Energy Report

Resursele Inseamna Putere

Fri03292024

Last updateThu, 14 Mar 2024 9am

Romana English
Back Home

41 items tagged "factura curent electric"

Results 1 - 41 of 41

Cât (ne) costă contoarele "deștepte". Distribuitorii vor instala în 2015 sisteme inteligente de măsurare a consumului de curent electric pentru aproape 100.000 de clienți

Category: Preturi Utilitati
Creat în Tuesday, 12 May 2015 20:44

 

contor inteligent IIAutoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) a avizat proiectele-pilot de implementare de sisteme de măsurare inteligentă a consumului de energie electrică elaborate de operatorii de distribuție CEZ, E.ON Energie, Enel Distribuție și Electrica Distribuție Transilvania Sud, proiectele celor patru companii prevăzând instalarea, anul acesta, de contoare inteligente pentru un număr total de 97.787 de clienți.

"Conform prevederilor Ordinului ANRE nr. 145/2014 privind implementarea sistemelor de măsurare inteligentă a energiei electrice, ANRE a avizat propunerile operatorilor de distribuţie a energiei electrice pentru implementarea sistemelor de măsurare inteligentă (SMI), care au respectat Criteriile pentru avizarea proiectelor pilot privind implementarea sistemelor de măsurare inteligentă a energiei electrice din Anexa nr. 3 a ordinului anterior menţionat", se arată într-un comunicat al ANRE.

Potrivit legislației în vigoare, distribuitorii de energie electrică din România au obligația ca, până în 2020, să instaleze sisteme inteligente de măsurare a energiei electrice pentru cel puțin 80% din clienții lor.

Din totalul de 97.787 de clienți pentru care cei patru distribuitori s-au angajat să instaleze anul acesta contoare inteligente, circa 93%, respectiv 90.694, sunt clienți casnici, iar restul – clienți noncasnici. De asemenea, aproape 80%, respectiv 77.832 dintre clienții pentru care se vor instala contoare inteligente în 2015, sunt din mediul urban, iar restul – din mediul rural.

Ordinul ANRE nr. 145/2014 prevede că proiectele-pilot de instalare de contoare inteligente trebuie implementare în zone urbane sau rurale cu "reţele electrice în stare bună sau recent retehnologizate".

contor inteligent

Peste 11.000 de clienți cu contoare inteligente în București

Astfel, Enel Distribuție are în plan instalarea de contoare inteligente în zonele București Est (11.392 de consumatori, din care 10.520 casnici și 872 noncasnici), Arad (3.103 clienți), Deva (2.713), Timișoara (4.145), Mamaia (1.951), Delta Dunării (3.356), Călărași (3.495) și Modelu (504).

Proiectul-pilot elaborat de CEZ prevede instalarea, anul acesta, de contoare inteligente pentru 19.009 consumatori din Craiova, din care 17.620 casnici și 1.389 noncasnici, precum și pentru 1.141 de consumatori din comuna Cârcea, din care 1039 casnici și 102 noncasnici.

E.ON Energie își propune instalarea de contoare inteligente pentru 10.795 de consumatori casnici și 775 noncasnici din orașele Onești, Buhuși, Comănești, Dărmănești, Moinești și Tîrgu Ocna, precum și pentru 11.193 de consumatori casnici și 474 noncasnici din comunele Agas, Andriesesti, Bogdana, Bogdan Voda, Borzesti, Buda (Blagesti), Poduri, Buruienis, Casin , Cernu, Chetris, Slobozia (Onesti), Dofteana, Dragugesti (Helegiu), Fantanele, Gioseni, Glodisoarele, Gura Vaii, Gura Vaii (Racova), Helegiu, Hemeiusi, Holt, Dumbrava (Itesti), Lapos, Lilieci (Bacau), Livezi, Luncani, Luizi-Calugara, Magura, Marcesti, Margineni, Mateiesti, Plopu (Darmanesti), Popeni, Poiana Sarata, Pralea, Prohozesti, Racova, Radeana, Rusi-Ciutea, Sanduleni, Saucesti, Scurta, Siretu (Letea Veche), Schineni (Saucesti), Stefan Voda, Târdenii Mari, Târgu Trotus, Tuta, Urechesti și Valea Budului.

În fine, Electrica Distribuție Transilvania Sud își propune instalarea de contoare inteligente pentru 22.405 de consumatori din Sfântu Gheorghe, județul Covasna, din care 20.839 casnici și 1.566 noncasnici, precum și pentru 642 de consumatori din comuna Stremț, județul Alba, din care 605 casnici și 37 noncasnici.

Contor inteligent III

Care sunt costurile

Proiectul-pilot al Electrica Distribuție Transilvania Sud pentru Sfântu Gheorghe, județul Covasna, prevede o investiție totală de 22.110.081 lei.

Din această sumă totală, 9,1 milioane lei reprezintă costurile achiziției a 20.839 de contoare monofazate, 3,071 milioane lei – costurile achiziției a 1.631 de contoare trifazate, 322.441 lei – costurile achiziției a 187 de contoare pentru balanță, 6,57 milioane lei – costurile achiziției și instalării subsistemelor de gestiune și transmitere a informațiilor din contoare, iar 3,038 milioane lei – costurile lucrărilor la rețeaua de distribuție a energiei electrice, necesare pentru instalarea sistemelor inteligente de măsurare a consumului.

Trăgând linie, costul unitar per client al proiectului de instalare de contoare inteligente în Sfântu Gheorghe, județul Covasna, este de 987 lei/client.

Pentru proiectul pilot din comuna Stremț, județul Alba, al Electrica Distribuție Transilvania Sud, costul unitar per client este cu peste 23% mai mare, fiind calculat de operatorul de distribuție la 1.220 lei/client. Investiția totală este de 783.135 lei.

Potrivit legislației în vigoare, costurile investițiilor operatorilor de distribuție în sisteme de măsurare inteligentă a consumului de energie electrică se includ în tarifele de distribuție percepute de aceștia și sunt suportate de consumatorii finali pe facturile lunare de electricitate.

În 2013, ANRE a plafonat la 8,5% rata de rentabilitate a distribuitorilor de electricitate, de la nivelul anterior de 10%, aceștia putând primi în plus 0,5 puncte procentuale doar pentru investiţiile în contoare inteligente şi doar dacă reduc consumul propriu tehnologic cu mai mult decât nivelul impus de ANRE. Contoarele inteligente contribuie în cea mai mare măsură la reducerea consumului propriu tehnologic, ridicat în special din cauza furturilor din reţele.

Ulterior, la finalul anului trecut, ANRE a redus rata reglementată a rentabilității companiilor de distribuție a energiei electrice de la 8,52% la 7,7%. În ianuarie anul acesta, Electrica SA și filialele sale au contestat în justiție această măsură, procesele fiind pe rol.

"Proiectele privind implementarea sistemelor de măsurare inteligentă trebuie să fie fezabile din punct de vedere tehnic, rezonabile din punct de vedere financiar şi să reflecte economii băneşti proporţionale cu valoarea investiţiilor în aceste sisteme", se afirmă în comunicatul ANRE.

Ce avantaje promit distribuitorii

Sistemele de măsurare inteligentă a energiei electrice sunt sisteme electronice care măsoară consumul de energie electrică, asigură transmiterea bidirecţională securizată a informaţiilor la clientul final și furnizează mai multe informaţii decât un contor convenţional, folosind forme de comunicare electronică.

Sistemele de măsurare inteligentă cuprind subsistemele de măsurare care conţin cel puţin contorul, transformatoarele de măsură şi echipamentele de securizare a accesului la contor, subsistemele de transmitere a informaţiilor și subsistemele de gestiune a informaţiilor din contoare.

Sistemele de măsurare inteligentă au funcţionalităţi obligatorii şi opţionale, definite în Anexa nr. 1 a Ordinului ANRE nr. 145/2014.

Distribuitorii promit că instalarea de contoare inteligente va facilita reducerea și optimizarea consumului și, în consecință, va duce la scăderea sumelor plătite de aceștia pe facturile lunare de curent electric.

Astfel, potrivit companiilor de distribuție, contoarele inteligente vor permite facturarea lunară în funcție de citirea la zi a contorului, ca va reda consumul real, fără a fi nevoie de ajustări și de procedurile complexe legate de estimarea consumurilor.

Va exista, în plus, posibilitatea de a se introduce tarife flexibile, configurabile la nivel de zi, săptămână, lună sau sezon. Și perioada de facturare va putea fi flexibilă, nu neapărat lunar sau la trei luni, așa cum este acum).

Un alt avantaj promis de distribuitori este reducerea timpului necesar schimbărilor contractuale (schimbare furnizor, conectări, deconectări, tarife, putere disponibilă, închidere sau transfer de contract etc), dat fiind că acestea vor putea fi realizate de la distanță de către centrul de contact.

În fine, distribuitorii promit zero greșeli în citirea contorului. Asta pentru că citirea se va face de la distanță direct din contor, reducându-se astfel plângerile și disputele.

De asemenea, contoarele inteligente înregistrează automat energia produsă de unitățile de generare distribuită instalate la client, pentru care acesta a decis să vândă în sistem energia pe care o produce în exces față de consumul propriu.

{jathumbnailoff}

 

BNR: Scumpirea cu 5% a curentului a pus presiune pe inflație. Cauze: majorarea tarifului casnic, dublarea taxei de cogenerare, creşterea cotei de certificate verzi

Category: Energie Electrica
Creat în Friday, 08 May 2015 13:30

 

factura electricaPrețurile administrare au fost o sursă de presiune inflaționistă în primul trimestru din 2015, în special din cauza scumpirii cu 5% a energiei electrice destinate consumatorilor casnici în ianuarie, cauzată de majorarea tarifului reglementat pentru aceștia, dublarea taxei de cogenerare, creşterea cotei obligatorii de achiziție de certificate verzi și creșterea ponderii componentei de piață liberă în totalul tarifului datorat de consumatorii casnici, se arată în ultimul raport BNR asupra inflației.

Prețul energiei electrice era, la finalul lunii martie 2015, cu aproape 5% mai mare decât la sfârșitul anului trecut. Potrivit datelor INS, în martie anul acesta, energia electrică era cu 4,98% mai scumpă decât în decembrie 2014.

Aproape întreaga scumpire consemnată în primele trei luni ale acestui an s-a produs în ianuarie, când prețul energiei electrice a crescut cu 4,75% față de decembrie. În februarie, curentul electric s-a scumpit cu 0,22% față de ianuarie, potrivit aceleiași surse.

"Astfel, au fost afectate majoritatea elementelor din factura de electricitate, în contextul în care în luna ianuarie au avut loc nu doar creşterea ponderii componentei de piaţă concurenţială, ca urmare a parcurgerii unei noi etape a calendarului de liberalizare a pieţei, ci şi majorarea tarifului reglementat, dublarea contribuţiei pentru cogenerare, creşterea cotei anuale obligatorii de achiziţie a certificatelor verzi", se arată în raportul BNR asupra inflației.

Screenshot 2015-05-08 13.38.55

Potrivit sursei citate, la scumpirea cu circa 4,8% a energiei electrice pentru consumatorii casnici din ianuarie a contribuit cu 2 puncte procentuale majorarea tarifului reglementat și creșterea ponderii componentei de piață liberă, cu 1,8 puncte procentuale dublarea taxei de cogenerare și cu 1% majorarea cotei obligatorii de achiziție de certificate verzi.

"Preţurile administrate au reprezentat în primul trimestru al anului curent o sursă de presiune inflaţionistă, reluarea tendinţei crescătoare (+0,9 puncte procentuale, până la 1,3 la sută) fiind cauzată de modificarea amplă din luna ianuarie (cu circa 5 la sută) a tarifului pentru energia electrică plătit de consumatorii casnici", precizează BNR.

{jathumbnailoff}

 

Îi vom subvenționa pe facturile de curent și pe producătorii de energie regenerabilă din alte state UE care exportă electricitate în România

Category: Energie Solara/Eoliana
Creat în Thursday, 07 May 2015 13:47

eoliene baniProducătorii de energie din surse regenerabile din alte state membre ale UE se vor putea acredita pentru a primi subvenții pe bază de certificate verzi pentru energia exportată în România în baza unor acorduri de reciprocitate între statele respective și statul român, potrivit unui proiect de lege votat miercuri de Camera Deputaților, măsura fiind o "solicitare imperativă" a Comisiei Europene.

Prevederea a fost introdusă ca amendament de comisiile de mediu și industrii ale Camerei Deputaților, într-un proiect de lege elaborat anterior de Guvern și votat miercuri de Cameră.

"Solicitare imperativa a CE. Conform Memorandumului cu tema Deschiderea schemei naţionale de promovare prin certificate verzi a producerii energiei electrice către producătorii de energie din surse regenerabile din alte state membre, aprobat în şedinţa de Guvern din data de 14.01.2015, la solicitarea CE, producătorii de energie electrică din surse regenerabile din alte state membre, la cerere, vor avea dreptul de a fi acreditaţi de către ANRE în calitate de beneficiari ai schemei de sprijin instituită prin Legea 220/2008, în aceleaşi condiţii ca şi producătorii autohtoni, în baza unor acorduri de reciprocitate încheiate în prealabil cu SM respective", este argumentul celor două comisii ale Camerei în susținerea amendamentului, stipulat în raportul pe fond al acestora la proiectul de lege.

Import în scădere

Potrivit documentului citat, la stabilirea nivelului de sprijin în procedura de acreditare se va ţine seama de regulile privind cumulul de ajutoare, pentru evitarea supracompensării, producătorii din alte state membre urmând să prezinte informaţii in acest sens.

Producătorii din alte state membre acreditaţi pentru a beneficia de sistemul de sprijin din România vor primi certificate verzi emise de Transelectrica pentru energia electrică din surse regenerabile produsă, exportată şi consumată în România in baza dovezilor care atestă originea acesteia. Ei vor avea dreptul de a tranzacţiona aceste certificate verzi pe pieţele centralizate din România, conform legislaţiei naţionale în vigoare.

"Sistemul de promovare prin certificate verzi se aplică pentru o cantitate anuală de energie electrică din surse regenerabile importată stabilită la nivelul volumului importului total de energie electrică al României în anul 2013", se mai menționează în raportul celor două comisii parlamentare.

Potrivit raportului anual al Transelectrica, în 2013, România a importat 2,7 TWh de energie electrică, din Bulgaria, Ungaria, Serbia, Ucraina și Republica Moldova. Anul trecut, importul de energie electrică al României s-a redus la doar 1,4 TWh, din aceleași surse.

Și ai noștri vor putea beneficia de subvențiile altora

În condițiile modificării legislative, producătorii de energie din surse regenerabile din Bulgaria și Ungaria vor putea beneficia de subvenții pe bază de certificate verzi pentru energia exportată în România, subvenții suportate de consumatorii finali pe facturile lor de curent electric.

În baza eventualelor de reciprocitate semnate de România cu aceste state, producătorii români de energie din surse regenerabile vor putea, la rândul lor, să beneficieze de schemele de sprijin pentru energia regenerabilă din aceste două state, pentru energia regenerabilă produsă în România și exportată în Ungaria și Bulgaria.

Anul trecut, România a exportat 8,5 TWh de energie electrică, cu peste 80% mai mult decât în 2013.

În proiectul de lege votat miercuri de Camera Deputaților se stipulează că Ministerul Energiei, în colaborare cu ANRE, va elabora mecanismul de deschidere a schemei de promovare prin certificate verzi a producerii energiei electrice din surse regenerabile către producătorii din alte state membre ale Uniunii Europene.

Acest mecanism va fi aprobat prin hotărâre a Guvernului. Ulterior, în termen de 120 de zile de la data intrării în vigoare a respectivei hotărâri de Guvern, ANRE va adapta cadrul de reglementare în vigoare pentru a putea pune în aplicare acest mecanism, pe baza acordurilor de reciprocitate încheiate în prealabil cu fiecare stat membru al Uniunii Europene.

Ce se mai modifică

O altă modificare legislativă prevăzută de actul normativ menționat este aceea că energia din surse regenerabile vândută la prețuri negative, adică mai mici decât zero, nu va mai beneficia de subvenții pe bază de certificate verzi, aceasta fiind, de asemenea, o "solicitare imperativă" a Comisiei Europene.

Potrivit actului normativ, și în completarea OUG nr. 88/2011, producătorii de energie și operatorii economici pentru care nu au fost emise decizii individuale de autorizare din partea Comisiei Europene, în termenul de 24 de luni de la data acreditării, din motive neimputabile lor, pot solicita ANRE o nouă acreditare temporară pentru a beneficia de numărul de certificate verzi prevăzut la art.6, alin.(2) din Legea nr.220/2008. Noua acreditare temporară este valabilă până la data emiterii deciziei de autorizare din partea Comisiei Europene.

De asemenea, legea permite regularizarea, în baza unei decizii a ANRE, a eventualelor diferențe negative dintre numărul de certificate verzi primite și numărul de certificate verzi cuvenite, conform deciziei individuale a Comisiei Europene. Mecanismul de aplicare presupune emiterea pentru tranzacționare a unor certificate verzi suplimentare în favoarea producătorilor de energie electrică şi operatorilor economici pentru care se constată necesitatea regularizării, în maxim 24 de luni de la data emiterii deciziei Comisiei Europene.

Actul normativ introduce un nou articol, potrivit căruia documentația necesară notificării individuale a măsurii de sprijin către Comisia Europeană va fi întocmită doar de operatorii economici care dezvoltă instalaţii de producere a energiei electrice din surse regenerabile în care puterea instalată este mai mare de 250 MW.

Pentru a se asigura fluidizarea pieței certificatelor verzi, producătorii și furnizorii de energie electrică vor avea obligația de a achiziționa trimestrial certificatele verzi aferente cotei anuale și vor face raportări ale achizițiilor cu aceeași periodicitate.

O altă măsură care vine în sprijinul producătorilor de energie din surse regenerabile cu puteri instalate mai mici de 500kW/centrală este instituirea unei scheme de ajutor de stat prin prețuri reglementate, cu respectarea legislației Comisiei Europene în domeniu.

În cazul producătorilor cu puteri instalate cuprinse între 0.5MW și 3 MW, așa cum sunt majoritatea producătorilor din surse regenerabile, va fi posibilă încheierea de contracte bilaterale de vânzare-cumpărare a energiei negociate direct.

Sumele colectate ca urmare a aplicării sancțiunilor pentru contravenţiile rezultate din nerespectarea obligaţiilor prevăzute de lege vor constitui o primă sursă de finanțare pentru Fondul de eficienţă energetică destinat diminuării efectelor schimbărilor climatice.

Producătorii de regenerabile susțin că îi paște falimentul

”Ne dorim o fluidizare a pieței de energie prin stabilirea unor reguli clare și prin simplificarea modului de acordare a ajutoarelor. Vrem ca activitatea în domeniu să se așeze pe baze solide, corecte și - mai ales, sustenabile. Adoptarea legii vine în sprijinul producătoriilor de electricitate din surse regenerabileși era așteptată de aceștia ca o reală gură de oxigen. Mulți dintre operatorii economici, producători și furnizori de energie electrică din surse regenerabile, se aflau, spre exemplu, în situația de le expira acreditările temporare, iar acest lucru ar fi avut un puternic impact negativ asupra situației lor financiare și ar fi destabilizat piața certificatelor verzi. Noua lege protejează împotriva unor astfel de situații. De asemenea, faptul că actul normativ permite, pentru producătorii mici, încheierea de contacte bilaterale de vînzare/cumpărare negociate direct aduce un alt avantaj, întrucât cantitățile mici de energie electrică s-au dovedit dificil de tranzacționat pe piețele centralizate implicand costuri aditionale”, a declarat Andrei Gerea, Ministrul Energiei, IMM și Mediului de Afaceri, citat într-un comunicat al Ministerului.

Organizația Patronală a Producătorilor de Energie din Surse Regenerabile din România (PATRES) susține că modificările legislației din domeniu din ultimii doi ani amenință investițiile membrilor săi, o treime din producătorii de energie regenerabilă riscând intrarea în insolvență, ceea ce ar duce, la nivelul sistemului bancar românesc, la un volum de credite neperformante de 1,5 – 2 miliarde euro, credite de investiții contractate de dezvoltatorii de centrale electrice producătoare de energie din surse regenerabile.

"PATRES a întreprins diverse activități, printre care întâlniri cu conducerea Asociației Române a Băncilor, unde s-a atras atenția reprezentanților acestora cu privire la desele schimbări care au avut loc în cadrul legislativ din ultimii doi ani și care au pus în pericol viabilitatea investițiilor realizate în domeniul energiei regenerabile în România. Din calculele efectuate de PATRES, rezultă intrarea în insolvență a circa o treime dintre producătorii de energie din surse regenerabile, efectul fiind un potențial default bancar de circa 1,5 – 2 miliarde euro", arată președintele PATRES, Viorel Lefter, citat într-un comunicat al organizației.

În comunicat se afirmă că, în opinia investitorilor, din modificările legislative necoordonate cu nevoile pieței va rezulta intrarea în insolvență a circa o treime din producătorii de energie din surse regenerabile, mai ales că nivelul finanțărilor bancare/creditelor este mare în acest sector, iar efectul va fi un potențial "default bancar" de circa 1,5 – 2 miliarde de euro.

“Cea mai mare îngrijorare a membrilor PATRES sunt desele modificări legislative ale instituțiilor statului, care au loc <<în timpul jocului>>, fără ca producătorii din acest domeniu să fie consultați într-un mod real. Aceste modificări apar surprinzător, după ce investitorii și-au făcut un business plan, au finanțat afacerea, au construit și pus în funcțiune capacitățile de producție, iar acum aceștia sunt aproape în incapacitate de plată a creditelor. Aici intervine rolul patronatului nostru, de a fi un mediator și un organism direct implicat în procesul legislativ și de a influența în mod transparent și corect deciziile vitale pentru sectorul economic al energiei regenarabile”, a declarat, în comunicat, George Niculescu, director executiv în cadrul PATRES.

S-au redus subvențiile, adică povara pentru consumatori

Energia produsă din surse regenerabile este sprijinită de Guvern prin schema certificatelor verzi. Fiecare producător primeşte gratuit de la Transelectrica un anumit număr de certificate verzi pentru energia pe care o produce şi o livrează în reţea. Mai departe, producătorii vând aceste certificate verzi către furnizori, care sunt obligaţi prin lege să le cumpere, scopul fiind ca o anumită parte din consumul final de energie să fie asigurată de sursele regenerabile.

Furnizorii îşi recuperează costurile cu achiziţia certificatelor verzi prin includerea acestor cheltuieli în tarifele percepute consumatorilor finali de curent electric, costul certificatelor verzi regăsindu-se pe facturile lunare ale acestora.

În ultimii doi ani, Guvernul a luat mai multe măsuri care au afectat subvențiile primite de producătorii de energie din surse regenerabile sub formă de certificate verzi. Astfel, pe de o parte, de la 1 iulie 2013, pentru toate unitățile de producție de energie regenerabilă a fost amânată până în martie 2017 acordarea unei părți din subvenția constând în certificate verzi. Recuperarea eșalonată a acestora este prevăzută a se face începând cu aprilie 2017.

În plus, tot din 2013, potrivit unei hotărâri de Guvern, pentru centralele noi producătoare de energie din surse regenerabile, acreditate de ANRE după data intrării în vigoare a actului normativ citat, s-au redus definitiv subvențiile acordate pe bază de certificate verzi, în sensul că se acordă mai puține certificate verzi pentru fiecare MWh produs.

De asemenea, preţul certificatelor verzi a ajuns la valoarea minimă stabilită în legislaţie.

Patronatul energiei regenerabile: O treime din producători riscă insolvența, ceea ce ar cauza băncilor creditoare pierderi de până la 2 mld. €

Category: Energie Solara/Eoliana
Creat în Tuesday, 05 May 2015 12:44

Eoliene incendiuOrganizația Patronală a Producătorilor de Energie din Surse Regenerabile din România (PATRES) susține că modificările legislației din domeniu din ultimii doi ani amenință investițiile membrilor săi, o treime din producătorii de energie regenerabilă riscând intrarea în insolvență, ceea ce ar duce, la nivelul sistemului bancar românesc, la un volum de credite neperformante de 1,5 – 2 miliarde euro, credite de investiții contractate de dezvoltatorii de centrale electrice producătoare de energie din surse regenerabile.

"PATRES a întreprins diverse activități, printre care întâlniri cu conducerea Asociației Române a Băncilor, unde s-a atras atenția reprezentanților acestora cu privire la desele schimbări care au avut loc în cadrul legislativ din ultimii doi ani și care au pus în pericol viabilitatea investițiilor realizate în domeniul energiei regenerabile în România. Din calculele efectuate de PATRES, rezultă intrarea în insolvență a circa o treime dintre producătorii de energie din surse regenerabile, efectul fiind un potențial default bancar de circa 1,5 – 2 miliarde euro", arată președintele PATRES, Viorel Lefter, citat într-un comunicat al organizației.

În comunicat se afirmă că, în opinia investitorilor, din modificările legislative necoordonate cu nevoile pieței va rezulta intrarea în insolvență a circa o treime din producătorii de energie din surse regenerabile, mai ales că nivelul finanțărilor bancare/creditelor este mare în acest sector, iar efectul va fi un potențial "default bancar" de circa 1,5 – 2 miliarde de euro.

“Cea mai mare îngrijorare a membrilor PATRES sunt desele modificări legislative ale instituțiilor statului, care au loc <<în timpul jocului>>, fără ca producătorii din acest domeniu să fie consultați într-un mod real. Aceste modificări apar surprinzător, după ce investitorii și-au făcut un business plan, au finanțat afacerea, au construit și pus în funcțiune capacitățile de producție, iar acum aceștia sunt aproape în incapacitate de plată a creditelor. Aici intervine rolul patronatului nostru, de a fi un mediator și un organism direct implicat în procesul legislativ și de a influența în mod transparent și corect deciziile vitale pentru sectorul economic al energiei regenarabile”, a declarat, în comunicat, George Niculescu, director executiv în cadrul PATRES.

În comunicat se mai spune că, deși patronatul există doar de un an, a reușit să întreprindă acțiuni importante la instituțiile abilitate ale statului, acțiuni de modificare legislativă care vizează protejarea producătorilor de energie regenerabilă.

"În acest sens, reprezentanții PATRES au avut întâlniri multiple cu Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE), cu Ministerul Energiei, IMM și Mediul de Afaceri, cu membrii Comisiei de Industrii și Servicii din Camera Deputaților, precum și cu reprezentanți ai instituțiilor abilitate în domeniul energiei", afirmă sursa citată.

PATRES și-a început activitatea în anul 2014, la inițiativa unui grup de producători de energie din surse regenerabile nemultumiți de desele modificări și necorelări ale sistemului legislativ cu realitățile și nevoile producătorilor. Organizația numără 83 de companii, atât producători de energie din tot spectrul regenerabilelor (solar, eolian, hidro și biomasă), cât și reprezentanți ai companiilor de operare și mentenanță, reprezentând companii care au la un loc o putere instalată de peste 400 MW.

S-au redus subvențiile, adică povara pentru consumatori

Energia produsă din surse regenerabile este sprijinită de Guvern prin schema certificatelor verzi. Fiecare producător primeşte gratuit de la Transelectrica un anumit număr de certificate verzi pentru energia pe care o produce şi o livrează în reţea. Mai departe, producătorii vând aceste certificate verzi către furnizori, care sunt obligaţi prin lege să le cumpere, scopul fiind ca o anumită parte din consumul final de energie să fie asigurată de sursele regenerabile.

Furnizorii îşi recuperează costurile cu achiziţia certificatelor verzi prin includerea acestor cheltuieli în tarifele percepute consumatorilor finali de curent electric, costul certificatelor verzi regăsindu-se pe facturile lunare ale acestora.

În ultimii doi ani, Guvernul a luat mai multe măsuri care au afectat subvențiile primite de producătorii de energie din surse regenerabile sub formă de certificate verzi. Astfel, pe de o parte, de la 1 iulie 2013, pentru toate unitățile de producție de energie regenerabilă a fost amânată până în martie 2017 acordarea unei părți din subvenția constând în certificate verzi. Recuperarea eșalonată a acestora este prevăzută a se face începând cu aprilie 2017.

În plus, tot din 2013, potrivit unei hotărâri de Guvern, pentru centralele noi producătoare de energie din surse regenerabile, acreditate de ANRE după data intrării în vigoare a actului normativ citat, s-au redus definitiv subvențiile acordate pe bază de certificate verzi, în sensul că se acordă mai puține certificate verzi pentru fiecare MWh produs.

De asemenea, preţul certificatelor verzi a ajuns la valoarea minimă stabilită în legislaţie.

Se va modifica schema de sprijin

Potrivit Mediafax, la sfârșitul lunii martie, ANRE afirma că actuala schemă de promovare a energiei din surse regenerabile nu mai răspunde aşteptărilor investitorilor, producătorii de energie verde solicitând o alternativă la sistemul certificatelor verzi.

"Având în vedere faptul că există suficiente semnale din partea producătorilor de energie electrică din surse regenerabile de energie privind faptul că actuala schemă de promovare nu mai răspunde din multe puncte de vedere aşteptărilor şi având exemplul altor state din Uniunea Europeană care au creat alternative la schemele existente de sprijin (de exemplu Anglia), există opinia că trebuie susţinută ideea de a oferi o alternativă la schema de promovare prin certificatele verzi existentă", a comunicat ANRE, răspunzând unei solicitări Mediafax.

România deţine unităţi de producţie a energiei regenerabile cu o capacitate instalată de peste 4.500 MW, echivalentul a aproape un sfert din totalul unităţilor. Cea mai mare parte a capacităţilor de producţie a energiei regenerabile este reprezentată de unităţi eoliene.

În luna februarie, ministrul Energiei, Andrei Gerea, a declarat că Guvernul analizează modificarea schemei de sprijin pentru producerea de energie regenerabilă, după ce reducerea stimulentelor acordate producătorilor din sector a dus la restrângerea investiţiilor.

De asemenea, ANRE va elabora în cursul trimestrului al doilea al anului curent metodologia de stabilire a preţurilor reglementate şi a regimurilor de comercializare a energiei electrice produse din surse regenerabile în centrale cu puteri instalate mai mici de 500 kW.

Autorităţile au avansat de mai mulţi ani varianta ca micii producători de energie din surse regenerabile să fie sprijiniţi prin tarife reglementate (feed-in tariffs), pentru a putea să vândă energia produsă, dar această propunere încă este în discuţie.

Prin sistemul feed-in tariffs, micilor producători de energie verde li se garantează contracte pe termen lung, iar în schimb ei vor primi preţuri reglementate din partea ANRE, dar mai mici decât preţul certificatelor verzi.

A trecut vremea marilor proiecte

Potrivit ANRE, piaţa de producere a energiei verzi, "aşa cum a cum a fost imaginată", trebuie să fie, la nivelul anului 2016, diversificată din punct de vedere al tehnologiilor, să permită atingerea nivelului obiectivului naţional privind ponderea energiei produse din surse regenerabile în consumul final brut de energie al anului 2020 de 24% şi totodată, să permită un impact suportabil în factura consumatorului final.

Energia produsă din surse regenerabile are acces cu prioritate la reţeaua de transport şi distribuţie, dacă nu este afectată siguranţa sistemului electroenergetic naţional.

Autoritatea precizează că România şi-a atins deja ţinta de energie verde asumată faţă de Comisia Europeană, dar acesta nu este un motiv de limitare a instalărilor de unităţi de producere a energiei verzi. Pe de altă parte, solicitările de racordare la reţea a unităţilor de producere au scăzut "semnificativ" ca urmare a faptului că preţul certificatelor verzi a ajuns la valoarea minimă stabilită în legislaţie.

"Nu pot fi impuse limitări privind racordarea sau acreditarea (de noi unităţi de producere a energiei regenerabile - n.r.) decât în condiţiile legii. Oricum, deşi un potenţial nou investitor este inclus în schema de sprijin, faptul că certificatele verzi au ajuns la valoarea minimă şi că o parte semnificativă din certificatele verzi nu pot fi vândute în piaţă a redus semnificativ numărul noilor solicitări de racordare la reţea", precizează ANRE.

Emil Calotă, vicepreşedinte al ANRE, spunea anul trecut că vremea marilor proiecte de producţie a energiei din surse regenerabile a trecut şi că a venit timpul unităţilor cu puteri mici, zonă în care potenţialul este extraordinar.

Democratizarea subvențiilor pentru regenerabile

ANRE a elaborat încă de anul trecut și a pus în dezbatere publică Metodologia de stabilire a preţurilor reglementate de vânzare şi a regimurilor de comercializare a energiei electrice produse din surse regenerabile de energie în centrale electrice cu puteri instalate mai mici de 500 KW pe centrală.

Pe baza Metodologiei, persoanele fizice și micile firme care dețin centrale electrice producătoare de energie din surse regenerabile își vor putea vinde electricitatea produsă furnizorilor de energie la care sunt racordați, aceștia având obligația de a prelua integral și cu prioritate în rețelele lor producția respectivă, la un preț subvenționat reglementat și garantat de stat.

Potrivit documentului citat, micii producători de energie din surse regenerabile, care dețin centrale cu puteri instalate mai mici de 500 KW, vor putea solicita vânzarea producției respective la un preț subvenționat reglementat unic pe tip de tehnologie, stabilit de ANRE, preț care înlocuiește, pentru micii producători, sistemul de subvenționare prin certificate verzi aplicabil marilor producători. Asta pentru că micii producători nu dispun de capacitatea investițională necesară pentru ca sistemul de certificate verzi să fie rentabil pentru ei.

Distribuitorii și furnizorii sunt obligați să cumpere, la prețurile reglementate de ANRE, și să preia în orice moment întreaga cantitate de energie produsă de micii producători, în funcție de capacitatea racordului la rețea și în măsura în care nu este afectată siguranța sistemului electroenergetic național.

Persoanele fizice sau juridice care deţin unităţi de producere a energiei electrice din surse regenerabile cu putere instalată mai mică de 100 KW pe loc de consum, realizate în scopul acoperirii consumului propriu, și care solicită achiziția producției la preț reglementat de către furnizorii la care sunt racordați și cu care au și contract de vânzare-cumpărare de curent electric pot opta pentru regularizare financiară cu furnizorul.

Pentru regularizare, se convine cu furnizorul intervalul de facturare. La sfârşitul intervalului de facturare, furnizorul emite către micul producător, persoană fizică sau juridică, o factură aferentă energiei electrice cumpărate de acesta, iar persoana fizică sau juridică menţionată emite către furnizor o factură aferentă energiei electrice vândute către furnizor. Decontarea între cele două părţi se realizează prin plata de către persoana fizică sau juridică sau de către furnizor, după caz, a sumei nete rezultate prin regularizarea plăţilor.

Ce e mai rămas din "barometrul Băsescu"? PIB-ul a crescut cu 3,1%, industria cu 8,5%, dar consumul de energie în economie a scăzut cu peste 9%

Category: Energie Electrica
Creat în Thursday, 11 December 2014 12:15

Arcelor Mittal certificate verziIndicatorul statistic care dă seama de consumul de energie electrică din economie a ajuns să fie numit "barometrul Băsescu", după ce președintele încă în funcție a declarat, în 2009, an în care România a consemnat cea mai amplă recesiune din actuala perioadă de criză prelungită, că îl urmărește cu mare atenție, considerându-l un barometru al evoluției economice.

"Îl întreb mereu pe Adriean Videanu cum stăm cu consumul de energie. Îmi spune că este scăzut, ceea ce arată că economia nu produce. I-am cerut domnului ministru Videanu să-mi transmită săptămânal evoluţiile consumului de energie comparativ cu anul trecut în aceeaşi perioadă. Dacă te uiţi la consumul de energie la nivel naţional, îţi dai seama că ceva scârţâie. Minus 10-12% faţă de perioada anului trecut. Chiar cu fluctuaţii, dar cam pe această medie. Ei, n-am auzit de PIB care să nu aibă o minimă corelare cu consumul energetic", spunea președintele în iunie 2009, la o emisiune televizată.

De ceva timp, însă, această corelare a dispărut cu totul. Potrivit INS, în primele 10 luni din acest an, consumul de energie din economie a scăzut cu 9,41% față de perioada similară a anului trecut, de la 27.043,3 la 24.498,1 milioane KWh. În același timp, însă, pe serie ajustată în funcție de numărul de zile lucrătoare și de sezonalitate, PIB-ul total a crescut, în primele 9 luni ale anului, cu 3,1%, iar producția industrială – cu 8,5%.

De altfel, și ponderea consumului din economie în totalul consumului de energie electrică din România s-a redus semnificativ, de la 65,2% în primele 10 luni din 2013 la 59,6% în perioada similară a anului în curs.

Per total, consumul de energie electrică din România a scăzut cu 0,9% în perioada menționată, la 41.104,2 milioane KWh. Iluminatul public a înregistrat o scădere cu 25,1%, iar consumul populaţiei a scăzut cu 0,7%, potrivit datelor INS.

Solarele și exportul, în plin avânt

În această perioadă, resursele de energie electrică au fost de 52.465,5 milioane KWh, în creştere cu 4.277,4 milioane KWh (+8,9%) faţă de perioada corespunzătoare a anului 2013. Creşterea resursei de energie electrică s-a datorat în principal creşterii producţiei, cu 4.279,9 milioane KWh (+9,0%).

Producţia din termocentrale a fost de 21.459,0 milioane KWh, în creştere cu 254,4 milioane KWh (+1,2%). Producţia din hidrocentrale a fost de 15.895,7 milioane KWh, în creştere cu 3.047,5 milioane kWh (+23,7%), iar cea din centralele nuclearo-electrice a fost de 9.672,6 milioane KWh, în creştere cu 72,6 milioane kWh(+0,8%).

Producţia din centralele electrice eoliene în perioada 1.I.-31.X.2014 a fost de 3.822,4 milioane KWh, în creştere cu 86,2 milioane KWh (+2,27%) faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, iar energia solară produsă în instalaţii fotovoltaice în această perioadă a fost de 1.209,8 milioane KWh, în creştere cu 819,2 milioane KWh (mai mult decât triplu) faţă de perioada corespunzătoare a anului 2013.

Exportul de energie electrică a fost de 6.309,9 milioane KWh, în creştere cu 4.859,2 milioane KWh, adică de peste 4 ori.

Consumul propriu tehnologic în reţele şi staţii a fost de 5051,4 milioane KWh în scădere cu 210,4 milioane KWh, respectiv cu 4%.

S-a redus consumul de electricitate prin dezindustrializare

Intensitatea energetică a industriei din România a scăzut în perioada 2007 - 2012 cu circa 42%, atât datorită măsurilor adoptate pentru creşterea eficienţei energetice, cât şi a restructurării ce a avut loc în perioada de criză, se arată în nota de fundamentare a proiectului de Hotărâre de Guvern privind aprobarea Planului naţional de acţiune în domeniul eficienţei energetice.

Potrivit Guvernului, în perioada 2007 - 2008, PIB (exprimat în preţuri constante Euro 2005) a crescut cu circa 7,3%, dar consumul de energie primară a crescut cu doar 1,3% şi consumul final de energie cu 1,4%, Executivul trăgând concluzia că s-a reuşit decuplarea creşterii economice de creşterea consumului de energie. În perioada 2011 - 2012, PIB (exprimat în preţuri constante Euro 2005) a crescut cu circa 2,9%, dar consumul de energie primară a scăzut cu 0,1%, iar consumul final de energie a crescut cu 0,1%.

În perioada 2007 - 2012 s-au înregistrat modificări în structura consumului final de energie. Astfel, ponderea consumului în industrie a scăzut de la 36,8% în anul 2007, la 27,9% în anul 2012.

Ponderea consumului în sectorul rezidenţial a crescut de la 30,3 % în anul 2007, la 35,6% în anul 2012, depăşind ponderea acestuia în industrie. Ponderea consumului în transporturi a crescut de la 19,2 % în anul 2007, la 23,5% în anul 2012. De asemenea, se remarcă o creştere a ponderii consumului în sectorul servicii, de la 8,4% în anul 2008, la 8,8% în anul 2012.

Trebuie să devenim mai eficienți energetic

"Având în vedere că intensitatea energetică a economiei româneşti este mai mare ca valoare medie decât cea a UE 27, se impune continuarea politicilor şi măsurilor pentru creşterea eficienţei energetice, care să asigure dezvoltarea durabilă", arată Guvernul.

Consumul final de energie electrică a crescut de la 40.949 GWh în anul 2007 la 41.775 GWh în anul 2008 (2%), scăzând la 37.605 GWh în anul de criză 2009 şi crescând până la 42.383 GWh (circa 13%) în 2012.

Ponderea principală în consumul final de energie electrică o are industria prelucrătoare (52,6% în anul 2008 şi 46,4% în anul 2012). Această pondere a scăzut în anul de criză 2009 la 45,8%. Creşterea cea mai mare a consumului final de energie electrică s-a înregistrat în sectorul servicii, ponderea crescând de la 13,99% în anul 2007, la aproape 18,6% în anul 2012.

A crescut, de asemenea, valoarea consumului final de energie electrică în sectorul casnic, de la 25% în anul 2008, la peste 28% în anul 2012. Se remarcă tendinţa de creştere a consumului final de energie electrică pe locuitor, atingându-se valoarea de circa 2011 kWh, care este de circa 2,6 ori mai mică decât valoarea medie a UE în anul 2011 (5502 kWh/loc), se mai spune în documentul citat.

Catalonia vrea să-i protejeze de deconectare de la curent electric și gaze pe consumatorii săraci, guvernul central de la Madrid se opune

Category: Preturi Utilitati
Creat în Thursday, 13 November 2014 00:17

CataloniaExecutivul regional din Catalonia, aflat în conflict cu guvernul central spaniol de la Madrid în chestiunea organizării unui referendum pentru desprinderea Cataloniei de Spania, vrea să reclame Madridul la Comisia Europeană, pentru ca Bruxelles-ul să oblige autoritățile centrale spaniole să pună în aplicare o directivă europeană care protejează consumatorii vulnerabili de electricitate și gaze naturale de deconectare de la rețelele de distribuție în caz de neplată a facturilor.

"Executivul regional s-a pus de acord astăzi pentru a se adresa Comisiei Europene în scopul ca aceasta să oblige statul spaniol să aplice o directivă europeană", a declarat președintele executivului catalan, Artur Mas, citat de Les Echos.

Este vorba, mai precis, de două directive europene, din iulie 2009, privind normele comune pentru piața internă în sectorul energiei electrice, respectiv al gazelor naturale.

Ambele conțin dispoziții care interzic distribuitorilor deconectarea de la rețelele de aprovizionare a clienților vulnerabili, cu venituri mici, în situațiile în care aceștia se confruntă cu dificultăți financiare și nu-și pot plăti facturile la electricitate și gaze.

"Statele membre iau măsurile corespunzătoare pentru protecția clienților finali garantând, în special, protecția adecvată a clienților vulnerabili. În acest context, fiecare stat membru definește conceptul de clienți vulnerabili, care poate face referire la sărăcia energetică și, printre altele, la interzicerea deconectării acestor clienți, în situații critice. Statele membre garantează că se aplică drepturile și obligațiile în ceea ce privește clienții vulnerabili", se stipulează în cele două directive, cu referire, după caz, la rețelele de alimentare cu energie electrică, respectiv cu gaze naturale.

Problema este că guvernul central de la Madrid nu a transpus încă în legislația națională spaniolă dispozițiile acestor două directive europene cu privire la protecția consumatorilor vulnerabili, deși trebuia să o facă cel târziu până în martie 2011, acuză catalanii.

Pe de altă parte, la finalul anului trecut, executivul catalan a emis un decret care viza același lucru, anume să interzică distribuitorilor de curent electric și gaze naturale să-i deconecteze de la rețele pe consumatorii vulnerabili în lunile de iarnă, respectiv între lunile noiembrie și martie. Însă în septembrie anul acesta, guvernul central de la Madrid a reclamat decretul la Tribunalul constituțional al Spaniei, susținând că acesta încalcă legea fundamentală a țării și cerând abrogarea sa.

Declarația lui Artur Mas vine la puțin după un referendum simbolic pentru secesiune organizat în Catalonia, la care peste 80% dintre participanți s-au pronunțat pentru independența regiunii. Cel puţin două milioane de persoane au participat la consultare.

Guvernul majorează cu 13% ajutoarele pentru curent electric, căldură și chirie destinate veteranilor de război

Category: Preturi Utilitati
Creat în Tuesday, 11 November 2014 13:40

facturi curent apa gazeVeteranii de război, văduvele de război, precum şi accidentaţii de război în afara serviciului ordonat, care au suferit o infirmitate din cauza acţiunii mijloacelor de luptă ale războiului, vor beneficia în anul 2014 de un ajutor anual în cuantum de 300 lei de persoană pentru acoperirea unei părţi din costul chiriei, energiei electrice şi energiei termice pentru nevoi casnice, sumă în creștere cu 13% față de 2013.

Măsura face obiectul unui proiect de hotărâre de Guvern în aplicarea Legii nr.44/1994 privind veteranii de război, precum şi unele drepturi ale invalizilor şi văduvelor de război.

"Având în vedere prevederile legale menţionate, cât şi dificultăţile cu care se confruntă această categorie de populaţie, se propune majorarea ajutorului anual de la 265 lei la 300 lei, cu 13% mai mult față de nivelul aprobat în anul 2013", se arată în nota de fundamentare a proiectului de HG.

Potrivit Guvernului, această majorare este motivată de creșterea prețurilor la mărfurile nealimentare și la servicii în luna iulie 2014 față de luna iulie 2013.

Astfel, arată Executivul, potrivit datelor publicate de Institutul Național de Statistică în buletinul de prețuri nr.7/2014, prețul la combustibili, gaze naturale și energie termică a crescut cu 9,5%. Pentru serviciile de apă, canal, salubritate creșterea a fost de 6%, iar pentru chirii - de 1,9%.

De ajutorul anual vor beneficia un număr total de 22.974 persoane, din care 21.749 persoane plătite de Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale şi Persoanelor Vârstnice, 631 persoane plătite de Ministerul Apărării Naționale, 593 persoane plătite de Ministerul Afacerilor Interne şi o persoană plătită de Serviciul Român de Informaţii.

Pentru plata acestor ajutoare, în bugetul Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale şi Persoanelor Vârstnice pentru anul 2014 este prevăzută suma de 8.700.000 lei, în cel al Ministerului Apărării Naționale - suma de 420.000 lei, în cel a lMinisterului Afacerilor Interne - suma de 267.000 lei, iar în cel al Serviciului Român de Informaţii - suma de 300 lei.

În anul 2013, prin Hotărârea Guvernului nr.872/2013, cuantumul ajutorului anual a fost aprobat la nivelul de 265 lei/persoană, de acest ajutor beneficiind aproximativ 29.936 persoane.

"Barometrul Băsescu" a luat-o razna: producția industrială a României a crescut cu 9%, consumul de energie din economie a scăzut cu 1,1%

Category: Energie Electrica
Creat în Friday, 10 October 2014 11:20

Arcelor Mittal certificate verziProducţia industrială, serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, a crescut cu 9% în primele opt luni din 2014, comparativ cu perioada similară a anului trecut susţinută de industria prelucrătoare (10,6%) şi industria extractivă (1,1%), potrivit Institutului Național de Statistică (INS).

Producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat a scăzut cu 2,3%, arată INS.

Pe marile grupe industriale s-au înregistrat creşteri în industria bunurilor de capital (14,6%), industria bunurilor de folosinţă îndelungată (10,0%), industria bunurilor de uz curent (6,4%) şi industria bunurilor intermediare (6,1%). Industria energetică a scăzut cu 0,3%.

Produsul intern brut estimat pentru semestrul I 2014, serie ajustată sezonier, a fost de 327,12 miliarde lei preţuri curente, în creştere în termeni reali cu 2,6% faţă de semestrul I 2013, potrivit INS.

Creșterea economică s-a decuplat de consumul de energie

În același timp, însă, potrivit aceleiași surse, consumul final de energie electrică din economia naţională a fost de 32.960,4 milioane KWh în ianuarie-august 2014, cu 1,1% mai mic faţă de perioada corespunzătoare a anului 2013

Acest indicator a ajuns să fie numit "barometrul Băsescu", după ce președintele a declarat, în 2009, an în care România a consemnat cea mai amplă recesiune din actuala perioadă de criză prelungită, că îl urmărește cu mare atenție, considerându-l un barometru al evoluției economice.

Iluminatul public a înregistrat o scădere cu 25,1%, consumul populaţiei a scăzut cu 1,6%, iar consumul propriu tehnologic în reţele şi staţii a fost de 4.179,4 milioane KWh, în scădere cu 168,9 milioane KWh, respectiv cu 3,9%, precizează INS.

Exportul de electricitate a crescut de aproape 6 ori

Resursele de energie electrică au fost de 41.772,2 milioane KWh în primele 8 luni din 2014, în creştere cu 3.285,2 milioane KWh (+8,5%) faţă de perioada corespunzătoare a anului 2013.

Creşterea resursei de energie electrică s-a datorat în principal creşterii producţiei, cu 3.401,1 milioane KWh (+8,9%). Asta în condițiile în care exportul de energie electrică a fost de 4.632,4 milioane KWh, crescând de aproape 6 ori, respectiv cu 3.825,6 milioane KWh, comparativ cu primele 8 luni din 2013.

Producţia din termocentrale a fost de 17.198,0 milioane KWh, în creştere cu 891,6 milioane KWh (+5,5%). Producţia din hidrocentrale a fost de 12.761,4 milioane KWh, în creştere cu 1.888,1 milioane kWh (+17,4%), iar cea din centralele nuclearo-electrice a fost de 7.637,6 milioane KWh, în scădere cu 47,0 milioane kWh, (-0,6%).

Producţia din centralele electrice eoliene în perioada 1.I.-31.VIII.2014 a fost de 2.945,5 milioane KWh, în creştere cu 45,1 milioane KWh faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, iar energia solară produsă în instalaţii fotovoltaice în această perioadă a fost de 973,5 milioane KWh, în creştere cu 623,3 milioane KWh faţă de perioada corespunzătoare a anului 2013.

S-a redus consumul de electricitate prin dezindustrializare

Intensitatea energetică a industriei din România a scăzut în perioada 2007 - 2012 cu circa 42%, atât datorită măsurilor adoptate pentru creşterea eficienţei energetice, cât şi a restructurării ce a avut loc în perioada de criză, se arată în nota de fundamentare a proiectului de Hotărâre de Guvern privind aprobarea Planului naţional de acţiune în domeniul eficienţei energetice.

Potrivit Guvernului, în perioada 2007 - 2008, PIB (exprimat în preţuri constante Euro 2005) a crescut cu circa 7,3%, dar consumul de energie primară a crescut cu doar 1,3% şi consumul final de energie cu 1,4%, Executivul trăgând concluzia că s-a reuşit decuplarea creşterii economice de creşterea consumului de energie. În perioada 2011 - 2012, PIB (exprimat în preţuri constante Euro 2005) a crescut cu circa 2,9%, dar consumul de energie primară a scăzut cu 0,1%, iar consumul final de energie a crescut cu 0,1%.

În perioada 2007 - 2012 s-au înregistrat modificări în structura consumului final de energie. Astfel, ponderea consumului în industrie a scăzut de la 36,8% în anul 2007, la 27,9% în anul 2012.

Ponderea consumului în sectorul rezidenţial a crescut de la 30,3 % în anul 2007, la 35,6% în anul 2012, depăşind ponderea acestuia în industrie. Ponderea consumului în transporturi a crescut de la 19,2 % în anul 2007, la 23,5% în anul 2012. De asemenea, se remarcă o creştere a ponderii consumului în sectorul servicii, de la 8,4% în anul 2008, la 8,8% în anul 2012.

Trebuie să devenim mai eficienți energetic

"Având în vedere că intensitatea energetică a economiei româneşti este mai mare ca valoare medie decât cea a UE 27, se impune continuarea politicilor şi măsurilor pentru creşterea eficienţei energetice, care să asigure dezvoltarea durabilă", arată Guvernul.

Consumul final de energie electrică a crescut de la 40.949 GWh în anul 2007 la 41.775 GWh în anul 2008 (2%), scăzând la 37.605 GWh în anul de criză 2009 şi crescând până la 42.383 GWh (circa 13%) în 2012.

Ponderea principală în consumul final de energie electrică o are industria prelucrătoare (52,6% în anul 2008 şi 46,4% în anul 2012). Această pondere a scăzut în anul de criză 2009 la 45,8%. Creşterea cea mai mare a consumului final de energie electrică s-a înregistrat în sectorul servicii, ponderea crescând de la 13,99% în anul 2007, la aproape 18,6% în anul 2012.

A crescut, de asemenea, valoarea consumului final de energie electrică în sectorul casnic, de la 25% în anul 2008, la peste 28% în anul 2012. Se remarcă tendinţa de creştere a consumului final de energie electrică pe locuitor, atingându-se valoarea de circa 2011 kWh, care este de circa 2,6 ori mai mică decât valoarea medie a UE în anul 2011 (5502 kWh/loc), se mai spune în documentul citat.

Consumatorii au plătit cu 12% mai puțin pentru taxa de cogenerare în T2 2014, după reducerea acesteia cu 20%

Category: Energie Electrica
Creat în Monday, 18 August 2014 11:56

CogenerareValoarea totală a contribuţiei pentru cogenerare de înaltă eficiență facturată consumatorilor şi furnizorilor exportatori a scăzut cu 11,74% în al doilea trimestru al acestui an, față de perioada similară din 2013, la 232,69 milioane lei, după reducerea taxei de cogenerare cu peste 20% de la 1 ianuarie 2014, de la 0,02310 lei/KWh la 0,01838 lei/KWh.

Asta în condițiile în care cantitatea de energie electrică facturată consumatorilor finali (inclusiv cea consumată de furnizori şi producători în regim de autofurnizare/autoconsum) la care s-a aplicat contribuţia pentru cogenerare a crescut ușor, cu 1,04%, la 11.286 GWh, iar exporturile de energie la care s-a aplicat taxa de cogenerare au explodat, crescănd cu 450% față de T2 2013, la 1.366 GWh, potrivit datelor Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE).

Cantitatea de energie electrică produsă în cogenerare de înaltă eficienţă care a beneficiat de schema de sprijin a scăzut cu 4,62%, la 847 GWh, iar valoarea totală a bonusurilor datorate producătorilor beneficiari ai schemei de tip bonus, pentru cantitatea de energie electrică produsă în cogenerare de înaltă eficiență, s-a redus cu 10,44%, la 154,95 milioane lei.

A scăzut, de asemenea, economia de combustibil realizată în procesele de cogenerare de înaltă eficienţă beneficiare de bonus, cu 2,11%, de la 522 la 511 GWh.

Reduceri succesive

Contribuția pentru cogenerare de înaltă eficiență a fost redusă, de la 1 ianuarie 2014, cu 20,43%, de la 0,02310 lei/kWh la 0,01838 lei/kWh. Reducerea a fost operată după modificarea legislației privind schema de sprijin pentru cogenerare de înaltă eficiență, prin reducerea bonusului plătit producătorilor în 2014 și includerea supracompensării aferente anilor 2011 şi 2012 în veniturile necesare acoperirii schemei de sprijin.

Ponderea contribuției pentru cogenerare în totalul facturii de curent a consumatorilor casnici se cifra anul trecut la circa 4% -5%.

De la 1 iulie anul acesta, taxa de cogenerare a fost din nou redusă, cu aproape 46%, la 0,00996 lei/KWh, ANRE luând în calcul, la stabilirea noului cuantum, supracompensarea constatată pentru perioada de evaluare 01.04.2011-31.12.2013. În plus, tot de la 1 iulie, exportatorii de energie electrică sunt scutiţi de plata taxei de cogenerare.

În 2013, suma totală facturată consumatorilor de energie electrică, reprezentând contribuția pentru cogenerare de înaltă eficiență, a crescut cu 15,5% față de 2012, la 1,072 miliarde lei, ca urmare a majorării de către stat a bonusurilor acordate producătorilor beneficiari ai schemei de sprijin. Pentru anul 2013, acest bonus a fost stabilit la 0,0231 lei/KWh, în creștere cu 25% față de cel aferent anului 2012, de 0,0185 lei/KWh.

Cum funcționează schema

Schema de sprijin a fost implementată prin HG nr. 1215/2009.

Schema de sprijin pentru promovarea cogenerării de înaltă eficienţă a instituit un mecanism de sprijin prin care se urmăreşte acoperirea diferenţei dintre costul producerii energiei în cogenerare de înaltă eficienţă şi preţul de vânzare al acesteia. În baza schemei de ajutor propuse, producătorii de energie electrică şi termică în cogenerare primesc lunar, pentru fiecare unitate de energie electrică (exprimată în MWh) produsă în cogenerare de înaltă eficienţă şi livrată în reţelele electrice ale Sistemului Energetic Naţional, o sumă de bani denumită “bonus”

Valoarea bonusurilor ce se acordă anual este stabilită de ANRE pe perioada de acordare a schemei şi are în vedere analiza costurilor activităţii de producere în cogenerare de înaltă eficienţă şi a veniturilor rezultate din vânzarea energiei electrice produse în cogenerare şi a energiei termice produse în cogenerare

Fondurile necesare acordării bonusului sunt asigurate prin colectarea lunară a unei contribuţii, de la toţi consumatorii de energie electrică, precum şi de la furnizorii care exportă energie electrică. Aceste fonduri sunt colectate într-un cont creat de către administratorul schemei, CN Transelectrica SA/SC OPCOM SA, furnizorii de energie electrică având obligaţia virării în acest cont a contribuţiei pentru cogenerare. Administratorul schemei are obligaţia plăţii bonusului către beneficiari. Valoarea contribuţiei este stabilită anual de către ANRE şi poate fi revizuită semestrial.

Care sunt obiectivele schemei

Schema de sprijin se aplică în perioada 2010-2023. Fiecare producător de energie electrică şi termică în cogenerare beneficiază însă de schema de sprijin pe o perioadă de maxim 11 ani consecutivi, incepând cu anul 2010

Durata schemei de sprijin este necesară în vederea înlocuirii treptate a tuturor instalaţiilor de cogenerare existente, atragerii de investiţii în sectorul de producere în cogenerare, dar şi eşalonării în timp a efortului investiţional iniţial. Durata extinsă a schemei de sprijin este coroborată cu acordarea unui bonus degresiv.

Guvernul susține că, prin acordarea schemei de sprijin, se realizează economii de combustibil, faţă de producerea separată, de minim 10% în cazul unităţilor având capacitatea electrică instalată mai mare de 25 MW, randamentele globale de producere fiind de minim 70%, pe o perioadă de14 ani, cât este durata de acordare a sprijinului financiar.

Marile companii de utilități se plâng mai puțin de subvențiile pentru regenerabile. Pentru că vor fi la rândul lor subvenționate

Category: Productie si Distributie
Creat în Tuesday, 05 August 2014 09:09

Centrale gaze BUNSe întâmplă ceva ciudat cu marile companii de utilități din Europa: nu se mai plâng chiar atât de mult de subvențiile acordate producătorilor de energie din surse regenerabile.

Nu cu mult timp în urmă, nu trecea o lună fără ca francezii de la GDF Suez sau germanii de la E.ON să protesteze față de costurile foarte mari pe care trebuie să le suporte pentru sprijinirea producției de energie eoliană și solară, reflectate în erodarea semnificativă a profiturilor, dar și în sporirea riscurilor de apariție a unor pene grave de curent în sistemele energetice, scrie Financial Times.

De altfel, protestele lor erau ușor de înțeles. Subvenționarea producției de energie din surse regenerabile în Europa a triplat în 6 ani puterea instalată în centrale eoliene și solare. Anul trecut, regenerabilele aveau o pondere de circa 25% în mixul energetic al Germaniei, în creștere de la doar 7% în anul 2000. Până și în Marea Britanie, ponderea producției din surse regenerabile a ajuns la 15% în 2013, comparativ cu 11% în anul anterior.

Planurile inițiale ale autorităților europene nu aveau în vedere o atât de rapidă înlocuire a electricității generate din surse convenționale cu energie regenerabilă. Se preconiza că cererea de energie electrică va continua să crească an de an, astfel încât eolienele și solarele și-ar fi menținut constantă cota de piață, în pofida sporirii puterii instalate în centrale regenerabile.

Planificatorii centrali, umiliți de criză

Însă aceste planuri datau de dinainte de grava criză economică din zona euro. Consumul de curent electric a scăzut semnificativ, iar centralele electrice și solare, având costuri investiționale mai mici ca urmare a subvențiilor de stat, au ajuns să scoată de pe piață un număr important de centrale electrice convenționale, pe bază de cărbune sau gaze naturale, ieftinind totodată energia electrică pe piețele en-gros.

Pentru centralele electrice europene pe gaze, problema a fost exacerbată de boom-ul gazelor de șist din Statele Unite. Gazele naturale au devenit atât de ieftine în SUA încât producătorii de cărbune au început să exporte masiv în Europa, astfel încât prețul cu care UE importă cărbune de la americani a scăzut cu aproape o treime față de 2011.

În același timp, recesiunea din Europa a făcut ca prețul certificatelor de emisii de dioxid de carbon să se prăbușească, de la aproape 30 de euro/tonă în 2008 la mai puțin de 5 euro/tonă la începutul acestui an. Astfel, generarea de electricitate în termocentrale pe cărbune a ajuns extrem de ieftină și amenința să scoată cu totul din business centralele pe gaze naturale.

Marile companii europene de utilități au anunțat, din 2012 încoace, planuri de întrerupere sau scoatere din funcțiune de centrale pe gaze cu o putere instalată totală de peste 20 GW. Se estimează că, doar în 2013, investiții în centrale pe gaze cu o valoare totală de 6 miliarde de euro au fost trecute la pierderi în bilanțurile companiilor de utilități.

Probleme mari

Toate acestea reprezintă vești rele din mai multe puncte de vedere. Închiderea centralelor pe gaze amenință securitatea aprovizionării cu energie, sporește emisiile de gaze cu efect de seră și face tot mai dificilă operarea sistemelor de transport al energiei electrice, în condițiile unui volum mare de producție intermitentă din surse regenerabile. Spre deosebire de majoritatea termocentralelor pe cărbune, centralele pe gaze pot fi oprite și repornite relativ ușor și ieftin, ceea ce le face ideale pentru echilibrarea pieței de energie în momentele în care vremea nefavorabilă întrerupe producția centralelor eoliene și solare.

Cu alte cuvinte, paradoxul este următorul: boom-ul regenerabilelor, hrănit cu subvenții de stat suportate de consumatori, face cu atât mai necesare centralele pe gaze însă, totodată, le creează acestora mari probleme de rentabilitate.

Unele voci susțin că producătorii de energie convențională din Europa nu s-ar fi confruntat cu probleme atât de mari dacă ar fi investit ei înșiși mai mult în capacități instalate regenerabile. Alții spun că problemele ar fi fost mult mai mici dacă ar fi existat o interconectare mai bună între piețele și sistemele energetice ale statelor din UE.

Cu toate acestea, în ultima vreme, marile companii de utilități nu prea s-au mai plâns de subvenționarea producătorilor de energie din surse regenerabile. Una dintre explicații este că succesul campaniei lor de lobby în favoarea tăierii subvențiilor respective. Mai multe țări au operat astfel de tăieri, iar în ianuarie, Comisia Europeană a renunțat la impunerea și asumarea de ținte individuale pentru fiecare stat membru privind ponderea regenerabilelor în totalul mixului energetic, menținând doar un obiectiv general la nivelul UE.

Vor fi subvenționați ca să existe

Autoritățile pregătesc și alte măsuri de sprijinire a producătorilor de energie din surse convenționale, în primul rând a centralelor pe gaze naturale. După ani de zile în care au subvenționat centralele eoliene și solare, cel puțin cinci țări din UE, printre care cele mai mari economii de pe continent, respectiv Germania, Franța și Marea Britanie, au pus la punct planuri de sprijinire a producătorilor de energie din surse convenționale, în scopul întăririi securității aprovizionării cu electricitate.

Aceste planuri, al căror conținut diferă de la o țară la alta, constau în punerea la punct a unor așa-zise "mecanisme de capacitate", prin care, de exemplu, investitorii în centrale pe gaze sunt plătiți nu doar pentru cantitățile de energie produse și introduse în sistemele energetice, ci și doar pentru simpla menținere în funcțiune a acestor centrale, astfel încât acestea să poată interveni, la nevoie, pentru a compensa intermitența producției de energie eoliană și solară. În acest fel, se stimulează investițiile în noi centrale pe gaze și în întreținerea și menținerea în funcțiune a celor existente. Există semnale că aceste mecanisme de capacitate vor deveni regula în statele Uniunii Europene.

Producătorii de energie regenerabilă au nevoie de capacități de rezervă flexibile pentru momentele, imprevizibile, de vreme nefavorabilă, fără vânt sau cu cer acoperit de nori. Iar centralele pe gaze sunt ideale din acest punct de vedere, întrucât pot fi oprite și pornite extrem de ușor, fără costuri prea mari. Prin aceste mecanisme de capacitate, se subvenționează menținerea în funcțiune a centralelor pe gaze chiar și atunci când nu sunt utilizate.

Până luna trecută, nu era clar în ce măsură aceste propuneri de introducere de mecanisme de capacitate erau sau nu conforme cu legislația UE privind ajutoarele de state. Însă în urmă cu două săptămâni, UE a aprobat primul astfel de set de măsuri, cel elaborat și propus de către Marea Britanie.

Potrivit firmei de avocatură Linklaters, Bruxelles-ul urmează să aprobe și alte mecanisme de capacitate, ale altor state, cu toate că aceste sisteme naționale de subvenționare produc distorsiuni la nivel european și întârzie unificarea reală a pieței de energie a UE. Un lucru e limpede, însă: ca și în cazul subvenționării regenerabilelor, și în cazul acestor mecanisme de capacitate tot consumatorii de curent electric vor fi cei care vor achita nota de plată.

Ministrul Energiei trimite la Parchet rapoartele Corpului de Control privind Regia Autonomă pentru Activități Nucleare

Category: Energie Nucleara
Creat în Wednesday, 09 July 2014 11:42

Romag Termo IIMinistrul delegat pentru Energie, Răzvan Nicolescu, a decis, miercuri. să trimită Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie rapoartele primite de la Corpul de Control în urma verificărilor efectuate la Regia Autonomă pentru Activităţi Nucleare (RAAN) Drobeta-Turnu Severin.

"Cele două rapoarte vor ajunge pe masa procurorilor în perioada imediat următoare. Rapoartele întocmite de Corpul de control al ministrului delegat pentru Energie vizează contractarea, derularea şi facturarea lucrărilor de investiţii la instalaţia de evacuare în şlam dens a Sucursalei Romag Termo a RAAN şi, respectiv, derularea unor contracte de furnizare şi procesare a cărbunelui energetic, precum şi vânzarea – cumpărarea energiei electrice în cadrul regiei", se arată într-un comunicat al Departamentului pentru Energie.

În aprilie, ministrul Nicolescu declara, într-o conferință de presă, că grupul de firme Confort, controlat de omul de afaceri Georgică Cornu, susţine că are de recuperat creanţe în valoare totală de 850 de milioane de lei de la Regia Autonomă pentru Activităţi Nucleare (RAAN) şi a primit drept de vot la masa credală, deşi această creanţă nu este recunoscută de Departamentul pentru Energie.

"Cer public administratorului judiciar al RAAN, casei de insolvenţă Tudor şi Asociaţii, să respecte legea şi să manifeste un tratament corect faţă de statul român. Considerăm că este ilegală acceptarea la masa credală, chiar cu titlu provizoriu, însă cu drept de vot, a unor creanţe ale firmelor din grupul Confort, controlat de domnul deja celebru Georgică Cornu, creanţe în valoare de aproape 850 de milioane de lei. Cerem noului administrator special şi administratorului judiciar să întreprindă toate demersurile pentru intrarea rapidă în legalitate. Nu poţi să ai creanţe cu titlu provizoriu, dar şi drept de vot în acelaşi timp. Este ilegal", spunea ministrul delegat pentru Energie.

Investiție păguboasă

La finele lunii martie, omul de afaceri Georgică Cornu, preşedintele Camerei de Comerţ, Industrie şi Agricultură (CCIA) Timiş, supranumit şi "regele asfaltului din Banat", a fost reţinut pentru 24 de ore, fiind acuzat de evaziune fiscală cu prejudiciu de circa 61 de milioane de lei. Deşi procurorii au cerut arestarea sa pentru 29 de zile, magistraţii Tribunalului Timiş au decis cercetarea în libertate.

În martie anul trecut, ministrul delegat pentru Energie de atunci, Constantin Niță, declara că la RAAN s-a făcut o investiție foarte păguboasă, pentru respectarea normelor de mediu impuse de UE.

Ministrul s-a referit la licitaţia de construire a unei instalaţii de evacuare a zgurii şi cenuşii în şlam dens, pe platforma Romag Termo, lucrare care a fost câştigată şi începută în 2009 de societatea Confort SA, firmă deţinută de omul de afaceri Georgică Cornu, şi al cărei preţ s-a dublat între timp, deşi nu a fost terminată.

„Pentru instalaţia de şlam, este inacceptabil să porneşti de la 172 de milioane de lei fără TVA şi să ajungi la 340 de milioane de lei. Şi cu toate acestea nu este finalizată, ne mai trebuie şase milioane de euro ca să fie gata. Societatea care a câştigat contractul este în insolvenţă şi trebuie suplimentată finanţarea pentru terminarea lucrării. A doua zi după ce a câştigat contractul, s-a făcut un act adiţional. Când a câştigat contractul, a doua zi s-a făcut un act adiţional. Este ceva de neimaginat. Adică ai câştigat licitaţia, l-ai dat afară pe ăla care avea un preţ mai mare, dar poate era profesionist, l-ai adus pe ăsta cu un preţ mai mic şi imediat, a doua zi, ai făcut un act adiţional. Şi după aia încă nouă acte adiţionale în care n-ai mai spus când e gata, când e finalizarea”, afirma Niţă, adăugând că acest caz a fost sesizat Parchetului.

Administrator special demis

Anterior, în aceeaşi conferinţă, Nicolescu a anunţat că l-a demis pe administratorul special al Regiei Autonome pentru Activităţi Nucleare (RAAN), Dănuţ Andruşcă, din cauza situaţiei din ce în ce mai grave în care se află compania, şi l-a numit în locul său pe Viorel Marian, fost director al Termoelectrica.

Totodată, Nicolescu a mai spus că instituţia pe care o reprezintă este de acord cu transferul unei mine de lignit către administraţia locală din Drobeta Turnu-Severin, pentru a asigura materia primă necesară producţiei de agent termic.

"Cer, de asemenea, administraţiei locale din Drobeta Turnu-Severin să se implice pentru găsirea unor soluţii pentru asigurarea combustibilului primar necesar asigurării agentului termic pentru oraş. Departamentul pentru Energie este dispus să susţină cedarea minei de la Husnicioara de către Complexul Energetic Oltenia către administraţia locală din Turnu-Severin, dacă toţi ceilalţi acţionari sunt de acord, mă refer în special la Fondul Proprietatea", a adăugat Nicolescu.

În plus, el a cerut luarea unei decizii în CSAT cu privire la viitorul RAAN, având în vedere faptul că aceasta este o societate de interes strategic.

Blocaj financiar în lanț

RAAN se află în insolvenţă din septembrie 2013. La momentul intrării în insolvenţă, nivelul total al datoriilor era de 680 de milioane de lei, iar în perioada insolvenţei s-au mai acumulat datorii suplimentare de 70 de milioane de lei la cele deja existente înainte de insolvenţă, în condiţiile în care cifra de afaceri a companiei a fost de 400 de milioane de lei, a explicat Nicolescu.

"Am început o analiză pe care am derulat-o de la preluarea mandatului (cu privire la situaţia RAAN - n.r.) şi astăzi prezint un set de măsuri pe care intenţionăm să le implementăm. În primul rând, am luat decizia de a-l demite pe administratorul special al RAAN, domnul Andruşca Dănuţ. Mi se pare profund imoral, având în vedere situaţia societăţii şi performanţele, între ghilimele, din anul 2013, să ai un venit lunar net de aproximativ 20.000 de lei", a susţinut ministrul.

El a adăugat că l-a numit în locul său pe Viorel Marian, un fost manager în companii de stat, cu foarte multă experienţă în sectorul energetic.

"Am luat decizia astăzi de a-l numi în funcţia de administrator special pe domnul Viorel Marian, un om cu foarte multă experienţă în domeniul energetic, care a deţinut funcţii de conducere în mai multe societăţi de stat, inclusiv în Termoelectrica", a arătat Nicolescu.

Ministrul a mai spus că una dintre cele mai afectate societăţi din cauza situaţiei RAAN este Complexul Energetic Oltenia, care are de recuperat 270 de milioane de lei, din care 230 de milioane de lei dinainte de insolvenţă şi 40 de milioane de lei datorii acumulate în perioada insolvenţei RAAN.

RAAN este o regie naţională de interes strategic, înfiinţată în 1998, având ca obiect principal de activitatea producerea apei grele şi a produselor conexe. Totodată, RAAN produce energie termică pentru uz propriu şi pentru alimentarea consumatorilor casnici şi industriali din municipiul Drobeta Turnu-Severin.

Divizare parțială și probleme de mediu

Anul trecut, Guvernul a decis divizarea parțială a Regiei Autonome pentru Activități Nucleare (RAAN), prin separarea activităţilor de cercetare, dezvoltare, inginerie tehnologică şi suport tehnic pentru energetica nucleară de cele de producție de apă grea și energie termică, divizarea făcându-se prin înființarea unei noi structuri, denumite Regia Autonomă Tehnologii pentru Energia Nucleară (RATEN). Scopul a fost asigurarea continuității finanțării operațiunilor de care depinde securitatea nucleară a României, în condițiile în care RAAN are conturile blocate din cauza datoriilor acumulate.

Prin OUG, Guvernul a decis ca veniturile și cheltuielile aferente activităților legate de securitatea nucleară să fie transferate din bugetul RAAN în cel al regiei nou-înființate, RATEN, datoriile de plătit urmând să rămână în sarcina RAAN.

În august 2013, România a intrat în procedura de infringement din cauza emisiilor de gaze de la termocentrala Romag Termo a RAAN. RAAN trebuie să transmită Comisiei Europene, până pe 30 aprilie anul trecut, certificatele CO2 pe care le-a primit în 2007 de la UE, în scopul tranzacţionării lor la bursă până în 2013, pentru rezolvarea, cu banii astfel obţinuţi, a problemelor de mediu de la platforma Romag Termo.

Conducerea RAAN de atunci declara însă, anterior, că banii obținuți din vânzarea a 650.000 de astfel de certificate au fost folosiţi pentru necesităţile Regiei şi nu pentru retehnologizarea electrofiltrelor.

"Din cauza finanţării insuficiente a apei grele la Regie, ne-am ajutat de aceste certificate. Prin vânzarea lor am făcut rost de bani ca să acoperim anumite materii prime şi utilităţi pentru funcţionarea Regiei, pentru a asigura salariile angajaţilor. Ele s-au vândut, în principiu, în acea perioadă, destul de bine, la 16 euro bucata, acum valorează în jur de trei euro, în scădere chiar, dar nu avem posibilitatea să le cumpărăm din banii noştri acum, şi pe 30 aprilie se trage linie", explica directorul general al RAAN.

 

Cupa Mondială din Brazilia ridică probleme de alimentare cu energie electrică pe mai multe continente

Category: Productie si Distributie
Creat în Thursday, 12 June 2014 23:40

Cupa MondialaCupa Mondială la fotbal a debutat aseară în Brazilia, cu meciul de deschidere dintre echipa-gazdă și Croația. Însă pe lângă masive proteste de stradă împotriva enormelor cheltuieli publice presupuse de organizarea acestui eveniment, brazilienii s-ar putea confrunta și cu masive pene de curent, din cauza faptului că țara traversează una dintre cele mai grave secete din ultimele decenii, iar guvernul s-ar putea vedea nevoit să taie accesul la curent electric în anumite regiuni.

Două treimi din consumul de energie electrică al Braziliei este asigurat de rezervoare de apă ce alimentează generatoare hidroelectrice. Energia hidro este ieftină, dar depinde de nivelul precipitațiilor.

"Suntem feriți de riscul apariției unor pene de curent? Nu, nu complet. Ne-am putea confrunta cu așa ceva în timpul Cupei Mondiale", spune Jose Rosenblatt, director al firmei de consultanță în energie PSR, din Rio de Janeiro.

În februarie anul acesta, mai multe pene de curent intermitente au survenit în Brazilia, afectând 6 milioane de ameni din 13 state, din cauza temperaturilor record și a secetei, care a golit rezervoarele de apă ale hidrocentralelor. Oficialii guvernamentali brazilieni au susținut că penele au fost cauzate de creșterea masivă a consumului de aer condiționat din locuințe.

An electoral

Ulterior, agenția de reglementare în energie din Brazilia a recomandat reducerea consumului de curent în cele mai populate regiuni ale țării, propunând chiar raționalizarea acestuia, la un nivel cu 5-6% sub media normală de consum, pentru a preveni reducerea stocurilor de apă din rezervoare la niveluri critice, de sub 10% din capacitatea acestora.

Până în prezent, președintele Braziliei, Dilma Rousseff, a insistat că nu va fi nevoie de raționalizarea consumului de energie electrică și că nu vor exista întreruperi de alimentare. O astfel de măsură, de raționalizare a alimentării cu curent electric, ar fi o grea lovitură politică pentru ea, Rouseff vrând să candideze pentru un nou mandat la alegerile programate în octombrie.

"După estimările noastre, sunt 46% șanse ca rezervoarele să atingă nivelul critic de sub 10% din capacitate la finalul lunii noiembrie sau mai devreme, dar nu mult mai devreme. Depinde cât va mai dura seceta", explică analistul Rosenblatt.

În cazul unor pene de curent survenite în timpul Cupei Mondiale, cele 12 stadioane pe care se vor desfășura meciuri vor continua, teoretic, să fie alimentate cu energie de la generatoarele lor autonome de back-up, însă orașele, drumurile, hotelurile și transportul public vor rămâne fără curent. Reglementările FIFA cer ca generatoarele de back-up ale stadioanelor care găzduiesc meciuri de la Cupa Mondială să poată asigura alimentarea cu energie a acestora timp de cel puțin 3 ore.

Consumatori sacrificați de dragul FIFA

"Nu e exclus să avem pene de curent. De obicei, în Brazilia, în timpul meciurilor de la Cupa Mondială, cererea de energie crește enorm, pentru că toată lumea e acasă și se uită la fotbal", spune Ildo Luis Sauner, director la Institutul pentru Energie și Mediu al Universității din Sao Paulo.

Brazilia încearcă să economisească cât poate apa din rezervoarele hidrocentralelor majorând importurile de gaze naturale lichefiate. În februarie și martie, importurile au crescut cu 95%, respectiv 76%, față de nivelurile din lunile corespunzătoare de anul trecut. În prezent, toate centralele electrice pe bază de combustibili fosili ale Braziliei funcționează la capacitate maximă, ceea ce este "destul de neobișnuit", arată Sauer.

În cazul în care cererea se va dovedi prea mare față de cât poate suporta rețeaua electrică națională, operatorul rețelei va fi nevoit să decidă în ce regiuni ale țării să oprească alimentarea cu curent, pentru a preveni colapsul total al sistemului.

"Vor tăia curentul în acele regiuni care nu au legătură cu Cupa Mondială. Cel mai probabil în regiuni îndepărtate, nu în capitalele statelor. Pot chiar să deconecteze de la rețea zone întregi din mai multe state", este de părere Sauer.

Vrabia britanică mălai mondial visează

În Marea Britanie, secretarul pentru Energie Ed Davey a declarat că operatorul rețelei electrice a țării a dat asigurări că nu există nici un pericol de întrerupere a curentului în cazul în care selecționata Angliei va câștiga Cupa Mondială, întrucât sistemul dispune de suficientă capacitate de rezervă pentru a face unei creșteri masive pe termen scurt a consumului.

Dacă echipa antrenată de Roy Hodgson va câștiga trofeul, posibilitate față de care casele de pariuri se arată sceptice, oferind o cotă de 25-1 pentru această opțiune, operatorul de rețea a calculat că cererea de curent electric ar putea-o depăși pe cea consemnată în timpul nunților din familia regală și ar putea-o egala pe cea de la eclipsa de soare din 1999, când saltul în consum a echivalat cu pornirea simultană a 1,3 milioane de fierbătoare de ceai.

Pe de altă parte, Ed Davey a avertizat că, iarna aceasta și cea următoare, guvernul de la Londra ar putea fi nevoit să ia măsuri extraordinare de urgență pentru a evita blackout-urile, cum ar fi introducerea unui program prin care agenții economici vor fi plătiți din bani publici pentru a-și întrerupe consumul în perioadele de vârf de sarcină, cu cerere maximă de energie, pentru a nu lăsa locuințele populației fără lumină și căldură.

Utilizarea intensă a televizoarelor în timpul meciurilor de la Cupa Mondială survine oricum pe fondul unui vârf de cerere, dat fiind că partidele au loc seara, când funcționează și becurile și alte aparate electrocasnice, precum cele pentru gătit.

"Vă imaginați ce s-ar întâmpla dacă, într-un moment cheie, cum ar fi acela când Anglia ar conduce Brazilia cu 3-0 pe un final de repriză, ar avea loc o pană de curent în toată țara? Pentru că ar fi cel mai mare vârf de sarcină imaginabil. Pot însă să vă anunț că cei de la operatorul de transport și sistem m-au asigurat că pot face față unei asemenea majorări a cererii de energie, întrucât Marea Britanie dispune de suficientă capacitate de generare, chiar dacă echipa națională a Angliei va trece de grupe și mai departe, spre istorie", a declarat Davey, la o conferință despre energie organizată de The Economist.

Producător de aluminiu, tăiat de la curent pentru Cupa Mondială

În schimb, în Ghana, autoritățile de stat au decis majorarea producției de energie în timpul meciurilor echipei naționale a țării de la Cupa Mondială și au cerut celui mai mare producător național de aluminiu, Volta Aluminium Co., să-și reducă consumul, pentru ca întreruperile programate ale alimentării cu curent a populației să nu survină și în timpul meciurilor jucate de selecționata ghaneză.

În plus, s-a ajuns la un acord cu statul vecin, Coasta de Fildeș, pentru ca acesta să furnizeze Ghanei, contra cost, bineînțeles, un surplus de 50 MW de energie în timpul meciurilor respective, potrivit Comisiei de Reglementare a Serviciilor de Utilități Publice din Ghana. Echipa africană debutează pe 16 iunie la Cupa Mondială, contra selecționatei Statelor Unite.

"Aceste planuri au fost puse la punct pentru ca consumatorii să poată urmări partidele de la Cupa Mondială fără să fie afectați din cauza întreruperilor de curent. Cu această limitare, întreruperile programate ale alimentării cu energie vor continua", se arată într-o declarație a Comisiei.

Cel mai probabil, Ghana va fi nevoită să raționalizeze consumul de energie electrică în primul trimestru al anului viitor întrucât nu are cu ce să înlocuiască producția centralelor pe combustibili fosili care urmează să fie închise temporar pentru reparații și revizii, potrivit Volta River Authority, administratorul hidrocentralelor țării, care furnizează 80% din necesarul de energie al Ghanei. Consumul a fost raționalizat chiar luna aceasta, ca urmare a unei penurii de gaze naturale și a secetei, care a redus nivelul stocurilor de apă din rezervoarele hidrocentralelor.

Populism alimentat cu tiparnița inflaționistă

"Fotbalul este marea pasiune a țării. Ghana este Brazilia Africii. Nu e de mirare că guvernul face cheltuieli suplimentare pentru a asigura curentul electric necesar în acest moment extrem de important pentru națiunea noastră", spune Kudjoe Fianoo, membru al Comitetului Executiv al Federației de Fotbal din Ghana.

Ghana, țară cu 24 de milioane de locuitori, produce anual circa 2.000 MW de electricitate, sub necesarul său de 2.800 MW, potrivit Volta River Authority.

"Toate acestea reprezintă măsuri populiste, în condițiile în care sectorul energetic ghanez are nevoie de reforme fundamentale. Populația e tot mai nemulțumită din cauza inflației și a majorării costului vieții", spune Shilan Shah, economist la Capital Economics, în Londra.

Cel mai probabil, Ghana va consemna deficit bugetar pentru al treilea an la rând în 2014, din cauza majorării salariilor în sectorul public și a deprecierii monedei naționale, care a determinat scumpirea importurilor, potrivit Fitch Ratings. Banca centrală a anunțat recent că a finanțat direct bugetul public în primul trimestru al anului, prin emisiune de monedă. Prețurile de consum au crescut în Ghana cu 14,8% în mai, comparativ cu luna anterioară.

"Guvernul vrea ca oamenii să aibă curent electric ca să se poată uita la meciuri, fără să se gândească la costurile acestei acțiuni, care vor încărca și mai mult deficitul, pentru că nu au fost bugetate de la începutul anului", arată Yvonne Mhango, economist la Renaissance Capital din Johannesburg.

Nigerienii și haitienii se roagă să nu pice curentul

Și iubitorii de fotbal din Nigeria speră ca monopolul energetic național să ia măsurile necesare pentru ca penele de curent, o rutină în această țară, să nu afecteze urmărirea la televizor a meciurilor selecționatei Nigeriei la Cupa Mondială. Unii susțin chiar că numărul de infracțiuni și de conflicte violente scade în timpul desfășurării acestor evenimente sportive.

În Haiti, Directoratul General pentru Electricitate al țării a făcut apel la consumatori ca, pe durata partidelor de la Cupa Mondială, să stingă toate becurile și să scoată din priză toate aparatele electrocasnice cu consum mare de energie, inclusiv instalațiile de aer condiționat, pentru a se evita, pe cât posibil, apariția de pene de curent în timpul partidelor.

"În plus, facem apel la încetarea practicii branșărilor ilegale la rețea, care riscă să întrerupă total alimentarea cu curent în zonele respective, privându-i pe consumatorii onești de bucuria de a urmări meciurile. De asemenea, facem apel la cei cu restanțe la plata facturilor să își achite datoriile", se spune într-un anunț al Directoratului.

Generatoare de backup pentru meciuri

În India, care păstrează încă amintirea unor blackout-uri catastrofale pe scară largă survenite în 2012, în urma cărora 600 de milioane de oameni au rămas pe întuneric, în capitala New Delhi, temperaturile sunt la cel mai ridicat nivel din ultimii 60 de ani, ceea ce a făcut să crească dramatic gradul de utilizare al aparatelor de aer condiționat. Ca urmare, rețeaua electrică a metropolei dă semne că e pe cale să cedeze.

În consecință, autoritățile au decis să întrerupă furnizarea de curent pentru magazinele și localurile care țin deschis seara târziu și noaptea, să întrerupă timp de o oră zilnic alimentarea cu energie a birourilor administrației publice și să închidă lămpile de stradă cu halogen pe timpul nopții.

Măsura afectează restaurantele și barurile care țin deschis până târziu pentru a putea da clienților posibilitatea de a urmări la televior meciurile de la Cupa Mondială, dimineața foarte devreme. Proprietarii acestora caută acum disperați alternative de alimentare cu curent, pentru a putea ține televizoarele deschise și a putea servi bere rece.

"Este o decizie foarte proastă, care ne pune mari probleme. Ne așteptăm să avem peste 200 de clienți la meciul inaugural de la Cupa Mondială. Vom fi nevoiți să folosim generatoare de backup, cu costuri suplimentare, timp de o lună, cât durează competiția", spune Narinder Jardsari, manager la Underdogs Sports Bar, local aflat într-un mall din New Delhi.

Bulgaria continuă războiul cu distribuitorii străini de electricitate, susținând că aceștia au comis aproape 2.700 de ilegalități din 2008 încoace

Category: Productie si Distributie
Creat în Monday, 26 May 2014 12:20

Bulgaria proteste preturi electricitateAutoritatea de reglementare în energie din Bulgaria a anunțat că intenționează să-i sancționeze cu amenzi pe distribuitorii de electricitate cu capital străin CEZ, Energo-Pro și EVN, după ce a constatat că acestea ar fi comis 2.690 de ilegalități din 2008 încoace..

Amenzile, care ar putea totaliza cel puțin 50 de milioane de leva (35 de milioane de dolari), reprezintă o nouă lovitură dată firmelor de electricitate și transmit un semnal negativ puternic investitorilor, relatează Reuters.

Organismul de reglementare a anunțat că, după un audit minuțios de cinci ani, intenționează să impună o amendă cuprinsă între 20.000 de leva (14.000 de dolari) și un milion de leva pentru fiecare din deficiențe, în termen de 15 zile.

„Am constatat, printre altele, comisioane nejusificate și cheltuieli neîntemeiate pentru servicii de consultanță”, a declarat Boyan Boev, președintele organismului de reglementare. „Excepțiile s-au transformat într-un obicei prost pentru cele trei companii de distribuție a electricității”, a detaliat el.

Se vorbește și despre revocarea licențelor

În replică, cehii de la CEZ și Energo-Pro au transmis, în declarații separate, că ei operează în conformitate cu reglementările bulgare și europene, dar că vor studia concluziile auditului cu atenție și vor lua măsuri pentru a garanta interesele consumatorilor și acționarilor lor.

Austriecii de la EVN ar urma să atace orice sancțiuni în instanță, a spus Joerg Zolfellner, CEO al unității din Bulgaria, într-o conferință de presă, în care a adăugat că auditul a fost efectuat într-un mod haotic, neprofesionist și părtinitor.

Organismul de reglementare a demarat deja un proces care ar putea duce la revocarea licențelor celor trei companii, din cauza unei dispute privind plățile dintre ele și furnizorul național de electricitate, NEK.

Dar autoritatea a anunțat că mai întâi se va ocupa de amenzi, înainte să ia o decizie în privința licențelor, amânând propriu-zis hotărârea până după data de 25 mai, când au loc alegerile pentru Parlamentul European, care sunt văzute drept un test pentru popularitatea guvernului condus de socialiști.

Facturile mari la electricitate sunt un subiect sensibil din punct de vedere politic pentru cea mai săracă țară a Uniunii Europene, iar protestele pe această temă au răsturnat guvernul anterior în luna februarie a anului trecut.

Alte nereguli

Recent, Consiliul Concurenței din Bulgaria a acuzat cele trei firme de încălcarea reglementărilor din domeniul concurenței, prin stabilirea unor prețuri nerezonabil de mari pentru furnizorii din domeniul telecomunicațiilor pentru a accesa rețelele lor de curent electric.

Cele trei firme sunt acuzate de organismul de reglementare din energie că au furnizat rapoarte false privitoare la încasările lor, care ar fi fost cu milioane de leva mai mari decât cele transmise oficial, scrie presa bulgară.

Reprezentanții organismului de reglementare au anunțat că vor transmite rezultatele auditului către Agenția Națională Fiscală (National Revenue Agency), Agenția pentru Integrarea Financiară a Statului (Agency for State Financial Integration) și personal premierului, transmite Novinite.

Potrivit lui Boyan Boev, cheltuielile celor trei companii de distribuție au fost cu 818 milioane de leva mai mici decât cele raportate. „Pierderile tehnice” declarate de cei trei distrubuitori, pe de altă parte, au fost mai mici decât cele estimate.

Boyan Boev susține că EVN, CEZ și Energo-Pro au ocolit legislația bulgară privind achizițiile publice folosind companii afiliate pentru a le furniza bunuri și servicii, scoțând astfel sume consistente de bani din Bulgaria. „Lipsa calității serviciilor” se numără de asemenea printre nereguli, a spus Boev.

Majorarea accizelor a scumpit combustibilii cu peste 3% în aprilie, curentul electric și gazele s-au ieftinit

Category: Preturi Motorina
Creat în Monday, 12 May 2014 14:52

accizaMajorarea accizelor a scumpit combustibilii cu 3,6% în aprilie comparativ cu martie, în timp ce energia electrică s-a ieftinit luna trecută cu aproape 1%, iar gazele – cu 0,85%.

Ca urmare a majorării accizelor de la 1 aprilie, combustibilii s-au scumpit cu 3,6% luna trecută, față de martie, iar de la începutul anului scumpirea a fost de 4,85%, potrivit Institutului Național de Statistică (INS). Lunar, prețul la combustibili s-a majorat cu 1,12% în ianuarie, 0,49% în februarie și 0,03% în martie.

Combustibilii se vor scumpi, anul acesta, cu 5,4%, mai mult decât dublu față de cât se estima inițial, ca urmare a majorării și modificării algoritmului de calcul al accizelor, și vor contribui cu 0,5 puncte procentuale la rata anuală a inflației pe 2014, prognozată de Banca Națională a României la 3,5%, estima BNR în ultimul său raport asupra inflației, dat publicității în februarie.

De altfel, BNR a majorat prognoza de inflaţie pentru finalul acestui an chiar cu 0,5 puncte procentuale în februarie 2014, de la estimarea de 3% făcută în noiembrie 2013 la 3,5%.

"Rata anuală a inflaţiei combustibililor se va înscrie pe un trend ascendent în prima parte a intervalului de proiecţie, atingând nivelul de 5,4% la sfârşitul anului curent (revizuit în sus cu 3,2 puncte procentuale), pe fondul modificării regimului fiscal privitor la accize", se afirmă în raportul BNR asupra inflației.

Curent și gaze mai ieftine

În schimb, energia electrică s-a ieftinit cu aproape 1% (0,98%) în aprilie față de martie, ceea ce a făcut ca, în comparație cu începutul anului, curentul electric să fie mai ieftin cu 0,13%, compensându-se scumpirea lunară de 0,86% din ianuarie. În februarie și martie, prețul energiei electrice a stagnat.

Pe 28 martie a intrat în vigoare o hotărâre de Guvern prin care cantitatea totală de energie electrică din surse regenerabile subvenționată prin sistemul certificatelor verzi, ca procent din consumul total final brut de energie, este înghețată anul acesta la nivelul efectiv realizat în 2013, de 11,1%, prin excepție de la legislația în vigoare, care prevede o majorare la 15% în 2014. Scopul măsurii a fost, potrivit Guvernului, evitarea dublării ponderii certificatelor verzi în facturile consumatorilor, de la 35 lei/MWh la circa 61 lei/MWh.

În aprilie față de martie, gazele naturale s-au ieftinit cu 0,85%. De la începutul anului, gazele s-au scumpit cu doar 0,30%. Lunar, doar în ianuarie s-a consemnat o majorare a prețului la gaze, cu 1,17%, în următoarele două luni prețul acestora stagnând.

Ieftinirea cumulată din aprilie se datorează reducerilor de prețuri de care au beneficiat consumatorii industriali de pe piața liberă, majoritari ca pondere în totalul consumului, reduceri care au compensat majorarea cu 2% a prețului reglementat pentru consumatorii casnici și cu 5% pentru cei industriali.

Reducerile de prețuri de pe piața liberă au survenit ca urmare a reducerii consumului și a modificării formulei de calcul a bazei de impunere a impozitului de 60% impus pe veniturile suplimentare obținute de producătorii de gaze ca urmare a creșterii gradului de aliniere a prețurilor românești la gaze la cele din UE. Formula a fost modificată astfel încât să țină cont de prețurile efective rezultate din tranzacțiile dintre vânzători și cumpărători și nu de cel reglementat impus de stat, mai mare în actualele condiții economice.

Per total, scumpire de doar 0,05%

Prețul energiei termice a stagnat în aprilie față de martie, iar de la începutul anului s-a consemnat o scumpire de 0,24%. Lunar, încălzirea s-a scumpit cu 0,21% în ianuarie și cu 0,03% în martie, stagnând ca preț în februarie.

Contribuția pentru cogenerare de înaltă eficiență a fost redusă, de la 1 ianuarie 2014, cu 20,43%, de la 0,02310 lei/kWh la 0,01838 lei/kWh, potrivit unui Ordin al Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE), publicat în Monitorul Oficial pe 30 decembrie 2013.

Ponderea contribuției pentru cogenerare în totalul facturii de curent a consumatorilor casnici se cifra anul trecut la circa 4% -5%.

Cumulat, grupa energie electrică, gaze și încălzire centrală a cunoscut o ieftinire de 0,83% în aprilie față de martie, iar față de începutul anului s-a consemnat o scumpire cu doar 0,05%. Lunar, grupa s-a scumpit cu 0,89% în ianuarie și a stagnat ca preț în următoarele două luni.

Statul domină în continuare topul restanțierilor la achiziția de certificate verzi pentru subvenționarea energiei regenerabile

Category: Contabilitate si Fiscalitate
Creat în Tuesday, 15 April 2014 22:40

Romag Termo IIRegia Autonomă pentru Activități Nucleare (RAAN), controlată de statul român prin Departamentul pentru Energie, domină autoritar, pentru al doilea an consecutiv, topul agenților economici care nu și-au îndeplinit obligațiile de achiziție de certificate verzi destinate subvenționării producătorilor de energie din surse regenerabile, potrivit datelor Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE).

Astfel, RAAN se află în fruntea listei companiilor care nu și-au îndeplinit cota obligatorie de achiziție de certificate verzi pentru anul 2013, cu o restanță de achiziție de 44.430 de certificate verzi.

La un preț mediu pe 2013 al certificatului verde de circa 190 lei/certificat, restanța financiară a RAAB s-ar cifra la circa 8,44 milioane lei.

Problema este că, potrivit legislației în vigoare, restanțierii sunt obligaţi să achite la Administraţia Fondului pentru Mediu (AFM) contravaloarea certificatelor verzi neachiziţionate la valoarea penalizatoare de 528,17 lei/certificat, in termenul de 10 zile de la data primirii înștiințărilor de plată emise de AFM.

Asta înseamnă că RAAN va avea de plătit la AFM suma de 23,46 milioane lei pentru certificatele verzi neachiziționate pentru 2013.

Termocentrala Romag Termo din Drobeta Turnu Severnin, sucursală a RAAN, a fost cel mai mare restanțier la achiziția obligatorie de certificate verzi pe anul 2012, cu o restanță de achiziție de 26.101 de astfel de certificate. Valoarea penalizatoare a certificatelor verzi pentru cei care nu și-au îndeplinit cota obligatorie de achiziție pentru 2012 a fost de 496,61 lei/certificat, astfel încât RAAN a fost obligată la plata a aproape 13 milioane lei către AFM.

Nume de top în... topul restanțierilor

Pe locul 2 în topul restanțierilor pe 2013 s-a clasat furnizorul și traderul de energie Ennet Group SRL al lui Dan Moraru, fost consilier la Cotroceni în mandatele de președinte ale lui Ion Iliescu, cu o restanță de achiziție de 4.840 de certificate verzi, în valoare de 919.600 lei, la care ar reveni o sumă de plată penalizatoare de circa 2,55 milioane lei.

Locul 3 este ocupat de producătorul de materiale de construcții Holcim Romania SA, cu o restanță de 3.671 de certificate verzi (697.490 lei, sumă penalizatoare 1,93 milioane lei).

Pe 4 se află dezvoltatorul imobiliar italian Nusco Imobiliara SRL, cu o restanță de 1.657 de certificate verzi (314.830 lei, 875.000 lei).

Alți restanțieri sunt Aqualand Deva SRL (584 de certificate verzi), Rott Energy SRL (206), Compania de Utilități Publice SA Focșani (183), Administrația Națională Apele Române (87) sau Interagro SRL Zimnicea (18).

În total, obligațiile neonorate de achiziție pentru 2013 se ridică la 55.731 de certificate verzi, în valoare de 10,06 milioane lei, suma penalizatoare totală fiind de 29,43 milioane lei.

De anul trecut, restanțele la certificate verzi nu mai sunt incluse în facturi

Prin OUG 57/2013, intrată în vigoare de la 1 iulie anul trecut, Guvernul a decis ca valoarea cantităților de certificate verzi pe care furnizorii și producătorii de energie au obligația de a le achiziționa, ca formă de subvenționare a energiei regenerabile, dar omit să o facă, să nu mai fie inclusă în facturile de curent electric ale consumatorilor finali, așa cum se întâmpla până atunci.

Astfel, Guvernul a introdus, prin OUG, la art. 8 din Legea 220/2008 pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei din surse regenerabile de energie, următorul alineat: „Contravaloarea certificatelor verzi neachiziționate, datorată potrivit prevederilor art. 12 alin. (2), nu poate fi inclusă în factura către consumatorul final”.

Este vorba despre furnizorii și producătorii de energie care au obligația de a achiziționa certificate verzi de la producătorii de energie regenerabilă, dar care nu își îndeplinesc integral cota anuală sau trimestrială obligatorie de achiziție.

Potrivit legii, dezvoltatorii de unități de energie regenerabilă care nu reușesc să vândă pe piață toate certificatele verzi care le sunt alocate pentru producția realizată sunt susținuți de către un „fond de garantare a funcționării pieței de certificate verzi”, administrat de OPCOM. Acest fond cumpără de la unitățile de energie regenerabilă certificatele verzi nevândute de către acestea companiilor energetice care au obligația de a le achiziționa, la un preţ cel puţin egal cu preţul minim legal al certificatelor verzi.

Turcul plătește (a se citi "consumatorul român")

Ulterior, companiille energetice care nu și-au îndeplinit cotele obligatorii de achiziție de certificate verzi sunt obligate să plătească, în anul următor, contravaloarea certificatelor verzi neachiziţionate Administraţiei Fondului pentru Mediu, la o valoare penalizatoare.

Până în prezent, valoarea acestor certificate verzi neachiziționate de către companiile care aveau obligația de a o face era inclusă în facturile de electricitate. Asta pentru că, potrivit legii,în factura de energie electrică transmisă consumatorilor finali, valoarea certificatelor verzi, facturată separat, reprezintă produsul dintre valoarea cotei anuale obligatorii de achiziţie de certificate verzi, cantitatea de energie electrică facturată şi preţul mediu ponderat al certificatelor verzi tranzacţionate pe piaţa centralizată a certificatelor verzi.

Cu alte cuvinte, se ținea cont de cota anuală obligatorie nominală de achiziție de certificater verzi, nu de gradul real de îndeplinire a acestei cote. În acest fel, până la modificarea legii prin OUG anul trecut, consumatorii finali de energie electrică subvenționau, practic, în avans, obligațiile de cumpărare de certificate verzi ale furnizorilor și producătorilor de energie.

Lucrurile se precipită la RAAN

Grupul de firme Confort, controlat de omul de afaceri Georgică Cornu, susţine că are de recuperat creanţe în valoare totală de 850 de milioane de lei de la Regia Autonomă pentru Activităţi Nucleare (RAAN) şi a primit drept de vot la masa credală, deşi această creanţă nu este recunoscută de Departamentul pentru Energie, a declarat, marţi, ministrul de resort, Răzvan Nicolescu, într-o conferinţă de presă.

"Cer public administratorului judiciar al RAAN, casei de insolvenţă Tudor şi Asociaţii, să respecte legea şi să manifeste un tratament corect faţă de statul român. Considerăm că este ilegală acceptarea la masa credală, chiar cu titlu provizoriu, însă cu drept de vot, a unor creanţe ale firmelor din grupul Confort, controlat de domnul deja celebru Georgică Cornu, creanţe în valoare de aproape 850 de milioane de lei. Cerem noului administrator special şi administratorului judiciar să întreprindă toate demersurile pentru intrarea rapidă în legalitate. Nu poţi să ai creanţe cu titlu provizoriu, dar şi drept de vot în acelaşi timp. Este ilegal", a subliniat ministrul delegat pentru Energie.

La finele lunii martie, omul de afaceri Georgică Cornu, preşedintele Camerei de Comerţ, Industrie şi Agricultură (CCIA) Timiş, supranumit şi "regele asfaltului din Banat", a fost reţinut pentru 24 de ore, fiind acuzat de evaziune fiscală cu prejudiciu de circa 61 de milioane de lei. Deşi procurorii au cerut arestarea sa pentru 29 de zile, magistraţii Tribunalului Timiş au decis cercetarea în libertate.

În martie anul trecut, ministrul delegat pentru Energie de atunci, Constantin Niță, declara că la RAAN s-a făcut o investiție foarte păguboasă, pentru respectarea normelor de mediu impuse de UE.

 

Ministrul s-a referit la licitaţia de construire a unei instalaţii de evacuare a zgurii şi cenuşii în şlam dens, pe platforma Romag Termo, lucrare care a fost câştigată şi începută în 2009 de societatea Confort SA, firmă deţinută de omul de afaceri Georgică Cornu, şi al cărei preţ s-a dublat între timp, deşi nu a fost terminată.

„Pentru instalaţia de şlam, este inacceptabil să porneşti de la 172 de milioane de lei fără TVA şi să ajungi la 340 de milioane de lei. Şi cu toate acestea nu este finalizată, ne mai trebuie şase milioane de euro ca să fie gata. Societatea care a câştigat contractul este în insolvenţă şi trebuie suplimentată finanţarea pentru terminarea lucrării. A doua zi după ce a câştigat contractul, s-a făcut un act adiţional. Când a câştigat contractul, a doua zi s-a făcut un act adiţional. Este ceva de neimaginat. Adică ai câştigat licitaţia, l-ai dat afară pe ăla care avea un preţ mai mare, dar poate era profesionist, l-ai adus pe ăsta cu un preţ mai mic şi imediat, a doua zi, ai făcut un act adiţional. Şi după aia încă nouă acte adiţionale în care n-ai mai spus când e gata, când e finalizarea”, afirma Niţă, adăugând că acest caz a fost sesizat Parchetului.

Nicolescu cere discuție în CSAT

 

Totodată, Nicolescu a mai spus că instituţia pe care o reprezintă este de acord cu transferul unei mine de lignit către administraţia locală din Drobeta Turnu-Severin, pentru a asigura materia primă necesară producţiei de agent termic.

"Cer, de asemenea, administraţiei locale din Drobeta Turnu-Severin să se implice pentru găsirea unor soluţii pentru asigurarea combustibilului primar necesar asigurării agentului termic pentru oraş. Departamentul pentru Energie este dispus să susţină cedarea minei de la Husnicioara de către Complexul Energetic Oltenia către administraţia locală din Turnu-Severin, dacă toţi ceilalţi acţionari sunt de acord, mă refer în special la Fondul Proprietatea", a adăugat Nicolescu.

În plus, el a cerut luarea unei decizii în CSAT cu privire la viitorul RAAN, având în vedere faptul că aceasta este o societate de interes strategic.

Anterior, în aceeaşi conferinţă, Nicolescu a anunţat că l-a demis pe administratorul special al Regiei Autonome pentru Activităţi Nucleare (RAAN), Dănuţ Andruşcă, din cauza situaţiei din ce în ce mai grave în care se află compania, şi l-a numit în locul său pe Viorel Marian, fost director al Termoelectrica.

RAAN se află în insolvenţă din septembrie 2013.

Blocaj financiar în lanț

La momentul intrării în insolvenţă, nivelul total al datoriilor era de 680 de milioane de lei, iar în perioada insolvenţei s-au mai acumulat datorii suplimentare de 70 de milioane de lei la cele deja existente înainte de insolvenţă, în condiţiile în care cifra de afaceri a companiei a fost de 400 de milioane de lei, a explicat Nicolescu.

"Am început o analiză pe care am derulat-o de la preluarea mandatului (cu privire la situaţia RAAN - n.r.) şi astăzi prezint un set de măsuri pe care intenţionăm să le implementăm. În primul rând, am luat decizia de a-l demite pe administratorul special al RAAN, domnul Andruşca Dănuţ. Mi se pare profund imoral, având în vedere situaţia societăţii şi performanţele, între ghilimele, din anul 2013, să ai un venit lunar net de aproximativ 20.000 de lei", a susţinut ministrul.

El a adăugat că l-a numit în locul său pe Viorel Marian, un fost manager în companii de stat, cu foarte multă experienţă în sectorul energetic.

"Am luat decizia astăzi de a-l numi în funcţia de administrator special pe domnul Viorel Marian, un om cu foarte multă experienţă în domeniul energetic, care a deţinut funcţii de conducere în mai multe societăţi de stat, inclusiv în Termoelectrica", a arătat Nicolescu.

Ministrul a mai spus că una dintre cele mai afectate societăţi din cauza situaţiei RAAN este Complexul Energetic Oltenia, care are de recuperat 270 de milioane de lei, din care 230 de milioane de lei dinainte de insolvenţă şi 40 de milioane de lei datorii acumulate în perioada insolvenţei RAAN.

RAAN este o regie naţională de interes strategic, înfiinţată în 1998, având ca obiect principal de activitatea producerea apei grele şi a produselor conexe. Totodată, RAAN produce energie termică pentru uz propriu şi pentru alimentarea consumatorilor casnici şi industriali din municipiul Drobeta Turnu-Severin.

 

Divizare parțială și probleme de mediu

Anul trecut, Guvernul a decis divizarea parțială a Regiei Autonome pentru Activități Nucleare (RAAN), prin separarea activităţilor de cercetare, dezvoltare, inginerie tehnologică şi suport tehnic pentru energetica nucleară de cele de producție de apă grea și energie termică, divizarea făcându-se prin înființarea unei noi structuri, denumite Regia Autonomă Tehnologii pentru Energia Nucleară (RATEN). Scopul a fost asigurarea continuității finanțării operațiunilor de care depinde securitatea nucleară a României, în condițiile în care RAAN are conturile blocate din cauza datoriilor acumulate.

Prin OUG, Guvernul a decis ca veniturile și cheltuielile aferente activităților legate de securitatea nucleară să fie transferate din bugetul RAAN în cel al regiei nou-înființate, RATEN, datoriile de plătit urmând să rămână în sarcina RAAN.

În august 2013, România a intrat în procedura de infringement din cauza emisiilor de gaze de la termocentrala Romag Termo a RAAN. RAAN trebuie să transmită Comisiei Europene, până pe 30 aprilie anul trecut, certificatele CO2 pe care le-a primit în 2007 de la UE, în scopul tranzacţionării lor la bursă până în 2013, pentru rezolvarea, cu banii astfel obţinuţi, a problemelor de mediu de la platforma Romag Termo.

Conducerea RAAN de atunci declara însă, anterior, că banii obținuți din vânzarea a 650.000 de astfel de certificate au fost folosiţi pentru necesităţile Regiei şi nu pentru retehnologizarea electrofiltrelor.

"Din cauza finanţării insuficiente a apei grele la Regie, ne-am ajutat de aceste certificate. Prin vânzarea lor am făcut rost de bani ca să acoperim anumite materii prime şi utilităţi pentru funcţionarea Regiei, pentru a asigura salariile angajaţilor. Ele s-au vândut, în principiu, în acea perioadă, destul de bine, la 16 euro bucata, acum valorează în jur de trei euro, în scădere chiar, dar nu avem posibilitatea să le cumpărăm din banii noştri acum, şi pe 30 aprilie se trage linie", explica directorul general al RAAN.

 

 

32 de parlamentari PSD vor să interzică facturarea pierderilor din rețele către consumatori, încasările în avans, recalculările și taxele de rezervare

Category: Preturi Utilitati
Creat în Monday, 07 April 2014 08:21

PSD distribuitori energie32 de senatori și deputați PSD au elaborat un proiect de lege potrivit căruia furnizorilor de energie electrică și termică li se interzice facturarea către consumatori a pierderilor din rețelele de furnizare, încasările în avans, recalculările și taxele de rezervare, consumatorii urmând să achite exclusiv cantitatea de energie consumată, atestată de contoarele funcționale, autorizate metrologic.

Proiectul de lege a fost depus la Senat la jumătatea lunii februarie și a fost deja avizat de către Consiliul Legislativ.

"(...) populația este nevoită să suporte pretențiile stabilite în mod unilateral de către furnizorii de energie, iar posibilitățile de îndreptare și restabilire a echilibrului în acest parteneriat comercial sunt foarte greu de realizat, instanța de judecată fiind singura care poate să restabilească egalitatea părților, dar în termen foarte îndelungat și presupunând o cheltuială în plus pentru populație, precum și riscul de a nu mai beneficia de căldură și curent electric. (...) Prezentul proiect de lege restabilește echilibrul dintre părți, având ca unic punct de referință contorul, care este autorizat și în bună stare de funcționare. Astfel, populația trebuie să plătească doar consumul ce este afișat de către instrumentul de măsură", se arată în expunerea de motive a proiectului de lege.

Se interzic facturările anticipate și recalculările

Proiectul stipulează că contravaloarea serviciilor preconizate de către furnizorul de energie sau termică nu poate fi facturată anticipat către utilizatorii casnici, pe lângă abonamentul lunar aferent serviciilor contractate.

"Încasarea în avans a unor sume, pe baza unor calcule unilaterale efectuate de către furnizorii de energie, reprezintă un credit-client pe care aceștia îl fac și pe care populația, în mod arbitrar, trebuie să îl suporte", se spune în expunerea de motive.

De asemenea, în proiectul de lege se prevede că este interzisă recalcularea valorii serviciilor furnizate către populație de către furnizorul de energie, în contextul în care utilizatorul casnic deține un contor funcțional autorizat metrologic, ce are drept scop contorizarea cantității de energie pe care acesta o consumă.

"Un alt aspect care dezechilibrează în mod flagrant relațiile comerciale dintre populație și furnizorii de energie sunt recalculările ulterioare, având diverse explicații, dar fără a se ține cont de faptul că ambii parteneri recunosc în mod concret existența unui contor și veridicitatea datelor exprimate de acesta", explică inițiatorii proiectului de lege, în expunerea de motive a acestuia.

Nu se vor mai plăti pierderi și taxe de rezervare

În plus, proiectul prevede că utilizatorul casnic de energie electrică sau termică nu va plăti pierderile de energie electrică sau termică din rețeaua de furnizare sau orice alte pierderi care există până la intrarea rețelei în contor.

Pe lângă asta, este interzisă facturarea consumului în altă unitate de măsură decât cea menționată pe contorul instalat la utilizatorul casnic.

"Un alt aspect care se interzice prin prezentul proiect de lege este reprezentat de eventualele taxe de rezervare, care nu se justifică atât timp cât există un contract între populație și furnizor, care atestă viitorul relațiilor dintre cele două părți", se menționează în expunerea de motive.

Sancțiuni

Facturarea unor sume care reprezintă pierderi sau alte costuri suplimentare necontractate de consumatorul casnic, altele decât sumele rezultate din consumul consumatorului casnic, constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 2 ani sau cu amendă de la 150.000 la 250.000 de lei.

Facturarea anticipată, recalcularea și folosirea la facturare a altor unități de măsură decât cele prevăzute de contorul instalat la consumator reprezintă contravenții și se pedepsesc cu amendă. Pentru primele două fapte, amenzile merg de la 10.000 la 100.000 de lei, iar pentru cea de-a treia – de la 100.000 la 150.000 de lei.

"Sancțiunile contravenționale sau penale se aplică persoanelor fizice sau juridice, după caz", se precizează în proiectul de lege.

Guvernul le-ar putea cere brazilienilor să-și reducă "voluntar" consumul de energie în timpul Cupei Mondiale

Category: Productie si Distributie
Creat în Wednesday, 02 April 2014 08:10

BraziliaBrazilia ar putea lansa o campanie pentru a-i încuraja pe brazilieni să folosească energia electrică mai eficient, pentru a preveni penele de curent în timpul Cupei Mondiale, guvernul susținând însă că nu va trece la măsuri directe de raționalizare a consumului de electricitate.

Ministrul pentru Minerit și Energie, Edison Lobão, a spus că guvernul crede că riscul unor pene masive de curent înainte de sezonul ploios, care începe spre finalul lunii noiembrie, este foarte scăzut, dar că, în cazul în care cantitatea de precipitații nu crește până în aprilie, lăsând fără apă hidrocentralele pe care se bazează în proporție covârșitoare sistemul energetic al țării, brazilienilor li s-ar putea cere să reducă cererea de electricitate în mod voluntar, scrie The Wall Street Journal.

Ministrul a spus că nu vor fi implementate măsuri de raționalizare a curentului electric, care ar fi o durere de cap politică pentru președintele Dilma Rousseff, care se pregătește să găzduiască Cupa Mondială în iunie și iulie și să candideze pentru un nou mandat la alegerile naționale din octombrie.

„Nu lucrăm cu ipoteza raționalizării electricității”, a declarat Lobão, pentru The Wall Street Journal. „Avem convingerea că nu va fi necesar”, a afirmat ministrul.

Spectrul lui 2001

În 2001, guvernul președintelui Fernando Henrique Cardoso a introdus întreruperile programate de curent și i-a amendat pe cetățenii care nu își reduceau consumul.

„Nu intenționăm să îi taxăm mai mult pe cei care nu economisesc energia”, a spus ministrul. „Nu vom repeta ce s-a întâmplat în 2001”, a subliniat el.

Brazilia se confruntă cu una dintre cele mai severe secete din ultimele decenii și unii analiști cred că sunt șanse mari ca electricitatea să trebuiască să fie raționalizată anul acesta, poate chiar în lunile iunie și iulie, când Brazilia va găzdui Cupa Mondială. Analiștii de la banca braziliană de investiții Brasil Plural au spus, într-un raport asupra pieței de la începutul lunii, că ei cred că raționalizarea energiei electrice nu poate fi evitată.

Aproximativ două treimi din capacitatea de generare a țării vine din hidrocentrale. Chiar dacă pot fi surse de electricitate ieftină, ele pot deveni vulnerabile pe o perioadă prelungită fără precipipații.

Generatoare autonome

Chiar dacă sunt îngrijorări cu privire la stocuri, cererea continuă să crească. Compania braziliană federală de planificare și strategie din domeniul energiei, Empresa de Pesquisa Energética, a spus că cererea de curent electric din Brazilia a fost cu 8,6% mai mare în februarie comparativ cu aceeași lună a anului trecut, din cauza temperaturilor ridicate și a numărului mare de zile lucrătoare.

Pentru a evita orice probleme în timpul meciurilor din cadrul Cupei Mondiale, guvernul a instalat câte două generatoare autonome de electricitate la fiecare dintre cele 12 stadioane care vor găzdui jocurile, a spus ministrul, adăugând că nu e niciun risc de pană de curent în timpul acestor meciuri.

Ministrul a spus că e improbabil ca cererea de curent electric să crească la niveluri de vârf în timpul Cupei Mondiale, din moment ce consumul mai mare cauzat meciuri și de afluxul de vizitatori străini ar trebui să fie echilibrat de consumul mai redus al companiilor și fabricilor, activitatea acestora urmând să fie redusă sau chiar întreruptă în zilele de meci.

Unii analiști au sugerat că guvernul ar trebui să ia măsuri mai devreme, în loc să aștepte lunile aprilie sau mai. Ministrul a spus că guvernul nu vrea să înceapă programul de eficientizare înainte ca acesta să fie absolut necesar, pentru a evita răspândirea unor temeri de pene de curent propriu-zise. A lua măsuri acum „ar putea fi înțeles ca începutul raționalizării”, a spus ministrul.

Termocentrale scumpe

Recent, guvernul a anunțat că se așteaptă să plătească aproximativ 9,3 miliarde de dolari anul acesta pentru a acoperi costul ridicat al energiei electrice generate de termocentrale, care au fost pornite pentru a compensa activitatea hidrocentralelor, afectată de secetă.

Ministrul a spus că guvernul a ales să nu crească facturile la electricitate anul acesta pentru că nu știe în prezent de câți bani în plus va fi nevoie. El a negat că ar fi vorba de o decizie politică într-un an electoral și a spus că facturile consumatorilor ar trebui să crească în 2015.

Termocentralele pot fi de șase ori mai scumpe de operat decât hidrocentralele, scrie bnamericas.

Perspectiva unui deficit de energie electrică a dus la reînnoirea apelurilor ca guvernul să își diversifice mai mult capacitatea de producție de energetie, prin încurajarea surselor regenerabile.

Guvernul vrea să înghețe cantitatea de energie regenerabilă subvenționată, pentru a evita dublarea ponderii certificatelor verzi în facturi

Category: Energie Solara/Eoliana
Creat în Tuesday, 25 March 2014 09:57

Arcelor Mittal certificate verziCantitatea totală de energie electrică din surse regenerabile subvenționată prin sistemul certificatelor verzi, ca procent din consumul total final brut de energie, va fi înghețată anul acesta la nivelul efectiv realizat în 2013, de 11,1%, prin excepție de la legislația în vigoare, care prevede o majorare la 15% în 2014. Scopul măsurii este evitarea dublării ponderii certificatelor verzi în facturile consumatorilor, de la 35 lei/MWh la circa 61 lei/MWh.

"Prin excepţie de la prevederile Legii nr. 220/2008 pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei din surse regenerabile de energie, cota de energie electrică produsă din surse regenerabile de energie care beneficiază de sistemul de promovare prin certificate verzi pentru anul 2014 se stabileşte la nivelul cotei de energie electrică produsă din surse regenerabile de energie realizată în anul anterior, 11,1% din consumul final brut de energie electrică aferent anulul 2014", se arată în nota de fundamentare a unui proiect de hotărâre de Guvern.

Legea 220/2008 prevede că, anul acesta, cota de energie electrică produsă din surse regenerabile de energie care beneficiază de sistemul de promovare prin certificate verzi ar fi trebuit majorată la 15%.

Subvențiile au dus la supraproducție

În documentul citat se arată că a avut loc o dezvoltare rapidă a sectorului de producere a energiei electrice din surse regenerabile de energie, care a depaşit aşteptările în cazul tehnologiilor cu funcţionare intermitentă, eoliană şi fotovoltaică, ajungându-se la circa 3.750 MW instalați la sfârşitul anului 2013, faţă de circa 2.530 MW prevăzuţi în Planul Național de Acțiune în Energia Regenerabilă (PNAER).

"ANRE estimează circa 6.000 MW instalaţi la sfârşitul anului 2014, faţă de circa 3.000 MW prevăzuţi în PNAER. Creşterea spectaculoasă a capacităţilor instalate a avut loc în perioada 2012-2013, mai ales în anul 2013, şi a coincis cu scăderea consumului de energie electrică din aceeaşi perioadă de timp", se spune în nota de fundamentare.

În acest fel, România și-a depășit în avans obiectivul fixat prin legislația și angajamentele europene privind ponderea energiei din surse regenerabile în consumul final brut de energie electrică, se mai menționează în document.

Povară tot mai mare pentru consumatori

Evoluţia impactului în factura consumatorului final a contribuţiei pentru energia regenerabilă, în cursul anului 2013, a fost de creştere accelerată, de la circa 30 lei/MWh la circa 53 lei/MWh. Ca urmare a măsurilor luate prin OUG nr.57/2013, prin care s-a amânat acordarea unor certificate verzi, valoarea contribuţiei în anul 2013 a scăzut la circa 35 lei/MWh, precizează Guvernul.

Conform estimărilor ANRE, impactul mediu anual al certificatelor verzi în factura consumatorului final de energie electrică, în condiţiile atingerii cotei anuale obligatorii de energie electrică din surse regenerabile susţinută, stabilită conform art. 4 alin. (4) din Lege (15% - n.r.), este de cca 61 lei/MWh în anul 2014. "Ulterior, în funcţie de evoluţia consumului final brut de energie electrică se poate ajunge la nivelul de circa 83 lei/MWh, faţă de cca 30 lei/MWh în anul 2012 şi respectiv 35 lei/MWh în prezent", se spune în nota de fundamentare.

"(...) plecand de la nevoia păstrării unui echilibru între susţinerea investiţilor în sectorul producerii energiei electrice din surse regenerabile de energie, siguranţa sistemului energetic național şi suportabilitatea consumatorului final din România (populaţie şi economie), se impune luarea măsurii de stabilire a cotei anuale obligatorii de energie electrică susţinută prin sistemul de promovare, în funcţie de gradul de realizare a obiectivului naţional şi impactul la consumatorul final, la o valoare cel mult egală cu valoarea efectiv realizată în anul 2013, respectiv 11,1 % din consumul final brut de energie electrică", afirmă Guvernul.

Industriile energointensive au de suferit

Executivul mai arată că impactul creşterii necontrolate pe termen scurt a preţului energiei electrice cu circa 30 lei MWh, din cauza contribuţiei pentru promovarea energiei din surse regenerabile, ridică o problemă de suportabilitate, atât din partea consumatorului casnic, cât şi din partea consumatorilor industriali.

În plus, potrivit aceleiași surse, proiecţia la nivelul anului 2014 trebuie să ia în considerare şi efectele liberalizării preţurilor cu circa 30%, efectele creşterii preţului în contextul creării pieţei regionale (pe o plajă între 10 - 30%), taxa pentru cogenerare şi schimbarea obiceiurilor de consum casnic, în contextul scăderii accentuate a consumului de energie electrică.

"Creşterea preţului energiei electrice peste nivelul de suportabilitate afectează grav sectorul industrial energointensiv. Scăderea competitivităţii produselor industriale, pierderea unor cote de piaţă şi creşterea riscului de relocare a unor industrii precum metalurgie, aluminiu, petrochimie, ciment, materiale de construcţie, îngrăşăminte, cu impact major în industriile orizontale, se va reflecta asupra creşterii economice la nivel naţional şi va conduce la scăderea gradului de atractivitate pentru investiţiile străine în sectorul industrial", conchide Guvernul.

Bulgaria amenință distribuitorii de curent electric cu retragerea licențelor, susținând că aceștia au datorii masive la monopolul energetic de stat

Category: Productie si Distributie
Creat în Tuesday, 18 March 2014 23:37

Bulgaria proteste preturi electricitateBulgaria a dat ultimatum unui număr de trei distribuitori de energie electrică controlați de companii străine, dându-le termen până miercuri pentru a-și plăti datoriile pe care susține că aceștia le au față de monopolul energetic de stat al Bulgariei pentru energia cumpărată de la acesta și amenințându-i că, în caz contrar, riscă să-și piardă licențele. În replică, cele trei companii susțin că monopolul de stat le datorează la rândul său bani, respectiv rambursări de subvenții plătite pentru susținerea producătorilor de energie din surse regenerabile, și că aceste datorii le-au lăsat fără lichidități, provocând un blocaj financiar.

Președintele autorității de reglementare în energie a Bulgariei, Boyan Boev, a declarat că aceste companii, controlate de austriecii de la EVN și de cehii de la CEZ și Energo-Pro, au de rambursat 318 milioane leva (226,4 milioane de dolari) companiei de utilități controlate de stat, NEK, pentru energia electrică cumpărată de la aceasta.

NEK coordonează întreg comerțul cu energie din Bulgaria, fiind concomitent producător, cumpărător centralizat de energie și administrator al rețelei naționale de transport de curent electric a Bulgariei.

„Există motive pentru revocarea licențelor companiilor Energo–Pro, EVN și CEZ. Cele trei companii datorează mulți bani pentru curentul electric pe cre l-au cumpărat”, le-a spus Boev reporterilor, adăugând că organismul de reglementare va lua o decizie miercuri.

Duminică, ministrul Energiei de la Sofia, Dradomis Stoynev, a amenințat că le va ridica celor trei companii licențele de operare.

Despre ce bani vorbim

„O astfel de presiune este, în esență, o ingerință inacceptabilă a statului în piață și, per ansamblu, un semnal prost pentru mediul de afaceri și pentru potențialii investitori”, a transmis, în replică, una din camerele de comerț și industrie de top ale Bulgariei, BIA.

Potrivit celor de la CEZ, NEK încearcă să obțină 10,2 milioane de leva (7,28 milioane de doalri) de la compania cehă. Ceilalți cehi, Energo–Pro, au reținut 46,3 milioane de leva (33 milioane de dolari) din obligațiile lor către NEK în decembrie și ianuarie, argumentând că, dacă nu făcea așa, nu ar fi avut suficienți bani pentru cheltuielile operaționale.

EVN și CEZ au spus, marți, că au respectat toate reglementările în vigoare în Bulgaria și au subliniat că nu există niciun motiv pentru a li se retrage licențele de funcționare.

Jorg Zolfelner, managerul regional al EVN Bulgaria, care alimentează 1,5 milioane de consumatori din sudul țării, a spus că fima va contacta Centrul pentru medierea disputelor investiționale de pe lângă Banca Mondială, în cazul în care licența companiei ar fi revocată.

EVN, care datorează cei mai mulți bani companiei NEK, a plătit furnizorului de stat 32 de milioane de leva (22,8 milioane de dolari) drept gest de bunăvoință, marți, a spus Zolfelner, dar a adăugat că „EVN nu poate să continue să funcționeze ca o instituție de credit la nesfârșit”.

Subvenții pentru energia regenerabilă

CEZ i-a dat companiei NEK 8 milioane de leva (5,7 milioane de dolari) în semn de bunăvoință, adăugând că va face alte două plăți până la finalul lunii. Reprezentanții CEZ au transmis că „stabilitatea sistemului energetic și securitatea energetică sunt de importanță primordială”.

Organismul de reglementare a amendat companiile EVN și Energo – Pro cu un milion de leva (715.000 de dolari) fiecare, cea mai mare penalizare financiară prevăzută de lege, adăugând că CEZ va fi de asemenea amendată săptămâna aceasta.

Companiile străine de pe piața energiei au un istoric de mici răfuieli cu guvernul bulgar. Administrația anterioară a amenințat compania CEZ că îi va ridica licența pentru că a eludat legea achizițiilor publice încheind contracte fără organizarea de licitații publice.

Organismul de reglementare i-a somat încă de vineri pe cei trei mari distribuitori ai săi de electricitate – austriecii de la EVN și cehii de la CEZ și Energo-Pro – să pătească aproximativ 318 milioade de leva (136,02 de milioane de lire sterline) în termen de trei zile, relatează Reuters.

CEZ și EVN au negat că ar fi făcut ceva greșit, argumentând că NEK, care avea datorii totale de peste 2 miliarde de leva (1,4 miliarde de dolari) anul trecut, nu a rambursat banii pe care erau obligați prin lege să-i plătească pentru subvenționarea producătorilor de energie din surse regenerabile.

Perversiunile intervenționismului de stat

Potrivit legii, distribuitorii de electricitate sunt obligați să cumpere întreaga energie produsă de centralele electrice regenerabile, urmând ca, ulterior, aceste costuri să le fie rambursate de către monopolul de stat NEK.

Ca urmare a faptului că, urmare a subvențiilor foarte generoase, prețul cu care distribuitorii cumpără curentul de la producătorii de energie regenerabilă a fost umflat masiv și s-au înființat mult mai multe capacități instalate regenerabile decât se estima inițial, sumele pe care distribuitorii le au de recuperat de la NEK au crescut foarte mult, iar compania de stat, care oricum avea datorii mari și la un moment dat se punea problema falimentului ei, nu a mai avut de unde să plătească.

Tentativele de a rezolva prin reglementări această problemă au avut parte de un succes moderat în cel mai bun caz. În 2012, producătorilor de energie din surse regenerabilă li s-a impus o taxă de acces la rețeaua de transport, iar tarifele pentru consumatori au fost majorate cu 3% (peste o majorare anterioară de 10%) pentru a acoperi costurile tot mai mari ale subvenționării energiei regenerabile.

Ulterior, însă, majorarea de tarife la consumatori a fost anulată, ca urmare a protestelor masive din februarie 2013, fiind urmată chiar de două reduceri succesive ale acestor tarife, iar Curtea Administrativă Supremă a Bulgariei a decis că taxa de acces la rețea pentru producătorii de energie regenerabilă este ilegală, impunând guvernului abrogarea ei.

Cu toate că distribuitorii au cerut în repetate rânduri guvernului și autorității de reglementare în energie să găsească o soluție (austriecii de la EVN susțin că doar ei au trimis peste 100 de scrisori în acest sens către organismul de reglementare), autoritățile n-au făcut nimic pentru a rezolva problema.

De altfel, criticii actualului guvern spun că autoritatea de reglementare, departe de a acționa ca o entitate cu adevărat independentă, dat fiind că este numită integral de Parlament, a avut grijă mai degrabă să nu se scumpească curentul electric pe timp de iarnă, pentru a feri actualul guvern socialist de proteste precum cele de anul trecut, care au răsturnat de la putere executivul de dreapta aflat atunci în funcție.

Proteste masive de stradă

Dacă distribuitorii de electricitate nu plătesc până marți, voi fi obligat să-l informez pe procurorul general în legătură cu posibile infracțiuni”, le-a spus reporterilor ministrul Energiei, Dragomis Stoynev, încă de duminică.

„Organismul de reglementare are de asemenea dreptul să lanseze o procedură pentru ridicarea licențelor celor trei companii”, a adăugat el.

O asemenea mișcare ar fi o nouă lovitură pentru investitorii străini în energie, deja afectați de decizia guvernului condus de socialiști de a reduce facturile la electricitate pentru consumatorii casnici de două ori de la preluarea puterii, din luna mai, ceea ce i-a prejudiciat atât pe distribuitorii străini de electricitate, dar și pe producătorii autohtoni de curent electric.

Reducerea costului electricității a fost menită să ducă la evitarea unor noi proteste publice pe tema facturilor ridicate la utilități, care mănâncă o mare parte din veniturile gospodăriilor din cea mai săracă țară a Uniunii Europene. Protestele față de prețurile mari și de nivelul scăzut de trai au dus la căderea fostului guvern de centru-dreapta anul trecut.

Se vorbește despre naționalizare

Stoynev a spus că autoritățile sunt foarte îngrijorate de „iresponsabilitatea distribuitorilor de electricitate”.

Anul trecut, organismul de reglementare a investigat compania CEZ, după ce aceasta a fost acuzată că a încălca legile bulgărești în domeniul energiei, dar nu a găsit nereguli care să justice retragerea licenței de distribuție.

Partidul naționalist bulgar Attack, care înclină balanța puterii în parlament, vrea naționalizarea distribuitorilor de energie.

Coaliția de guvernământ, care îi reunește pe socialiști și pe partenerii lor mai mici, partidul etnicilor turci MRF, are cu două mandate mai puțin decât cele necesare pentru a obține majoritatea în parlamentul cu 240 de membri și este forțată să se bazeze pe sprijinul neoficial al grupării Attack, care are 23 de locuri în legislativ.

CEZ, care constrolează companiile energetice care deservesc Sofia și care împreună acoperă 41% din consumatorii de electricitate ai Bulgariei, nu vede niciun motiv ca Bulgaria să îi revoce licența, a spus purtătorul de cuvânt Barbora Pulpanova, citată de Standard News. Cererea autorităților bulgare de a plăti înapoi subvențiile pentru energia regenerabilă este „ilogică” și motivată politic, susține compania.

Patronii britanici sunt nevoiți să-și țină angajații în frig și întuneric pentru a-și reduce facturile la curent electric

Category: Productie si Distributie
Creat în Monday, 24 February 2014 14:10

UK TriadesMajorarea dramatică a costurilor cu energia electrică îi obligă pe patronii unora dintre cele mai mari companii din industria grea britanică să întrerupă activitatea acestora în așa-numitele momente de vârf de sarcină, când consumul de curent electric la nivel național este la cote maxime, astfel încât imagini precum furnale stinse sau salariați tremurând de frig pe întuneric în birouri și săli de masă sunt tot mai frecvente în Marea Britanie.

Directorii companiilor spun că acest scenariu, tipic, până nu demult, pentru lumea a treia, se repetă tot mai des, întrucât companiile încearcă să evite consumul de curent electric în momente de vârf de sarcină, când prețurile la energie pot crește și de 300 de ori comparativ cu alte perioade din zi, ca urmare a unor reglementări specifice bizare ale sectorului energetic din Marea Britanie, scrie Financial Times.

Mark Broxholme, de la Tata Steel, spune că divizia sa specializată în fabricarea de aliaje folosite în industria auto și cea aeronautică, și-a întrerupt activitatea săptămâna trecută în fiecare zi între orele 16 și 18. Asta după ce, când a continuat să funcționeze în timpul unei perioade de vârf de sarcină de o jumătate de oră, costurile cu curentul electric consumat în acel interval s-au ridicat la 1 milion de lire sterline.

Reindustrializare din părți

Reprezentanții mediului de afaceri britanic spun că, în pofida retoricii guvernului de la Londra, potrivit căreia autoritățile doresc rebalansarea economiei britanice, dominate în prezent de sectorul serviciilor (în primul rând financiare), spre o mai mare pondere a producției industriale, costurile mari cu energia electrică le afectează capacitatea de a-și onora comenzile.

"Această rebalansare va rămâne o iluzie până nu se va face ordine în politica energetică. Ne confruntăm cu probleme specifice lumii a treia", spune Tony Pedder, șeful producătorului de componente de oțel Sheffield Forgermasters.

Compania, cu afaceri de 100 de milioane de lire sterline anual, este furnizor pentru industria nucleară și de apărare din întreaga lume. Pedder se așteaptă ca activitatea să fie întreruptă de circa 30 de ori în această iarnă, pentru reducerea costurilor cu energia electrică.

Încălzitul apei pentru ceai = 27 de lire sterline

Toate acestea sunt rezultatul unor reglementări bizare, specifice sectorului energetic britanic, privind modul în care marii consumatori industriali de energie sunt taxați pentru utilizarea rețelelor de transmisie.

Acest tarif este calculat nu în funcție de consumul anual al acestora, ci în funcție de cât de cantitatea consumată de cei mai intensivi 100.000 de consumatori în timpul a trei perioade de vârf de sarcină de jumătate de oră, nedezvăluite, dintre lunile noiembrie și februarie. Tariful este perceput retroactiv și, în compensație, consumatorii beneficiază de tarife anuale mai mici pentru utilizarea rețelelor de transmisie.

"În perioadele de vârf de sarcină, ne costă 27 de lire sterline doar să încălzim apa pentru ceai, ca să nu mai vorbim de încălzirea spațiilor de lucru. În cele din urmă, le spunem muncitorilor să se adune în sala de mese, pentru că nu ne permitem să continuăm să funcționăm în aceste intervale", spune Pedder.

Sistem "absolut dement"

Dat fiind prețurile uriașe la curent electric din aceste perioade de vârf de sarcină, companiile au încercat să ghicească care sunt acestea și să-și reducă consumul în decursul lor.

"Este un sistem absolut dement, iar situația se înrăutățește din ce în ce mai mult", conchide directorul general al Sheffield Forgermasters.

În schimb, autoritatea de reglementare în energie din Marea Britanie ia apărarea sistemului, susținând că este corect ca marii consumatori industriali să fie taxați pentru cât consumă în perioade de vârf de sarcină.

"Asta îi stimulează pe utilizatori să evite consumul în perioade de vârf de sarcină, ceea ce reduce nevoia de investiții suplimentare în rețelele de transmisie. Nu avem nici un semnal cum că marii consumatori industriali și-ar întrerupe activitatea mai des decât este necesar", spun reprezentanții instituției de reglementare.

Energie cu 50% mai scumpă

Luiz Sang, directorul Celsa Manufacturing, unul dintre cei mai mari producători de oțel din UK, spune că fabrica a fost închisă zilnic iarna aceasta, în perioade de vârf de sarcină, întreruperile de activitate durând până la 3 ore. Potrivit acestuia, costurile companiei cu energia electrică consumată pe vârf de sarcină ar putea ajunge la 2,5 milioane de lire sterline.

"Suntem nevoiți să ne întrerupem activitatea de 20-30 de ori pe an, ceea ce nu doar că ne dă planurile peste cap, dar ne sporește și costurile operaționale. Însă în caz contrar, costurile cu energia ar fi și mai mari", spun și reprezentanții producătorului de oțel SSI.

Potrivit indienilor de la Tata, costurile cu energia sunt cu 50% mai mari în Marea Britanie decât în Franța sau Germania. Divizia de produse din oțel a companiei din UK plătește facturi de curent electric de circa 75 de milioane de lire sterline pe an. Anul acesta, factura va fi cu 2,5 milioane de lire sterline mai mare decât cea din 2013, estimează reprezentanții companiei.

Unele state, precum Germania, își scutesc industriile mari consumatoare de electricitate de subvenționarea producției de energie din surse regenerabile. Companiile britanice vor și ele scutiri similare.

Înghețăm la muncă pentru combaterea încălzirii globale

Cei de la grupul de lobby UK Steel spun că tarifele de rețea au crescut ca urmare a scăderii consumului total de energie, care a făcut ca aceeași factură să se împartă la mai puțini utilizatori. Un alt motiv de majorare este reprezentat de investițiile necesare în upgradarea rețelelor, în scopul conectării de noi centrale producătoare de energie din surse regenerabile, care au prioritate la preluarea în sistem.

"Dacă subvențiile pentru regenerabile nu vor fi reduse, industria grea va suferi pagube ireparabile. Nu e normal să sacrificăm economia de dragul luptei împotriva încălzirii globale", spun reprezentanții UK Steel.

În acest timp, mai multe companii își închid diviziile britanice mari consumatoare de energie și relochează activitățile în jurisdicții mai avantajoase din acest punct de vedere. Producătorul de cilindre pentru industria de petrol și gaze Pressure Technologies preferă să-și transporte produsele în Italia pentru a fi tratate la temperaturi înalte și să le aducă ulterior înapoi, din simplul motiv că este mai ieftin așa decât să execute aceeași operațiune la fabrica sa din Sheffield.

Aproape jumătate din apartamentele Atenei sunt debranșate de la încălzirea centrală

Category: Preturi Utilitati
Creat în Thursday, 20 February 2014 01:02

Grecia incalzire lemn44% dintre apartamentele din Atena sunt debranșate în prezent de la sistemele de încălzire centrală, alimentate cu păcură, procent în creștere față de 2013, când acesta se situa la 33%, potrivit datelor companiei municipale de utilități, Attaki Gas Supply Company (EPA).

Compania a anunțat că are în program finanțarea a 50% din costurile de instalare a unor sisteme autonome pe bază de gaze pentru alimentarea cu apă caldă, căldură și gaze pentru gătit a acestor locuințe.

Aproximativ 250.000 de familii din Grecia încearcă să găsească o soluție pentru încălzirea caselor lor, în timp ce Ministerul pentru Mediu, Energie și Schimbări Climatice al Greciei pregătește o modificare legislativă pentru a face mai facilă instalarea de sisteme autonome în clădirile cu încălzire centrală.

EPA și-a bugetat fonduri de 7 milioane de euro pentru subvenționarea instalării de astfel de sisteme autonome, care costă fiecare 1.200 de euro, TVA inclus.

Potrivit EPA, se economisește în medie 44% prin trecerea de la încălzirea pe bază de păcură la cea pe bază de gaze naturale. În același timp, reducerea tarifului industrial pentru 2013 a fost de 12%, comparativ cu 2012, iar a celui rezidențial, de 11%, scrie Greek Reporter.

Creștere exponențială a taxei pe păcură

Totuși, din cauza recesiunii economice în derulare a Greciei și prin prisma iernii blânde din acest an, consumul total a scăzut cu 11%, ceea ce a făcut ca încasările companiei să scadă cu 18% în 2013, iar profitul net – cu 31%.

Mai mult, presa elenă, preluată de cea internațională, atrage atenția asupra faptului că noile metode de încălzire folosite de greci duc la poluarea aerului. Un smog dens, de culoare maronie, plutește deasupra orașelor din Grecia, mirosul de lemn ars domină atmosfera, iar cei care suferă de astm sau au probleme cu inima au fost sfătuiți să nu iasă din case.

Creșterea taxelor la păcură i-a determinat pe majoritatea grecilor, chiar și pe cei cu venituri peste medie, să treacă la încălzirea cu lemne. Pe lângă că poluează, aceste sisteme de încălzire sunt de multe ori artizanale și au provocat incendii în care și-au pierdut viața câteva zeci de persoane pe an.

Taxa pentru încălzirea pe păcură a crescut cu 450%, dintr-o dată, în 2010. Guvernul susține că este necesar să fie ajustat prețul păcuriei la cel al motorinei, pentru a destructura comerțul ilicit cu păcură.

Înainte de creșterea taxei, o familie obișnuită consuma 2,5 tone de păcură pe an, pentru care plătea circa 2.500 de dolari. Astăzi, pentru aceeași cantitate, suma cheltuită este de 4.400 de dolari.

Sărăcie versus ecologie

Prin urmare, încasările din vânzarea de păcură au scăzut cu 718 milioane de dolari, iar consumul - cu 70%, în ultimii doi ani.

În ceea ce privește poluarea aerului, decizia Ministerului Mediului a fost să crească limita maximă de noxe considerată acceptabilă.

Ministerul a luat măsuri pentru a-i încuraja pe greci să folosească sisteme electrice de încălzire în loc să ardă lemne, dar suma economisită, reprezentând o reducere de 0.60 de euro pe zi pentru gospodăriile mici, nu a constituit un stimulent suficient în acest sens.

Pe de altă parte, instituția a anunțat că, în zilele cu smog prea dens, va interzice folosirea șemineelor și a instalațiilor pentru arderea lemnului, iar amenda pentru nerespectarea acestei reguli a fost stabilită la 3.400 de dolari.

Guvernul a decretat, de asemenea, ca în zilele cu un grad ridicat de poluare să fie închisă încălzirea în clădirile publice, iar centralele și mașinile pe motorină nu au voie să funcționeze.

Cu ce se mai încălzesc grecii

Potrivit publicației Ekathimerini, se estimează că doar într-unul din trei apartamente din Grecia s-a decis să se pornească încălzirea centrală iarna aceasta și doar într-unul din cinci s-a cumpărat păcură, restul bazându-se pe gaze naturale.

Opțiunile variază și, potrivit ziariștilor eleni, cea mai populară pare a fi un panou de încălzire care costă între 50 și 130 de euro pentru sistemul de standard mediu și 200 de euro pentru cele mai avansate. Este o variantă destul de eficientă și consumă curent care costă aproximativ 2,5 – 3 euro pentru opt ore de funcționare.

Se mai cumpără radiatoare cu raze infraroșii, care sunt mai scumpe, în jur de 500 de euro.

Grecii sunt atrași și de încălzitoarele pe bază de kerosen, care costă 300-500 de euro, deși nu sunt multe centre de unde se poate cumpăra combustibil pentru alimentarea lor.

Consumatorii mai prietenoși cu mediul optează pentru încălzitoare pe baze de paleți de lemn, care costă între 600 și 2.500 de euro.

Alte variante sunt radiatoarele pe bază de petrol, aparatele de aer condiționat și lămpile pe bază de cuarț.

Subvențiile plătite de consumatori centralelor de cogenerare au crescut cu 15% în 2013, la peste 1 miliard de lei

Category: Preturi Utilitati
Creat în Friday, 14 February 2014 02:06

Cogenerare ISuma totală facturată consumatorilor de energie electrică, reprezentând contribuția pentru cogenerare de înaltă eficiență, a crescut cu 15,5% anul trecut, la 1,072 miliarde lei, față de 928,87 milioane lei în 2012, ca urmare a majorării de către stat a bonusurilor acordate producătorilor beneficiari ai schemei de sprijin.

Pentru anul 2013, acest bonus a fost stabilit la 0,0231 lei/KWh, în creștere cu 25% față de cel aferent anului 2012, de 0,0185 lei/KWh.

Pe de altă parte, potrivit datelor Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE), cantitatea de energie electrică produsă în cogenerare de înaltă eficiență care a beneficiat de schema de sprijin a scăzut în 2013, cu 8,3%, de la 6.008 la 5.509 GWh.

Mai mult export, mai puține economii

Cantitatea de energie electrică facturată consumatorilor finali, inclusiv cea consumată de furnizori și producători în regim de autofurnizare/autoconsum, la care s-a aplicat contribuția de cogenerare, s-a redus cu 3,2%, de la 46.450 la 44.930 GWh.

În schimb, cantitatea de energie electrică exportată la care s-a aplicat contribuția de cogenerare a crescut, în 2013, cu 77%, de la 1.108 la 1.959 GWh.

Asta în timp ce economia de combustibil realizată în procesele de cogenerare de înaltă eficiență beneficiare de bonus a stagnat anul trecut, chiar scăzând ușor, cu 0,2% (8 GWh), de la 3.498 la 3.490 GWh.

Bonus redus și rambursări de subvenții

Contribuția pentru cogenerare de înaltă eficiență a fost redusă, de la 1 ianuarie 2014, cu 20,43%, de la 0,02310 lei/kWh la 0,01838 lei/kWh, potrivit unui Ordin al Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE), publicat în Monitorul Oficial pe 30 decembrie 2013.

Reducerea a fost operată după modificarea legislației privind schema de sprijin pentru cogenerare de înaltă eficiență, prin reducerea bonusului plătit producătorilor în 2014 și includerea supracompensării aferente anilor 2011 şi 2012 în veniturile necesare acoperirii schemei de sprijin.

Ponderea contribuției pentru cogenerare în totalul facturii de curent a consumatorilor casnici se cifra anul trecut la circa 4% -5%. Contribuția pentru cogenerare mai este datorată și de către furnizorii care exportă energie electrică.

"Având în vedere situaţia economică dificilă, nivelul de trai scăzut al populaţiei şi problemele cu care se confrunt marii consumatori de energie, s-a ajuns, printre alte măsuri,și la necesitatea reducerii cuantumului facturii de energie electrică, prin diminuarea contribuţiei pentru cogenerare. (...) O parte din producătorii de energie electrică şi termică în cogenerare care au beneficiat de schema de promovare a cogenerării de înaltă eficienţă vor trebui sa¬-şi diminueze veniturile în anul 2014, prin achitarea supracompensării aferente anilor 2011, 2012 şi 2013", ceea ce presupune virarea de către producători a bonusului excesiv încasat către administratorii schemei de sprijin, Transelectrica și OPCOM, se afirma în nota de fundamentare a hotărârii de Guvern prin care s-a redus contribuția pentru cogenerare.

Cum funcționează schema

Schema de sprijin a fost implementată prin HG nr. 1215/2009.

Schema de sprijin pentru promovarea cogenerării de înaltă eficienţă a instituit un mecanism de sprijin prin care se urmăreşte acoperirea diferenţei dintre costul producerii energiei în cogenerare de înaltă eficienţă şi preţul de vânzare al acesteia. În baza schemei de ajutor propuse, producătorii de energie electrică şi termică în cogenerare primesc lunar, pentru fiecare unitate de energie electrică (exprimată în MWh) produsă în cogenerare de înaltă eficienţă şi livrată în reţelele electrice ale Sistemului Energetic Naţional, o sumă de bani denumită “bonus”

Valoarea bonusurilor ce se acordă anual este stabilită de ANRE pe perioada de acordare a schemei şi are în vedere analiza costurilor activităţii de producere în cogenerare de înaltă eficienţă şi a veniturilor rezultate din vânzarea energiei electrice produse în cogenerare şi a energiei termice produse în cogenerare

Fondurile necesare acordării bonusului sunt asigurate prin colectarea lunară a unei contribuţii, de la toţi consumatorii de energie electrică, precum şi de la furnizorii care exportă energie electrică. Aceste fonduri sunt colectate într-un cont creat de către administratorul schemei, CN Transelectrica SA/SC OPCOM SA, furnizorii de energie electrică având obligaţia virării în acest cont a contribuţiei pentru cogenerare. Administratorul schemei are obligaţia plăţii bonusului către beneficiari. Valoarea contribuţiei este stabilită anual de către ANRE şi poate fi revizuită semestrial.

Care sunt obiectivele schemei

Schema de sprijin se aplică în perioada 2010-2023. Fiecare producător de energie electrică şi termică în cogenerare beneficiază însă de schema de sprijin pe o perioadă de maxim 11 ani consecutivi, incepând cu anul 2010

Durata schemei de sprijin este necesară în vederea înlocuirii treptate a tuturor instalaţiilor de cogenerare existente, atragerii de investiţii în sectorul de producere în cogenerare, dar şi eşalonării în timp a efortului investiţional iniţial. Durata extinsă a schemei de sprijin este coroborată cu acordarea unui bonus degresiv.

Guvernul susține că, prin acordarea schemei de sprijin, se realizează economii de combustibil, faţă de producerea separată, de minim 10% în cazul unităţilor având capacitatea electrică instalată mai mare de 25 MW, randamentele globale de producere fiind de minim 70%, pe o perioadă de14 ani, cât este durata de acordare a sprijinului financiar.

Locatarii Burj Khalifa riscă să rămână fără lifturi și aer condiționat pentru că au restanțe la întreținere

Category: Preturi Utilitati
Creat în Wednesday, 12 February 2014 23:30

 

Burj-KhalifaCum e să locuiești în cea mai înaltă clădire din lume? Ei bine, deloc grozav, dacă nu merg lifturile. Iar locatarii blocului cu 160 de etaje riscă să rămână și fără lifturi, și fără aer condiționat.

Emaar Properties, dezvoltatorul turnului din Dubai, i-a avertizat pe locatari că va opri furnizarea de servicii, din cauza unei dispute privind neplata facturilor la întreținere și servicii. O astfel de factură se ridică la peste 2.000 de dolari pe lună, pentru un apartament de 2 camere din clădire.

"A fost trimisă o circulară pentru a le reaminti locatarilor să-și plătească facturile, pentru a continua furnizarea de servicii. Asta după ce s-a insistat de numeroase ori pe lângă cei cu restanțe pentru achitarea respectivelor facturi", a declarat un purtător de cuvânt al companiei, citat de CNN.

Cei de la Emaar Properties spun că unii locatari au restanțe din 2012. Publicația locală din Dubai The National susține că restanțierilor li s-a interzis deja accesul în unele spații de folosință comună ale clădirii.

Cum să te muți fără să știi cât ai de plătit?

În scrisoarea sa, dezvoltatorul îi avertizează pe rezidenți că le va dezafecta cardurile de acces la garaj, sala de forță, piscină și terenuri de tenis acelora dintre ei care vor refuza în continuare să plătească facturile. În schimb, cei la zi cu întreținerea se vor bucura în continuare de aceste servicii.

Facturile la întreținere și servicii ajung adesea motiv de conflict în Dubai, mulți chiriași, de exemplu, fiind prinși la mijloc între proprietari, care consideră în multe cazuri că aceste facturi sunt prea piperate, și dezvoltatorii care administrează clădirile.

Agenția de reglementare în imobiliare din Dubai a încercat să înăsprească normele în materie, pentru a-i obliga pe dezvoltatori și proprietari să dezvăluie tarifele la întreținere și servicii înainte de a-și închiria proprietățile.

În Burj Khalifa sunt 900 de apartamente de lux, localizate între etajele 12 și 108 ale clădirii. Dezvoltatorul Emaar Properties nu dezvăluie cuantumul chiriilor. Potrivit agenților imobiliari locali, închirierea unui apartament cu două camere costă circa 55.000 de dolari pe an, sumă care trebuie plătită integral în avans.

La asta se adaugă costul întreținerii și serviciilor, care se ridică la circa 25.000 de dolari pe an.

 

Campionatul Mondial de fotbal din Brazilia riscă să rămână în beznă

Category: Productie si Distributie
Creat în Monday, 10 February 2014 17:21

Brazilia pana de curentBrazilia a traversat cea mai secetoasă lună ianuarie din ultimii 60 de ani, fapt care a redus drastic producția de energie electrică a hidrocentralelor sale. În același timp, aproape 50 de centrale electrice eoliene perfect funcționale nu pot fi utilizate din cauza faptului că statul a rămas grav în urmă cu mai mult proiecte de construire a unor noi linii de transport de electricitate care să permită conectarea la rețea a acestor parcuri eoliene.

Compania CHESF, divizie a monopolului de stat din Brazilia pe transport și distribuție electricitate Centrais Eletricas Brasileiras, este în urmă cu până la 19 luni cu construcția acestor noi linii de transport, care ar urma să conecteze la rețea un număr de 48 de parcuri eoliene, capabile să alimenteze cu curent electric circa 3 milioane de locuințe.

Aceste parcuri eoliene au fost construite pe baza planurilor guvernamentale care prevăd ca, până în 2022, Brazilia să-și dubleze puterea instalată în facilități de producere a energiei regenerabile, respectiv centrale eoliene, pe bază de biomasă și micro-hidrocentrale.

Consumatorii plătesc ce nu consumă

La cinci ani după ce statul brazilian a început să organizeze licitații pentru a cumpăra curent electric de la producătorii de energie eoliană, Brazilia se confruntă încă cu mari probleme de alimentare cu energie, printre altele din cauza dependenței de hidrocentrale, care au o pondere de două treimi în totalul producției de curent electric a țării. Cea mai secetoasă lună ianuarie a ultimilor 60 de ani a afectat grav producția hidrocentralelor, creând îngrijorări în legătură cu riscul unor pene masive de curent și cu perspectiv raționalizării consumului de apă.

"Un director al companiei de stat CHESF a apărut la televizor și a declarat că întreprinderea s-a întins mai mult decât îi e plapuma, însă nu e nimic de făcut. Mi se pare scandalos. E ca și cum ai spune că e ok să nu respecți termenele de execuție", spune Jose Carlo de Miranda Farias, director de studii la o altă companie de stat, EPE, responsabilă cu planificarea investițiilor din sectorul energetic brazilian.

Deși nu sunt conectate la rețea, cele 48 de parcuri eoliene produc energie electrică, iar consumatorii plătesc pentru această producție, deși nu beneficiază în nici un fel de ea. Asta pentru că, potrivit contractelor pe termen lung semnate de guvern, dezvoltatorilor li se garantează un nivel minim obligatoriu de achiziții de curent din partea distribuitorului de stat, achiziții care se regăsesc pe facturile consumatorilor.

Statul dă vina pe... stat

Astfel, consumatorii brazilieni plătesc circa 233 de milioane de dolari pentru energia electrică produsă de parcurile eoliene și neintrodusă în rețeaua de transport, plus circa 1,25 de miliarde de dolari reprezentând costurile de repunere în funcțiune a mai multor termocentrale, menite să înlocuiască energia inutilizabilă a parcurilor eoliene.

"Vina aparține în totalitate incompetenței acestei companii de stat, care nu a fost în stare să finalizeze la timp liniile electrice transport necesare conectării parcurilor eoliene", spune Jorge Augusto Saab, analist la Rio Bravo Investimentos.

Instituția de reglementare în energie din Brazilia i-a amendat deja pe cei de la CHESF din cauza acestor grave întârzieri. Compania intenționează să conteste amenzile în instanță și promite că va conecta la rețea câteva parcuri eoliene din statul Rio Grande do Norte până la finalul lunii februarie, iar restul – până la sfârșitul anului. CHESF dă vina pentru întârzieri pe alte instituții de stat, responsabile cu acordarea avizelor de mediu sau a certificatelor de descărcare arheologică, precum și pe proprietarii de terenuri recalcitranți, care refuză să-și pună la dispoziție pământurile sau cer sume prea mari drept despăgubire.

Factură pasată contribuabililor

Pe 4 februarie, o pană gravă de curent a efectat un număr de 6 milioane de oameni din 11 state din Brazilia. Potrivit operatorului de transport și sistem Operador Nacional do Sistema Electrico, compania a fost nevoită să inducă intenționat o serie de scurt-circuite pentru a evita blocaje mai grave ale sistemului.

"Între 2011 și 2012, în statul Rio Grande do Norte s-au oprit pur și simplu toate lucrările legate de energia eoliană și de conectarea la rețea a acesteia. Compania de stat s-a trezit la realitate de-abia acum, după doi ani", spune Jean-Paul Prates, analist la o companie de consultanță pe domeniul energetic.

Recenta pană de curent a stârnit ample îngrijorări cu privire la capacitatea Braziliei de a organiza în bune condiții Campionatul Mondial de fotbal din această vară. Pentru a evita situații jenante cum ar fi oprirea instalațiilor de nocturnă de pe stadioane, precum și o nouă inflamare a prețurilor de consum, președintele Dilma Rousseff a anunțat că statul va asuma din bugetul public costurile de punere în funcțiune a unor capacități instalate suplimentare pe bază de combustibili fosili, respectiv termocentrale și centrale pe gaze naturale.

An electoral

Aceste costuri vor spori însă deficitul bugetar al Braziliei. Ministrul de Finanâe Guido Mantega a declarat că, anul acesta, costurile energetice ale guvernului s-ar putea ridica la aproape 3,8 miliarde de dolari. Cea mai mare parte a acestei sume va reprezenta împrumuturi de stat acordate distribuitorilor de curent electric, din care aceștia urmează să cumpere energie scumpă produsă în termocentrale.

În scenariul cel mai pesimist, în care seceta s-ar prelungi pe parcursul întregului an, guvernul estimează că suma totală necesară menținerii în funcțiune a termocentralelor s-ar ridica la peste 7 miliarde de dolari, adică aproape cât a cheltuit guvernul întreg anul trecut pe infrastructura rutieră a țării. Aceste costuri suplimentare riscă să ducă la retrogradarea ratimngului suveran al Braziliei, întrucât ar reprezenta o îndepărtare de politica fiscală prudentă a statului, care a dus la stabilizarea economiei în ultimii 10 ani.

Pe de altă parte, înmulțirea penelor grave de curent ar pune o povară și mai mare asupra economiei, al cărei ritm de creștere a încetinit semnificativ în ultimii ani, de când Rousseff este la putere, la o medie de 1,8% pe an, față de peste 4% pe an în deceniul trecut.

O variantă ar fi ca guvernul să le permită distribuitorilor de electricitate să majoreze tarifele pentru consumatori, pentru a face față costurilor suplimentare cu energia cumpărată de la termocentrale fără presiune suplimentară pe bugetul de stat. Însă acest lucru ar reinflama inflația, deja ridicată, în condițiile în care Rousseff intenționează să candideze pentru un al doilea mandat de președinte, la alegerile generale din octombrie.

 

Prețurile mari la gaze și electricitate vor persista în Europa încă cel puțin 20 de ani (IEA)

Category: Preturi Utilitati
Creat în Thursday, 30 January 2014 06:34

Arcelor Mittal certificate verziPrețurile mari la gaze și electricitate vor afecta economia europeană încă 20 de ani de acum încolo, subminând competitivitatea unor industrii-cheie pentru UE și locurile de muncă ale unui număr de aproape 30 de milioane de cetățeni europeni, potrivit principalei instituții internaționale specializate în statistici și analize în domeniul energiei, International Energy Agency (IEA).

IEA spune că, în următoarele două decenii, Europa își va pierde o treime din cota de piață globală deținută în prezent în sectorul exporturilor de produse care necesită consum intensiv de energie, din cauza menținerii prețurilor la energie la niveluri semnificativ mai mari decât cele din Statele Unite.

Mai multe state UE acordă în prezent subvenții masive pentru producția de energie din surse regenerabile, renunță progresiv la facilitățile de producere a energiei nucleare și refuză explorările pentru gaze de șist, spre nemulțumirea companiilor din sectoarele industriale intens consumatoare de energie electrică, care se plâng că, în acest fel, le este distrusă competitivitatea.

Sunt amenințate zeci de milioane de locuri de muncă

"Majorarea prețurilor la energie nu poate fi pusă exclusiv pe seama politicilor de mediu ale UE. Este vorba de ceva nou și de natură structurală, nu e o problemă care să se poate rezolva dintr-o dată. Diferența dintre prețurile la energie din Europa și cele din Statele Unite va persista mult mai mult decât se credea la un moment dat", a declarat Fatih Birol, economistul-șef al IEA.

Acesta a adăugat că europenii nu și-au dat seama decât foarte târziu de gravitatea acestei probleme de competitivitate a costurilor industriei, avertizând că, în acest fel, sunt amenințate locurile de muncă ale unui număr de aproape de 30 de milioane de cetățeni ai Europei care lucrează în siderurgie, petrochimie și alte industrii grele.

În prezent, prețurile cu care Europa importă gaze naturale sunt de circa 3 ori mai mari decât prețurile la gaze din Statele Unite, iar cele pentru consumatorii industriali de electricitate – aproximativ duble față de cele de peste ocean. "Aceste diferențe vor mai persista încă cel puțin 20 de ani", a spus Birol.

Liderii din industrie pun aceste prețuri mari la energie din Europa în primul rând pe seama politicilor UE de combatere a schimbărilor climatice, dar economistul-șef al IEA nu este de aceeași părere.

"Se dă prea mult vina pe aceste politici pentru prețurile mari la energie din Europa, ignorându-se factorul major reprezentat de costurile mari ale energiei importate. Chiar și subvențiile pentru energia produsă din surse regenerabile, care în unele țări au ajuns să reprezinte o povară serioasă pentru consumatorii de curent electric, sunt departe de a fi factorul dominat în formarea prețurilor", a declarat Birol.

Se poate alerga după doi iepuri?

În schimb, trebuie recunoscut faptul că, în Europa, generarea de curent electric depinde mult de centralele pe bază de gaze naturale, în condițiile în care în UE nu a survenit un boom al gazelor de șist, precum în SUA.

Totuși, Europa nu poate rezolva de una singură problemele climtice ale lumii, a mai spus economistul-șef al IEA, arătând că și dacă statele UE ar înceta cu totul să mai emită gaze cu efect de seră până în 2030, acest lucru nu ar stopa trendul mondial de creștere a temperaturilor.

Politica energetică europeană trebuie să se concentreze atât pe susținerea competitivității economice, cât și pe protecția mediului, susține Fatih Birol. Printre soluțiile enumerate de acesta ar fi creșterea rolului energiei nucleare și gazelor de șist, încurajarea eficienței energetice și renegocierea contractelor de import de gaze naturale, în condițiile în care, în prezent, două treimi din aceste contracte urmează să expire în următorii 10 ani.

În plus, spune Birol, este nevoie de înlăturarea efectelor perverse generate de proasta concepere a programelor de subvenționare a energiei regeberabile, precum și ale colapsului pieței europene a certificatelor de emitere de dioxid de carbon, care a făcut ca producerea de electricitate pe bază de cărbune să devină din nou atractivă din punct de vedere al prețului.

"Prostie și aroganță"

Pe de altă parte, comisarul european pentru Energie, Gunther Oettinger, a declarat, recent, că a-ți imagina că reducerea emisiilor de dioxid de carbon ale Europei va contribui în vreun fel la stoparea încălzirii globale la nivel mondial este o dovadă de "prostie și aroganță".

Acesta a spus că este sceptic în privința posibilității de atingere a noii ținte UE de reducere a emisiilor de CO2 până în 2030, cu 40% față de nivelurile din 1990.

Oettinger a mai spus că UE este în grafic cu ținta actuală de reducere a emisiilor, cu 20% până în 2020, doar din cauza recesiunii economice, care a dus la scăderea producției industriale și la închiderea multor fabrici vechi și foarte poluante din fostele state comuniste din Europa de Est.

"A fost ușor până acum, dar nu va mai fi, fiecare procent de reducere a emisiillor va fi tot mai greu de obținut și cu costuri din ce în ce mai mari. UE este responsabilă doar pentru 10,6% din cantitatea globală de emisii de dioxid de carbon, procent care va scădea la 4,5% în 2030, dacă ținta recent stabilită va fi atinsă. Nu e realist să crezi că salvezi planeta tăind cu 4,5% emisiile de gaze cu efect de seră", a punctat comisarul european pentru Energie.

Cifrele dependenței energetice a Europei

Cele 28 de state ale Uniunii Europene au importat cumulat, din Rusia, produse energetice în valoare de 121,77 miliarde de euro în primele nouă luni din 2013, ușor sub nivelul din perioada similară a anului trecut (122,63 miliarde euro), energia, în special gazele naturale, reprezentând aproape 80% din totalul importurilor Europei din Rusia.

Schimburile comerciale dintre EU și Rusia s-au dezvoltat puternic între anii 2002 și 2012, însă totodată a crescut permanent și deficitul Europei în această relație, arată Eurostat. Deficitul comercial al UE în raport cu Moscova s-a triplat în perioada menționată, de la 30,7 la 91,6 miliarde euro.

Potrivit datelor Gazprom Export, principalul client al Gazprom în Europa este Germania, care a importat, anul trecut, 40,18 miliarde de metri cubi de gaze naturale, urmată de Turcia (26,61 miliarde de metri cubi), Italia (25,33 miliarde de metri cubi) și Marea Britanie (12,46 miliarde de metri cubi).

În Europa Centrală și de Est, potrivit datelor România este al șaptelea client ca importanță pentru Gazprom, fiind devansată de Polonia (9,80 miliarde de metri cubi), Cehia (7,32), Ungaria (6), Slovacia (5,42), Austria (5,23) și Bulgaria (2,76).

Suntem de 2,5 ori mai ineficienți energetic decât media UE

România consumă de 2,5 ori mai mult energie pe unitatea de Produs Intern Brut (PIB) faţă de media UE şi ar putea economisi pe termen lung între 5 şi 7 miliarde euro, dacă ar aplica măsuri de eficienţă energetică, ceea ce ar echivala cu o creştere de 4-6% a PIB, fără un consum suplimentar de energie.

"Pierderile energetice în sectorul industrial ating 30-35% din energia consumată, în timp ce la clădiri se constată pierderi energetice de circa 40-50% din energia consumată", se arată într-un comunicat al Camerei de Comerţ şi Industrie a Municipiului Bucureşti şi al Asociaţiei Române pentru Promovarea Eficienţei Energetice (ARPEE).

ARPEE are ca membri fondatori companiile BB, Alstom, Dalkia, EnergoBit, Elcomex, GDF SUEZ Energy România, Lafarge, OMV Petrom şi PricewaterhouseCoopers.

Comisia Europeană a anunţat, în luna octombrie a anului trecut, că a lansat procedura de infringement împotriva României şi Cehiei pentru că nu au furnizat informaţii cu privire la implementarea unei directive referitoare la eficienţa energetică a clădirilor.

Directive europene

Directiva 2010/31/EU precizează că statele membre ale Uniunii Europene trebuie să instituie şi să aplice cerinţe minime privind performanţa energetică a clădirilor şi să se asigure că este realizată certificarea performanţei energetice a clădirilor. Totodată, documentul prevede realizarea unor inspecţii periodice ale sistemelor de încălzire şi de aer condiţionat.

De asemenea, directiva solicită statelor membre să se asigure că, începând din 2021, toate clădirile noi vor fi "clădiri cu consum de energie aproape zero".

Totodată, la 1 ianuarie a intrat în vigoare o altă directivă, care obligă statele membre ale UE să se asigure că 3% din suprafaţa totală a clădirilor încălzite şi/sau răcite deţinute şi ocupate de administraţia sa centrală se renovează anual pentru a îndeplini cerinţele minime în materie de performanţă energetică stabilite pe baza articolului 4 din Directiva 2010/31/UE.

Potrivit directivei, de la 1 ianuarie 2014 şi până la 31 decembrie 2020, fiecare ţară trebuie să facă economii în fiecare an de 1,5% din volumul vânzărilor anuale de energie către consumatorii finali.

Electricitatea s-a scumpit în 2013 cu aproape 5% în zona euro, "salvând" Eurolandul de deflație

Category: Preturi Utilitati
Creat în Thursday, 16 January 2014 15:20

Zona euro scumpire electricitateRata anuală a inflației în zona euro a fost de 0,8% în decembrie 2013, cea mai mare influență la majorarea prețurilor de consum din țările uniunii monetare europene având-o tarifele la energie electrică.

Potrivit datelor Eurostat, în decembrie anul trecut, prețurile la electricitate au contribuit cu 0,11 puncte procentuale la rata anuală a inflației din zona euro, de 0,8%, urmate, la mare distanță, de cele la tutun (0,08 puncte procentuale) și de cele practicate în restaurante și cafenele (0,05 puncte procentuale).

Aceeași sursă arată că, în 2013, curentul electric s-a scumpit în zona euro cu 4,8%, mai mult decât tutunul (4,0%) și restaurantele și cafenelele (1,5%).

În România, anul trecut, curentul electric s-a scumpit cu aproape 8%. Prețul gazelor naturale s-a majorat cu 9,25%, iar cel al energiei termice – cu 1,33%. Cel mai mult s-au scumpit serviciile de apă, canal și salubritate, respectiv cu peste 12%.

În schimb, prețul combustibililor a stagnat anul trecut în România, aceștia chiar ieftinindu-se marginal, cu 0,37%, după o scumpire ușoară consemnată în decembrie față de noiembrie, de 0,68%.

Ieftinirea en-gros nu s-a transmis la consumatori

Potrivit unui document al Comisiei Europene consultat de Reuters și care urmează să fie dat publicității săptămâna viitoare, în perioada 2008 – 2012, energia electrică s-a ieftinit masiv pe piețele en-gros din UE, cu procente cuprinse între 35 și 45%. Consumatorii nu au beneficiat însă deloc de această ieftinire, ba dimpotrivă.

Astfel, gospodăriile populației s-au confruntat, în intervalul menționat, cu o creștere medie anuală a tarifelor la electricitate de 4% și de una de 3% la gaze. Consumatorii industriali, sprijiniți de stat în ceea ce privește costurile cu energia, au avut parte de scumpiri medii anuale mai reduse, de 3,5% la energie electrică și de sub 1% la gaze.

Ieftinirea de pe piețele en-gros s-a datorat în principal instalării masive de noi capacități de generare din surse regenerabile. Din exact aceeași cauză, însă, s-au majorat prețurile pentru consumatori, care au fost nevoiți să suporte atât subvențiile dictate de stat pentru energia regenerabilă, cât și majorarea costurile de distribuție, precum și a celor cu upgradarea rețelelor de transport, care trebuie să facă față unor cantități tot mai mari de energie intermitentă, din surse regenerabile, precum parcurile eoliene și solare.

Pe de altă parte, prețurile la gaze naturale în Europa, care este în bună măsură dependentă de importuri scumpe din Rusia, sunt mult mai mari decât cele din Statele Unite, care au beneficiat de boom-ul gazelor de șist.

Inflația românească – peste media UE

România a înregistrat, în luna decembrie 2013, o rată anuală a inflaţiei de 1,3%, depăşind media din Uniunea Europeană (1%), potrivit Eurostat.

În schimb, România şi Estonia se situează pe primul loc în UE în ceea ce priveşte creşterea medie a preţurilor pe total, în ultimele 12 luni (decembrie 2012 - noiembrie 2013), cu un avans de 3,2%.

În zona euro, rata anuală a inflaţiei a scăzut uşor în decembrie, până la 0,8%, de la nivelul de 0,9% înregistrat în luna noiembrie. Creşterea preţurilor de consum în cele 17 state care utilizează moneda euro este mult sub ţinta de 2% avută în vedere de Banca Centrală Europeană. Inflaţia scăzută permite BCE să menţină dobânda de politică monetară la nivelul minim record de 0,25%.

În decembrie, cele mai scăzute rate anuale ale inflaţiei s-au înregistrat în Grecia (minus 1,8%), Cipru (minus 1,3%) Bulgaria (minus 0,9%) şi Letonia (minus 0,4%), iar cele mai ridicate au fost în Estonia, Austria şi Marea Britanie (toate cu 2%) şi Finlanda (1,9%).

Prețul combustibililor a stagnat în 2013, însă apa s-a scumpit cu peste 12%, electricitatea cu aproape 8%, iar gazele – cu peste 9%

Category: Preturi Utilitati
Creat în Monday, 13 January 2014 11:10

facturi curent apa gazePrețul combustibililor a stagnat anul trecut, aceștia chiar ieftinindu-se marginal, cu 0,37%, după o scumpire ușoară consemnată în decembrie față de noiembrie, de 0,68%, potrivit datelor Institutului Național de Statistică (INS).

Astfel, în decembrie 2013, combustibilii au fost cu 0,37% mai ieftini față de decembrie 2012. În ultima lună a anului trecut, combustibilii s-au scumpit cu 0,68% comparativ cu luna anterioară, noiembrie 2013.

Pe de altă parte, serviciile de apă, canal şi salubritate s-au scumpit anul trecut cu 12,07%, prețul acestora crescând în decembrie față de noiembrie cu 0,09%, arată INS.

Potrivit sursei citate, în 2013, grupa energie electrică, gaze și încălzire centrală a consemnat o scumpire cu 7,5%.

Anul trecut, cel mai mult s-au scumpit gazele, cu 9,25%. Prețul curentului electric a crescut cu 7,9%, iar cel al energiei termice – cu 1,33%.

Inflaţia anuală a fost, la sfârşitul anului 2013, de 1,55%, iar creşterea preţurilor de consum s-a situat, astfel, aproape de nivelul minim al intervalului ţintit de Banca Naţională a României.

Banca centrală a stabilit pentru anul trecut o ţintă de inflaţie de 2,5% plus/minus un punct procentual.

Anul trecut, mărfurile alimentare s-au ieftinit cu 1,81%, în decembrie 2013 faţă de decembrie 2012, în timp ce mărfurile nealimentare şi serviciile s-au scumpit cu 3,62%, respectiv 3,43%, potrivit INS.

Pe parcursul întregului an, cel mai mult s-au ieftinit ouăle, cu 14,68%, pâinea, cu 11,39%, dar şi uleiul comestibil, cu 10,61%. Pe de altă parte, cel mai mult s-au scumpit apa, canalul şi salubritatea, cu 12,07%, gazele, cu 9,25%, tutunul şi ţigările, cu 8,66% şi energia electrică, cu 7,9%.

În decembrie 2013 faţă de luna anterioară, inflaţia a fost de 0,33%. Mărfurile alimentare s-au scumpit cu 0,62%, cele nealimentare cu 0,15% iar serviciile cu 0,2%. În perioada menţionată, cel mai mult au crescut preţurile la cartofi, cu 9,86%, ouă, cu 7,24% şi la legume şi conserve de legume, cu 5,51%. S-au ieftinit, în schimb, citricele, cu 2,81%.

"Creşterea medie a preţurilor per total, în ultimele 12 luni (ianuarie 2013 - decembrie 2013) faţă de precedentele 12 luni (ianuarie 2012 - decembrie 2012), determinată pe baza IPC este 4%, iar cea determinată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum (IAPC) este 3,2%", se mai arată în comunicatul INS.

Contribuția pentru cogenerare plătită de consumatorii de electricitate scade cu peste 20%

Category: Preturi Utilitati
Creat în Wednesday, 08 January 2014 15:05

Cogenerare IContribuția pentru cogenerare plătită de consumatorii de energie electrică a fost redusă, de la 1 ianuarie 2014, cu 20,43%, de la 0,02310 lei/kWh la 0,01838 lei/kWh, potrivit unui Ordin al Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE), publicat în Monitorul Oficial pe 30 decembrie 2013.

Ponderea contribuției pentru cogenerare în totalul facturii de curent a consumatorilor casnici se cifra anul trecut la circa 4% -5%. Contribuția pentru cogenerare mai este datorată și de către furnizorii care exportă energie electrică.

Energy Report scria încă din noiembrie anul trecut că Guvernul estima, în nota de fundamentare a unui proiect de hotărâre, că respectiva contribuție pentru cogenerare va scădea, de la 1 ianuarie 2014, cu până la 20%, după modificarea legislației privind schema de sprijin pentru cogenerare de înaltă eficiență, prin reducerea bonusului plătit producătorilor în 2014 și includerea supracompensării aferente anilor 2011 şi 2012 în veniturile necesare acoperirii schemei de sprijin.

Potrivit documentului citat, Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) verifică anual dacă, din acordarea bonusului, producătorii de energie înregistrează o supracompensare a activităţii de producere în cogenerare, supracompensarea fiind definită ca un cuantum valoric al ajutorului acordat ce depăşeşte suma necesară acoperirii totale a costurilor aferente desfăşurării activităţii de producere a energiei electrice şi termice în cogenerare, inclusiv a ratei rentabilităţii de 9%, determinat cu luarea în considerare a veniturilor rezultate din vânzarea energiei electrice şi termice produse în cogenerare.

Legislația în prezent în vigoare prevede că, în trimestrul I 2014, ANRE trebuie sa determine supracompensarea pentru perioada de evaluare 2011-2013.

Analiza de supracompensare - devansată

"Având în vedere situaţia economică dificilă, nivelul de trai scăzut al populaţiei şi problemele cu care se confrunt marii consumatori de energie, s-a ajuns, printre alte măsuri,și la necesitatea reducerii cuantumului facturii de energie electrică, prin diminuarea contribuţiei pentru cogenerare", se afirma în nota de fundamentare.

Astfel, arăta Executivul, au fost formulate propuneri de completare a legislației în vigoare în domeniu, respectiv a HG nr. 1215/2009, în sensul introducerii unor prevederi care să permită determinarea supracompensării aferente perioadei 2011-2012, în vederea implementării începând cu data de 1 ianuarie 2014. Modificarea legislativă constă în decalarea perioadei în care se face analiza de supracompensare pentru perioada de evaluare 2011-2013, aceasta urmând să se facă în trimestrul IV 2013.

"O parte din producătorii de energie electrică şi termică în cogenerare care au beneficiat de schema de promovare a cogenerării de înaltă eficienţă vor trebui sa¬-şi diminueze veniturile în anul 2014, prin achitarea supracompensării aferente anilor 2011, 2012 şi 2013", se arăta în nota de fundamentare. Asta presupune virarea de către producători a bonusului excesiv încasat către administratorii schemei de sprijin, Transelectrica și OPCOM.

Pentru anul 2013 beneficiau de acreditare finală de la ANRE un număr de 46 de societăți comerciale care dețineau capacități de producere de energie electrică și termică în cogenerare.

Contribuția scade mai devreme

Proiectul de hotărâre de Guvern prevedea achitarea supracompensării în tranşe trimestriale, în scopul diminuării impactului acestui efort financiar, care, altfel, ar trebui sa fie suportat de producători integral în cursul lunii aprilie 2014. Astfel, achitarea se va face în patru tranşe trimestriale, de 40%, 15%, 15% respectiv 30% din cuantumul acesteia, începând cu trimestrul I al anului 2014, plătibile în prima lună a fiecărui trimestru.

Potrivit Executivului, prin realizarea în trimestrul IV a analizelor de estimare a supracompensării pentru anul 2014 şi a analizei de supracompensare a activităţii producătorilor de energie electrică şi termică în cogenerare care are au beneficiat de schema de promovare a cogenerării de înaltă eficienţă în anii de aplicare a schemei de sprijin 2011 şi 2012 se creează premizele devansării cu 6 luni a scăderii contribuţiei de cogenerare pe care o plătesc consumatorii de energie electrică.

"Se estimează că diminuarea bonusului pentru anul 2014 şi a includerii supracompensării aferente anilor 2011 şi 2012 în veniturile necesare acoperirii schemei de sprijin vor conduce la o diminuare a contribuţiei pentru cogenerare, începând cu 1 ianuarie 2014, cu circa 15-20 % faţa de actuala valoare a acesteia", se arăta în nota de fundamentare.

Cum funcționează schema

Schema de sprijin a fost implementată prin HG nr. 1215/2009.

Schema de sprijin pentru promovarea cogenerării de înaltă eficienţă a instituit un mecanism de sprijin prin care se urmăreşte acoperirea diferenţei dintre costul producerii energiei în cogenerare de înaltă eficienţă şi preţul de vânzare al acesteia. În baza schemei de ajutor propuse, producătorii de energie electrică şi termică în cogenerare primesc lunar, pentru fiecare unitate de energie electrică (exprimată în MWh) produsă în cogenerare de înaltă eficienţă şi livrată în reţelele electrice ale Sistemului Energetic Naţional, o sumă de bani denumită “bonus”

Valoarea bonusurilor ce se acordă anual este stabilită de ANRE pe perioada de acordare a schemei şi are în vedere analiza costurilor activităţii de producere în cogenerare de înaltă eficienţă şi a veniturilor rezultate din vânzarea energiei electrice produse în cogenerare şi a energiei termice produse în cogenerare

Fondurile necesare acordării bonusului sunt asigurate prin colectarea lunară a unei contribuţii, de la toţi consumatorii de energie electrică, precum şi de la furnizorii care exportă energie electrică. Aceste fonduri sunt colectate într-un cont creat de către administratorul schemei, CN Transelectrica SA/SC OPCOM SA, furnizorii de energie electrică având obligaţia virării în acest cont a contribuţiei pentru cogenerare. Administratorul schemei are obligaţia plăţii bonusului către beneficiari. Valoarea contribuţiei este stabilită anual de către ANRE şi poate fi revizuită semestrial.

Care sunt obiectivele schemei

Schema de sprijin se aplică în perioada 2010-2023. Fiecare producător de energie electrică şi termică în cogenerare beneficiază însă de schema de sprijin pe o perioadă de maxim 11 ani consecutivi, incepând cu anul 2010

Durata schemei de sprijin este necesară în vederea înlocuirii treptate a tuturor instalaţiilor de cogenerare existente, atragerii de investiţii în sectorul de producere în cogenerare, dar şi eşalonării în timp a efortului investiţional iniţial. Durata extinsă a schemei de sprijin este coroborată cu acordarea unui bonus degresiv.

Guvernul susține că, prin acordarea schemei de sprijin, se realizează economii de combustibil, faţă de producerea separată, de minim 10% în cazul unităţilor având capacitatea electrică instalată mai mare de 25 MW, randamentele globale de producere fiind de minim 70%, pe o perioadă de14 ani, cât este durata de acordare a sprijinului financiar.

Gigacaloria pentru firme s-ar putea scumpi în București cu până la 40%

Category: Preturi Utilitati
Creat în Tuesday, 17 December 2013 17:14

GigacaloriePreţul gigacaloriei pentru agenţii economici din Capitală ar putea creşte cu circa 30%, de la 252,17 lei la 329,30 lei fără TVA, pentru cei alimentaţi din centralele RADET, şi cu circa 40%, de la 212,95 de lei la 296,49 de lei, pentru cei alimentaţi din puncte termice proprii, proiectul urmând să fie discutat miercuri în CGMB.

Aceste tarife ar fi trebuit să fie recalculate în luna februarie 2013, ca urmare a deciziilor Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE).

"Neaprobarea acestor tarife a determinat pierderi financiare înregistrate de RADET Bucureşti, în perioada februarie - iulie 2013, în valoare de 10.505.928, 81 de lei (aproximativ 2,37 milioane de euro )", se arată în raportul de specialitate aferent proiectului, citat de Mediafax.

Proiectul de hotărâre prevede majorarea preţului gigacaloriei pentru agenţii economici alimentaţi din puncte termice urbane şi centrale termice ale Regiei Autonome de Distribuţie a Energiei Termice (RADET) de la 252,17 lei la 329,30 lei, fără TVA, iar pentru cei alimentaţi din puncte termice proprii - de la 212,95 de lei la 296,49 lei, fără TVA.

Preţul local de facturare al energiei termice pentru agenţii economici se va aplica timp de un an, perioadă necesară pentru recuperarea pierderilor financiare ale RADET aferente perioadei februarie - iulie 2013, potrivit iniţiatorilor proiectului.

"RADET a început demersurile de ajustare a preţurilor de facturare imediat după majorarea preţului de către producătorii de energie termică, în principal ELCEN SA, dar acestea au fost întârziate din cauza corespondenţei purtate timp îndelungat cu autorităţile de reglementare", au declarat reprezentanţii Primăriei Capitalei, citați de Mediafax, la începutul lunii noiembrie, atunci când proiectul a fost pus în dezbatere publică.

În ceea ce priveşte preţul gigacaloriei pentru populaţie, reprezentanţii municipalităţii au precizat că se doreşte ca energia termică să rămână la valoarea actuală, de 169,88 de lei, cu TVA, faţă de 320 de lei, preţ la care este achiziţionat agentul termic de la Electrocentrale Bucureşti (ELCEN). Astfel, în prezent, subvenţia acordată de Primăria Capitalei este de 46,9 la sută din costul gigacaloriei.

Proiectul s-a aflat în dezbatere publică până în 19 noiembrie.

Guvernul estimează reducerea cu până la 20% a contribuției pentru cogenerare plătite de consumatorii de electricitate, de la 1 ianuarie 2014

Category: Preturi Utilitati
Creat în Thursday, 28 November 2013 15:59

Cogenerare IContribuția pentru cogenerare plătită de consumatorii de energie electrică va scădea, de la 1 ianuarie 2014, cu până la 20%, după modificarea legislației privind schema de sprijin pentru cogenerare de înaltă eficiență, prin reducerea bonusului plătit producătorilor în 2014 și includerea supracompensării aferente anilor 2011 şi 2012 în veniturile necesare acoperirii schemei de sprijin, estimează Guvernul, în nota de fundamentare a unui proiect de hotărâre. Ponderea contribuției pentru cogenerare în totalul facturii de curent a consumatorilor casnici se cifrează în prezent la circa 4% -5%. Contribuția pentru cogenerare mai este datorată și de către furnizorii care exportă energie electrică.

Potrivit documentului citat, Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) verifică anual dacă, din acordarea bonusului, producătorii de energie înregistrează o supracompensare a activităţii de producere în cogenerare, supracompensarea fiind definită ca un cuantum valoric al ajutorului acordat ce depăşeşte suma necesară acoperirii totale a costurilor aferente desfăşurării activităţii de producere a energiei electrice şi termice în cogenerare, inclusiv a ratei rentabilităţii de 9%, determinat cu luarea în considerare a veniturilor rezultate din vânzarea energiei electrice şi termice produse în cogenerare.

Legislația în prezent în vigoare prevede că, în trimestrul I 2014, ANRE trebuie sa determine supracompensarea pentru perioada de evaluare 2011-2013.

Analiza de supracompensare - devansată

"Având în vedere situaţia economică dificilă, nivelul de trai scăzut al populaţiei şi problemele cu care se confrunt marii consumatori de energie, s-a ajuns, printre alte măsuri,și la necesitatea reducerii cuantumului facturii de energie electrică, prin diminuarea contribuţiei pentru cogenerare", se afirmă în nota de fundamentare.

Astfel, arată Executivul, au fost formulate propuneri de completare a legislației în vigoare în domeniu, respectiv a HG nr. 1215/2009, în sensul introducerii unor prevederi care să permită determinarea supracompensării aferente perioadei 2011-2012, în vederea implementării începând cu data de 1 ianuarie 2014. Modificarea legislativă constă în decalarea perioadei în care se face analiza de supracompensare pentru perioada de evaluare 2011-2013, aceasta urmând să se facă în trimestrul IV 2013.

"O parte din producătorii de energie electrică şi termică în cogenerare care au beneficiat de schema de promovare a cogenerării de înaltă eficienţă vor trebui sa¬-şi diminueze veniturile în anul 2014, prin achitarea supracompensării aferente anilor 2011, 2012 şi 2013", se arată în nota de fundamentare. Asta presupune virarea de către producători a bonusului excesiv încasat către administratorii schemei de sprijin, Transelectrica și OPCOM.

Pentru anul 2013 beneficiază de acreditare finală de la ANRE un număr de 46 de societăți comerciale care dețin capacități de producere de energie electrică și termică în cogenerare.

Contribuția va scădea mai devreme

Proiectul de hotărâre de Guvern prevede achitarea supracompensării în tranşe trimestriale, în scopul diminuării impactului acestui efort financiar, care, altfel, ar trebui sa fie suportat de producători integral în cursul lunii aprilie 2014. Astfel, achitarea se va face în patru tranşe trimestriale, de 40%, 15%, 15% respectiv 30% din cuantumul acesteia, începând cu trimestrul I al anului 2014, plătibile în prima lună a fiecărui trimestru.

Potrivit Executivului, prin realizarea în trimestrul IV a analizelor de estimare a supracompensării pentru anul 2014 şi a analizei de supracompensare a activităţii producătorilor de energie electrică şi termică în cogenerare care are au beneficiat de schema de promovare a cogenerării de înaltă eficienţă în anii de aplicare a schemei de sprijin 2011 şi 2012 se creează premizele devansării cu 6 luni a scăderii contribuţiei de cogenerare pe care o plătesc consumatorii de energie electrică.

"Se estimează că diminuarea bonusului pentru anul 2014 şi a includerii supracompensării aferente anilor 2011 şi 2012 în veniturile necesare acoperirii schemei de sprijin vor conduce la o diminuare a contribuţiei pentru cogenerare, începând cu 1 ianuarie 2014, cu circa 15-20 % faţa de actuala valoare a acesteia", se arată în nota de fundamentare.

Cum funcționează schema

Schema de sprijin a fost implementată prin HG nr. 1215/2009.

Schema de sprijin pentru promovarea cogenerării de înaltă eficienţă a instituit un mecanism de sprijin prin care se urmăreşte acoperirea diferenţei dintre costul producerii energiei în cogenerare de înaltă eficienţă şi preţul de vânzare al acesteia. În baza schemei de ajutor propuse, producătorii de energie electrică şi termică în cogenerare primesc lunar, pentru fiecare unitate de energie electrică (exprimată în MWh) produsă în cogenerare de înaltă eficienţă şi livrată în reţelele electrice ale Sistemului Energetic Naţional, o sumă de bani denumită “bonus”

Valoarea bonusurilor ce se acordă anual este stabilită de ANRE pe perioada de acordare a schemei şi are în vedere analiza costurilor activităţii de producere în cogenerare de înaltă eficienţă şi a veniturilor rezultate din vânzarea energiei electrice produse în cogenerare şi a energiei termice produse în cogenerare

Fondurile necesare acordării bonusului sunt asigurate prin colectarea lunară a unei contribuţii, de la toţi consumatorii de energie electrică, precum şi de la furnizorii care exportă energie electrică. Aceste fonduri sunt colectate într-un cont creat de către administratorul schemei, CN Transelectrica SA/SC OPCOM SA, furnizorii de energie electrică având obligaţia virării în acest cont a contribuţiei pentru cogenerare. Administratorul schemei are obligaţia plăţii bonusului către beneficiari. Valoarea contribuţiei este stabilită anual de către ANRE şi poate fi revizuită semestrial.

Care sunt obiectivele schemei

Schema de sprijin se aplică în perioada 2010-2023. Fiecare producător de energie electrică şi termică în cogenerare beneficiază însă de schema de sprijin pe o perioadă de maxim 11 ani consecutivi, incepând cu anul 2010

Durata schemei de sprijin este necesară în vederea înlocuirii treptate a tuturor instalaţiilor de cogenerare existente, atragerii de investiţii în sectorul de producere în cogenerare, dar şi eşalonării în timp a efortului investiţional iniţial. Durata extinsă a schemei de sprijin este coroborată cu acordarea unui bonus degresiv.

Guvernul susține că, prin acordarea schemei de sprijin, se realizează economii de combustibil, faţă de producerea separată, de minim 10% în cazul unităţilor având capacitatea electrică instalată mai mare de 25 MW, randamentele globale de producere fiind de minim 70%, pe o perioadă de14 ani, cât este durata de acordare a sprijinului financiar.

 

UPDATE: Economia a crescut pe întuneric în primele 9 luni, impulsionată de agricultura neirigată a României

Category: Energie Electrica
Creat în Thursday, 14 November 2013 12:02

PIB agricultura irigatiiEconomia a crescut cu 1,6% în trimestrul al treilea faţă de precedentele trei luni, peste aşteptările analiştilor, şi cu 4,1% comparativ cu iulie-septembrie 2012, astfel că, la nouă luni, avansul Produsului Intern Brut (PIB) se plasează la 2,7%, estimează Institutul Naţional de Statistică (INS). Toate bune și frumoase, numai că, tot potrivit INS, consumul de energie electrică din economia românească a scăzut cu 8,7% în primele nouă luni din 2013, comparativ cu perioada similară din 2012, de la 30.487 milioane KWh la 27.834 milioane KWh.

"Conform primelor estimări, Produsul intern brut în trimestrul III 2013 a fost, în termeni reali, mai mare cu 1,6% comparativ cu trimestrul II 2013 (date ajustate sezonier). Faţă de acelaşi trimestru din anul 2012, Produsul intern brut a înregistrat o creştere cu 4,1% atât pe seria brută cât şi pe seria ajustată sezonier. În perioada 1.I - 30.IX 2013, Produsul intern brut a crescut, comparativ cu perioada corespunzătoare din anul 2012, cu 2,7%, atât pe serie brută cât şi pe serie ajustată sezonier", se arată într-un comunicat al INS.

Creşterea de 1,6% este mai mare decât cea anticipată de analişti. Datele reprezintă "estimările semnal" ale Statisticii. Varianta provizorie a evoluţiei PIB pentru trimestrul al treilea va fi anunţată la 4 decembrie.

Creștere "off the grid"

Însă tot potrivit INS, consumul final de energie electrică, în ianuarie – septembrie 2013, a fost de 36.857,6 milioane KWh, fiind cu 7,0% mai mic faţă de perioada corespunzătoare a anului 2012.Consumul din economie a scăzut cu 8,7% în primele nouă luni din 2013, comparativ cu perioada similară din 2012, de la 30.487 milioane KWh la 27.834 milioane KWh, ceea ce ridică semne de întrebare în legătură cu sursa, consistența și sustenabilitatea creșterii economice consemnate de România în intervalul respectiv.

Una din explicații ar fi aceea că PIB-ul din primele nouă luni ale acestui an s-a bazat în bună măsură pe aportul agriculturii, slab consumator de energie electrică, în special din cauza faptului că doar un procent foarte mic din totalul terenurilor agricole ale României sunt irigate.

Dependenți de agricultură

Din 2009 și până acum, deoarece restul sectoarelor din economie nu merg, rata de creștere economică este influențată puternic de dinamica sectorului agricol, a declarat, pentru Energy Report, analistul economic Florin Cîțu.

"Fără sectorul, agricol PIB-ul ar fi fost mai puțin volatil și cu o medie puțin mai mare. Pentru 2013, estimez că, dacă excludem contribuția acestui sector la creșterea economică, vedem că economia încetinește cu o dinamică care se apropie de zero. Pentru prima jumătate a anului, fără agricultură, economia a crescut cu 0,9%", a spus Cîțu.

Potrivit INS, în primul semestru al acestui an, per total, economia românească a crescut cu 1,8% comparativ cu ianuarie-iunie 2012.

"Exact ca în 2011, economia se simte mult mai slabă decât o arată cifrele oficiale. Pentru 2011, cifrele oficiale au fost reduse cu 20 miliarde lei doi ani mai târziu, iar dacă nu se “ajusta” și deflatorul, 2011 ar fi fost un an cu scădere economică", afirmă Cîțu, pe blogul său.

Curent mai ieftin pentru irigații

Deși PIB-ul românesc este profund dependent de agricultură, lipsa investițiilor a făcut ca aceasta să fie condiționată în măsură covârșitoare de condițiile meteo, întrucât doar un procent infim din terenurile agricole ale României beneficiază de irigații. La nivelul anului trecut, acest procent se situa la numai 1,5%, reprezentând circa 100.000 de hectare.

Anul acesta, agricultorii au beneficiat de curent electric pentru irigații cu 20% mai ieftin comparativ cu 2012, prețul scăzând de la 250 de lei/1.000 mc apă pompată la 200 lei/1.000 mc apa pompată. Asta după ce Guvernul a aprobat, în vară, un act normativ prin care Agenţia Naţională de Îmbunătăţiri Funciare (ANIF) a căpătat posibilitatea de a achiziţiona energie electrică direct de la producător, de pe piața liberă, pentru a o revinde fermierilor.

La acea dată, secretarul de stat din Ministerul Agriculturii, Daniel Botănoiu, susţinea că ANIF va achiziţiona energie electrică pentru irigaţii la un preţ de 40-100 lei/MWh, în condiţiile în care preţul mediu plătit în atunci de fermieri era de 540 lei/MWh.„Noi avem capacitatea, după ce vom aproba ordonanţa de urgenţă, de a lua de la Hidroelectrica. Acesta este mesajul pe care îl putem da fermierilor. Să achiziţionăm energie pe timpul nopţii, pentru că este mult mai ieftină”, afirma Botănoiu, citat de Agerpres.

Reprezentanţii Ministerului Agriculturii susţineau că, în acel moment, exista posibilitatea de a iriga o suprafaţă de peste 400.000 de hectare de culturi agricole. În august, ANIF a fost acreditată de Agenția Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) ca furnizor de energie, căpătând astfel posibilitatea de a cumpăra curent electric de pe bursa specializată OPCOM.

Ce spune "barometrul Băsescu" despre economie?

Consumul de energie electrică din economia românească a scăzut cu 8,7% în primele nouă luni din 2013, comparativ cu perioada similară din 2012, de la 30.487 milioane KWh la 27.834 milioane KWh, reiese din datele publicate de Institutul Național de Statistică (INS), ceea ce reprezintă un semn că economia României este extrem de departe de a "dudui".

Acest indicator a ajuns să fie numit "barometrul Băsescu", după ce președintele a declarat, în 2009, an în care România a consemnat cea mai amplă recesiune din actuala perioadă de criză prelungită, că îl urmărește cu mare atenție, considerându-l un barometru al evoluției economice.

Potrivit INS, consumul final de energie electrică, în ianuarie – septembrie 2013, a fost de 36.857,6 milioane KWh, fiind cu 7,0% mai mic faţă de perioada corespunzătoare a anului 2012.

Consumul din economie a scăzut cu 8,7% în primele nouă luni din 2013, comparativ cu perioada similară din 2012, de la 30.487 milioane KWh la 27.834 milioane KWh.

La începutul lunii octombrie, INS a menţinut estimările privind creşterea economică din trimestrul al doilea şi primul semestru 2013, la 0,5% faţă de ianuarie-martie 2013, respectiv 1,8% comparativ cu ianuarie-iunie 2012

Scăderea consumului a redus unele facturi, în pofida creșterii prețului

Iluminatul public a înregistrat o scădere cu 10,3%, iar consumul populaţiei a scăzut cu 1,0%.

Exportul de energie electrică a fost de 1.049,3 milioane KWh, în creştere cu 121,4 milioane KWh, respectiv cu 13,1%, iar consumul propriu tehnologic în reţele şi staţii a fost de 4.718,2 milioane KWh, în scădere cu 150,4 milioane KWh, respectiv cu 3,1%.

Scăderea consumului este, de altfel, singura cauză pentru care, potrivit declarațiilor recente ale ministrului delegat pentru Energie, Constantin Niță, factura la electricitate a scăzut cu 7% anul acesta, pentru toţi consumatorii, casnici și industriali.

Asta pentru că, tot din datele INS, rezultă că, la nivelul lunii septembrie 2013, prețul la energie electrică era cu 7,57% mai mare comparativ cu decembrie 2012. Față de septembrie 2012, în septembrie 2013 prețul energiei electrice era mai mare cu aproape 16%.

Astfel, ca urmare a scăderii consumului, este posibil ca, în unele cazuri, facturile de curent electric să fi scăzut anul acesta, în pofida creșterii prețului.

Producția totală a scăzut, eolienele aproape s-au dublat

În această perioadă, resursele de energie electrică au fost de 42.625,1 milioane KWh, în scădere cu 2.811,0 milioane KWh (-6,2%) faţă de perioada corespunzătoare a anului 2012. Scăderea resursei de energie electrică s-a datorat în principal scăderii producţiei, cu 2.115,7 milioane KWh (-4,8%).

Producţia din termocentrale a fost de 18.489,6 milioane KWh, în scădere cu 5812,6 milioane KWh (-23,9%).

Producţia din hidrocentrale a fost de 11.733,9 milioane KWh în creştere cu 1.869,3 milioane kWh (+18,9%), iar cea din centralele nuclearo-electrice a fost de 8.694,0 milioane KWh, în creştere cu 256,1 milioane kWh (+3,0%).

Producţia din centralele electrice eoliene, în perioada 1.I.-30.IX.2013, a fost de 3.320,4 milioane KWh, în creştere cu aproape 90% (1.571,5 milioane KWh) faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent.

 

Niță: "Factura la electricitate a scăzut în 2013". Cauza este reducerea consumului

Category: Preturi Utilitati
Creat în Thursday, 07 November 2013 12:11

Nita scumpiriMinistrul delegat pentru Energie, Constantin Niță, a declarat, joi, că, anul acesta, factura la electricitate a scăzut cu 7% pentru toţi consumatorii, casnici și industriali. El a mai spus că preţul energiei electrice va creşte cu 1% pentru populaţie şi cu 2% pentru consumatorii industriali de la 1 ianuarie 2014, precum și că că FMI şi Comisia Europeană (CE) şi-au dat acordul de principiu pentru amânarea cu un an, până în 2015, a programului de liberalizare a preţului gazelor naturale destinate consumatorilor industriali. Niță a mai precizat că Guvernul lucrează, împreună cu Consiliul Concurenţei, la unele măsuri de sprijin în privinţa preţului electricităţii şi gazelor pentru consumatorii industriali, pentru care este de asemenea nevoie de acceptul CE.

Potrivit lui Niţă, citat de Mediafax, în acest an, factura la electricitate a scăzut cu 7% pentru toţi consumatorii.

Din datele Institutului Național de Statistică (INS), rezultă că, la nivelul lunii septembrie 2013, prețul la energie electrică era cu 7,57% mai mare comparativ cu decembrie 2012. Față de septembrie 2012, în septembrie 2013 prețul energiei electrice era mai mare cu aproape 16%.

Pe de altă parte, ultimele date ale INS pe această temă, aferente lunii august 2013, arată că, în primele 8 luni ale acestui an, consumul final de energie electrică a fost cu 7,4% mai mic faţă de perioada corespunzătoare a anului 2012.

Pe componente, consumul din economie a scăzut cu circa 9%, iluminatul public – cu 10,1%, iar cel al populației – cu doar 0,1%.

În concluzie, este posibil ca, în unele cazuri, facturile de curent electric să fi scăzut anul acesta, în pofida creșterii prețului, ca urmare a reducerii consumului.

Se scumpește electricitatea, posibilă "clemență" la gaze naturale

Niță a mai declarat că preţul energiei electrice va creşte cu 1% pentru populaţie şi cu 2% pentru consumatorii industriali de la 1 ianuarie 2014.

"Am discutat cu ANRE, iar preţul energiei electrice va creşte cu 1% pentru consumatorii casnici şi cu 2% pentru cei industriali. Asta e piaţa, nu putem să scumpim mai mult dacă nu avem de ce", a spus ministrul, citat de Agerpres.

Potrivit lui Niţă, probleme există în sectorul gazelor naturale, unde decalajul dintre preţul gazelor de producţie internă şi cel de import este prea mare.

"În discuţiile cu FMI, am mai reuşit să amânăm cu un an, până la 31 decembrie 2015, liberalizarea pieţei gazelor pentru consumatorii industriali, iar pentru cei casnici acest lucru va fi la 31 decembrie 2018", a explicat ministrul, care a subliniat că discuţiile cu FMI în acest sens au început încă din lunile mai - iunie.

El a spus că FMI şi Comisia Europeană şi-au dat acordul de principiu pentru amânarea cu un an, până în 2015, a programului de liberalizare a preţului gazelor naturale destinate consumatorilor industriali.

"Vrem să amânăm cu un an liberalizarea preţului gazelor pentru consumatorii industriali. Avem un acord de principiu de la FMI şi Comisia Europeană", a declarat Niţă.

El a adăugat că statul român încă nu are acordul definitiv pentru aplicarea acestei măsuri din partea FMI şi CE.

Programul de liberalizare a preţului gazelor pentru consumatorii industriali a început anul trecut şi urma să se încheie la sfârşitul anului viitor.

Totodată, Guvernul lucrează, împreună cu Consiliul Concurenţei, la unele măsuri de sprijin în privinţa preţului electricităţii şi gazelor pentru consumatorii industriali.

"Este nevoie de acceptul CE pentru aceste scheme de sprijin. Ar fi frumos dacă am putea să le implementăm din 2014, dar astfel de discuţii durează", a mai spus Niţă.

 

Bucureștiul este pe locul 4 în Europa la povara facturilor de curent electric, depășit doar de Berlin, Praga și Lisabona

Category: Preturi Utilitati
Creat în Monday, 04 November 2013 00:40

Bucuresti pret curent electricBucureștiul se clasa, la finalul lunii trecute, pe locul 4 într-un top al capitalelor europene în care consumatorii casnici plătesc cele mai mari prețuri la energie electrică raportat la puterea lor de cumpărare, facturi mai împovărătoare la curent fiind consemnate doar la Berlin, Praga și Lisabona. Mai mult, costurile de distribuție a energiei electrice la București sunt printre cele mai mari din Europa, reprezentând nu mai puțin de 42% din prețul final plătit de consumatorii casnici din Capitală.

Astfel, ajustat la puterea lor de cumpărare, bucureștenii plăteau pe curent electric, în octombrie, un preț de 26,51 eurocenți/KWh, fiind depășiți, din punct de vedere al poverii facturilor la electricitate calculate în funcție de puterea de cumpărare a plătitorilor, doar de locuitorii din Berlin (28,55 eurocenți/KWh), Praga (28,27 eurocenți/KWh) și Lisabona (26,99 eurocenți/KWh), potrivit unui studiu întocmit de compania finlandeză de consultanță în energie VaasaETT.

Facturile la electricitate sunt mai împovărătoare pentru bucureșteni, raportat la puterea lor de cumpărare, decât pentru locuitorii din Budapesta (26,48 eurocenți/KWh), Bratislava (25,74 eurocenți/KWh) sau Varșovia (24,44 eurocenți/KWh), dar și decât pentru consumatorii de energie electrică din Madrid (24,34 eurocenți/KWh), Luxemburg (14,95 eurocenți/KWh), Roma (18,87 eurocenți/KWh) sau Londra (17,37 eurocenți/KWh).

Pentru finlandezi e cel mai ieftin

Din punct de vedere al puterii de cumpărare, cele mai accesibile facturi de electricitate erau, în octombrie, cele plătite de locuitorii din Helsinki (11,43 eurocenți/KWh), Paris și Belgrad (13,70 eurocenți/KWh). Media europeană se situa la 20,47 eurocenți/KWh.

Luând în calcul exclusiv prețurile practicate la energia electrică livrată consumatorilor casnici, neajustate pentru a reflecta diferențele de putere de cumpărare, Bucureștiul se clasa, în octombrie, pe locul 21 din 23 în topul capitalelor europene cu cel mai scump curent electric, cu un preț de 13,12 euro/KWh, prețuri mai mici consemnându-se doar la Zagreb (13,02 eurocenți/KWh) și Belgrad (6,25 eurocenți/KWh).

Din acest punct de vedere, în octombrie, cel mai mare preț era consemnat la Copenhaga (30,47 eurocenți/KWh), urmată de Berlin (29,71 eurocenți/KWh) și Dublin (22,90 eurocenți/KWh). Media europeană se situa la 18,34 eurocenți/KWh.

Distribuția e foarte scumpă la București

Din studiul celor de la VaasaETT reiese că costurile de distribuție a energiei electrice la București sunt printre cele mai mari din Europa, reprezentând nu mai puțin de 42% din prețul final plătit de consumatorii casnici din Capitală, față de o medie europeană de doar 33%. Ponderi mai mari ale costurilor de distribuție în prețul final se consemnează numai la Lisabona (44%), Bruxelles și Luxemburg (43%).

"În medie, în Europa, prețul en-gros de piață al energiei electrice reprezintă doar circa jumătate din prețul final plătit de consumatori, cealaltă jumătate reprezentând costuri fiscale și impuse prin reglementări, respectiv tarife de distribuție, taxe specifice pe energie și TVA", se arată în studiul citat.

Cel mai spectaculos caz este cel al Copenhagăi, unde prețul en-gros de piață al energiei electrice reprezintă doar 17% din prețul final plătit de consumatori, în timp ce taxele pe energie reprezintă 36%, iar TVA – 20%.

Avem gaze ieftine încă

În schimb, la gaze naturale, bucureștenii plătesc, ajustat la puterea lor de cumpărare, un preț de 6,25 eurocenți/KWh, situat sub media UE, cifrată la 7,93 eurocenți/KWh. De gaze mai ieftine, raportat la puterea lor de cumpărare, au parte doar locuitorii din Paris (6,20 eurocenți/KWh), Bruxelles (6 eurocenți/KWh), Londra (5,65 eurocenți/KWh) și Luxemburg (5,23 eurocenți/KWh).

Dacă eliminăm din calcul ajustarea la puterea de cumpărare, bucureștenii plătesc cele mai mici facturi la gaz din Europa, respectiv un preț de 3,03 eurocenți/KWh, mai redus decât cel de la Belgrad (4,52 euro eurocenți/KWh) sau Budapesta (4,17 eurocenți/KWh), media europeană fiind de 7,23 eurocenți/KWh.

Laptopuri alimentate cu curent electric generat prin pedalare: pentru unii necesitate vitală, pentru alții - moft de hipsteri corporatiști

Category: Energie Electrica
Creat în Friday, 23 August 2013 00:30

laptop pedalareÎn 2009, o organizație non-profit demara în Afganistan un proiect privind distribuirea în școli a mii de laptopuri alimentate cu curent electric generat, în timp real, cu ajutorul unui sistem de pedale acționate chiar de către elevii care urmau să folosească aceste laptopuri. Utilitatea proiectului era evidentă: potrivit celor mai recente date oficiale, în 2012, mai puțin de o treime dintre locuitorii țării devastate de războaie aveau acces la energie electrică.

Ideea a prins, însă, se pare, și la experții occidentali în ceea ce se numește Corporate Social Responsability (CSR).Un lanț hotelier a anunțat recent că pune la dispoziția companiilor care organizează seminarii în facilitățile sale astfel de „laptopuri-biciclete”, pentru ca delegații să-și îmbunătățească astfel „palmaresul eco”.

Lanțul QHotels a anunțat că va oferi o nouă experiență „eco” clienților săi corporatiști care își trimit angajații și reprezentanții la conferințe, seminarii și cursuri organizate în spațiile respectivelor hoteluri: laptopuri alimentate cu curent electric prin pedalatul utilizatorilor lor.

Scopul este „îmbunătățirea palmaresului eco al clienților”, dar și atingerea țintei anuale de reducere a consumului de energie al lanțului hotelier.

Astfel, cei dispuși să participe la proiect vor trebui să pedaleze în continuu la generatorul-bicicletă furnizat de hotel pentru a converti 100 de wați de energie, necesari pentru alimentarea unui laptop. Potrivit reprezentanților hotelului, efortul este echivalent cu cel solicitat la o „cățărare ușoară” cu bicicleta. Generatorul funcționează precum o turbină eoliană.

QHotels susține că a efectuat și un sondaj în rândul companiilor care beneficiază de serviciile hotelurilor sale, din care a rezultat că 55% dintre repondenți pun mare preț pe „palmaresul lor eco” și consideră că generatorul de curent electric prin pedalare este o modalitate simplă și amuzantă de a alimenta laptopurile în cadrul conferințelor, care, în plus, îi menține în formă pe „bicicliști”.

„Suntem dedicați economisirii de energie electrică, dar și asigurării unui mediu eco pentru clienți. Am ținut seama de feedback-ul lor și, dat fiind că am constatat că problematica privind protecția mediului este foarte importantă pentru ei, suntem gata de noi inițiative, pentru a le susține target-urile în această privință, ca și pe ale noastre”, a declarat Philip King, manager la QHotels.

Ideea este însă departe de a fi nouă, iar unul din primele experimente de acest tip a avut loc într-un cu totul alt context.

În 2009, organizația internațională non-profit One Laptop Per Child (OLPC), demara în Afganistan un proiect privind distribuirea în școli a mii de laptopuri alimentate cu curent electric generat, în timp real, cu ajutorul unui sistem de pedale acționate chiar de către elevii care urmau să folosească aceste laptopuri.

Utilitatea proiectului era evidentă: potrivit celor mai recente date oficiale, în 2012, mai puțin de o treime dintre locuitorii țării devastate de războaie aveau acces la energie electrică.

OLPC este sprijinită financiar de mari companii precum AMD, Chi Mei, eBay, Google, Marvell Technology Group, News Corporation, Nortel, Red Hat sau Quanta.

În octombrie 2009, OLPC a distribuit circa 2.500 de laptopuri alimentate cu curent electric generat prin pedalare de către utilizatori elevilor de la clasele IV, V și VI de la școli din Kabul, Herat și Jalabalad.

Angajații OLPC s-au ocupat și de conectarea în rețea și la Internet a laptopurilor respective. Astfel, în fiecare clasă au fost instalate câte două rutere. În plus, organizația a instalat pe laptopuri un sistem centralizat de administrare a fișierelor și folderelor cu conținut educațional utilizate la orele de curs.

Cehia taie cu totul ajutoarele de stat pentru facilitățile noi de energie regenerabilă, după ce totalul subvențiilor a ajuns să reprezinte 1,1% din PIB

Category: Energie Solara/Eoliana
Creat în Sunday, 18 August 2013 22:10

Cehia subventii regenerabileCamera inferioară a Parlamentului de la Praga a votat desființarea subvențiilor pentru facilitățile noi de energie regenerabilă, respectiv pentru cele care vor intra în funcțiune după 1 ianuarie 2014, încercând să țină sub control majorarea substanțială din ultimii ani a tarifelor la curent electric pentru populație și companii, determinată de respectivele subvenții.

Proiectul legislativ mai trebuie să fie aprobat de Senat și promulgat de către președintele republicii. Tăierea totală a subvențiilor nu îi va afecta pe producătorii de energie solară, eoliană, hidro și pe bază de biomasă care se conectează la rețeaua națională de electricitate înainte de finalul acestui an.

Mai mult, proiectul va condiționa acordarea în continuare a subvențiilor pentru facilitățile de energie regenerabilă aflate în funcțiune de dezvăluirea în detaliu a datelor despre acționariatul companiilor dezvoltatoare. Măsura este destinată prevenirii abuzurilor, după ce mass media cehă a dezvăluit că în spatele multor companii de energie regenerabilă se află politicieni locali, care au încasat sume mari sub formă de subvenții de stat.

Sistemul generos de subvenții pentru regenerabile din Cehia a transformat statul central european într-unul dintre cei mai mari producători de energie solară de pe continent, însă, totodată, a scumpit foarte mult curentul electric pentru firme și persoane fizice.

Subvenții de peste 1% din PIB

Astfel, potrivit calculelor oficiale, anul acesta, producătorii de energie regenerabilă vor primi subvenții în sumă totală de circa 44 de miliarde de coroane (1,7 miliarde euro), ceea ce înseamnă aproximativ 1,1% din PIB-ul estimat al Cehiei pe 2013. Subvențiile sunt suportate atât de către contribuabili, prin intermediul bugetului de stat, cât și direct de consumatorii de curent electric, pe facturile lor lunare.

Pentru a reduce povara subvențiilor asupra bugetului de stat, în 2010 a fost introdusă o taxă specială de 26% asupra veniturilor centralelor solare intrate în funcțiune în 2009 și 2010. Măsura ar fi urmat să expire la finalul acestui an, dar noul proiect de lege votat de camera inferioară a Parlamentului, aprobat anterior de Guvern, prevede că taxa va contina să se aplice. Pe de altă parte, cuantumul acesteia a fost redus la 10%.

În plus, noua legislație reduce plafonul maxim al subvenției pentru regenerabile suportate de consumatori pe facturile de curent electric, de la 30 la 25 de dolari/MWh.

Organizațiile de lobby ale industriei energiei regenerabile din Cehia au avertizat că guvernul riscă să fie obligat în justiție la plata unor despăgubiri costisitoare către investitorii care vor da executivul în judecată.

Pe de altă parte, unii analiști, inclusiv din interiorul industriei, spun că va fi în continuare rentabilă construirea de unități de generare de energie electrică din surse regenerabile, în special de către firme, instituții și proprietari de locuințe care își instalează panouri solare pe acoperișuri, pentru consumul propriu.

Rentează să produci curent electric pentru „autoconsum”

Astfel, desființarea subvențiilor pentru parcuri fotovoltaice noi nu înseamnă că astfel de facilități nu se vor mai construi în Cehia, ci că ele vor servi mai degrabă la reducerea cheltuielilor cu curentul electric ale proprietarilor lor decât la obținerea de profituri directe din vânzarea energiei electrice, atât în interiorul țării, cât și la export, a declarat Tomas Baroch, reprezentant al Asociației Industriei Fotovoltaice din Cehia (CFA).

Organizația grupează în special proprietari de mici centrale solare, alimentate de panouri fotovoltaice instalate pe acoperișurile clădirilor, și are 485 de membri, care dispun de o putere instalată totală de 58 MW.

„Reducerea costurilor cu energia electrică va deveni singurul efect economic al operării centralelor fotovoltaice începând cu 2014. Acestea vor putea fi competitive și fără ajutor de stat și își vor putea recupera investițiile în circa 10 ani. Vorbim în special de centralele mai mari, instalate pe acoperișurile marilor complexuri industriale”, a subliniat Baroch.

El a adăugat că pentru centralele de mici dimensiuni, instalate pe acoperișurile locuințelor, perioada de recuperare a investiției va fi ceva mai mare, de circa 15 ani, în condițiile în care durata de viață a panourilor solare este de circa 30 de ani.

Baroch a mai criticat faptul că guvernul impune și deținătorilor de centrale solare care nu vor să vândă energia produsă, ci doar să o utilizeze pentru consumul propriu, obținerea de licențe de producător de energie electrică.

California vrea să „îmbutelieze” energie solară. Tehnologiile de stocare a electricității sunt încă dependente de bani de la stat, dar inovațiile le-ar putea elibera

Category: Productie si Distributie
Creat în Wednesday, 14 August 2013 14:19

energie stocare BUNStatul american California vrea să îi oblige pe cei mai mari furnizori locali de curent electric, Pacific Gas & Electric, Southern California Edison și San Diego Gas & Electric, să investească în construirea de capacități de stocare a energiei electrice, scopul fiind echilibrarea rețelelor californiene de transport al electricității, respectiv contracararea efectelor negative ale fluctuațiilor de producție ale centralelor bazate pe surse regenerabile de energie, solară și eoliană. Astfel, Comisia pentru Utilități Publice din California, instituția de reglementare și supraveghere în domeniu, a pus în dezbatere publică o propunere legislativă care prevede fixarea atingerea unei ținte de capacitate de stocare a energiei electrice de circa 1,3 GW până în 2020.

Potrivit propunerii, producătorii de instalații de stocare a energiei electrice vor participa la licitații publice organizate de furnizorii de electricitate, contractele urmând a fi câștigate de către cei care oferă cel mai mic preț. Prima astfel de licitație ar urma să aibă loc în iunie 2014, iar furnizorii vor trebui să contracteze sisteme de stocare cu o capacitate totală de 200 MW. Ulterior, astfel de licitații ar urma să se organizeze din doi în doi ani.

Propunerea Comisiei prevede că țintele de achiziție pot fi modificate dacă furnizorii de energie electrică pot demonstra că ofertele producătorilor de instalații de stocare sunt exagerate din punct de vedere al costurilor sau insuficient de competitive și eficiente.

Legislativul local din California urmează să dea votul final asupra acestui proiect în octombrie anul acesta.

Nu ne putem baza doar pe lumina soarelui. Trebuie să „îmbuteliem” energia solară”, a declarat guvernatorul statului California, Jerry Brown.

Cine achită nota de plată?

Propunerea privind obligativitatea furnizorilor de energie electrică de a investi în capacități de stocare este menită să vină în completarea ambiției autorităților californiene ca, în 2020, o treime din producția de electricitate a Californiei să provină din surse regenerabile. Ideea a stârnit deja interesul companiilor tehnologice, cum ar fi producătorul de baterii de mare capacitate LG Chem, dar și al giganților industriali ca General Electric și al investitorilor de mare calibru precum Peter Thiel, Vinod Khosla sau Bill Gates.

Ținta vizată de californieni, de 1,3 GW, ar fi suficientă pentru alimentarea cu curent electric a peste un milion de locuințe.

„Este prima propunere de acest tip care ar putea avea un efect imediat și durabil asupra pieței instalațiilor de stocare a energiei”, spune analistul Steve Minnihan de la Lux Research. Acesta estimează că industria de profil ar putea crește, ca urmare a impunerii obligativității de achiziție, la 10,4 miliarde de dolari în 2017, față de doar 200 de milioane de dolari anul trecut.

Pe de altă parte, însă, stocarea energiei electrice este costisitoare în comparație cu construirea de noi centrale electrice bazate pe gaze naturale. Multe proiecte de stocare de curent electric au fost implementate cu bani proveniți din programe guvernamentale de stimulare a economiei, care între timp și-au epuizat fondurile, ceea ce înseamnă că costurile vor fi suportate de în cea mai mare măsură de consumatorii de electricitate. Există, de asemenea, riscul ca tehnologiile de stocare, încă insuficient testate, să se dovedească a fi mult mai puțin eficiente decât se speră.

„Consumatorii vor sfârși prin a-și vedea facturile majorate semnificativ”, spune analistul Farzad Ghazzagh, de la o organizație de protecție a clienților companiilor de utilități. Potrivit estimărilor sale, pentru a se ajunge la o capacitate de stocare, la nivel de stat, de 1,3 GW, ar fi nevoie de investiții totale între 1 și 3 miliarde de dolari.

Subvenții de stat, urmate de falimente

În replică, susținătorii țintei de capacitate de stocare argumentează că, dimpotrivă, consumatorii vor beneficia de pe urma implementării acesteia, întrucât astfel nu va mai fi nevoie de construirea de centrale pe gaze costisitoare pentru a face față momentelor de vârf de consum din rețea. Institutul de Cercetare în Energie Electrică a tras concluzia, în urma unui studiu, că investițiile în capacități de stocare sunt de natură să furnizeze beneficii care exced costurile.

Ca și industria panourilor solare, cea de stocare de energie s-a confruntat cu dificultăți masive în a-și reduce costurile și a-și pune la punct tehnologiile. Cele mai de răsunet falimente din acest sector au fost cel ale producătorului de baterii A123 Systems și cel al producătorului de rotoare Beacon Power. Ambele au cerut protecție față de creditori după ce au primit subvenții generoase de la Departamentul pentru Energie al Statelor Unite.

Cele două companii și-au reluat activitatea după ce au fost preluate de acționari noi. A123 Systems a fost cumpărată de subsidiara americană a producătorului chinez de componente auto Wanxiang și produce în continuare bateruu de mari dimensiuni. În iunie, a vândut o astfel de baterie furnizorului de energie electrică Maui Electric Company din Hawaii.

Cei de la Beacon au fost preluați de fondul de private equity specializat în energie Rockland Capital pentru 30,5 milioane de dolari și lucrează în prezent la un nou proiect în Pennsylvania, tot cu sprijin guvernamental, însă susțin că mai au unul în pregătire, pentru care nu vor mai avea nevoie de bani de la stat.

Pe de altă parte, Gates, Thiel și Khosla au investit împreună anul acesta în start-up-ul LightSail Energy, specializat în instalații bazate pe aer comprimat, care a beneficiat în mai de un grant de 1,7 milioane de dolari de la Comisia de Energie pentru a-și testa tehnologia la o bază navală californiană. Gates și Khosla au mai investit împreună în alt start-up, producător de baterii – Ambri.

Costurile nu sunt încă competitive

Stocarea electricității este privită ca fiind „Sfântul Graal” al energiei, ca urmare a plusului de eficiență pe care îl aduce rețelelor de transport. De exemplu, California are nevoie de capacități de rezervă de 51 GW pentru a face față creșterii masive a gradului de utilizare a instalațiilor de aer condiționat în timpul verii, deși în restul anului se utilizează maximum două treimi din această capacitate de rezervă.

Problema este că construirea unei centrale pe gaze costă circă 1.000 de dolari/KW, în timp ce o instalație de stocare de tip baterie – 1.684 de dolari/KW.

„Suntem cu toții de acord că, în condițiile zilei de azi, stocarea nu este eficientă din punct de vedere economic. Însă lucrurile vor sta astfel peste cinci ani”, spune CEO-ul SunPower Corp, Tom Werner. Iar acest potențial al pieței îi face pe investitori să fie dispuși să riște.

Astfel, Elon Musk, fondatorul Tesla Motors, a început să utilizeze tehnologia bateriilor pentru mașini electrici a firmei sale pentru a stoca energie produsă de o altă companie de a sa, producătoare de energie fotovoltaică – SolarCity. „Sunt încrezător în faptul că vor surveni inovații majore în tehnologia de stocare a energiei electrice”, spune Musk.

După ce a subvenționat masiv producătorii de energie regenerabilă, Germania finanțează acum agresiv cu bani de la buget construirea de capacități de stocare, pentru a-și echilibra rețeaua de transport. Potrivit unor estimări, piața germană de profil va ajunge la valoarea de 19 miliarde de dolari în 2017.

Cerere există

Compania germană Gildemeister furnizează baterii de stocare pe vanadiu pieței americane, având ca furnizor o companie din SUA, firma de minerit American Vanadium, singura de peste Ocean care are în dezvoltare mine de vanadiu. Americanii se bazează pe cererea potențială din partea furnizorilor de energie și proprietarilor de clădiri de pe coasta de Est, mai ales după penele grave de curent provocate de uraganul Sandy.

Producătorul de energie AES are în plan construirea de capacități de stocare de 1 GW, cele mai multe bazate pe baterii litiu-ion, susținând că nu are nevoie de sprijin guvernamental pentru a ieși pe profit.

Însă cele mai multe astfel de proiecte sunt în continuare sprijinite cu bani de la stat. PG&E are în plan construirea unei instalații de stocare cu baterii sodiu-sulf de 4 MW, iar LG Chem construiește una pe baterii litiu-ion pentru o centrală eoliană californiană a celor de la Edison. Cele două proiecte au beneficiat de granturi totale de peste 28 de milioane de dolari.

În același timp, GE spune că are în dezvoltare un sistem de baterii sodiu-nichel-clor, care va fi mai ieftin, pentru că nu va necesita anumite elemente de hardware, indispensabile la alte sisteme. Tehnologia, care folosește baterii asemănătoare cu cele ale modelului auto electric Volt de la GM, face ca generarea de energie a turbinelor eoliene să rămână constantă pe peroade de 15-30 de minute, în momente în care vântul bate încet sau deloc.

Investitorii privați au cheltuit 2,2 miliarde de dolari în proiecte de stocare de energie în ultimii cinci ani, potrivit Cleantech Group, dublu față de precedenții cinci ani. Șeful SunPower, Werner, spune că aceiași oameni care au generat revoluția smartphone în Silicon Valley se implică acum tot mai mult în industria de stocare și în cea a contoarelor inteligente de curent.

„Vorbim de capitaliști, care nu fac lucrurile astea doar ca pe niște experimente științifice”, subliniază Werner.

ANRE: Electricitatea se va ieftini în medie cu 4% în august. Bula regenerabilelor se va tempera în 2014

Category: Preturi Utilitati
Creat în Thursday, 11 July 2013 23:36

ANRE ieftinire augustValorea facturii la electricitate se va diminua în medie cu 4% în august, ca efect al amânării acordării de către stat a unor certificate pentru producătorii de energie regenerabilă, potrivit vicepreşedintelui ANRE Emil Calotă, care crede că "bula energiei verzi se va calma" la începutul lui 2014.

"Opinia publică ar trebui să se calmeze vizavi de impactul negativ sau pozitiv al energiilor regenerabile în piaţa de energie. O abordare relativ simplă ar putea să fie de genul: Aşa cum bula imobiliară a făcut atât de multe valuri acum câţiva ani şi s-a calmat (…), cred că şi bula energiei verzi a ajuns la faza de calmare şi considerăm că începând cu 2014 investiţiile şi funcţionarea acestui sector vor intra în parametri de normalitate", a declarat Calotă.

El a afirmat, într-o conferinţă pe teme energetice, că efectul în facturi al aplicării noii legislaţii în privinţa energiei regenerabile va fi de 34%. Având în vedere că din valoare unei facturi la electricitate costul cu certificatele verzi reprezintă 12%, rezultă că facturile ar urma să scadă cu 4%.

"Elementele din OUG 57 care sunt conforme cu legislaţia cadru naţională şi europeană intră în vigoare din 1 iulie. Sunt şi anumite elemente care sunt discuţia comună a Consiliului Concurenţei, ANRE şi Ministerului Energiei, iniţiatorul ordonanţei, a căror aplicare stă încă sub semnul întrebării pentru a nu naşte la nivelul Comisiei Europene suspendarea aplicării în întregime sau chiar declanşarea unei proceduri de invetigaţie", a mai spus Calotă.

OUG 57, aprobată de Guvern în luna iunie, prevede că producătorii de energie regenerabilă vor primi panâ în 2017 doar o parte a certificatelor verzi, restul urmând să le fie transmise eşalonat din 2018. Companiile din domeniu au anunţat că noile reglementări vor duce la retragerea unor investiţii de peste 3 miliarde de euro în unităţi de producţie în România.

Certificatele verzi reprezintă ajutorul acordat de stat producţiei de energie din surse regenerabile şi sunt plătite prin facturi de toţi consumatorii de energie din România.

Facturile la energie pentru consumatorii casnici ar putea scădea cu 5 - 10%, de la 1 iulie, declara, la jumătatea lunii iunie, într-o conferinţă de presă, Constantin Niţă, ministrul delegat pentru Energie.

"De la 1 iulie, ar trebui să fie un impact în factură, ca urmare a noii legi. ANRE trebuie să ne spună, că au toate elementele de supracompensare. Sigur, supracompensarea, anul acesta, trebuie să se facă pe şase luni, semestrial, ceea ce nu prea le convine. Asta este realitatea. Ei vor anual să o facă şi noi anul acesta le-am cerut să o facă semestrial. Au datoria să respecte legea, ca oricare instituţie, şi trebuie să îşi organizeze activitatea să facă lucrul acesta. Ar trebui să se vadă un procent semnificativ, între 5 şi 10%", a spus Constantin Niţă.

Facturile de electricitate ale consumatorilor finali nu vor mai fi încărcate cu restanțele la achiziția de certificate verzi ale furnizorilor de energie

Category: Energie Solara/Eoliana
Creat în Monday, 10 June 2013 13:12

Certificate verzi neachizitionate BUUNContravaloarea cantităților de certificate verzi pe care furnizorii și producătorii de energie au obligația de a le achiziționa, ca formă de subvenționare a energiei regenerabile, dar omit să o facă, nu va mai fi inclusă în facturile de curent electric ale consumatorilor finali, așa cum se întâmpla până în prezent, potrivit Ordonanței de urgență de modificare a Legii 220/2008 pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei din surse regenerabile de energie, recent publicată în Monitorul Oficial.

Modificarea va intra în vigoare începând cu data de 1 iulie anul acesta.

Astfel, Guvernul a introdus în lege, la art.8, prin OUG, următorul alineat:„Contravaloarea certificatelor verzi neachiziționate, datorată potrivit prevederilor art. 12 alin. (2), nu poate fi inclusă în factura către consumatorul final”.

Este vorba despre furnizorii și producătorii de energie care au obligația de a achiziționa certificate verzi de la producătorii de energie regenerabilă, dar care nu își îndeplinesc integral cota anuală sau trimestrială obligatorie de achiziție.

Potrivit legii, dezvoltatorii de unități de energie regenerabilă care nu reușesc să vândă pe piață toate certificatele verzi care le sunt alocate pentru producția realizată sunt susținuți de către un „fond de garantare a funcționării pieței de certificate verzi”, administrat de OPCOM. Acest fond cumpără de la unitățile de energie regenerabilă certificatele verzi nevândute de către acestea companiilor energetice care au obligația de a le achiziționa, la un preţ cel puţin egal cu preţul minim legal al certificatelor verzi.

Ulterior, companiille energetice care nu și-au îndeplinit cotele obligatorii anuale de achiziție de certificate verzi sunt obligate să plătească, în anul următor, contravaloarea certificatelor verzi neachiziţionate Administraţiei Fondului pentru Mediu, în prezent la valoarea de 110 euro pentru fiecare certificat neachiziţionat.

La rândul lor, cele care nu își îndeplinesc cotele trimestriale obligatorii de achiziție de certificate verzi sunt obligate să plătească, pentru fiecare certificat verde neachiziţionat, preţul maxim al certificatelor verzi aprobat şi publicat de către ANRE pentru anul respectiv, la fondul de garantare menționat mai sus.

Până în prezent, valoarea acestor certificate verzi neachiziționate de către companiile care aveau obligația de a o face era inclusă în facturile de electricitate.

Asta pentru că, potrivit legii,în factura de energie electrică transmisă consumatorilor finali, valoarea certificatelor verzi, facturată separat, reprezintă produsul dintre valoarea cotei anuale obligatorii de achiziţie de certificate verzi, cantitatea de energie electrică facturată şi preţul mediu ponderat al certificatelor verzi tranzacţionate pe piaţa centralizată a certificatelor verzi. Cu alte cuvinte, se ținea cont de cota anuală obligatorie nominală de achiziție de certificater verzi, nu de gradul real de îndeplinire a acestei cote.

În acest fel, până la recenta modificare a legii prin OUG, consumatorii finali de energie electrică subvenționau, practic, în avans, obligațiile de cumpărare de certificate verzi ale furnizorilor și producătorilor de energie.

Potrivit datelor ANRE, anul trecut, cel mai mare restanțier la achiziția obligatorie de certificate verzi a fost termocentrala Romag Termo din Drobeta Turnu Severnin, sucursală a Regiei Autonome pentru Activități Nucleare (RAAN), cu o datorie totală de aproape 13 milioane de lei.

VIDEO: O companie americană susține că a pus la punct o casă ai cărei locatari nu vor mai plăti cel puțin 10 ani facturi la curent electric și gaze

Category: Preturi Utilitati
Creat în Tuesday, 07 May 2013 12:00

Houze BUUNVisul oricărui proprietar sau locatar: o casă care produce mai multă energie decât consumă. Este ceea ce compania americană Houze din Houston, Texas, susține că a pus la punct și se pregătește să vândă. Producătorul este gata chiar să ofere cumpărătorilor un certificat de garanție prin care se angajează că, cel puțin în primii 10 ani de utilizare, clienții nu vor avea de plătit nici un fel de facturi de curent electric sau gaze.

Nici prețul acestor case nu prea prea piperat, dat fiind avantajele și economiile promise. Potrivit Houze, acestea vor fi cu circa 15% mai scumpe decât locuințele similare noi „neranforsate” energetic din diferitele regiuni ale Statelor Unite. De exemplu, în Houston, orașul de baștină al companiei, o astfel de casă ar costa între 150.000 și 270.000 de dolari. Modelele-prototip au fost scoase la prețuri variind între 145.000 și 225.000 de dolari. 

Care este secretul? Se numește Houze Power Cell. Este un dispozitiv de dimensiuni similare celor ale unui aparat de aer condiționat, care produce, strict pe loc și exclusiv pentru casă, curent electric, căldură și apă caldă pe bază de gaze naturale. Prețul acestora pe piețele internaționale a ajuns recent la minimul ultimilor 10 ani, ca urmare a boom-ului producției din șisturi bituminoase și a fracturării hidraulice.

„Șmecheria” ar fi, potrivit Houze, că acest dispozitiv va produce mai multă energie electrică decât va consuma casa. Iar surplusul de energie astfel produs va fi revândut rețelei publice de curent electric, prin intermediul companiei locale de utilități. Din această revânzare se vor achita facturile de energie și gaze de la furnizorii externi ai locuinței. De asemenea, surplusul de energie produs de Houze Power Cell poate fi stocat, prin înmagazinare în baterii de back-up, și valorificat ulterior, fie tot prin revânzare, fie prin utilizare pentru consumul propriu.   

Un alt avantaj este că locuința Houze se folosește de rețeaua publică de electricitate doar ca rezervă, întrucât dispune de propria sa sursă de curent electric, ceea ce îi asigură autonomia și o ferește de întreruperile și penele cu care se confruntă alți proprietari. La asta se adaugă, bineînțeles, cele mai noi și performante tehnologii și materiale de izolare termică și de reducere a consumului de energie, spun șefii Houze. 

Proiect românesc de mai mică anvergură

O echipă de cercetători români a realizat o casă ecologică, din lemn, cu consum redus de energie şi care poate fi chiar controlată de la distanţă cu ajutorul unui smartphone, scrie economica.net.

Soleta zeroEnergy este un nou concept de locuinţă premium modernă, ecologică, dezvoltat de catre Fundaţia pentru Inventică şi tehnologii sustenabile – Justin Capră (FITS). Prototipul complet funcţional a fost finalizat şi poarta numele "Soleta zeroEnergy One", el poate fi vizitat oricand in Bucuresti" se arată pe pagina de internet a proiectului.

Construită în special din panouri de lemn şi din sticlă, casa de doar 48 de metri este alimentată cu energie obţinută din orice resursă regenerabilă este disponibilă în locul în care este amplasată. Casa va folosi energia convenţională doar atunci când cea regenerabilă nu este disponibilă. Locuinţa este dotată cu un sistem de monitorizare KNX (climatizare, iluminare, alarmă, etc) care permite controlul de la distanţă, chiar de la un smartphone. Graţie sistemului de construcţie, casa poate fi modificată prin adăugarea de noi module, fără ca structura să fie afectată.

În varianta de 48 mp, preţul pentru casa Soleta pleacă de la 20.000 de euro. Există şi opţiunea unei case de 100 mp, la preţul de 57.000 de euro.

Cât de mare e ieftinirea (pardon, scumpirea) energiei pusă pe seama regenerabilelor?

Category: Revista Presei Energetice
Creat în Friday, 15 March 2013 10:22

newspaper 512Ieri Ziarul Financiar ne anunța ieftinirea energiei electrice pe OPCOM pe care o punea pe seama evoluției spectaculoase a producției de energie eoliană. Asta, chiar dacă în text era citat pre­ședintele Aso­cia­ției Furnizorilor de Energie Electrică din Ro­mânia (AFEER), care enumera patru cauze care au condus la ieftinirea pe bursă a energiei: regenerabilele, centrala de la Brazi pusă în func­ți­une de Petrom care livrează energie la prețuri mai mici, funcționarea normală a Hidro­electri­ca și reducerea con­sumului de energie ­­­­pe fondul unor tem­pera­turi mai mari.

Capital, preia un articol al lui Lucian Davidescu de pe Riscograma pentru a lămuri problema efectelor intervenției statului pe piața energetică. Ea nu ieftinește energia, așa cum pare a lăsa de înțeles ZF, ci o scumpește cu 20%, cel puțin la nivelul consumatorilor casnici. "Dacă vă uitați din când în când la ce conține factura de electricitate, știți deja că sunt taxate cel puțin două lucruri pe care nu le-ați văzut vreodată livrate: “certificate verzi” și “contribuție pentru cogenerare”. Dacă v-ați uitat recent, ați constatat că aceste două taxe se apropie deja de 20% din valoarea facturii.", susține Davidescu. Acesta explică și cele două necunoscute apărute pe facturile gospodăriilor. Certificatele verzi reprezintă "o formulă prin care distribuitorii de energie (deci, în final, consumatorii) subvenționează investițiile în surse de energie regenerabilă – eolian, solar, hidro, biomasă. În total, în următorii 10 ani ar trebui ca 10 miliarde de euro să iasă din buzunarele consumatorilor și să intre în ale producătorilor de energie verde. Metoda prin care se întâmplă acest transfer este următoarea: fiecare MWh regenerabil produs primește un număr de “certificate” – 6 pentru solar, 3 pentru hidro, 3 pentru biomasă, 2 pentru eolian. Ele pot fi vândute pe bursa dedicată, nu mai scump de 55 de euro fiecare și nu mai ieftin de 27 de euro fiecare. Distribuitorii sunt obligați să cumpere un număr de certificate, proporțional cu ținta. Așa se face că în februarie certificatele au adăugat 12,5% la factură, adică pentru fiecare 8 kWh consumați românii au plătit încă unul. Iar cifra va tot crește, odată cu ponderea regenerabilelor. Scopul este ca, până în 2020, 24% din energie să provină din surse “verzi” (deși ținta la nivel european este de numai 20%). Pentru asta, România oferă cea mai generoasă schemă de compensare și impune cele mai mari penalități pentru cei care nu se conformează. Colac peste pupăză, România a acceptat să scoată de la numărătoare hidrocentralele de peste 10MW putere instalată, care asigură deja 30% din consumul total și ar fi arătat că ținta a fost respectată dintotdeauna. Ideea Comisiei Europene a fost ca toată lumea să facă un efort, chiar dacă pleacă de pe o poziție bună. Însă alte țări au știut să-și negocieze mult mai bine efortul. Polonia, puternic dependentă de combustibilii fosili, și-a asumat o țintă de numai 15%, pe care a preferat să o neglijeze. Suedia, singura țară UE care depășește România la pondere hidro, are o țintă foarte ambițioasă, comparabilă cu a României, dar speră să o atingă pe cale naturală. Schema de subvenție a fost mult mai modestă (și a fost închisă pentru investițiile de după 2009) iar penalitățile – suficient de mici încât cei mai mulți distribuitori să aleagă să le plătească."

Contribuția pentru cogenerare este o formulă prin care distribuitorii de energie (deci, din nou, consumatorii) subvenționează producția simultană de electricitate și căldură, mai exact “cogenerare de înaltă eficiență”. Costul pe 12 ani este de 4,7 miliarde de euro. și asta este o schemă pe care România a mai experimentat-o și la care stă “bine”, este vorba de tradiționalele CET-uri care în afară de curent produc și căldură pentru RADET-uri, care vine pe țeavă și încinge caloriferele la prețuri amețitoare.

"Întrebarea firească este dacă eficiența e așa înaltă, de ce mai trebuie subvenție. Iar legiuitorul explică printr-un nonsens rar: “În aceste condiții, menținerea în piațâ a centralelor de cogenerare, ce realizează economii de combustibil față de producerea separată, dar înregistrează costuri de producere semnificativ mai mari, nu poate fi realizata fără acordarea unui sprijin”. Deci fac economii atât de mari că nu rezistă pe piață, da?", se întreabă retoric Davidescu.

Cu toate acestea, fenomenul boom-ului regenerabil continuă. Economica.net ne anunță că, potrivit unui raport întocmit de Consiliul Județean (CJ) Vaslui, un număr de 27 de parcuri eoliene vor fi date în exploatare până la finele anului 2015 în județul Vaslui, valoarea totală a investițiilor ridicându-se la 100 de milioane de euro. Pe lângă cele 437 de turbine amplasate în 24 de comune vasluiene și orașul Negrești, va fi construită și o centrală electrică eoliană în comuna Solești. Cele mai mari investiții în parcuri eoliene se vor face în comuna Fălciu, unde se vor construi trei parcuri eoliene, în valoare de peste 23 de milioane de euro.

Ziarul Financiar susține că Transgaz Mediaș și Transelectrica București vor trece din subordinea Ministerului Economiei, condus de liberalul Varujan Vosganian, în cea a Ministerului Finanțelor, condus de colegul său liberal Daniel Chițoiu. Ministerul Economiei deține în prezent 58,7% din Transelectrica, companie cu afaceri de peste 600 mil. euro și cu o capitalizare de 231 mil. euro. Acționarii Transelectrica au ales ieri membrii Consiliului de Supraveghere, Andrei Pogonaru, fiul omului de afaceri Florin Pogonaru, primind cele mai multe voturi. Din consiliu mai fac parte Andrei Maioreanu, Ovidiu Artopolescu, Dumitru Pîrvulescu, Adrian Costin, Radu Puchiu și Radu Bugică. La Transgaz, participația statului este de 73,5%, dar în acest an ar trebui ca statul să vândă pe bursă 15% din acțiuni. Compania a avut anul trecut afaceri de 300 mil. euro, iar capitalizarea bursieră este de 589 mil. euro.

Tot ZF ne anunță că interesul investitorilor s-a mutat ieri pe acțiunile Petrom, care au urcat din nou la maximul anual. Bursa de la București a crescut cu 0,24% (indicele BET-C), trasă în sus în special de acțiunile OMV Petrom (SNP), care au urcat cu 2,84%, închizând din nou maximul ultimului an, de 0,47 lei/acțiune.

UPDATE: Guvernul bulgar demisionează în urma protestelor populare față de monopolurile din energie

Category: Preturi Utilitati
Creat în Wednesday, 20 February 2013 11:00

Bulgaria proteste BUNPremierul bulgar Boiko Borisov a anunţat, miercuri, în Parlament, demisia guvernului său, în urma protestelor din ultimele zile, după ce, luni, zeci de persoane au fost reținute de forțele de ordine la manifestațiile din capitala Sofia, iar 25 au fost rănite în confruntările cu poliția.

„Nu vreau să fac parte dintr-o guvernare în care poliția bate cetățenii”, a spus premierul Borisov în Parlament.

Aproximativ 100.000 de persoane din peste 35 de oraşe au participat, duminică, la cele mai ample acţiuni de protest din ultimii 16 ani din Bulgaria. Ulterior, în seara zilei de luni, câteva mii de protestatari au manifestat pe străzile marilor oraşe, cerând demisia premierului Boiko Borisov.

Protestele au loc zilnic deja, de mai bine de două săptămâni. Manifestanții au cerut re-naționalizarea industriei de distribuție a energiei electrice, „expulzarea” din Bulgaria a companiilor străine din domeniu, „adaptarea” facturilor la veniturile fiecărui consumator (cei mai săraci să plătească mai puțin, cei mai prosperi – mai mult), precum și publicarea contractelor semnate de companiile străine cu statul bulgar.

Nemulțumirile au izbucnit după ce mulți consumatori bulgari au constatat că facturile la curent electric și căldură din iarna aceasta sunt și cu 100% mai mari decât cele din urmă cu un an și că nu este vorba de erori de calcul sau de tipărire a acestora.

Borisov a încercat să reducă tensiunea prin demiterea ministrului de finanţe Simeon Diankov. Demisia lui Diankov, care ocupa şi funcţia de vicepremier, a fost prezentată luni, dar nici asta nu a oprit protestele. Marţi, Parchetul din Sodia a anunţat că va recomanda revocarea licenţei societăţii de distribuire a energiei electrice CEZ.

Probleme mari pentru CEZ

Ideea revocării licenței CEZ a fost evocată pentru prima oară în urmă cu câteva zile, când Ministerul Economiei și Energiei de la Sofia a anunțat că ia în calcul această posibilitate, după ce o anchetă a Inspecției Financiare de la Sofia, declanșată anul trecut, ar fi scos la iveală faptul că CEZ ar fi încălcat legea locală a achizițiilor publice. Unor anchete similare ar putea fi supuși și ceilalți doi distribuitori de energie electrică din Bulgaria, Energo-Pro (Cehia) și EVN (Austria).

Cei de la CEZ au fost acuzați că oferă circa 80% din comenzile de achiziții fără a organiza licitații și fără a semna contracte, majoritatea beneficiarilor comenzilor fiind companii din țara de origine, Cehia.

În decembrie anul trecut, CEZ și-a pierdut licența de distribuitor de curent electric în Albania, oficialii de la Tirana acuzându-i pe cehi că nu au investit în îmbunătățirea infrastructurii rețelei locale de electricitate, că nu au importat suficient curent electric și că nu au mai furnizat unele servicii pe care se angajaseră să le furnizeze.

De curând, CEZ a început să întâmpine probleme și în Cehia, stat în proprietatea căruia se află. Direcția anticorupție a poliției cehe a declașat de curând o investigație privind mai multe tranzacții internaționale derulate de CEZ.

Demisie strategică

Demisia guvernului pare a fi una strategică, menită a lua din mâinile actualului executiv „cartoful fierbinte” al problemei CEZ și de a conserva, pe cât posibil, puțina popularitate de care se mai bucură partidul GERB, de centru-dreapta, al premierului Boiko Borisov.

În actualele condiţii, cel mai probabil vor fi organizate alegeri anticipate în aprilie. În mod normal, alegerile parlamentare erau programate pentru luna iulie.

Surse din capitala Bulgariei, Sofia, au declarat, pentru energyreport.ro, că, în condițiile în care autoritatea bulgară de reglementare în energie va merge până la capăt cu revocarea licenței de distribuitor de electricitate al CEZ, legislația prevede că instituția va putea numi un administrator special al subsidiarei bulgare a companiei controlate de statul ceh. 

Mai mult, autoritățile bulgare pot decide să ofere unei alte companii sarcina de a opera rețeaua de distribuție de electricitate aflată în prezent în administrarea CEZ.

„Tehnic, este posibil să fie adus un alt distribuitor de energie, deși așa ceva nu s-a mai făcut până acum și s-ar da un semnal foarte prost în acest fel. Pe de altă parte, un nou guvern, interimar, neaflat sub presiune electorală, ar putea reveni asupra tuturor acestor decizii”, au spus sursele citate.

Litigiul dintre autoritățile bulgare și CEZ riscă să dea naștere și unui conflict diplomatic între Bulgaria și Cehia, stat care controlează compania.

„Eventuala revocare de către Bulgaria a licenței CEZ ar fi un act profund politizat, într-un an electoral. Vom cere explicații guvernului de la Sofia și vom avea discuții și cu conducerea CEZ”, a declarat premierul ceh, Petr Necas.

„Este o măsură îngrijorătoare, dat fiind că avem de a face cu un stat membru UE, Bulgaria, care acționează într-o modalitate fără precedent”, a spus și ministrul ceh al Industriei și Comerțului, Martin Kuba.

UPDATE: Protestele bulgarilor dau roade: energia electrică ieftinită cu 8%

Presiunea străzii pare a avea efect în Bulgaria, premierul Boiko Borisov propunând astăzi, pentru a aplana tensiunile sociale, reducerea reducerea prețului la energie electrica cu 8% începând de la 1 martie 2013. Măsura anunțată este totuși incertă, atât timp cât are nevoie de aprobarea agenției de reglementare a energiei locale, recunoaște premierul bulgar, citat de Novinite.

Aceeași sursă susține că situația politică din Bulgaria a devenit explozivă, după ce membrii a trei partide de opoziție, cel socialist, cel al minorității turce și naționalistul Ataka, au părăsit lucrările Comisiei Economice a Parlamentului bulgar, în semn de protest față de unele prevederi ale Legii Energiei. Și în special cea referitoare la agenția de reglementare a energiei și apei, cea care trebuie să aprobe reducerea tarifelor la energie cu 8%. Propunerea puterii era ca numirea celor 11 membri ai agenției să fie făcută cu o majoritate de două treimi (160 de voturi).

CEZ își pierde licența, dar neagă acuzațiile

Compania cehă CEZ, căreia îi va fi ridicată licența de funcționare în cursul acestei seri, după cum a anunțat premierul Borisov, a negat orice încălcare a legislației referitoare la achizițiile publice, act în baza căruia va rămâne se pare licențiată.

Ministrul Energiei, Delian Dobrev, a acuzat recent compania că oferă circa 80% din comenzi către companii, în special din țara de origine, fără a semna contracte sau a organiza licitații.

Zeci de mii de bulgari au ieșit în stradă în ultimele zile pentru a protesta la adresa monopolurilor din energie și a prețurilor mari la electricitate, demonstranții aruncând cu pietre și ouă în sediile companiilor de profil și intrând în confruntări cu poliția. Pentru a-i calma pe protestatari, dar și în perspectiva alegerilor din vara aceasta, guvernul l-a demis pe ministrul de Finanțe Simeon Djankov, considerat artizanul programului de austeritate din ultimii ani. În plus, Ministerul Energiei de la Sofia i-a amenințat pe cehii de la CEZ că și-ar putea pierde licența de distribuitori dacă se va dovedi că firma a încălcat legea achizițiilor publice. Iar Fiscul bulgar, împreună cu procuratura locală, îl anchetează pe fostul șef al autorității de reglementare în energie din Bulgaria pentru venituri și proprietăți nedeclarate și nejustificate legal.

Facturile la electricitate ale bulgarilor au explodat literalmente în ultima perioadă, ceea ce i-a determinat pe mii de cetățeni să se alăture protestelor de stradă, declanșate în urmă cu circa două săptămâni, potrivit Russia Today (RT). Duminică au avut loc demonstrații în 20 de orașe din Bulgaria, protestatarii cerând renaționalizarea companiilor de distribuție a energiei electrice sau demisia guvernului.

Violențe

Violențe au avut loc din nou la Sofia, unde forțele de ordine au blocat accesul către sediul furnizorului de electricitate CEZ, deținut de statul ceh, întrucât demonstranții se îndreptau în mară către acesta, înarmați cu pietre, ouă, roșii și sticle. Protestatarii susțin că polițiștii i-au bătut pe câțiva dintre ei. Oficialitățile au spus doar că poliția a fost nevoită să intervină, după ce protestatarii au aruncat cu bucăți de borduri și au folosit spray-uri cu gaz iritant. 

Și clădirile guvernamentale au fost ținta furiei consumatorilor bulgari de energie electrică, aceștia strigând sloganuri precum „Demisia!” sau „Afară cu monopoliștii din țară!”. Pe o pancartă se putea citi „Electricitate + Șomaj = Genocid”.

„Nu mai putem suporta. Am o pensie de 155 de leva pe lună (circa 110 dolari – n.r.), iar ultima factură de curent a fost de 175 de leva. Ce pot să fac?”, a declarat, pentru Reuters, un protestatar.

Sediile companiilor de distribuire a electricității au fost atacate în mai multe orașe din Bulgaria în timpul demonstrațiilor. În Varna, peste 5.000 de oameni au mărșăluit în spatele unui sicriu butaforic, destinat, potrivit protestatarilor, monopolurilor din energie electrică, încălzire și apă și canal. Numeroși participanți la mitinguri și-au ars demonstrativ facturile la curent.

Alte demonstrații au blocat autostrada către Grecia.

Naționalizarea este exclusă, dar s-ar putea retrage licențe

Protestele de duminică i-au determinat pe șefii companiilor energetice să fluture steaguri albe, oferindu-se să plătească compensații clienților. Însă potrivit postului local Kanal 3 TV, directorul general al subsidiarei bulgare a CEZ, Petr Baran, a promis doar că se vor face corecturi în acele cazuri în care se va dovedi că facturile au fost calculate greșit.

Aceste promisiuni nu i-au mulțumit câtuși de puțin pe protestatari, care au promis că vor sta zilnic în stradă, până ce autoritățile le vor satisface revendicările.

Ministrul bulgar al Energiei, Delyan Dobrev, a declarat că re-naționalizarea companiilor de distribuție a energiei electrice este exclusă și a adăugat că o astfel de măsură nu ar duce la ieftinirea curentului electric.

El a arătat că singura măsură pe care o poate lua guvernul este retragerea licențelor de distribuire, însă a subliniat că acest lucru poate fi făcut doar pe baza unor probe solide cu privire la încălcarea legislației de către companii.

De altfel, ministerul a anunțat că ar putea începe în câteva zile procedura de retragere a licenței de distribuție cehilor de la CEZ, după ce o anchetă a Inspecției Financiare de la Sofia, declanșată anul trecut, ar fi scos la iveală faptul că CEZ ar fi încălcat legea locală a achizițiilor publice. Unor anchete similare ar putea fi supuși și ceilalți doi distribuitori de energie electrică din Bulgaria, Energo-Pro (Cehia) și EVN (Austria).

In decembrie anul trecut, CEZ și-a pierdut licența de distribuitor de curent electric în Albania, oficialii de la Tirana acuzându-i pe cehi că nu au investit în îmbunătățirea infrastructurii rețelei locale de electricitate, că nu au importat suficient curent electric și că nu au mai furnizat unele servicii pe care se angajaseră să le furnizeze.

Totodată, Fiscul bulgar, împreună cu procuratura locală, au demarat o anchetă care îl vizează pe fostul șef al autorității de reglementare în energie din Bulgaria, care este acuzat de fals și uz de fals în declarația de avere, mai precis că nu și-ar fi declarat toate veniturile și proprietățile și că pe unele nu le poate justifica legal.

În plus, pentru a-i calma pe protestatari, dar și în perspectiva alegerilor din vara aceasta, guvernul l-a demis pe ministrul de Finanțe Simeon Djankov, considerat artizanul programului de austeritate din ultimii ani.

Butoi de pulbere in Balcani: Albania retrage licenta CEZ, violente in Bulgaria, spectru de faliment in Serbia

In trei state din Balcani, dintre care doua vecine cu Romania, iarna aceasta a adus un adevarat haos energetic. Statul albanez a retras licenta de distribuitor de energie electrica subsidiarei locale a celor de la CEZ, bulgarii au iesit in strada pentru a protesta fata de majorarea facturilor la electricitate, ajungandu-se pana la incedierea masinilor unei companii de distributie, iar in Serbia, guvernul ameninta monopolul de stat din energie electrica ca va trebui sa se restructureze sau va fi lasat sa dea faliment.

In decembrie anul trecut, Albania a retras licenta de distribuitor de energie subsidiarei albaneze a cehilor de la CEZ, cea mai mare companie de utilitati din Europa, acuzandu-i ca nu au investit in imbunatatirea infrastructurii retelei locale de electricitate, ca nu au importat suficient curent electric si ca nu au mai furnizat unele servicii pe care se angajasera sa le furnizeze.

Guvernul de la Tirana a estimat valoarea totala a prejudiciilor provocate in acest fel de catre CEZ sistemului energetic national al Albaniei la circa 1 miliard de dolari. 

„Nu putem sacrifica interesele noastre nationale si pe cele ale cetatenilor doar pentru a proteja reputatia unui investitor major cum este CEZ. Plecarea unui investitor mare nu este niciodata o veste buna, insa nu au reusit sa performeze”, a declarat ministrul de Finante de la Tirana, Ridvan Bode.

Alte surse sustin ca statul albanez nu este deloc inocent in acest litigiu.

Potrivit acestora, CEZ cumpara energia electrica pe care o distribuia de la un producator local monopol de stat care, la un moment dat, a dublat preturile de livrare, iar autoritatea de reglementare in energie de la Tirana nu a permis CEZ sa transfere aceasta majorare in tarifele percepute consumatorilor, ceea ce a provocat pierderi semnificative cehilor. In consecinta, CEZ nu ar mai fi avut bani suficienti nici pentru investitii, nici pentru importuri de electricitate.

Mai mult, CEZ ar fi fost nevoita sa renunte la a mai furniza anumite servicii la care se angajase prin contract ca urmare a volumului mare de facturi neplatite de catre consumatori.

Recent, cei de la CEZ, companie controlata de statul ceh, au anuntat ca au notificat guvernul albanez cu privire la faptul ca vor reclama Albania la o curte de arbitraj internationala, urmand sa ceara compensatii financiare de 200 de milioane de euro.

CEZ a cheltuit 102 milioane euro in 2009 pentru a cumpara o participatie de 76% la distribuitorul de energie al Albaniei, restul actiunilor ramanand in posesia statului albanez.

„Iarna de la Sofia”

In Bulgaria, in mai multe orase, mii de oameni au iesit in strada in ultimele zile pentru a protesta fata de majorarea facturilor la curent si incalzire de catre distribuitorii CEZ si Energo-Pro (Cehia), precum si EVN (Austria).

Manifestatiile au devenit pe alocuri violente, la Plovdiv fiind incendiate doua masini ale companiei austriece. La Varna, protestatarii au aruncat cu pietre si oua in cladirea sediului local al distribuitorului de energie. In capitala Sofia, ministrul Economiei si Energiei a fost „bombardat” cu bulgari de zapada de catre consumatorii furiosi.

Manifestantii au cerut nationalizarea industriei de distributie a energiei electrice, „expulzarea” din Bulgaria a companiilor straine din domeniu, „adaptarea” facturilor la veniturile fiecarui consumator (cei mai saraci sa plateasca mai putin, cei mai prosperi – mai mult), precum si publicarea contractelor semnate de companiile straine cu statul bulgar.

Nemultumirile au izbucnit dupa ce multi consumatori bulgari au constatat ca facturile la curent electric si caldura din iarna aceasta sunt si cu 100% mai mari decat cele din urma cu un an si ca nu este vorba de erori de calcul sau de tiparire a acestora. 

In replica, distribuitorii au sustinut ca explicatiile pentru facturile mai mari sunt iarna mai aspra, perioada de facturare mai mare si faptul ca, in decembrie anul trecut, spre deosebire de 2011, Craciunul si Revelionul au cazut in timpul saptamanii de lucru, nu in weekend, asa ca au existat zile libere in plus in care oamenii au consumat caldura si curent electric acasa.

Speriati de proteste, cei de la autoritatea bulgara de reglementare in energie au anuntat ca vor initia o serie de masuri pentru tinerea sub control a evolutiei facturilor la electricitate si caldura. Printre acestea se numara inlocuirea contoarelor actuale, extrem de vechi, cu unele noi, moderne si „inteligente”, precum si reducerea intervalului de citire a contoarelor la numai o luna.

Restructurare sau faliment in Serbia

Ministerul de Finante al Serbiei a transmis de curand oficial monopolului de stat sarb din domeniul energiei electrice, Elektroprivreda Srbije (EPS), ca va trebui sa se restructureze sau va fi lasat sa dea faliment, Finantele refuzand orice ajutor financiar si oferind exclusiv „suport moral”, transmite Reuters.

Consumatorii de energie electrica datoreaza EPS facturi neplatite in suma totala de 120 de miliarde de dinari (circa 1,46 miliarde dolari), compania inregistrand, anul trecut, pierderi de peste 360 de milioane de dolari, intrucat guvernul a obligat-o sa suporte costurile tarifelor subventionate la curent electric de care se bucura gospodariile si firmele din Serbia, a declarat directorul general al companiei, Aleksandar Obradovic.

Obradovic a fost numit la conducerea companiei in septembrie anul trecut, cu sarcina de a reduce cheltuielile gigantului energetic sarb, care are in prezent circa 30.000 de angajati. In schimb, toti ceilalti membri ai conducerii EPS au fost numiti de catre fostul guvern, care a pierdut alegerile din mai 2012.

„Guvernul poate oferi doar sprijin moral indirect EPS. Compania trebuie sa se ajute singura, intrucat are capacitatea de a functiona in mod stabil cu resurse proprii, daca se restructureaza. EPS ar putea fi salvata daca, prin minune, cetatenii si companiile s-ar decide dintr-o data sa-si plateasca facturile la curent, insa un astfel de scenariu este destul de improbabil”, a declarat ministrul de Finante de la Belgrad, Mladjan Dinkic. 

Pe de alta parte, viceguvernatorul bancii centrale a Serbiei, Veselin Pjescic, a declarat recent, pentru Reuters, ca EPS este mult prea importanta pentru economia Serbiei pentru a fi lasata sa falimenteze. Anul trecut, guvernul a anuntat ca intentioneaza sa majoreasca tarifele la energie electrica cu 10-12% in primul trimestru din 2013, insa banca centrala a avertizat ca aceasta scumpire ar duce inflatia la niveluri inacceptabile.

Oficialii EPS au avertizat ca compania ar putea intra in faliment in martie sau aprilie daca nu primeste un imprumut de urgenta de 300 milioane euro, garantat de stat, din care sa-si acopere cheltuielile curente si cu ajutorul carora sa poata sa extinda maturitatea unor alte credite.

Ministrul de Finante a spus insa ca nu va aproba o astfel de garantie guvernamentala.

„Guvernul nu va aproba garantii pentru creditele nici unei companii de stat decat cu conditia ca imprumuturile respective sa fie contractate pentru investitii in dezvoltare”, a declarat Dinkic.

Tag Cloud