Tusk a declarat că UE și Germania ar trebui să facă la fel. Aproximativ 35% din importurile de petrol și gaze ale Germaniei vin din Rusia.

Luând la țintă actualele politici privind energia și schimbările climatice ale UE, Tusk a spus săptămâna aceasta că va discuta cu cancelarul Angela Merkel în timpul vizitei sale la Varșovia despre cum să prevină riscul ca dependența Germaniei față de importurile de gaze rusești „să paralizeze Europa atunci când are nevoie de o acțiune decisivă”.

Prețuri în creștere

O cale ar fi ca UE să ia în considerare achizițiile colective de gaze pentru a-și crește puterea de negociere în discuțiile cu Rusia, le-a spus el reporterilor. Merkel a zis că este necesar ca firmele să se alieze pentru a construi o piață internă europeană pentru energie.

„Nu este guvernul german cel care cumpără gaze, ci EON, RWE, BASF”, a spus Merkel.

Abordarea lui Tusk este susținută de prețurile în creștere ale gazelor, de când trupele ruse au preluat controlul asupra Crimeei în weekendul 1 – 2 martie. Prețul gazelor cu livrare luna următoare de pe piața britanică, de referință pentru Europa, a crescut cu 3,5% de atunci. Contractul a sărit cu 10% în 3 martie, cea mai mare creștere zilnică din septembrie 2011 încoace, la bursa din Londra ICE Futures.

În timp de Polonia se luptă cel mai mult pentru securitate energetică, guvernul Merkel încearcă de asemenea să reducă prețurile pentru consumatori. Gorpodăriile private germane plătesc al doilea cel mai mare preț al energiei în UE, după Danemarca, arată cifrele Eurostat. Germanii plătesc în medie 0,29 de euro/KWh, aproape dublu față de prețul mediu de 0,15 euro/KWh pe care îl plătește o gospodărie din Polonia.

Ribbentrop, Molotov, gazele de șist și independența energetică

Cabinetul Tusk a aprobat recent o lege care își propune să urgenteze forarea după gaze de șist, previzionând forarea a aproximativ 30 de noi sonde și demararea producției comerciale la cel puțin una anul acesta.

„Gazele de șist sunt probabil unul dintre beneficiarii disputei dintre Rusia și Ucraina”, a spus Pearson de la Eurasia Group. „Sunt încrezător că gazele de șist vor fi un element pe termen lung în mixtul energetic european”, a adăugat el.

Germania și Polonia s-au mai contrazis pe tema energiei și înainte. În 2006, Radoslaw Sikorski, ministrul polonez al Apărării, care este acum ministrul Afacerilor Externe, a comparat o conductă pentru gaze naturale planificată să fie construită sub Marea Baltică, ocolind teritoriul polonez, cu Pactul Molotov-Ribbentrop, care a rupt Polonia între Germania și Uniunea Sovietică înainte de Al Doilea Război Mondial.

Nord Stream, un consorțiu format din companiile germane BASF AG și EON SE cu rușii de la Gazprom și prezidat de fostul cancelar german Gerhard Schroeder, a fost stabilit în 2011. În decembrie 2012, Rusia a început să construiască conducata South Stream, de 20 de miliarde de dolari, pentru a trimite gaz spre Europa Centrală de-a lungul Mării Negre și prin Balcani – un proiect despre care se spune să va îmbunătăți securitatea energetică, din moment ce ocolește Ucraina, unde disputele privind prețurile au dus la întreruperea exporturilor în ultimii ani.

„Sprijinul pentru construirea conductelor pe traseul Nord Stream le-ar putea da germanilor un fals sebtiment al securității energetice”, a spus Keith Smith, la Center for European Policy Analysis, un grup de cercetare specializat pe politicile energetice. „Situația periculoasă din Ucraina poate, totuși, să determine o regândire a politicilor energetice germane”, a spus el.

Viitorul cadru al Ucrainei și al Europei privind energia și schimbările climatice va fi subiectul summitului UE de la Bruxelles din 20-21 martie, le-a spus președintele Comisiei Europene, Jose Barosso, membrilor Parlamentului European, la Strasbourg, Franța.

„În contextul crizei din Ucraina, nimănui nu trebuie să i se aducă aminte de costurile și pericolele continuei dependențe energetice a Europei”, a spus Barosso.

Putin adâncește falia energetică europeană dintre Germania și Polonia, pe aliniamentul Oder-Neisse

Category: Batalia pe Resurse
Creat în Friday, 14 March 2014 17:52

Ribbentrop MolotovJocul președintelui rus, Vladimir Putin, în scopul de a obține controlul asupra Ucranei, accentuează scindările din interiorul Uniunii Europene privind modul în care ar trebui să fie echilibrate politicile energetice și cele de protecție a mediului, ceea ce a dus la un blocaj între Germania și statul vecin din est, Polonia.

Prin dislocarea forțelor armate în regiunea Crimeea, președintele rus a provocat un salt al prețului gazelor naturale din Marea Britanie până în Germania,fapt care subliniază dependența Europei față de gazele rusești exportate în Europa prin intermediul Ucrainei.

Premierul polonez, Donald Tusk, s-a adresat Germaniei, spunând că apetitul ei pentru gazele rusești, în contextul în care renunță la centralele atomice și pe gaze în favoarea energiei regenerabile, este „o amenințare la adresa securității și suveranității Europei”.

Ruptura dintre Germania și Polonia subliniază o dilemă mai profundă privind direcția în care merge economia europeană și modelul energetic care o alimentează. Merkel se concentrează pe reducerea poluării și închiderea reactoarelor nucleare germane, iar în timpul acestui proces crește consumul de gaze rusești. Tusk, mai îngrijorat față de securitatea energetică, promovează energia nucleară și pe bază de cărbuni, iar recent a susținut o lege pentru încurajarea producției de hidrocarburi de șist prin fracturare hidraulică, prin scutire de impozite.

O graniță încărcată negativ cu istorie

„Din multe puncte de vedere, între Germania și Polonia s-a căscat o falie când vine vorba de a defini mixul energetic european”, a spus William Pearson, directorul pentru energie și resurse naturale globale al Eurasia Group, un grup de consultanță privind riscurile geopolitice, citat de Bloomberg. Ambele state, a spus el, „se bucură de sprijinul” altor țări membre UE.

Divergența are implicații pentru mediul de afaceri, precum și pentru consumatorii de energie de pe ambele părți ale aliniamentului Oder-Neise, frontiera de după cel de-Al Doilea Război Mondial inițial propusă de Uniunea Sovietică la Conferința de la Yalta în 1945 și care încă reprezintă granița dintre Polonia și Germania.

Atitudinea lui Tusk este susținută de rezervele de gaze de șist ale Poloniei, catalogate drept cele mai importante din Europa de către Administrația SUA a Informațiilor din Energie. Aceasta estimează că Polonia are resurse de gaze de șist reuperabile tehnic de 4,2 mii de miliarde de metri cubi, respectiv aproximativ un sfert față de nivelul din Statele Unite.

Autoritățile poloneze au acordat circa 100 de licențe companiilor interne și străine pentru a fora după gaze neconvenționale și au căutat să revigoreze investițiile din partea unor companii, inclusiv Marathon Oil Corp. și Exxon Mobil.

Dezbinarea hidraulică

La aproximativ 20 de kilomentri la est de graniță, în orașul polonez Lubsko, Piotr Wozniak, CEO al companiei Baltic Ceramics SA, plănuiește să construiască o fabrică de 20 de milioane de dolari anul acesta pentru a aproviziona incipienta industrie a extracției de hidrocarburi de șist prin fracturare hidraulică. El pune pariu că Europa va încerca să egaleze boom-ul gazelor de șist care a dus Statele Unite aproape de independența energetică.

Peste râu, în Germania, Merkel vrea să închidă reactoarele nucleare până în 2022, propunându-și cea mairadicală tranziție din istorie spre energia regenerabilă a vreunei țări dezvoltate. Cu partenerul său de coaliție, Partidul Social Democrat, care se opune fracturării hidraulice, guvernul Merkel a impus un moratoriu asupra forării care folosește această tehnologie.

Alwin Guedesen, un fost inginer de comunicații ieșit la pensie, personifică perfect dilema guvernului german. Guedesen, în vârstă de 67 de ani, care lucra în anii 80 la un proiect al NATO pentru a detecta mișcările tancurilor Pactului de la Varșovia prin analiza amplitudinii undelor seismice, își petrece acum cea mai mare parte din timpul său încercând să oprească ceea ce el consideră a fi un nou abuz: forarea după gaze de șist aproape de casa sa din valea Weser, din Saxonia Inferioară.

Practica poate duce la contaminarea pânzei freatice și poate provoca cutremure, susține Guedesen. El spune că, date fiind riscurile asociate cu tehnologia, promovarea fracturării hidraulice în Europa nu este strategia corectă în încercarea de a reduce dependența față de Rusia.

Wozniak nu prea vede sensul acestei abordări, în contextul în care fabrica lui va produce materialul ceramic care sparge rocile în procesul de fracturare hidraulică, astfel încât gazele să fie eliberate cât mai repede în sondă.

„Europa trebuie să facă alegeri strategice cu privire la viitorul ei”, spune Wozniak. „Lecția ucraineană ar trebui să încline balanța spre securitatea energetică mai degrabă decât spre chestiuni referitoare la mediu”, a adăugat el.

Planurile fosile ale Poloniei

Polonia și-a propus să își construiască prima centrală nucleară până la sfârșitul anului 2024. Ar avea o capacitate instalată de cel puțin 1.000 MW, suficientă pentru a alimenta cu curent electric 800.000 de case din SUA. Statul polonez intenționează să aibă o capacitate nucleară de 3.000 MW până în 2030 și să dubleze acest nivel până în 2035.

O nouă termocentrală cu capacitate de 2.800 MW este construită în prezent și cel puțin 1.900 MW sunt dezvoltați în contextul în care PGE SA, cea mai mare companie de utilități din Polonia, controlată de stat, și competitorii săi încearcă să înlocuiască vechile centrale pe bază de cărbune.

Guvernul Tusk, care depinde de Rusia pentru două treimi din gazul Poloniei, intenționează să își diversifice importurile de combustibil în următorii câțiva ani. Tusk a declarat că UE și Germania ar trebui să facă la fel. Aproximativ 35% din importurile de petrol și gaze ale Germaniei vin din Rusia.

Luând la țintă actualele politici privind energia și schimbările climatice ale UE, Tusk a spus săptămâna aceasta că va discuta cu cancelarul Angela Merkel în timpul vizitei sale la Varșovia despre cum să prevină riscul ca dependența Germaniei față de importurile de gaze rusești „să paralizeze Europa atunci când are nevoie de o acțiune decisivă”.

Prețuri în creștere

O cale ar fi ca UE să ia în considerare achizițiile colective de gaze pentru a-și crește puterea de negociere în discuțiile cu Rusia, le-a spus el reporterilor. Merkel a zis că este necesar ca firmele să se alieze pentru a construi o piață internă europeană pentru energie.

„Nu este guvernul german cel care cumpără gaze, ci EON, RWE, BASF”, a spus Merkel.

Abordarea lui Tusk este susținută de prețurile în creștere ale gazelor, de când trupele ruse au preluat controlul asupra Crimeei în weekendul 1 – 2 martie. Prețul gazelor cu livrare luna următoare de pe piața britanică, de referință pentru Europa, a crescut cu 3,5% de atunci. Contractul a sărit cu 10% în 3 martie, cea mai mare creștere zilnică din septembrie 2011 încoace, la bursa din Londra ICE Futures.

În timp de Polonia se luptă cel mai mult pentru securitate energetică, guvernul Merkel încearcă de asemenea să reducă prețurile pentru consumatori. Gorpodăriile private germane plătesc al doilea cel mai mare preț al energiei în UE, după Danemarca, arată cifrele Eurostat. Germanii plătesc în medie 0,29 de euro/KWh, aproape dublu față de prețul mediu de 0,15 euro/KWh pe care îl plătește o gospodărie din Polonia.

Ribbentrop, Molotov, gazele de șist și independența energetică

Cabinetul Tusk a aprobat recent o lege care își propune să urgenteze forarea după gaze de șist, previzionând forarea a aproximativ 30 de noi sonde și demararea producției comerciale la cel puțin una anul acesta.

„Gazele de șist sunt probabil unul dintre beneficiarii disputei dintre Rusia și Ucraina”, a spus Pearson de la Eurasia Group. „Sunt încrezător că gazele de șist vor fi un element pe termen lung în mixtul energetic european”, a adăugat el.

Germania și Polonia s-au mai contrazis pe tema energiei și înainte. În 2006, Radoslaw Sikorski, ministrul polonez al Apărării, care este acum ministrul Afacerilor Externe, a comparat o conductă pentru gaze naturale planificată să fie construită sub Marea Baltică, ocolind teritoriul polonez, cu Pactul Molotov-Ribbentrop, care a rupt Polonia între Germania și Uniunea Sovietică înainte de Al Doilea Război Mondial.

Nord Stream, un consorțiu format din companiile germane BASF AG și EON SE cu rușii de la Gazprom și prezidat de fostul cancelar german Gerhard Schroeder, a fost stabilit în 2011. În decembrie 2012, Rusia a început să construiască conducata South Stream, de 20 de miliarde de dolari, pentru a trimite gaz spre Europa Centrală de-a lungul Mării Negre și prin Balcani – un proiect despre care se spune să va îmbunătăți securitatea energetică, din moment ce ocolește Ucraina, unde disputele privind prețurile au dus la întreruperea exporturilor în ultimii ani.

„Sprijinul pentru construirea conductelor pe traseul Nord Stream le-ar putea da germanilor un fals sebtiment al securității energetice”, a spus Keith Smith, la Center for European Policy Analysis, un grup de cercetare specializat pe politicile energetice. „Situația periculoasă din Ucraina poate, totuși, să determine o regândire a politicilor energetice germane”, a spus el.

Viitorul cadru al Ucrainei și al Europei privind energia și schimbările climatice va fi subiectul summitului UE de la Bruxelles din 20-21 martie, le-a spus președintele Comisiei Europene, Jose Barosso, membrilor Parlamentului European, la Strasbourg, Franța.

„În contextul crizei din Ucraina, nimănui nu trebuie să i se aducă aminte de costurile și pericolele continuei dependențe energetice a Europei”, a spus Barosso.

La ei acasă, petroliștii americani au învățat să-i respecte pe localnicii din zonele unde vor să foreze

Category: Explorare si Productie
Creat în Friday, 14 March 2014 02:12

Chevron ONG-uri BUNÎn urmă cu doi ani, la marea adunarea anuală a industriei energetice americane, IHS CERAWeek din Houston, oficialii din sectorul de petrol și gaze desconsiderau în proporție covârșitoare îngrijorările publicului legate de fracturarea hidraulică.

Anul acesta, însă, managerii din industrie sunt mai dispuși să vorbească despre problemele pe care le presupune fracturarea hidraulică, tehnologia prin care se eliberează hidrocarburi din șisturi bituminoase, și despre cum intenționează să le rezolve, scrie The Wall Street Journal.

Schimbarea reflectă, în parte, o modificare în ceea ce privește locațiile în care companiile de explorare și extracție își desfășoară activitatea: boom-ul hidrocarburilor de șist a dus la apariția a mii de sonde noi, unele dintre ele situate foarte aproape de zone intens populate, spre deosebire de câmpurile petroliere izolate din trecut. A-i asculta pe localnici devine obligatoriu.

„Se înțelege mai bine nevoia de a lua în serios publicul și de a-l că această dezvoltare explozivă a producției de hidrocarburi de șist prin fracturare hidraulică poate fi gestionată în condiții de siguranță”, spune Jason Bordoff, director la Center of Global Energy Policy de la Columbia University.

Lecție de aplicat în Europa

Companiile americane de petrol și gaze ar face bine să asimileze în profunzime această lecție dacă vor să extindă fracturarea hidraulică și în Europa, unde dependența față importurile de gaze naturale din Rusia a devenit o chestiune strategică majoră în contextul crizei din Ucraina.

Duminica trecută, ministrul britanic al Afacerilor Externe, William Hague, a spus că statele europene ar putea fi nevoite să „regândească abordarea” față de achizițiile de energie din Rusia dacă această criză nu este rezolvată. Șase țări din Europa importă 100% din necesarul lor de gaze din Rusia, iar alte șapte sunt dependente de Gazprom în proporție de cel puțin 50%.

Pe termen scurt, diversificarea surselor de energie în Europa înseamnă arderea altor combustibili. Pe termen mediu, înseamnă căutarea altor exportatori decât Rusia.

Dar pe termen lung, unii oficiali din industria energetică spun că este inevitabil că Europa de Vest va căuta să își deblocheze mai multe dintre propriile rezerve de gaze, ceea ce presupune că trebuie „împăcate și capra și varza”, respectiv publicul îngrijorat cu privire la mediu și tehnicile de extracție precum fracturarea hidraulică.

Drepturi de proprietate privată asupra resurselor subsolului

Departe de sălile de conferințe, fostul președinte al Shell, Mark Moody-Stuart, ținea predici internauților, într-o sesiune Q&A găzduită de Reddit.com, „Întreabă-mă orice”. Unul dintre utilizatori a întrebat care va fi impactul pe termen lung al fracturării hidraulice.

„Cred că problema cu fracturarea hidraulică nu este fracturarea în sine, în măsura ăn care autoritățile de reglementare și supraveghere controlează bine respectarea standardelor legale.”, a răspuns Moody-Stuart. „Problemele țin adesea folosirea terenurilor, de operațiunile continue de forare de care este nevoie pentru a susține producția și de consumul de apă, mai ales în zonele cu deficit de apă”, a adăugat el.

Din lista de probleme legate de fracturarea hidraulică, Moody-Stuart a detaliat impactul asupra proprietarilor de teren – în special în afara SUA – unde drepturile de proprietate asupra terenurilor nu se răsfrâng și asupra subsolului, așa cum este cazul în America.

La evenimentul din Houston, Chris Finlayson, CEO al companiei energetice britanice BG Group, a spus că acesta este un motiv pentru care el nu are speranțe că Marea Britanie, Europa continentală sau, în mare, orice parte a lumii vor practica fracturarea hidraulică la scară mare. Asta până nu vor fi implementate drepturi de proprietate privată asupra terenurilor cu resurse și sisteme de redevențe care să îi stimuleze pe proprietari să permită forajul pe pământurile lor.

„De ce ai fi de acord să se foreze pe proprietatea ta dacă nu câștigi nimic din asta?”, a spus el, referindu-se la situațiile în care drepturile asupra zăcămintelor subsolului aparțin guvernelor și nu persoanelor private.

Mai multă transparență

Dar Sam Laidlaw, CEO al gigantului energetic britanic Centrica PLC, spune că partea bună a crizei din Ucraina este că aceasta ar putea fi un semnal de alarmă pentru Europa. Diversificarea surselor de energie este „absolut vitală”, a spus el, speculând că situația ar putea determina autoritățile europene să mai relaxeze din restricțiile impuse industriei gazelor de șist în Europa.

În măsura în care acest lucru se va întâmpla realmente, industria de petrol și gaze ar trebui să aplice și în Europa schimbarea de atitudine față de public pe care a început să o implementeze în SUA. În contextul în care producția de gaze de șist a luat avânt, rapiditatea cu care se forează noi sonde de-a lungul țării a transformat milioane de persoane în vecini ai industriei energetice. Îngrijorările lor pornesc de la traficul greu de cisterne și scăderea valorii proprietăților lor, până la posibila poluare a apei potabile, creșterea riscurilor seismice și încălzirea globală.

În plus, în cele mai multe state americane, șefii agențiilor statale responsabile cu resursele minerale și cu protecția mediului sunt aleși în mod democratic de către electorat, nu numiți. Astfel încât aceste instituții de stat sunt cu atât mai motivate să facă presiuni asupra companiilor petroliere pentru ca acestea să se arate cât mai grijulii cu îngrijorările publicului,

În plus, simpla noțiune de încălzire globală îi făcea pe mulți executivi din domeniul energiei să se enerveze, dar retorica anti-mediu a fost lăsată mult în urmă la ultima ediție a conferinței anuale de la Houston.

Andrew MacKenzie, CEO al companiei miniere BHP Billiton, a spus că, prin prisma pregătirii sale de geolog, îi este clar că schimbările climatice sunt reale și reprezintă o problemă ce se cere rezolvată. Semnele care indică încălzirea globală, a spus el, se găsesc chiar în straturile de subsol pe care compania sa le forează în fiecare zi. „Nu te poți contrazice cu rocile”, a spus el.

La ei acasă, petroliștii americani au învățat să-i respecte pe localnicii din zonele unde vor să foreze

Category: Explorare si Productie
Creat în Friday, 14 March 2014 02:12

Chevron ONG-uri BUNÎn urmă cu doi ani, la marea adunarea anuală a industriei energetice americane, IHS CERAWeek din Houston, oficialii din sectorul de petrol și gaze desconsiderau în proporție covârșitoare îngrijorările publicului legate de fracturarea hidraulică.

Anul acesta, însă, managerii din industrie sunt mai dispuși să vorbească despre problemele pe care le presupune fracturarea hidraulică, tehnologia prin care se eliberează hidrocarburi din șisturi bituminoase, și despre cum intenționează să le rezolve, scrie The Wall Street Journal.

Schimbarea reflectă, în parte, o modificare în ceea ce privește locațiile în care companiile de explorare și extracție își desfășoară activitatea: boom-ul hidrocarburilor de șist a dus la apariția a mii de sonde noi, unele dintre ele situate foarte aproape de zone intens populate, spre deosebire de câmpurile petroliere izolate din trecut. A-i asculta pe localnici devine obligatoriu.

„Se înțelege mai bine nevoia de a lua în serios publicul și de a-l că această dezvoltare explozivă a producției de hidrocarburi de șist prin fracturare hidraulică poate fi gestionată în condiții de siguranță”, spune Jason Bordoff, director la Center of Global Energy Policy de la Columbia University.

Lecție de aplicat în Europa

Companiile americane de petrol și gaze ar face bine să asimileze în profunzime această lecție dacă vor să extindă fracturarea hidraulică și în Europa, unde dependența față importurile de gaze naturale din Rusia a devenit o chestiune strategică majoră în contextul crizei din Ucraina.

Duminica trecută, ministrul britanic al Afacerilor Externe, William Hague, a spus că statele europene ar putea fi nevoite să „regândească abordarea” față de achizițiile de energie din Rusia dacă această criză nu este rezolvată. Șase țări din Europa importă 100% din necesarul lor de gaze din Rusia, iar alte șapte sunt dependente de Gazprom în proporție de cel puțin 50%.

Pe termen scurt, diversificarea surselor de energie în Europa înseamnă arderea altor combustibili. Pe termen mediu, înseamnă căutarea altor exportatori decât Rusia.

Dar pe termen lung, unii oficiali din industria energetică spun că este inevitabil că Europa de Vest va căuta să își deblocheze mai multe dintre propriile rezerve de gaze, ceea ce presupune că trebuie „împăcate și capra și varza”, respectiv publicul îngrijorat cu privire la mediu și tehnicile de extracție precum fracturarea hidraulică.

Drepturi de proprietate privată asupra resurselor subsolului

Departe de sălile de conferințe, fostul președinte al Shell, Mark Moody-Stuart, ținea predici internauților, într-o sesiune Q&A găzduită de Reddit.com, „Întreabă-mă orice”. Unul dintre utilizatori a întrebat care va fi impactul pe termen lung al fracturării hidraulice.

„Cred că problema cu fracturarea hidraulică nu este fracturarea în sine, în măsura ăn care autoritățile de reglementare și supraveghere controlează bine respectarea standardelor legale.”, a răspuns Moody-Stuart. „Problemele țin adesea folosirea terenurilor, de operațiunile continue de forare de care este nevoie pentru a susține producția și de consumul de apă, mai ales în zonele cu deficit de apă”, a adăugat el.

Din lista de probleme legate de fracturarea hidraulică, Moody-Stuart a detaliat impactul asupra proprietarilor de teren – în special în afara SUA – unde drepturile de proprietate asupra terenurilor nu se răsfrâng și asupra subsolului, așa cum este cazul în America.

La evenimentul din Houston, Chris Finlayson, CEO al companiei energetice britanice BG Group, a spus că acesta este un motiv pentru care el nu are speranțe că Marea Britanie, Europa continentală sau, în mare, orice parte a lumii vor practica fracturarea hidraulică la scară mare. Asta până nu vor fi implementate drepturi de proprietate privată asupra terenurilor cu resurse și sisteme de redevențe care să îi stimuleze pe proprietari să permită forajul pe pământurile lor.

„De ce ai fi de acord să se foreze pe proprietatea ta dacă nu câștigi nimic din asta?”, a spus el, referindu-se la situațiile în care drepturile asupra zăcămintelor subsolului aparțin guvernelor și nu persoanelor private.

Mai multă transparență

Dar Sam Laidlaw, CEO al gigantului energetic britanic Centrica PLC, spune că partea bună a crizei din Ucraina este că aceasta ar putea fi un semnal de alarmă pentru Europa. Diversificarea surselor de energie este „absolut vitală”, a spus el, speculând că situația ar putea determina autoritățile europene să mai relaxeze din restricțiile impuse industriei gazelor de șist în Europa.

În măsura în care acest lucru se va întâmpla realmente, industria de petrol și gaze ar trebui să aplice și în Europa schimbarea de atitudine față de public pe care a început să o implementeze în SUA. În contextul în care producția de gaze de șist a luat avânt, rapiditatea cu care se forează noi sonde de-a lungul țării a transformat milioane de persoane în vecini ai industriei energetice. Îngrijorările lor pornesc de la traficul greu de cisterne și scăderea valorii proprietăților lor, până la posibila poluare a apei potabile, creșterea riscurilor seismice și încălzirea globală.

În plus, în cele mai multe state americane, șefii agențiilor statale responsabile cu resursele minerale și cu protecția mediului sunt aleși în mod democratic de către electorat, nu numiți. Astfel încât aceste instituții de stat sunt cu atât mai motivate să facă presiuni asupra companiilor petroliere pentru ca acestea să se arate cât mai grijulii cu îngrijorările publicului,

În plus, simpla noțiune de încălzire globală îi făcea pe mulți executivi din domeniul energiei să se enerveze, dar retorica anti-mediu a fost lăsată mult în urmă la ultima ediție a conferinței anuale de la Houston.

Andrew MacKenzie, CEO al companiei miniere BHP Billiton, a spus că, prin prisma pregătirii sale de geolog, îi este clar că schimbările climatice sunt reale și reprezintă o problemă ce se cere rezolvată. Semnele care indică încălzirea globală, a spus el, se găsesc chiar în straturile de subsol pe care compania sa le forează în fiecare zi. „Nu te poți contrazice cu rocile”, a spus el.

Acordul de liber-schimb UE-SUA ar putea face mai dificilă interzicerea gazelor de șist în Europa

Category: Batalia pe Resurse
Creat în Friday, 07 March 2014 02:56

acord liber schimb UE-SUA gaze de sistSemnarea acordului de liber-schimb dintre UE și Statele Unite ar oferi mai multă protecție juridică investițiilor străine reciproce din cele două jurisdicții și ar putea deschide calea explorării și exploatării gazelor de șist prin fracturare hidraulică pe Bătrânul Continent, potrivit organizațiilor de mediu.

Aceste organizații, printre care Sierra Club sau think-tank-ul Transnational Institute, autointitulat "radical", se opun includerii în textul acordului a oricărei clauze care să facă referire la reglarea disputelor dintre investitori și state. O astfel de clauză ar acorda putere mare de decizie curților de arbitraj în a penaliza acele guverne care compromit cu totul sau afectează profitabilitatea unor proiecte de investiții prin modificarea legislației și a reglementărilor după demararea respectivelor investiții.

"Într-o formă sau alta, o astfel de clauză va fi inclusă cu certitudine în acord. Este nevoie de clauze de protecție a investitorilor astfel încât aceștia să fie feriți de discriminare și de capriciile guvernelor", a declarat Iain MacVay, consultant în negocieri la King & Spalding în Londra.

Acordul de liber-schimb dintre UE și SUA, intitulat Parteneriatul Transatlantic pentru Comerț și Investiții, își propune să ridice barierele comerciale dintre cele două jurisdicții în toate sectoarele economice, de la agricultură la industrie și servicii, și să creeze o zonă de comerț liber cu un PIB anual potențial de 33 de mii de miliarde de dolari.

Despăgubiri masive

Numeroase companii americane, printre care Chevron, sunt deja implicate în proiecte de dezvoltare de zăcăminte de hidrocarburi de șist. Opoziția manifestată de mulți locuitori din zonele cu resurse, precum și de grupurile ecologiste, a compromis în bună măsură demersurile guvernului britanic înspre dezvoltarea sectorului exploatărilor de hidrocarburi de șist prin fracturare hidraulică și a dus, în Franța, la interzicerea acestei tehnologii de foraj și la anularea licențelor de explorare pentru mai multe companii, inclusiv pentru "campionul național" francez Total.

Companiile americane, precum și corporațiile străine care dețin subsidiare în SUA și care investesc în Europa s-ar putea folosi de aceste clauze de protecție reciprocă a invesițiilor pentru a pune presiune pe guverne și a obține, la o adică, despăgubiri financiare masive pentru eventuale moratorii sau interdicții care ar fi impuse de statele UE pe dezvoltarea gazelor de șist sau pentru orice reglementări nefavorabile companiilor impuse în domeniul fracturării hidraulice, potrivit raportului No Fracking Way, publicat joi de mai multe organizații, printre care Friends of the Earth Europe.

Pe plan mondial există mai multe curți internaționale de arbitraj larg recunoscute, cum ar fi Centrul pentru Rezolvarea Disputelor Investiționale, creat de Banca Mondială în urmă cu 47 de ani. Mai mult de un caz din trei ajunse pe rolul acestor curți au fost legate de industriile de petrol, gaze și minerit în 2013, se afirmă în raportul citat.

Cea de-a patra rundă de negocieri pentru încheierea acordului de liber-schimb dintre UE și SUA va avea loc în intervalul 10-14 martie.

Aceeași problemă cu Canada

Potrivit unei variante a proiectului de tratat de liber-schimb dintre UE și Canada (CETA), consultată de Euractiv, instituirea de interdicții asupra activităților de explorare și exploatare a gazelor de șist ar putea deveni ilegală pentru toate statele europene, iar autoritățile care ar institui moratorii în domeniu riscă să fie date în judecată și să li se ceară compensații.

În varianta respectivă se stipulează că este obligatoriu ca investitorii aflați sub jurisdicția celor două părți semnatare „să beneficieze de tratament corect, egal și echitabil”, astfel încât „să nu le fie încălcate așteptările legitime” cu privire la acele acțiuni ale autorităților care le pot influența activitatea, inclusiv în ceea ce privește normele de reglementare a diferitelor sectoare economice.

„Adoptarea CETA sub această formă ar impieta asupra procesului democratic din Europa, întrucât guvernele s-ar teme să ia anumite decizii, de teamă de a nu fi date în judecată. Asta le-ar permite companiilor de petrol și gaze să eludeze interdicțiile asupra gazelor de șist instituite în unele țări. Astfel, cetățenii ar fi obligați să plătească nu doar pentru eventualele daune de mediu și medicale provocate de fracturarea hidraulică, ci și pentru a despăgubi, din postura de contribuabili, aceste companii, în jurisdicțiile care ar interzice exploatarea gazelor de șist”, a declarat Pia Eberhardt, purtător de cuvânt al Corporate Europe Observatory.

Potrivit avocaților specializați în drept comercial internațional consultați de Euractiv, dacă un guvern european va revoca licențe de foraj din motive de mediu, ar putea fi dat în judecată, pe baza tratatului CETA, pentru violarea așteptărilor rezonabile cu privire la profituri ale investitorilor. Va conta, totuși, dacă respectivele moratorii vor fi fost instituite înainte sau după intrarea în vigoare a tratatului.

Există deja precedente

Nu e vorba doar de un risc teoretic. În noiembrie 2012, o companie americană, Lone Pine, a dat în judecată guvernul canadian, cerând despăgubiri de 250 de milioane de dolari, după ce autoritățile provinciei canadiene Quebec au instituit un moratoriu asupra fracturării hidraulice și au anulat autorizația de explorare pentru gaze de șist a companiei.

Compania este înregistrată în Delaware, SUA, dar își are sediul în orașul canadian Calgary, astfel încât Lone Pine a acuzat autoritățile canadiene de încălcarea Acordului American de Liber Schimb (NAFTA). Compania susține că retragerea autorizației a fost ilegală și arbitrară, considerând că a fost prejudiciată fiind lipsită de un activ de valoare, fără proces, fără compensație și fără să existe un interes public limpede.

Lone Pine a luat la țintă autoritățile centrale de la Otawa pentru că, pe baza prevederilor NAFTA, guvernul canadian este responsabil pentru încălcărie tratatului survenite ca urmare a actelor autorităților locale.

Compania susține că, între 2006 și 2011, a cheltuit milioane de dolari, precum și timp și alte resurse, pentru a obține toate avizele și autorizațiile necesare din partea autorităților, ca și pentru pregătirea demarării lucrărilor. „După care, dintr-o dată, fără consultare sau măcar notificare prealabilă, Guvernul provinciei Quebec a adoptat o lege care suspendă toate operațiunile de petrol și gaze din provincie, cu excepția celor derulate în scopuri științifice”, se afirmă în plângerea celor de la Lone Pine.

Liberalizarea exporturilor americane de gaze în Europa

Pe de altă parte, negociatorii Uniunii Europene îi presează pe partenerii lor de discuții americani să accepte includerea exporturilor de produse energetice în textul pactului translatlantic de liber-schimb. Un astfel de acord ar permite exporturile de petrol și gaze din SUA către Europa și ar putea reduce astfel semnificativ costurile cu energia ale industriei și populației din UE.

Este însă de așteptat ca americanii să nu cedeze ușor la acest capitol de negociere. Pe cât de puternic susțin americanii liberalizarea piețelor și dezvoltarea industriei extractive la alții, în propriul interes, pe atât de protecționiști și naționaliști se dovedesc ei a fi cu unele piețe interne considerate strategice, cum ar fi cea de petrol și gaze.

Aducerea în discuție a unor astfel de subiecte energetice, extrem de sensibile din punct de vedere politic peste Ocean, ar putea complica negocierile, deja suficient de ambițioase, pentru încheierea acordului de liber-schimb SUA-UE. Pe de altă parte, miza este uriașă pentru Europa, unde, de exemplu, prețurile la gaze naturale sunt în prezent de circa trei ori mai mari decât în Statele Unite.

SUA traversează o adevărată revoluție energetică, grație în primul rând avântului producției de hidrocarburi extrase din șisturi bituminoase. Pentru Europa, a importa petrol și gaze din Statele Unite ar putea reprezenta o modalitate mai simplă și mai rapidă de a-și reduce costurile energetice decât aceea de a depăși barierele geologice, sociale și de reglementare care stau în calea dezvoltării resurselor europene de gaze și petrol de șist.

Acordul de liber-schimb UE-SUA ar putea face mai dificilă interzicerea gazelor de șist în Europa

Category: Batalia pe Resurse
Creat în Friday, 07 March 2014 02:56

acord liber schimb UE-SUA gaze de sistSemnarea acordului de liber-schimb dintre UE și Statele Unite ar oferi mai multă protecție juridică investițiilor străine reciproce din cele două jurisdicții și ar putea deschide calea explorării și exploatării gazelor de șist prin fracturare hidraulică pe Bătrânul Continent, potrivit organizațiilor de mediu.

Aceste organizații, printre care Sierra Club sau think-tank-ul Transnational Institute, autointitulat "radical", se opun includerii în textul acordului a oricărei clauze care să facă referire la reglarea disputelor dintre investitori și state. O astfel de clauză ar acorda putere mare de decizie curților de arbitraj în a penaliza acele guverne care compromit cu totul sau afectează profitabilitatea unor proiecte de investiții prin modificarea legislației și a reglementărilor după demararea respectivelor investiții.

"Într-o formă sau alta, o astfel de clauză va fi inclusă cu certitudine în acord. Este nevoie de clauze de protecție a investitorilor astfel încât aceștia să fie feriți de discriminare și de capriciile guvernelor", a declarat Iain MacVay, consultant în negocieri la King & Spalding în Londra.

Acordul de liber-schimb dintre UE și SUA, intitulat Parteneriatul Transatlantic pentru Comerț și Investiții, își propune să ridice barierele comerciale dintre cele două jurisdicții în toate sectoarele economice, de la agricultură la industrie și servicii, și să creeze o zonă de comerț liber cu un PIB anual potențial de 33 de mii de miliarde de dolari.

Despăgubiri masive

Numeroase companii americane, printre care Chevron, sunt deja implicate în proiecte de dezvoltare de zăcăminte de hidrocarburi de șist. Opoziția manifestată de mulți locuitori din zonele cu resurse, precum și de grupurile ecologiste, a compromis în bună măsură demersurile guvernului britanic înspre dezvoltarea sectorului exploatărilor de hidrocarburi de șist prin fracturare hidraulică și a dus, în Franța, la interzicerea acestei tehnologii de foraj și la anularea licențelor de explorare pentru mai multe companii, inclusiv pentru "campionul național" francez Total.

Companiile americane, precum și corporațiile străine care dețin subsidiare în SUA și care investesc în Europa s-ar putea folosi de aceste clauze de protecție reciprocă a invesițiilor pentru a pune presiune pe guverne și a obține, la o adică, despăgubiri financiare masive pentru eventuale moratorii sau interdicții care ar fi impuse de statele UE pe dezvoltarea gazelor de șist sau pentru orice reglementări nefavorabile companiilor impuse în domeniul fracturării hidraulice, potrivit raportului No Fracking Way, publicat joi de mai multe organizații, printre care Friends of the Earth Europe.

Pe plan mondial există mai multe curți internaționale de arbitraj larg recunoscute, cum ar fi Centrul pentru Rezolvarea Disputelor Investiționale, creat de Banca Mondială în urmă cu 47 de ani. Mai mult de un caz din trei ajunse pe rolul acestor curți au fost legate de industriile de petrol, gaze și minerit în 2013, se afirmă în raportul citat.

Cea de-a patra rundă de negocieri pentru încheierea acordului de liber-schimb dintre UE și SUA va avea loc în intervalul 10-14 martie.

Aceeași problemă cu Canada

Potrivit unei variante a proiectului de tratat de liber-schimb dintre UE și Canada (CETA), consultată de Euractiv, instituirea de interdicții asupra activităților de explorare și exploatare a gazelor de șist ar putea deveni ilegală pentru toate statele europene, iar autoritățile care ar institui moratorii în domeniu riscă să fie date în judecată și să li se ceară compensații.

În varianta respectivă se stipulează că este obligatoriu ca investitorii aflați sub jurisdicția celor două părți semnatare „să beneficieze de tratament corect, egal și echitabil”, astfel încât „să nu le fie încălcate așteptările legitime” cu privire la acele acțiuni ale autorităților care le pot influența activitatea, inclusiv în ceea ce privește normele de reglementare a diferitelor sectoare economice.

„Adoptarea CETA sub această formă ar impieta asupra procesului democratic din Europa, întrucât guvernele s-ar teme să ia anumite decizii, de teamă de a nu fi date în judecată. Asta le-ar permite companiilor de petrol și gaze să eludeze interdicțiile asupra gazelor de șist instituite în unele țări. Astfel, cetățenii ar fi obligați să plătească nu doar pentru eventualele daune de mediu și medicale provocate de fracturarea hidraulică, ci și pentru a despăgubi, din postura de contribuabili, aceste companii, în jurisdicțiile care ar interzice exploatarea gazelor de șist”, a declarat Pia Eberhardt, purtător de cuvânt al Corporate Europe Observatory.

Potrivit avocaților specializați în drept comercial internațional consultați de Euractiv, dacă un guvern european va revoca licențe de foraj din motive de mediu, ar putea fi dat în judecată, pe baza tratatului CETA, pentru violarea așteptărilor rezonabile cu privire la profituri ale investitorilor. Va conta, totuși, dacă respectivele moratorii vor fi fost instituite înainte sau după intrarea în vigoare a tratatului.

Există deja precedente

Nu e vorba doar de un risc teoretic. În noiembrie 2012, o companie americană, Lone Pine, a dat în judecată guvernul canadian, cerând despăgubiri de 250 de milioane de dolari, după ce autoritățile provinciei canadiene Quebec au instituit un moratoriu asupra fracturării hidraulice și au anulat autorizația de explorare pentru gaze de șist a companiei.

Compania este înregistrată în Delaware, SUA, dar își are sediul în orașul canadian Calgary, astfel încât Lone Pine a acuzat autoritățile canadiene de încălcarea Acordului American de Liber Schimb (NAFTA). Compania susține că retragerea autorizației a fost ilegală și arbitrară, considerând că a fost prejudiciată fiind lipsită de un activ de valoare, fără proces, fără compensație și fără să existe un interes public limpede.

Lone Pine a luat la țintă autoritățile centrale de la Otawa pentru că, pe baza prevederilor NAFTA, guvernul canadian este responsabil pentru încălcărie tratatului survenite ca urmare a actelor autorităților locale.

Compania susține că, între 2006 și 2011, a cheltuit milioane de dolari, precum și timp și alte resurse, pentru a obține toate avizele și autorizațiile necesare din partea autorităților, ca și pentru pregătirea demarării lucrărilor. „După care, dintr-o dată, fără consultare sau măcar notificare prealabilă, Guvernul provinciei Quebec a adoptat o lege care suspendă toate operațiunile de petrol și gaze din provincie, cu excepția celor derulate în scopuri științifice”, se afirmă în plângerea celor de la Lone Pine.

Liberalizarea exporturilor americane de gaze în Europa

Pe de altă parte, negociatorii Uniunii Europene îi presează pe partenerii lor de discuții americani să accepte includerea exporturilor de produse energetice în textul pactului translatlantic de liber-schimb. Un astfel de acord ar permite exporturile de petrol și gaze din SUA către Europa și ar putea reduce astfel semnificativ costurile cu energia ale industriei și populației din UE.

Este însă de așteptat ca americanii să nu cedeze ușor la acest capitol de negociere. Pe cât de puternic susțin americanii liberalizarea piețelor și dezvoltarea industriei extractive la alții, în propriul interes, pe atât de protecționiști și naționaliști se dovedesc ei a fi cu unele piețe interne considerate strategice, cum ar fi cea de petrol și gaze.

Aducerea în discuție a unor astfel de subiecte energetice, extrem de sensibile din punct de vedere politic peste Ocean, ar putea complica negocierile, deja suficient de ambițioase, pentru încheierea acordului de liber-schimb SUA-UE. Pe de altă parte, miza este uriașă pentru Europa, unde, de exemplu, prețurile la gaze naturale sunt în prezent de circa trei ori mai mari decât în Statele Unite.

SUA traversează o adevărată revoluție energetică, grație în primul rând avântului producției de hidrocarburi extrase din șisturi bituminoase. Pentru Europa, a importa petrol și gaze din Statele Unite ar putea reprezenta o modalitate mai simplă și mai rapidă de a-și reduce costurile energetice decât aceea de a depăși barierele geologice, sociale și de reglementare care stau în calea dezvoltării resurselor europene de gaze și petrol de șist.

Chevron vrea să cumpere cu pizza simpatia localnicilor dintr-o zonă unde i-a explodat o sondă

Category: Explorare si Productie
Creat în Thursday, 20 February 2014 01:50

Chevron explozie pizzaUnii dintre locuitorii din Pennsylvania care trăiesc în apropierea unei sonde de extracție de gaze naturale a Chevron care a explodat de curând, provocând moartea unei persoane, primesc tot felul de compensații din partea corporației.

Este vorba despre pizza și sucuri gratuite.

Chevron a împărțit 100 de cupoane-cadou pentru pizza și sucuri pentru cei din zona Green County, unde, pe 11 februarie, o explozie la o sondă de gaze a companiei a provocat un incendiu care a ținut patru zile. Un angajat al Bobtown Pizza a confirmat comanda de vouchere făcută de corporație.

Cauza exploziei este încă necunoscută, potrivit lui Jeff Rhodes, coordonatorul inspectoratului de urgență din Green County.

Explozia a dus la moartea unui muncitor și la rănirea altuia și, deși incendiul a fost stins, în atmosferă încă sunt emanate gaze, a spus Rhodes.

Localnici revoltați

Pizza-cadou oferită de Chevron nu a fost privită cu ochi prea buni de cei din zonă.

„Cea mai proastă formă de a-ți cere scuze. Ca și cum ai spune: <Ne cerem iertare că sonda de explorare prin fracturare hidraulică a explodat. Iată o pizza gratuită>”, a scris pe Twitter un locuitor nervos.

„Frumoasă acțiune de PR pentru relații comunitare: dacă îți este frică de foc și explozii, relaxează-te, uite o pizza”, a scris un altul.

Un locuitor care a vrut să își păstreze anonimatul, prin prisma prezenței semnificative a Chevron în zonă, a spus, pentru CNN, că a primit un cupon duminica trecută, când era în oraș cu familia. Potrivit spuselor sale, aceasta a fost prima și ultima dată când a auzit ceva de la Chevron referitor la incident.

Chevron pizza

"Ca pe o palmă"

„Am simțit-o ca pe o palmă grea peste față”, a spus localnicul la CNN.

„Nu simt că se ocupă să rezolve ceva. Nici măcar nu am sunat la numărul lor special de telefon înființat, pentru că sunt prea supărat. Un cupon pentru pizza? Adică, pe bune?”, a adăugat el.

Într-o declarație pentru CNN, Chevron a transmis că „a oferit un semn de apreciere” pentru vecinii care au fost afectați de evenimente.

Cupoanele au fost însoțite și de o scrisoare, potrivit afiliaților CNN de la KDKA. „Chevron recunoaște efectul pe care acest incident l-a avut asupra comunității. Noi suntem mândri să fim un membru responsabil al acestei comunități și vom continua să ne străduim să ajungem să derulăm operațiuni fără incidente. Suntem hotărâți să luăm măsuri pentru a le oferi siguranță vecinilor, angajaților, contractorilor și să protejăm mediul”, se afirmă în scrisoare.

„Apreciem susținerea puternică pe care am primit-o din partea localnicilor, în timp ce lucrăm pentru a îndepărta efectele acestui accident în cel mai sigur mod”, se mai menționează în declarația Chevron.

Localnicul care a vorbit cu reporterii CNN a spus că vrea să se mute împreună cu familia ca urmare a acestui incident.

„Ne mișcăm cât de repede putem. Nu este singura lor sondă apropiată de casa noastră. Chiar nu ne simțim în siguranță”, a spus el.

Cauze încă necunoscute

Într-o declarație de marți, Chevron a spus că situația de la sondă „a rămas gravă și echipele lucrează non stop pentru a se apropia de sondă în siguranță și a o închide”.

Potrivit WTAE, oficialii au spus că flacăra ardea intermitent, dar gazele continuau să țâșnească asupra unui braț mobil foarte încins lăsat pe rampă, ceea ce a dus la reaprinderea focului.

Purtătorul de cuvânt al companiei, Kent Robertson, a spus duminică seară că este prematur să se anunțe cauzele reale care au dus la apariția flăcărilor, dar „nu este suficient combustibil emis pentru a susține combustia, iar odată cu răcirea brațului mobil, sursa aprinderii focului a fost îndepărtată”.

Un oficial al Departamentului pentru Protecția Mediului, citat de WTAE, a spus că gazele nu reprezintă un risc pentru sănătatea și siguranța publică.

Chevron vrea să cumpere cu pizza simpatia localnicilor dintr-o zonă unde i-a explodat o sondă

Category: Explorare si Productie
Creat în Thursday, 20 February 2014 01:50

Chevron explozie pizzaUnii dintre locuitorii din Pennsylvania care trăiesc în apropierea unei sonde de extracție de gaze naturale a Chevron care a explodat de curând, provocând moartea unei persoane, primesc tot felul de compensații din partea corporației.

Este vorba despre pizza și sucuri gratuite.

Chevron a împărțit 100 de cupoane-cadou pentru pizza și sucuri pentru cei din zona Green County, unde, pe 11 februarie, o explozie la o sondă de gaze a companiei a provocat un incendiu care a ținut patru zile. Un angajat al Bobtown Pizza a confirmat comanda de vouchere făcută de corporație.

Cauza exploziei este încă necunoscută, potrivit lui Jeff Rhodes, coordonatorul inspectoratului de urgență din Green County.

Explozia a dus la moartea unui muncitor și la rănirea altuia și, deși incendiul a fost stins, în atmosferă încă sunt emanate gaze, a spus Rhodes.

Localnici revoltați

Pizza-cadou oferită de Chevron nu a fost privită cu ochi prea buni de cei din zonă.

„Cea mai proastă formă de a-ți cere scuze. Ca și cum ai spune: <Ne cerem iertare că sonda de explorare prin fracturare hidraulică a explodat. Iată o pizza gratuită>”, a scris pe Twitter un locuitor nervos.

„Frumoasă acțiune de PR pentru relații comunitare: dacă îți este frică de foc și explozii, relaxează-te, uite o pizza”, a scris un altul.

Un locuitor care a vrut să își păstreze anonimatul, prin prisma prezenței semnificative a Chevron în zonă, a spus, pentru CNN, că a primit un cupon duminica trecută, când era în oraș cu familia. Potrivit spuselor sale, aceasta a fost prima și ultima dată când a auzit ceva de la Chevron referitor la incident.

Chevron pizza

"Ca pe o palmă"

„Am simțit-o ca pe o palmă grea peste față”, a spus localnicul la CNN.

„Nu simt că se ocupă să rezolve ceva. Nici măcar nu am sunat la numărul lor special de telefon înființat, pentru că sunt prea supărat. Un cupon pentru pizza? Adică, pe bune?”, a adăugat el.

Într-o declarație pentru CNN, Chevron a transmis că „a oferit un semn de apreciere” pentru vecinii care au fost afectați de evenimente.

Cupoanele au fost însoțite și de o scrisoare, potrivit afiliaților CNN de la KDKA. „Chevron recunoaște efectul pe care acest incident l-a avut asupra comunității. Noi suntem mândri să fim un membru responsabil al acestei comunități și vom continua să ne străduim să ajungem să derulăm operațiuni fără incidente. Suntem hotărâți să luăm măsuri pentru a le oferi siguranță vecinilor, angajaților, contractorilor și să protejăm mediul”, se afirmă în scrisoare.

„Apreciem susținerea puternică pe care am primit-o din partea localnicilor, în timp ce lucrăm pentru a îndepărta efectele acestui accident în cel mai sigur mod”, se mai menționează în declarația Chevron.

Localnicul care a vorbit cu reporterii CNN a spus că vrea să se mute împreună cu familia ca urmare a acestui incident.

„Ne mișcăm cât de repede putem. Nu este singura lor sondă apropiată de casa noastră. Chiar nu ne simțim în siguranță”, a spus el.

Cauze încă necunoscute

Într-o declarație de marți, Chevron a spus că situația de la sondă „a rămas gravă și echipele lucrează non stop pentru a se apropia de sondă în siguranță și a o închide”.

Potrivit WTAE, oficialii au spus că flacăra ardea intermitent, dar gazele continuau să țâșnească asupra unui braț mobil foarte încins lăsat pe rampă, ceea ce a dus la reaprinderea focului.

Purtătorul de cuvânt al companiei, Kent Robertson, a spus duminică seară că este prematur să se anunțe cauzele reale care au dus la apariția flăcărilor, dar „nu este suficient combustibil emis pentru a susține combustia, iar odată cu răcirea brațului mobil, sursa aprinderii focului a fost îndepărtată”.

Un oficial al Departamentului pentru Protecția Mediului, citat de WTAE, a spus că gazele nu reprezintă un risc pentru sănătatea și siguranța publică.

Gaze de șist, Franța: piază rea, struguri acri sau pom lăudat? Subiectul divizează clasa politică

Category: Explorare si Productie
Creat în Friday, 14 February 2014 13:03

Hollande gaze de sistÎn interiorul guvernului francez s-a produs o ruptură pe tema interzicerii exploatării gazelor de șist, odată cu poziția exprimată de unul dintre miniștrii-cheie, care susține un model experimental de fracturare hidraulică „curată”.

Ministrul francez al Industriei, Arnaud Montebourg, membru în Partidul Socialist al președintelui Francois Hollande, i s-a adresat șefului statului cerându-i să își reevalueze opoziția față de fracturarea hidraulică, având în vedere ceea ce oficialul numește apariția unor metode prietenoase și sigure din punct de vedere al protecției mediului pentru extragerea gazelor de șist prin fracturarea formațiunilor geologice, relatează UPI.

În ciuda declarațiilor publice, din iulie, ale președintelui Hollande, de întărire a poziției sale, din motive de protecție a mediului, împotriva oricărei exploatări de gaze de șist în timpul mandatului său, Montebourg și-a reluat eforturile pentru a-l face pe șeful statului să se răzgândească. Ministrul a făcut apologia unui potențial tip de fracturare hidraulică care utilizează floropropan, în locul unui amestec din apă și produși chimici, pentru a fractura formațiunile geologice.

Alți miniștri, printre care cel pentru Locuințe, Cecile Duflot (Partidul Verde), și ministrul socialist al Ecologiei, Philippe Martin, își păstrează ferm opoziția anti-fracturare hidraulică și gaze de șist, ceea ce arată o ruptură în interiorul coaliției de guvernare formate din socialiști și verzi.

"Terorism intelectual"

„Putem să avem poziții divergente, într-o coaliție majoritară, față de prietenii noștri din Partidul Verde, dar nu accept ca (subiectul gazelor de șist – n.r.) să fie victima unei forme de terorism intelectual”, a spus Monteboug săptămâna trecută, pentru rețeaua de radio Europe 1, făcând referire la dezvoltarea unor „alternative curate” la clasica deja metodă a fracturării hidraulice.

Potrivit săptămânalului Le Canard Enchaine, Montebourg sprijină o propunere care să permită autorităților locale să decidă dacă vor sau nu să dea undă verde exploatărilor prin fracturare hidraulică cu floropropan, un lichid inflamabil folosit drept propulsor în aparatele de inhalat sau în stingătoarele de incediu, ca alternativă la tehnicile interzise la nivel de stat.

Metoda cu floropropan este dezvoltată de compania texană EcorpStim, dar nu a fost încă testată în Franța.

Cea mai obișnuită metodă de a extrage gaze de șist este injectarea sub mare presiune a unor jeturi de apă amestecată cu alte produse chimice asupra unor formațiuni geologice, ceea ce face ca gazul să fie evacuat la suprafață. Dar această abordare implică riscul poluării pânzei freatice și chiar al producerii de seisme.

Cealaltă metodă care este folosită în Statele Unite este utilizarea propanului, care elimină nevoia de substanțe chimice. Totuși, există riscul exploziilor. Acest pericol ar fi mai mare în Franța, unde densitatea populației este mai ridicată decât în SUA și fiecare sondă ar trebui să fie plasată în categoria cea mai înaltă a riscurilor industriale.

VIDEO: Gaz De Schiste

Ecologiștii contraatacă

Publicația Le Figaro a prezentat un studiu publicat în noiembrie de Comisia parlamentară franceză pentru evaluarea alternativelor științifice și tehnologice, care a descoperit că, deși este costisitoare, folosirea floropropanului are avantajul de „a elimina 100% din riscurile industriale”.

Totuși, Montebourg s-a văzut izolat în interior guvernului pe această temă.

Duflot a declarat la postul public France Info că argumentele în favoarea gazelor de șist „sunt alimentate de grupurile de lobby și de interesele economice”, în timp ce Martin a afirmat că propunerea ignoră nevoia de a reduce emisiile de dioxid de carbon, potrivit Le Figaro.

„Întrebarea mea este dacă ne permitem să producem noi combustibili fosili mari emitenți de dioxid de carbon, în timp ce ne-am propus ca țintă să reducem nivelul emisiilor de gaze cu efect de seră și consumul de hidrocarburi cu 30% până în 2030”, a spus el.

Ofensiva susținătorilor gazelor de șist

Responsabilii din industria petrochimică și de procesare se declară victime ale unei campanii de dezinformare. Potrivit publicației La Croix, ei au dat replica, punct cu punct, la acuzațiile opozanților și au solicitat organizarea unei dezbateri naționale pe tema explorării și exploatării gazelor de șist prin fracturare hidraulică.

Ei au explicat că s-au săturat să audă „toată ziua o sumedenie de neadevăruri” privind gazele de șist și spun că vor să-și facă auzită vocea „pentru ca aceaste campanii permanente de dezinformare să înceteze”. Conducătorii federației patronale din industria petrochimică și de procesare (GEP AFTP), care reunește 230 de companii, au decis să treacă la ofensivă, prin publicarea unui scurt film pe internet, în care arată cum s-a ajuns în Franța la o asemenea unanimitate politică împotriva hidrocarburilor neconvenționale.

În iulie 2011, guvernul lui François Fillon a aprobat o lege care interzice explorarea și exploatarea zăcămintelor de hidrocarburi prin fracturare hidraulică. Și guvernul Ayrault este pe aceeași lungime de undă. Opinia publică pare să le dea dreptate. Conform baromentului anual de opinie Qualit’EnR, realizat de Ifop, publicat în 29 ianuarie, doar 24% din francezi ar fi de acord cu dezvoltarea gazelor de șist în Franța.

PR electoral

Profesioniștii sectorului sunt convinși că sunt victime ale unei conjuncturi. În primul rând este vorba despre imaginile false din filmul american Gasland, în care o cantitate semnificativă de flăcări se scurg dintr-un robinet, ceea ce a lăsat să se înțeleagă că gazul a poluat pânza freatică. Filmul lui Josh Fox a cunoscut un mare succes și a primit mai multe premii.

Un alt element a fost climatul preelectoral din Franța, în 2011, din ajunul alegerilor prezidențiale, care nu a fost favorabil luării unor decizii pe subiecte cu potențial de antagonizare a opiniei publice.

Ar mai fi și faptul că ministerul a acordat un permis de explorare companiei americane Schuepbach Energy în Larzac. „La 15 kilometri de casa lui José Bové (lider sindical și europarlamentar ecologist – n.r.)”, a precizat Jean Ropers, președintele GEP AFTP. „Pornind de la asta, tapajul mediatic s-a pus în mișcare și nu l-am mai putut opri”, a spus el.

Aceeași ostilitate se manifestă și față de hidrocarburile convenționale. „Sunt 112 permise blocate sau suspendate, în principal companii străine care au depus cereri pe adresa administrației franceze”, spune Jean-Louis Schilansky, președintele Uniunii franceze a industriilor petroliere (UFIP).

Fractuarea hidraulică, o tehnică deja veche

Anumite temeri, precum riscurile implicate de fracturarea hidraulică, nu sunt justificate, spun oamenii din industrie. Tehnologia a ajuns la maturitate, iar un raport al Comisiei parlamentare pentru evaluarea alternativelor științifice și tehnologice amintește că aceasta este utilizată din 1974 în SUA și din 1954 în Rusia.

În Franța, chiar această metodă a fost folosită cel puțin în 45 de reprize începând din anii 1980, pentru căutarea și exploatarea de hidrocarburi în regiunea pariziană. Fracturarea hidraulică este de asemenea utilizată în geotermie.

„Zonele stimulate se află mult sub straturile freatice și noi știm să controlăm integritatea puțurilor noastre”, a spus Pascal Baylocq, președintele comitetului de reflexie asupra gazelor de șist din GEP ATFP. Potrivit acestuia, este posibil ca, în viitor, ca aditivi să fie folosite produse biodegradabile, care provin din industria agroalimentară.

La fel, apa folosită la fracturarea hidraulică poate fi reutilizată în permanență, așa cum a făcut-o deja Veolia în Australia. „În Franța, deversările necontrolate constituie un risc mai mare pentru pânza freatică, întrucât produc și metan”, apreciază Jean Ropers.

Incertitutudini privind amploarea zăcămintelor

O mare incertitudine rămâne amploarea rezervelor de hidrocarburi neconvenționale din subsolul francez. Ar trebui forate cel puțin câteva eci de sonde pentru a se măsura potențialul și rentabilitatea acestora, spun specialiștii.

Într-un raport publicat în decembrie, firma de consultanță Roland Berger evocă mai multe scenarii. Cel mai pesimist, „dar nu cel mai puțin probabil”, arată că aceste rezerve ar avea un impact redus la nivel național. Cel mai optimist, în schimb, prezintă perspectiva creării de 180.000 de locuri de muncă, o producție care ar atinge 68% din consumul anual de gaze în 2030 și 47% din consumul de petrol,la un nivel constant de consum.

De altfel, potrivit unui studiu al institutului francez IDDRI, dat publicității săptămâna aceasta, gazele de şist nu schimbă situaţia energetică din Europa şi nu vor permite reducerea dependenţei de importurile de gaze şi petrol.

Gazele de șist nu salvează Europa

Studiul sugerează că impactul economic al boom-ului hidrocarburilor de șist asupra SUA este "foarte local", "foarte sectorial" şi nu explică reluarea creşterii economice. "Local", întrucât este limitat la "câteva state precum Dakota de Nord sau Virginia de Vest". "Sectorial", pentru că de scăderea preţului gazelor au beneficiat întreprinderi (petrochimie, producători de îngrăşăminte) reprezentând în total circa "1,2% din PIB-ul american".

În contextul luptei împotriva schimbărilor climatice, studiul estimează că gazele de şist, singure, nu permit "eliminarea cărbunilor din sistemul energetic american".

În Europa există o mare incertitudine cu privire la rezervele potenţiale de gaze de şist, însă se sugerează că aceste hidrocarburi ar putea acoperi în medie "între 3 şi 10%" din cererea de energie la orizontul anilor 2030-2035.

Această perspectivă nu schimbă situaţia în ceea ce priveşte politica energetică a Europei, întrucât aceasta va rămâne un importator de "energie scumpă", mai ales de petrol şi gaze, potrivit raportului citat. Potrivit datelor Eurostat, UE importă mai bine de jumătate (54% în 2010) din energia pe care o consumă.

Gaze de șist, Franța: piază rea, struguri acri sau pom lăudat? Subiectul divizează clasa politică

Category: Explorare si Productie
Creat în Friday, 14 February 2014 13:03

Hollande gaze de sistÎn interiorul guvernului francez s-a produs o ruptură pe tema interzicerii exploatării gazelor de șist, odată cu poziția exprimată de unul dintre miniștrii-cheie, care susține un model experimental de fracturare hidraulică „curată”.

Ministrul francez al Industriei, Arnaud Montebourg, membru în Partidul Socialist al președintelui Francois Hollande, i s-a adresat șefului statului cerându-i să își reevalueze opoziția față de fracturarea hidraulică, având în vedere ceea ce oficialul numește apariția unor metode prietenoase și sigure din punct de vedere al protecției mediului pentru extragerea gazelor de șist prin fracturarea formațiunilor geologice, relatează UPI.

În ciuda declarațiilor publice, din iulie, ale președintelui Hollande, de întărire a poziției sale, din motive de protecție a mediului, împotriva oricărei exploatări de gaze de șist în timpul mandatului său, Montebourg și-a reluat eforturile pentru a-l face pe șeful statului să se răzgândească. Ministrul a făcut apologia unui potențial tip de fracturare hidraulică care utilizează floropropan, în locul unui amestec din apă și produși chimici, pentru a fractura formațiunile geologice.

Alți miniștri, printre care cel pentru Locuințe, Cecile Duflot (Partidul Verde), și ministrul socialist al Ecologiei, Philippe Martin, își păstrează ferm opoziția anti-fracturare hidraulică și gaze de șist, ceea ce arată o ruptură în interiorul coaliției de guvernare formate din socialiști și verzi.

"Terorism intelectual"

„Putem să avem poziții divergente, într-o coaliție majoritară, față de prietenii noștri din Partidul Verde, dar nu accept ca (subiectul gazelor de șist – n.r.) să fie victima unei forme de terorism intelectual”, a spus Monteboug săptămâna trecută, pentru rețeaua de radio Europe 1, făcând referire la dezvoltarea unor „alternative curate” la clasica deja metodă a fracturării hidraulice.

Potrivit săptămânalului Le Canard Enchaine, Montebourg sprijină o propunere care să permită autorităților locale să decidă dacă vor sau nu să dea undă verde exploatărilor prin fracturare hidraulică cu floropropan, un lichid inflamabil folosit drept propulsor în aparatele de inhalat sau în stingătoarele de incediu, ca alternativă la tehnicile interzise la nivel de stat.

Metoda cu floropropan este dezvoltată de compania texană EcorpStim, dar nu a fost încă testată în Franța.

Cea mai obișnuită metodă de a extrage gaze de șist este injectarea sub mare presiune a unor jeturi de apă amestecată cu alte produse chimice asupra unor formațiuni geologice, ceea ce face ca gazul să fie evacuat la suprafață. Dar această abordare implică riscul poluării pânzei freatice și chiar al producerii de seisme.

Cealaltă metodă care este folosită în Statele Unite este utilizarea propanului, care elimină nevoia de substanțe chimice. Totuși, există riscul exploziilor. Acest pericol ar fi mai mare în Franța, unde densitatea populației este mai ridicată decât în SUA și fiecare sondă ar trebui să fie plasată în categoria cea mai înaltă a riscurilor industriale.

VIDEO: Gaz De Schiste

Ecologiștii contraatacă

Publicația Le Figaro a prezentat un studiu publicat în noiembrie de Comisia parlamentară franceză pentru evaluarea alternativelor științifice și tehnologice, care a descoperit că, deși este costisitoare, folosirea floropropanului are avantajul de „a elimina 100% din riscurile industriale”.

Totuși, Montebourg s-a văzut izolat în interior guvernului pe această temă.

Duflot a declarat la postul public France Info că argumentele în favoarea gazelor de șist „sunt alimentate de grupurile de lobby și de interesele economice”, în timp ce Martin a afirmat că propunerea ignoră nevoia de a reduce emisiile de dioxid de carbon, potrivit Le Figaro.

„Întrebarea mea este dacă ne permitem să producem noi combustibili fosili mari emitenți de dioxid de carbon, în timp ce ne-am propus ca țintă să reducem nivelul emisiilor de gaze cu efect de seră și consumul de hidrocarburi cu 30% până în 2030”, a spus el.

Ofensiva susținătorilor gazelor de șist

Responsabilii din industria petrochimică și de procesare se declară victime ale unei campanii de dezinformare. Potrivit publicației La Croix, ei au dat replica, punct cu punct, la acuzațiile opozanților și au solicitat organizarea unei dezbateri naționale pe tema explorării și exploatării gazelor de șist prin fracturare hidraulică.

Ei au explicat că s-au săturat să audă „toată ziua o sumedenie de neadevăruri” privind gazele de șist și spun că vor să-și facă auzită vocea „pentru ca aceaste campanii permanente de dezinformare să înceteze”. Conducătorii federației patronale din industria petrochimică și de procesare (GEP AFTP), care reunește 230 de companii, au decis să treacă la ofensivă, prin publicarea unui scurt film pe internet, în care arată cum s-a ajuns în Franța la o asemenea unanimitate politică împotriva hidrocarburilor neconvenționale.

În iulie 2011, guvernul lui François Fillon a aprobat o lege care interzice explorarea și exploatarea zăcămintelor de hidrocarburi prin fracturare hidraulică. Și guvernul Ayrault este pe aceeași lungime de undă. Opinia publică pare să le dea dreptate. Conform baromentului anual de opinie Qualit’EnR, realizat de Ifop, publicat în 29 ianuarie, doar 24% din francezi ar fi de acord cu dezvoltarea gazelor de șist în Franța.

PR electoral

Profesioniștii sectorului sunt convinși că sunt victime ale unei conjuncturi. În primul rând este vorba despre imaginile false din filmul american Gasland, în care o cantitate semnificativă de flăcări se scurg dintr-un robinet, ceea ce a lăsat să se înțeleagă că gazul a poluat pânza freatică. Filmul lui Josh Fox a cunoscut un mare succes și a primit mai multe premii.

Un alt element a fost climatul preelectoral din Franța, în 2011, din ajunul alegerilor prezidențiale, care nu a fost favorabil luării unor decizii pe subiecte cu potențial de antagonizare a opiniei publice.

Ar mai fi și faptul că ministerul a acordat un permis de explorare companiei americane Schuepbach Energy în Larzac. „La 15 kilometri de casa lui José Bové (lider sindical și europarlamentar ecologist – n.r.)”, a precizat Jean Ropers, președintele GEP AFTP. „Pornind de la asta, tapajul mediatic s-a pus în mișcare și nu l-am mai putut opri”, a spus el.

Aceeași ostilitate se manifestă și față de hidrocarburile convenționale. „Sunt 112 permise blocate sau suspendate, în principal companii străine care au depus cereri pe adresa administrației franceze”, spune Jean-Louis Schilansky, președintele Uniunii franceze a industriilor petroliere (UFIP).

Fractuarea hidraulică, o tehnică deja veche

Anumite temeri, precum riscurile implicate de fracturarea hidraulică, nu sunt justificate, spun oamenii din industrie. Tehnologia a ajuns la maturitate, iar un raport al Comisiei parlamentare pentru evaluarea alternativelor științifice și tehnologice amintește că aceasta este utilizată din 1974 în SUA și din 1954 în Rusia.

În Franța, chiar această metodă a fost folosită cel puțin în 45 de reprize începând din anii 1980, pentru căutarea și exploatarea de hidrocarburi în regiunea pariziană. Fracturarea hidraulică este de asemenea utilizată în geotermie.

„Zonele stimulate se află mult sub straturile freatice și noi știm să controlăm integritatea puțurilor noastre”, a spus Pascal Baylocq, președintele comitetului de reflexie asupra gazelor de șist din GEP ATFP. Potrivit acestuia, este posibil ca, în viitor, ca aditivi să fie folosite produse biodegradabile, care provin din industria agroalimentară.

La fel, apa folosită la fracturarea hidraulică poate fi reutilizată în permanență, așa cum a făcut-o deja Veolia în Australia. „În Franța, deversările necontrolate constituie un risc mai mare pentru pânza freatică, întrucât produc și metan”, apreciază Jean Ropers.

Incertitutudini privind amploarea zăcămintelor

O mare incertitudine rămâne amploarea rezervelor de hidrocarburi neconvenționale din subsolul francez. Ar trebui forate cel puțin câteva eci de sonde pentru a se măsura potențialul și rentabilitatea acestora, spun specialiștii.

Într-un raport publicat în decembrie, firma de consultanță Roland Berger evocă mai multe scenarii. Cel mai pesimist, „dar nu cel mai puțin probabil”, arată că aceste rezerve ar avea un impact redus la nivel național. Cel mai optimist, în schimb, prezintă perspectiva creării de 180.000 de locuri de muncă, o producție care ar atinge 68% din consumul anual de gaze în 2030 și 47% din consumul de petrol,la un nivel constant de consum.

De altfel, potrivit unui studiu al institutului francez IDDRI, dat publicității săptămâna aceasta, gazele de şist nu schimbă situaţia energetică din Europa şi nu vor permite reducerea dependenţei de importurile de gaze şi petrol.

Gazele de șist nu salvează Europa

Studiul sugerează că impactul economic al boom-ului hidrocarburilor de șist asupra SUA este "foarte local", "foarte sectorial" şi nu explică reluarea creşterii economice. "Local", întrucât este limitat la "câteva state precum Dakota de Nord sau Virginia de Vest". "Sectorial", pentru că de scăderea preţului gazelor au beneficiat întreprinderi (petrochimie, producători de îngrăşăminte) reprezentând în total circa "1,2% din PIB-ul american".

În contextul luptei împotriva schimbărilor climatice, studiul estimează că gazele de şist, singure, nu permit "eliminarea cărbunilor din sistemul energetic american".

În Europa există o mare incertitudine cu privire la rezervele potenţiale de gaze de şist, însă se sugerează că aceste hidrocarburi ar putea acoperi în medie "între 3 şi 10%" din cererea de energie la orizontul anilor 2030-2035.

Această perspectivă nu schimbă situaţia în ceea ce priveşte politica energetică a Europei, întrucât aceasta va rămâne un importator de "energie scumpă", mai ales de petrol şi gaze, potrivit raportului citat. Potrivit datelor Eurostat, UE importă mai bine de jumătate (54% în 2010) din energia pe care o consumă.

Paolo Scaroni (ENI): Politica energetică a Bruxelles-ului pune în pericol relansarea economică în Europa

Category: Batalia pe Resurse
Creat în Wednesday, 12 February 2014 12:00

Eni-CEO-Paolo-Scaroni-2Uniunea Europeană a făcut o serie de greșeli grave, care s-au acumulat în decursul ultimilor zece ani, consideră CEO-ul gigantului energetic italian de stat ENI, Paolo Scaroni, și, de aceea, a ajuns să aibă printre cele mai mari prețuri la energie din lume.

Într-un interviu acordat publicației franceze Les Echos, Scaroni spune că, de aici încolo, UE va trebui fie să se aplece cu determinare asupra problemei explorării și exploatării gazelor de șist, fie să trateze Rusia ca pe un partener, nu ca pe un adversar, și să înceteze să-i dea lecții de democrație.

Les Echos: Ce credeți despre politica europeană în domeniul energiei?

Paolo Scaroni: Trebuie să constatăm că în Europa, dar și în numeroase state membre, s-au acumulat o serie de erori grave, comise în decursul ultimilor zece ani. Astăzi ne trezim cu un cumul de efecte negative. Avem printre cele mai ridicate prețuri la energie din lume. Emisiile de dioxid de carbon au fost reduse în principal pentru că suntem în criză în Europa, altfel ar fi în creștere, dacă economia ar merge mai bine.
În al treilea rând, aprovizionarea cu energie este în pericol, pentru că în toată Europa centralele pe gaze sunt închise progresiv. Este, de altfel, motivul pentru care noi am aderat la organizația Magritte, condusă CEO-ul GDF Suez, Gérard Mestrallet, care grupează 12 operatori europeni și militează pentru o revizuire radicală a politicii energetice europene și a statelor membre. Am ajuns într-o situație dramatică, care pune în pericol relansarea economică europeană.

Les Echos: Care sunt, din punctul dumneavoastră de vedere, principalii factori ai acestei incapacități a Europei de a defini o politică coerentă comună?

Paolo Scaroni: Văd două probleme esențiale ale guvernării. În primul rând, la nivel european, faptul că responsabilitățile în domeniul energiei s-au împărțit pe patru segmente – mediu, industrie, politică externă și concurență - fără să fie nimeni care să facă sinteza. O a doua greșeală a fost împărțirea, cel puțin confuză, a responsabilităților între statele membre și Uniunea Europeană, care a devenit ulterior o sursă de erori. Trebuie să spun că am fost unul dintre primii care au vorbit despre asta. Acum câteva zile, chiar comisarul european pentru Energie, germanul Günther Oettinger, a părut că își face mea culpa. Și noul super-ministru al Energiei și vicecancelar al Germaniei, Sigmar Gabriel, tocmai a recunoscut că am făcut greșeli dramatice. El a recunoscut în special că ar fi trebuit să revenim asupra chestiunii energiei regenerabile.
Unul dintre cele mai bune exemple cu privire la această problemă de guvernare este felul în care a fost aplicat obiectivul stabilit în 2008 de Uniunea Europeană, respectiv majorarea ponderii regenerabilelor în mixul energetic european la 20%, precum și reducerea emisiilor de CO2 și creșterea eficienței energetice cu același procent, până în 2020. Statele membre au interpretat aceste obiective într-un mod dezastruos. În particular, asta a făcut ca trei țări – Germania, Spania și Italia – să creeze subvenții pentru energia regenerabilă care i-au distrus pe consumatori. În Germania, fiecare familie a simțit o creștere a facturii la electricitate de 220 de euro, iar scumpirile vor continua încă 20 de ani. În timp ce consumatorul american economisește 1.300 de dolari datorită gazelor de șist, landurile germane sunt penalizate dur. Tocmai de aceea, noua mare coaliție din Germania se pregătește să își revizuiască politica energetică.

Les Echos: Ar trebui să renunțăm la energia regenerabilă?

Paolo Scaroni: Trebuie cel puțin să o plafonăm. Am stimulat puternic producția de energie din surse regenerabile. Prețul carbonului a scăzut. Beneficiile în ceea ce privește reducerea emisiilor de dioxid de carbon care veneau din folosirea energiei verzi au fost absorbite de daunele cauzate de carbon. Subvențiile excesive au antrenat investiții masive pe segmentele eolian și solar, care au acces prioritar la rețele, la prețuri prestabilite pentru 20 de ani și mai mari decât cele ale pieței. A fi investitor în energie regenerabilă a devenit meseria cea mai ușoară din lume.

Gaze de șist, Charles de Gaulle și Partidul Comunist Francez

Les Echos: Care ar putea fi viitorul gazelor de șist în Europa, având în vedere rezistența care vine din partea majorității guvernelor și opoziția exprimată de Franța?

Paolo Scaroni: Franța se raportează la această problemă cu mai mică îngrijorare decât restul Europei, întrucât este privilegiată, dispunând de capacități de producție de energie nucleară. Trebuie să ne aducem aminte în această privință că, atunci când De Gaulle a optat pentru energia nucleară, cu sprijinul Partidului Comunist al lui Maurice Thorez, nu au făcut-o pentru că ar fi costat mai puțin. Au făcut-o pentru a asigura independența energetică a țării pe termen lung. Dar astăzi, la nivel european, dacă nu înfruntăm această temă a gazelor de șist, atunci vom ajunge să ne resemnăm că pierdem toată industria consumatoare de energie. Pentru că diferența de cost față Statele Unite este atât de masivă încât toate noile investiții se vor concentra acolo. Nici noi nu excludem relocalizările de activități. Cu toate problemele sale actuale, poate Europa poate să se resemneze în fața acestui destin trist pentru următorii 10 - 20 de ani? Nu cred asta. Competitivitatea energetică trebuie să fie primul punct pe agenda politicii industriale europene. Când se fac reuniuni la Bruxelles pentru a se vorbi despre șomajul în rândul tinerilor, se identifică o problemă, nu o soluție.

Les Echos: Ce soluții preconizați pentru schimbarea de politică europeană?

Paolo Scaroni: Personal, văd două piste de explorat. În primul rând, să încercăm să vedem dacă putem trăi în Europa revoluția gazelor de șist pe care au cunoscut-o deja Statele Unite. Să vedem dacă sunt zăcăminte, dacă este ceva exploatabil, competitiv, compatibil cu mediul. Înainte de a spune „nu” gazelor de șist, trebuie să știm mai întâi despre ce este vorba. Ca întotdeauna, țara cu atitudinea cea mai dramatică în acest domeniu a fost Marea Britanie, în timp ce Franța are poziția cea mai ideologică. François Hollande a spus: „Atât timp cât voi fi președinte, nu vor fi exploatate gaze de șist”. Îi doresc să nu fie președinte prea mult timp, pentru că riscă să aibă o problemă pe această temă. De ce să excluzi fără să știi despre ce este vorba? Să zici „niciodată” fără să explorezi fondul unui subiect atât de vital mi se pare absurd. Înainte de a-l exclude, trebuie să fii sigur că ai dezbătut și analizat această cale până la capăt. Guvernul britanic merge înainte cu toată viteza pe această cale. Invit celelalte guverne să abordeze subiectul cu seriozitate. Este o soluție pe care nu o putem exclude din oficiu.

Alianță cu Rusia

Les Echos: Ce ne puteți spune despre explorările ENI în materie de gaze de șist din Ucraina și Polonia?

Paolo Scaroni: În Ucraina, unde suntem primiți cu brațele deschise, vom continua explorările. Avem nouă perimetre concesionate în această țară, din 2010. Guvernul ucrainean își dorește să exploateze această resursă, iar populația este de acord. În Polonia, ne-am implicat foarte puternic. Din nefericire, este o cantitate mică de gaze pe aceste concesiuni, iar formațiunile geologice s-au dovedit a fi greu de fracturat. Prin urmare, am decis să ne retragem definitiv. Gazele se află la prea mare adâncime și sunt prea costisitor de extras. În schimb, suntem optimiști în ceea ce privește Ucraina.

Les Echos: Ați evocat o altă alternativă posibilă pentru Europa. Care ar fi aceasta?

Paolo Scaroni: Cealaltă cale politică este stabilirea unei alianțe cu Rusia. Dar cu această țară, care are resurse de gaze aproape nelimitate, la prețuri foarte mici, noi, europenii, am instaurat raporturi politice conflictuale. Dintr-o dată, raporturile Uniunii Europene cu Rusia rămân strict comerciale. La nivelul său, ENI are raporturi excelente cu Rusia de 40 de ani. Cu Rosneft avem un acord privind dezvoltarea de zăcăminte de de hidrocarburi în Marea Barents și în sectorul rusesc al Mării Negre. Cu Gazprom,