Energy Report

Marile companii distribuitoare de carburanți au profitat de majorarea cererii de anul trecut, crescându-și vânzările în stațiile autohtone. Cea mai semnificativă creștere a fost înregistrată în benzinăriile Rompetrol, aparținând grupului kazah KMG, iar cea mai redusă în cele operate de liderul pieței OMV Petrom.

Spre deosebire de cererea de electricitate și de gaze, care s-a diminuat, cea de carburanți s-a majorat în 2023 cu 4%, potrivit estimărilor OMV Petrom.

Rompetrol, compania deținută de grupul kazah KMG, a profitat cel mai mult de pe urma creșterii cererii, majorându-și vânzările de carburanți din benzinăriile autohtone cu 15%, de la 994 mii tone în 2022 la 1,14 milioane tone în 2023.

Liderul pieței, OMV Petrom, în schimb și-a crescut vânzările în benzinării (inclusiv în cele din Bulgaria, Serbia și Republica Moldova) cu doar 1%, de la 3.04 milioane tone în 2022 la 3,07 milioane tone anul trecut.

MOL a ținut pasul pieței, majorându-și vânzările din România cu 5%, de la 728 la 765 mii tone, cu numai 4 mii tone sub recordul istoric al vânzărilor din România, realizat în 2021.

În ceea ce privește numărul de stații, dacă în cazul OMV Petrom acesta a rămas constant (780), în cel al Rompetrol, care raportează pe lângă stațiile proprii sunt incluse și stațiile partener și cele mobile, acesta s-a majorat de la 1.257 la finalul lui 2022 la 1.325 la finalul anului trecut, iar în cel al MOL, a scăzut, de la 255 la 238.

OMV Petrom n-a profitat de majorarea cererii precum concurenții săi ca urmare a faptului că în cel de-al doilea trimestru al anului trecut rafinăria de la Petrobrazi a trecut printr-o revizie planificata, după 5 ani de funcționare fără opriri planificate de mare amploare, ceea ce a condus la o rată de utilizare a rafinăriei de 80%, față de cea de 95% din 2022.

În plus, OMV Petrom este singura companie care rafinează țiței autohton, operațiune impozitată în 2023 de statul român cu 350 lei/tonă, ca o formă de contribuție de solidaritate.

Cum la Petrobrazi OMV Petrom rafinează 2/3 petrol autohton și doar 1/3 petrol importat, compania a fost „stimulată” și de prevederile fiscale să rafineze mai puțin pentru a nu achita o contribuție de solidaritate mai mare.

Așa se face că în 2023, OMV Petrom a rafinat doar 3,84 milioane tone materii prime, în scădere cu 16% față de volumul prelucrat în 2022, de 4,65 milioane tone.

Potrivit companiei, în 2023 a achitat în contul contribuției de solidaritate de 2,79 miliarde lei, din care 1,49 miliarde lei contribuția aferentă anului 2022.

Și Rompetrol a achitat în 2023, o contribuție de solidaritate (pe formula veche, nu pe cea care vizează tona rafinată) aferentă anului 2022 în valoare de 586 milioane lei (128 milioane dolari). Pentru 2023, contribuția de solidarite pe care estimează Rompetrol că o va datora statului român este de doar 31 milioane dolari (142 milioane lei).

Rompetrol a anunțat public faptul că „ia în considerare demersuri în ceea ce privește taxa, în sensul analizării din perspectiva legală a nivelului taxei și în scop de protejare a intereselor acționarilor”.

În 2023, pe segmentul de distribuție (retail, dar și angro), Rompetrol a anunțat o majorare a profitului net cu 9%, la 35,35 milioane lei.

Şoferii îşi pot alimenta în acest weekend maşinile în staţiile Petrom la un preţ la un preţ mai scăzut cu 16 bani/l la motorină şi cu 12 bani/l la benzină comparativ cu cel practicat vineri, în urma deciziei de sâmbătă a liderului pieţei de a ieftini diesel-ul cu 9 bani/l, iar benzina cu 5 bani/l, care se suprapune reducerii de weekend de 7 bani/l practicată într-o treime din staţiile companiei. Ieftiniri considerabile a efectuat în ultimele 24 de ore şi Lukoil, de 16 bani/l la motorină şi de 13 bani/l la benzină.

Astfel, în 2 staţii Petrom din Bucureşti (Jiului şi Petrom City), benzina poate fi achiziţionată în acest weekend cu 6,6 lei/l, iar motorina la un preţ de 7,27 lei/l în 17 staţii din capitală.

De campania de weekend de reducere a preţului carburanţilor cu 7 bani/l beneficiază 33 de staţii din capitală.

Campania se desfăşoară pe perioada 3 noiembrie-24 decembrie în 123 din cele 393 de staţii Petrom din ţară, iar reducerea de 7 bani/l se aplică tuturor carburanţilor comercializaţi în respectivele staţii (benzină şi motorină standard, premium şi GPL).

Şi vineri, OMV Petrom ieftinise cu 3 bani/l atât benzina, cât şi motorina, atât în staţiile Petrom, cât şi în cele OMV.

Ieftiniri considerabile a efectuat în ultimele 24 de ore şi Lukoil, de 16 bani/l la motorină şi de 13 bani/l la benzină.

Cea mai ieftină benzină se poate achiziţiona la un preţ de 6,63 lei/l, iar cea mai ieftină motorină la unul de 7,29 lei/l în staţiile Lukoil din capitală.

Cotaţiile petrolului sunt în scădere liberă, până la cele mai reduse niveluri din mai mult de trei luni, din cauza preocupărilor legate de scăderea cererii în SUA şi China.

Sâmbătă dimineaţă, ţiţeiul Brent, de referinţă pe piaţa eurpeană, se tranzacţiona la 81,7 dolari/baril.

În prezent, rafinăria Petrotel a gigantului rus Lukoil se află într-o revizie programată.

Potrivit CEO-ului OMV Petrom, liderul pieţei distribuitoare de carburanţi, Christina Verchere, “cererea de retail a crescut cu 5% în cel de-al treilea trimestru al acestui an, fiind stimulată de preţurile scăzute, iar cea de pe piaţa angro cu 14%, ca urmare a intensificării activităţii de construcţii de drumuri”.

Volumul vânzărilor de produse rafinate ale OMV Petrom a rămas constant în trimestrul al treilea al acestuia an, la 1,51 miloane tone, în timp ce marja de rafinare a coborât la 16,8 dolari/baril, de la 17,1 dolari pe baril în perioada similară a anului trecut. În trimestrul al doilea, marja de rafinare a fost de doar 11,7 dolari/baril, rata de utilizare a rafinăriei Petrobrazi fiind de 31%, în urma reviziei în care aceasta s-a aflat în cel de-al doilea trimestru. În perioada iulie-septembrie, rata de utilizare a rafinăriei a urcat la 95%.

Prețul motorinei a coborât în stațiile Petrom sub pragul de 8,5 lei/l, cel mai redus nivel din ultimele 3 luni, în urma ieftinirilor cu 5 bani/l efectuate miercuri la ambele tipuri de carburanți de liderul pieței de distribuție de carburanți autohtone, OMV Petrom.

Dacă pe 27 aprilie, un litru de motorină standard costa în stațiile Petrom 8,5-8,51 lei, pe 27 iulie, în principal în urma aplicării reducerii de 50 de bani/l convenită de guvern și companii și a deprecierii cotațiilor internaționale ale petrolului, prețul motorinei în aceleași stații era de 8,46-8,49 lei/l.

În mai puțin de 10 zile, prețul carburanților la pompă s-a redus cu 20 de bani/l.

Ca urmare a ieftinirii de miercuri, un litru de benzină standard costa 7,78-7,85 lei/l, apropiat de nivelul înregistrat pe 4 mai.

OMV Petrom a redus prețul carburanților cu 5 bani și în stațiile OMV, unde în prezent un litru de benzină costă 7,9-7,93 lei, iar unul de motorină 8,54-8,57 lei.

Ieftiniri de 4 bani pe litru a efectuat miercuri și MOL, prețul benzinei standard coborând la 7,90-7,96 lei, iar ce al motorinei standard, la 8,54-8,61 lei.

Preţurile petrolului au fost sub presiune de la jumătatea lunii iunie, ca urmare a riscurilor crescânde de recesiune globală, determinate de înăsprirea a politicilor monetare.

Administraţia SUA intenţionează să impună un plan de plafonare a preţurilor ţiţeiului rusesc, dar viceprim-ministrul rus Alexander Novak a avertizat că Moscova nu va exporta petrol dacă preţul este plafonat sub costurile de producţie.

Până recent, situaţia pe piaţa carburanţilor a fost tensionată din regiune, unde cererea de combustibili este alimentată de cea din Ucraina, iar oferta afectată de închiderea a celor mai importante rafinării din zonă, cea temporară a MOL, din Ungaria, cu o capacitate anuală de 8 milioane tone, şi cea de durată a OMV de lângă Viena, cu o capacitate de procesare de 10 milioane tone anual, de 2,5 ori peste cea a Petrobrazi (rafinăria deţinută de OMV în România).

Funcţionarea rafinăriei austriece la 20% din capacitate până în luna septembrie va aduce pierderi de 200 de milioane euro companiei austriece.

Guvernul austriac a decis să apeleze încă o dată la rezervele strategice pentru a evita o penurie. Importul de carburanţi, inclusiv din România, nu au fost suficiente pentru ca mai multe staţii din Austria să nu rămână fără motorină în urma accidentului de la începutul lunii iunie, în urma căruia 80% din capacitatea de procesare a rafinăriei Schwechat a devenit indisponibilă cel puţin până în luna septembrie.

În ultima lună, staţiile din Viena au fost alimentate inclusiv cu carburanţi aduşi pe Rin şi Dunăre din portul olandez Rotterdam, importurile din estul Austriei fiind afectate de situaţia tensionată de pe piaţa ungară, unde cererea este susţinută de plafonarea preţului, iar oferta diminuată de oprirea rafinăriei Dunărea. Barjele cu carburanţi destinaţi pieţei austriece au parcurs astfel peste 1500 km, pe Rin şi Dunăre.

Cele mai importante companii distribuitoare de carburanți au efectuat joi ieftiniri masive ale combustibililor, OMV Petrom, de 15 bani/l, iar OMV, de 13 bani/l. În urma aplicării reducerii de 50 de bani pe litru convenită de guvern cu companii, prețul benzinei standard a coborât la nivelul de pe 4 mai, iar cel al motorinei la cel de pe 27 aprilie.

Potrivit datelor Monitorului Prețurilor, în București doar benzinăriile Lukoil și cele Rompetrol mai practicau prețuri ale benzinei standard situate peste 8 lei/l.

În urma ieftinirilor cu 15 bani/l la ambele tipuri de carburanți, în stațiile Petrom, prețul benzinei era de 7,83-7,9 lei/l, iar cel al motorinei, de 8,51-8,54 lei/l, în cele OMV de 7,95-7,98 lei/l, respectiv 8,59-8,62 lei/l.

Prețuri similare cu cele ale OMV practica și MOL: 7,94-7,98 lei/l la benzina standard și 8,58-8,62 lei/l la motorina standard.

Potrivit președintelui Asociației Energia Inteligentă (AEI), Dumitru Chisăliță, „Prețul la pompele din România a scăzut în medie, cu circa 20 de bani sau 2,5% (în ultima săptămână - n.r.). Această situație se datorează scăderii cotațiilor țițeiului față de luna iunie 2022, scăderii cotațiilor la benzină și la motorină față de aceeași perioadă, dar și a scăderii cursului leu/dolar. Alte elemente importante care au determinat această situație sunt legate de reluarea funcționării uneia dintre cele mai mari rafinării din zona Central Europeană (cea a MOL din Ungaria - n.r.) și pregătirea repunerii în funcțiune a celei de a doua mari rafinării din aceeași zonă oprită în urmă cu o lună (cea a OMV de lângă Viena - n.r.). Chiar și faptul că nu s-a oprit conducta CPC care aduce o parte din țițeiul Kazah în Europa a contribuit la situația de astăzi”.

Contractele futures ale țițeiului Brent au scăzut joi la 106 dolari pe baril, pentru a doua sesiune consecutivă, ca urmare a unei cereri reduse de benzină din SUA, în pofida sezonului de vârf de vară. Un raport EIA publicat miercuri a arătat că stocurile de benzină din SUA au crescut cu 3,5 milioane de barili săptămâna trecută, depășind așteptările pentru o creștere de 71.000 de barili.

Prețurile petrolului au fost sub presiune de la jumătatea lunii iunie, ca urmare a riscurilor crescânde de recesiune globală, determinate de înăsprirea a politicilor monetare.

Administrația SUA intenționează să impună un plan de plafonare a prețurilor țițeiului rusesc, dar viceprim-ministrul rus Alexander Novak a avertizat că Moscova nu va exporta petrol dacă prețul este plafonat sub costurile de producție.

„Statul trebuie să intervină doar atunci când apar creșteri bruște de prețuri pe fondul evoluțiilor internaționale, dar cu măsuri care să nu afecteze funcționarea normală a pieței. Dacă prețul benzinei ar fi fost plafonat la 8 lei/litru, consumatorii ar fi plătit mai mult astăzi pentru benzină”, susține Chisăliță.

Actualele ieftiniri demonstrează, potrivit acestuia, că furnizorii de produse petroliere reacționează atunci când evoluțiile cerere-ofertă/preț-cantitate o impun (prețurile ridicate la benzină, au redus cantitățile vândute și implicit ar fi redus din profiturile benzinariilor în lipsa unei acțiuni a acestora).

„Această situație ne indică că această scădere a prețului la benzină și motorină, ar trebui să continue și în următoarea perioadă, dacă nu apar incidente majore care să perturbe aceste tendințe”, concluzionează șeful AEI.

Inevitabilitatea impunerii de către Uniunea Europeană (UE) a unui embargo importului de țiței și produse petroliere din Rusia a condus la o explozie a prețurilor carburanților la pompă pe piața internă. Din momentul anunțului anunțului președintelui CE, Ursula von der Leyen din 4 mai și până în prezent, în numai câteva zile zile, benzina și motorina s-au scumpit cu 17 bani/l în stațiile din capitală.

Prețul benzinei standard comercializate în majoritatea stațiilor OMV, MOL și Rompetrol din capitală a sărit de 8 lei/l, în urma scumpirii cu 22-33 de bani din prima parte a lunii mai.

Marți, în nicio stație OMV din capitală, prețul benzinei standard nu se situa sub 8 lei și doar în 3 stații MOL putea fi achiziționat un litru de benzină cu 7,98-7,99 lei. În majoritatea stațiilor Rompetrol, prețurile se situau peste 8 lei, cele mai scumpe practicând un preț de 8,07 lei/l.

Benzină cu câțiva bani sub prețul de 8 lei/l poate fi achiziționată în stațiile Petrom, 7,92-7,97 lei/l, companie care folosește majoritar (70%) țiței din producție internă.

Cea mai ieftină benzină poate fi cumpărată în stațiile Lukoil, cu 7,84-7,89 lei/l, rafinăria Petrotel procesând majoritar țiței rusesc, cel puțin deocamdată, până la impunerea sancțiunilor UE împotriva importului de țiței și produse petroliere din Rusia.

Chiar și în aceste condiții, Lukoil a scumpit luni cu 5 bani benzina și cu 6 bani motorina, în timp ce grupul MOL, care va beneficia de excepții atât la rafinaria deținută în Ungaria, cât și la cea din Slovacia în cazul unui embrago, a majorat prețul benzinei cu 12 bani/l și cel al motorinei cu 13 bani/l.

Dacă duminică, un litru de benzină putea fi cumpărat în stațiile grupului maghiar cu 7,84-7,89 lei/l, iar unul de motorină cu 8,73-8,87 lei/l, marți acestea au crescut la 7,99-8,08 lei/l, respectiv 8,85-8,95 lei/l.

Și liderul pieței, OMV Petrom, a scumpit luni benzina cu 4 bani/l, la 7,92-7,97 lei/l în stațiile Petrom și la 8,00-8,07 lei/l în stațiile OMV, prețul motorinei rămânând același, de 8,79-8,8 lei/l în stațiile Petrom și de 8,85-8,9 lei/l în cele OMV.

Socar vindea marți benzina standard la cele 3 stații pe care le deține în capitală cu 7,94 lei/l, iar motorina cu 8,79-8,84 lei/l.

Din momentul anunțului anunțului președintelui CE, Ursula von der Leyen privind intenția UE de a interzice importul de țiței și produse petroliere din Rusia din 4 mai și până în prezent, în numai câteva zile, benzina s-a scumpit cu până a 17 bani/l, iar motorina cu până la 16 bani/l.

O treime din țițeiul procesat în rafinăriile autohtone, în special la Petrotel, deținută de gigantul rus Lukoil, este de proveniență rusă. De asemenea, tradițional, o treime din motorina comercializată pe piața internă provine din Rusia.

În prezent, țițeiul rusesc se tranzacționează la un preț considerabil mai redus decât cel extras din alte state, iar ecartul de preț va continua să crească. O interzicere a importului de țiței din Rusia în UE va scădea cererea pentru acesta, însă o va majora considerabil pe cea pentru sortimente alternative, cu caracteristici similare țițeiului Ural. De altfel, CEO-ul OMV Petrom, Cristina Verchere, a anunțat că renunțarea la procesarea țițeiului rusesc în favoarea celui de altă proveniență, majorează costurile de achiziție ale OMV Petrom cu 16 dolari pe baril.

Un alt motiv pentru care țițeiul se va scumpi în perioada următoare este decizia anunțată a UE de a interzice asigurarea de către companiile europene a navelor utilizate pentru transportul țițeiului rusesc, inclusiv în țări terțe.

În prezent, prima de asigurare în Marea Neagră depășește, potrivit calculelor Bloomberg, costul închirierii unei nave. Un cargo cu o capacitate de un milion de barili și o vechime de 5 ani, în valoare de 50 milioane dolari, este taxat cu o primă de risc de 5 milioane de dolari, cu 1,5 milioane de dolari peste prețul închirierii sale.

Însă nu numai primele de asigurare au crescut, ci și costul închirierii navelor.

Conform calculelor Bloomberg, costul închirierii unui tanc petrolier pentru transportul unui milion de barili din Novorosisk în Italia, unde Lukoil deține o importantă rafinărie (ISAB), pe lângă cele din Bulgaria (Burgas) și România (Petrotel), s-a majorat la 3,5 milioane dolari, de la 700.000 dolari la începutul unui an. Dacă este adăugată și prima de asigurare de 5 milioane de dolari, rezultă un cost total de peste 10 ori mai ridicat.

În plus, pe lângă treimea de țiței rusesc procesat în rafinăriile autohtone, o altă treime, prelucrată majoritar la Petromidia, provine din Kazahstan (restul fiind din producție internă), însă și aceasta este importată prin terminalul CPC din portul rusesc Novorosisk.

În cazul Rompetrol, transferul țițeiului între porturile Novorosisk și Midia se realizează, în principal, de compania națională de transport maritim din Kazahstan – Kazmortransflot. Aceasta a achiziționat, în 2011, două tancuri petroliere de tip Aframax (115.000 tdw) pentru operațiuni de transport țiței și produse petroliere în Marea Neagră și Marea Mediterană.

Este puțin probabil ca Kremlinul să nu reacționeze la embargo-ul impus de UE și să permită în continuare exportul de gaz kazah prin terminalul rus.

Deja, așa cum a anunțat Profit.ro, presa rusă a acuzat Rompetrol, fără a prezenta dovezi, că furnizează carburanți Armatei Ucrainene și a propus naționalizarea terminalului CPC de la Novorosisk. Acuzațiile au fost reluate recent și de Pravda, care a adăugat și Azerbaidjanul pe lista statelor care alimentează armata ucraineană.

Astfel, România riscă să rămână doar cu o capacitate anuală totală de rafinare de 4,5 milioane tone, cea a rafinăriei Petrobrazi, operată de OMV Petrom, cea de 2,4 milioane tone de la Petrotel (Lukoil) și cea de 6 milioane de la Petromidia (Petromidia) putând fi indisponibilizate în urma embargo-ului impus de UE. Sau, dacă vor continua să opereze, acestea nu vor mai funcționa la capacitatea totală, iar prețul materiei prime, în cazul în care vor găsi țiței alternativ, va crește semnificativ.

Cu toate acestea, spre deosebire de Ungaria, Slovacia, Cehia și, mai nou, Bulgaria, România nu a negociat exceptări de la embargoul impus importului de țiței și produse petroliere din Rusia, ministrul de externe Bogdan Aurescu anunțând luni seară la Digi 24 că guvernul de la București susține măsură care urmează a fi cuprinsă în cel de-al 6-lea pachet de sancțiuni impuse de CE împotriva Moscovei.

Recenta eliminare a supraaccizei la carburanți auto a făcut ca România să aibă din nou cele mai mici prețuri la benzină și motorină din Uniunea Europeană. Ceea ce ar putea încuraja creșterea consumului de combustibil, astfel încât, la o adică, statul să nu piardă decât foarte puțin sau deloc din încasări, cum s-a mai văzut și cu alte ocazii similare.

Dincolo de asta, însă, ce este cel mai important este că accizele pe carburanți auto sunt printre cele mai sigure, dacă nu cele mai sigure, venituri bugetare ale statului. Motivele sunt mai multe. În primul rând, cererea pentru aceste produse este extrem de inelastică. Adică poate scădea, dar niciodată prea mult. În al doilea rând, este foarte avantajos pentru stat sistemul de colectare a accizelor. Acestea sunt pur și simplu incluse, cu tot cu TVA, în preț. Operatorii le iau de la clienți și le dau mai departe la stat. Simplu și fără echivoc, iar riscul de evaziune este minim spre inexistent.

Asta face ca benzinăriile să fie cele mai eficiente ghișee de colectare fiscală din România, iar companiile de distribuție de carburanți - cei mai profesioniști agenți fiscali. Cu precizarea că în funcţie de perioadă peste jumătate din preţul carburanţilor a fost reprezentat de taxe, deci benzinarii au satisfăcut preponderent interesele statului şi nu alte acţionarilor ce deţin business-ul!

În aceste condiții, te-ai aștepta ca Fiscul să se poarte mai frumos cu șoferii, care furnizează o bună parte din veniturile bugetului de stat cumpărând benzină și motorină, dar și cu distribuitorii de carburanți, cei care colectează și virează accizele. Din păcate, însă, uneori lucrurile stau cu totul invers și e ca și cum statul ar vrea să pună bețe în roatele relației furnizor-client, cea care de fapt îi umple vistieria. De exemplu, benzinarii sunt obligați ca, la miezul nopții, să își dea clienții afară și să întrerupă vânzările, deși mulți șoferi, profesioniști sau nu, se deplasează noaptea. De ce? Pentru că, potrivit normelor în vigoare, la 12 noaptea se încheie nu doar ziua calendaristică, ci și cea fiscală, și trebuie să facă evidența.

Cu alte cuvinte, sunt obligați să le pese mai mult de stat decât de propriii mușterii, deși nu și-au dat dorit deloc acest statut de agenți fiscali neremunerați.  

Pe de altă parte, în mod ciclic, atunci când carburanții se scumpesc, iar autorităților li se aduce aminte că o bună parte din prețurile la pompă reprezintă taxe și impozite, guvernanții își aduc aminte să acuze că industria distribuției de carburanți are o structură "oligopolistă" și că nu e suficientă concurență pe această piață, care să pună presiune pentru scăderea prețurilor. Și într-adevăr, o țară de dimensiunile României are doar circa 2.000 de benzinării, în timp ce în Austria, patria OMV, sunt peste 3.500.

Cine este însă de vină pentru acest lucru? Încă din urmă cu 4 ani, răspunsul era dat chiar de o instituție de stat și anume Consiliul Concurenței. Astfel, într-un raport din 2016 al instituției se arăta că piața locală a carburanților auto are, în linii mari, structură de cartel, iar pentru sporirea competiției se propunea eliminarea barierelor de reglementare la intrarea pe piață prin liberalizarea și simplificarea procesului de autorizare a înființării de noi benzinării, precum și încurajarea intrării pe piață a marilor lanțuri de retail. Consiliul Concurenței dădea ca exemplu inclusiv o decizie a sa din 2010, prin care constatase încălcarea art. 8 din Legea concurenței de către Consiliul General al Municipiului București, care decisese interzicerea construcției de noi benzinării în zona inelului central al Capitalei, "fără a avea însă la bază o analiză/justificare concludentă cu privire necesitatea acestei hotărâri".

Pe scurt, dacă vrea să încaseze sume mai mari din accize și în același timp prețurile la carburanți să scadă, statul ar trebui să încurajeze deschiderea cât mai multor astfel de "ghișee fiscale" cu benzină și motorină.

Prețul unui litru de benzină de va majora de la 1 ianuarie la peste 5 lei/l, ca urmare a intrării în vigoare a două acte normative prin care, pe de o parte, sunt indexate accizele cu rata inflației, iar pe de alta, este majorat conținutul obligatoriu de biocarburanți în litrul de benzină, respectiv motorină. Ultima măsură ar putea avea și efecte secundare pentru posesorii de mașini mai vechi, mai ales că este introdusă într-o lună de iarnă, în care aceștia oricum au probleme cu pornirea motoarelor la temperaturi negative. De aceea, potrivit actului normativ, aceștia trebuie avertizați de comercianți în legătură cu conținutul benzinei, respectiv motorinei.

Măsurile au fost anunțate în urmă cu câteva luni de Profit.ro.

Potrivit noii legislații fiscale, de la 1 ianuarie, acciza va fi majorată la benzina cu acciza ar fi trebuit să rămână și anul viitor, potrivit Codului Fiscal, de la 1.976 lei/1000 litri, la 2.038 lei/1000 de litri, cu 3,15% mai mare decât în prezent. Similar, acciza la motorină va fi majorată de la 1.838 lei/1.000 l la 1.896 lei/1.000 l. Impactul asupra prețului benzinei și motorinei va fi de aproximativ 7 bani pe litru.

Totodată, va fi majorat și conținutului minim de biocarburanți de la 4,5%, cât este în prezent, la 8% în benzină. Similar va fi introdus și un conținut minim de biocarburanți de 6,5% în motorină (față de 5%, cât este în prezent). Măsura ar fi trebuit să intre în vigoare de la 1 ianuarie 2018, motiv pentru care Comisia Europeană a deschis pe 23 noiembrie 2017 , o procedură de infringement pe tema calității carburanților comercializați, prevăzută în directiva 1513/2015 a Parlamentului European. Impactul acestei decizii asupra prețului benzinei și motorinei va depinde probabil de evoluția cotațiilor internaționale ale biocarburanților, însă nu este exclusă o majorare totală de 10 bani/l la benzină (7 bani acciza, 3 bani - biocarburanții).

În cazul principalei companii distribuitoare de carburanți, OMV Petrom, măsura se suprapune și reducerilor acordate în această săptămână, de 6 bani la litrul de benzină și de 3 lei pe litrul de motorină.

Astfel, până duminică seara, 30 decembrie, ora 23:00, de exemplu, prețul unui litru de benzină, la stația OMV Petrom de pe Șoseaua Mihai Bravu, va fi pe 4,9 lei/l, iar pentru motorină de 5,32 lei/l.

Luni, 31 decembrie, în absența unor alte ieftiniri cauzate de evoluția prețului internațional al petrolului, prețul benzinei ar urma să revină la 4,96 lei/l, iar cel al motorinei, la 4,35 lei/l.

Iar pe 1 ianuarie, vor intra în vigoare noile măsuri guvernamentale, ceea ce ar putea conduce la o creștere a prețului benzinei la 5,06 lei/l, respectiv 5,42 lei/l în cazul motorinei (unde impactul biodieselului ar putea fi unul insignifiant).

În cazul benzinăriei Rompetrol de pe aceeași Șosea Mihai Bravu, prețul benzinei s-ar putea majora de la 5 lei/l, cât este în prezent, la 5,1 lei/l pe 1 ianuarie, iar cel al motorinei, de la 5,39 lei/l la 5,46 lei/l în prima zi a anului viitor.

Potrivit Codului Fiscal, nivelul accizelor este actualizat cu creșterea prețurilor de consum din ultimele 12 luni, calculată în luna septembrie a anului anterior celui de aplicare, față de perioada octombrie 2014 - septembrie 2015, comunicată oficial de Institutul Național de Statistică până la data de 15 octombrie. În cazul în care în ultimele 12 luni este înregistrată o scădere a prețurilor de consum, nivelul accizelor rămâne același. Până în 2015, accizele erau exprimate în moneda euro și erau calculate anual în moneda națională, cursul de schimb valutar utilizat fiind cel stabilit în prima zi lucrătoare a lunii octombrie din anul precedent, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Scăderea cotațiilor internaționale ale petrolului au fost transferate rapid în preț de companiile care comercializează carburanți în România, prețul benzinei coborând de la 5,75 lei/l la finalul lunii octombrie la 5,02 lei/l în cazul stației OMV Petrom de pe Șoseaua Alexandriei, una dintre cele mai ieftine din București.

Însă grosul prețului carburanților reprezintă taxe și impozite. Dacă este luat în calcul prețul fără taxe și impozite, ieftinirea este de peste 22%, peste cea înregistrată de petrol pe piețele internaționale. În ultima lună, cotațiile petrolului Brent (de referință la nivel global) au scăzut cu 15 dolari (aproximativ 20%), de la 76 dolari pe baril la finalul lunii octombrie, la 61 dolari pe baril, cât s-a înregistrat la finalul ședinței de tranzacționare de marți.

Motivul: din ieftinirea totală de 74 de bani efectuată în ultima, companiile și-au asumat aproximativ 64 de bani, în timp ce statul s-a văzut nevoit să-și vadă reduse veniturile doar cu 10 bani pe litru (diferența de TVA). Astfel în timp ce la un preț de 5,74 de lei/l, atât statul cât și companiile încasau 2,87 lei/l (1,97 lei accize și 0,8 lei TVA în cazul statului), la noul preț de 5 lei/l statul încasează 2,77 lei/l (1,97 lei accize și 0,8 lei TVA), în timp ce companiile și-au redus partea la 2,23 lei/l.

Companiile care comercializează carburanți în România practică însă prețuri diferite de la stație la stație, în funcție de concurența din zonă. Însă ieftinirile sunt similare. Astfel, dacă la finalul lunii octombrie, la stația Rompetrol din Șoseaua Mihai Bravu, un litru de benzină era cumpărat cu 5,82 lei, iar unul de motorină, cu 6,12 lei, în prezent, la aceeași stație, prețurile sunt de 5,14, respectiv 5,58 lei. Rezultă o ieftinire de peste 11,7% la benzină și una de aproximativ 9% la motorină, în funcție de cotațiile internaționale ale celor două produse pe piețele internaționale.

Similar și în cazul benzinăriei OMV Petrom de pe aceeași stradă. În ultimele zile ale lunii octombrie, benzina costa 5,75 lei/litru, iar motorina, 6,02 lei/litru. În prezent, prețurile au ajuns la 5,1, respectiv 5,54 lei/l. Rezultă o ieftinire de peste 11,3% la benzină și una de aproximativ 8% la motorină în mai puțin de o lună.

În ultima lună, cotațiile petrolului Brent (de referință la nivel global) au scăzut cu 15 dolari (aproximativ 20%), de la 76 dolari pe baril la finalul lunii octombrie, la 61 dolari pe baril, cât s-a înregistrat la finalul ședinței de tranzacționare de marți.

Oficialii români, fie că este vorba de ministrul de finanțe Eugen Teodorovici, sau șeful Consiliului Concurenței, Bogdan Chirițoiu, s-au plâns în repetate rânduri că benzinarii se grăbesc să transfere în preț orice majorare de fiscalitate sau a prețului petrolului, dar că sunt mult mai lenți să facă același lucru în cazul ieftinirilor.

Evoluția prețurilor din ultima lună îi contrazice însă. Viteza cu care s-au ieftinit carburanții în urma deprecierii prețului petrolului este surprinzătoare.

Publicația americană Business Insider a publicat un articol pe această temă, în care analiza piața americană, articol intitulat: “Prețurile benzinei. De se majorează atât de rapid, și scad atât de încet?”

Business Insider remarca faptul că orice apreciere a prețului internațional al petrolului este transferată în preț în cea mai mare parte a ei în primele două săptămâni, în timp ce în cazul unei deprecieri a prețului petrolului acest fenomen de ajustare durează de 3 ori mai mult, adică șase săptămâni.

Explicația ține de specificul business-ului: în timp ce alimentarea stațiilor se face zilnic, presiunea scumpirii pe partea de costuri este mare, limitând concurența dintre benzinării. Pe partea de cerere, însă, majorarea rapidă a prețului trezește interesul consumatorilor pentru comercianții cu oferte mai scăzute, ceea ce limitează totuși scumpirea în exces. Invers, situația se schimbă. Eliberați de presiunea unei majorări inevitabile de preț (dimpotrivă, acesta scade), consumatorii devin mai puțin sensibili la concurența prețurilor diferiților distribuitori, care nu se mai tem atât de mult de mișcările concurenților și încearcă să își păstreze pentru o perioadă mai lungă o rentă parte a vechiului preț.

În teoria economică, acest fenomen este universal și denumit “ajustarea asimetrică a prețurilor”.

Guvernul a majorat nivelul accizelor pentru anul viitor peste cel prevăzut în actualul Cod Fiscal, în urma actualizării acestora cu creșterea prețurilor de consum comunicată oficial de Institutul Național de Statistică. Astfel, dacă la benzină cu plumb, acciza ar fi trebuit să rămână, potrivit Codului Fiscal postat de site-ul MFP, și în 2019 de 1.976 lei/1000 litri, din prima zi a anului viitor aceasta va fi de 2.038 lei/1000 de litri, cu 3,15% mai mare decât în prezent. Similar, acciza la motorină va fi majorată de la 1838 lei/1000 l la 1.896 lei/1000 l.

Cum peste 50% din prețul carburanților la pompă este reprezentat de acciză plus TVA, este de așteptat ca, în cazul în care comercianții vor transfera întreaga povară fiscală în preț, acesta să se majoreze cu 1,5-1,6%, aproximativ 10 bani pe litru.

Însă nu numai accizele la carburanți au fost majorate. Astfel cele la bere vor crește de la 3,3 la 3,4 lei pe hl (1 grad), iar cele pentru vinurile spumoase de la 47,35 la 48,89 lei/hectolitru de produs.

Acciza la vinurile liniștite și la produsele intermediare se majorează la rândul ei de la 396,84 lei/hectolitru de produs la 409,34 lei.

Alcoolul etilic va “beneficia” de o majorare de acciză de la 3.300 lei la 3.411 lei/hectolitri de alcool pur, iar cel produs în micile distilerii de o majorare de acciză de la 1653 la 1705 lei/hectolitru de produs la 409,34 lei.

Un pachet de țigarete se va scumpi și el cu 0,2 de bani în urma majorării accizei de la 448 lei/1000 de țigarete la 457 lei/1000 de țigarete. Însă aceasta nu va fi singura măsură care va duce la scumpirea țigărilor. Prețul unui pachet de țigări va crește, cel târziu de la 1 ianuarie 2019, cu aproximativ 0,5 lei, ca urmare a majorării accizei pentru alinierea la reglementări europene din domeniu, au declarat pentru Profit.ro surse familiarizate cu modul de funcționare al pieței țigaretelor. În prezent, ponderea accizei în preț este sub nivelul minim acceptat de UE, iar o derogare mai permite acest lucru doar până la sfârșitul anului. Astfel, Ministerul Finanțelor trebuie să majoreze acciza de la nivelul de 58-59% din prețul mediu ponderat la cel puțin 60% din prețul mediu ponderat.

Accizele la produsele energetice cresc la rândul lor. Acciza la electricitatea utilizată în scop comercial s-a majorat de 2,37 la 2,44 lei/MWh, iar cea utilizată în scop necomercial de la 4,74 la 4,89 lei/MWh.

Și gazul petrol lichefiat utilizat pentru încălzire va trebui accizat mai mult de la 1 ianuarie, de la 537 lei/tonă la 555 lei/tonă.

Potrivit Codului Fiscal, nivelul accizelor se actualizează cu creșterea prețurilor de consum din ultimele 12 luni, calculată în luna septembrie a anului anterior celui de aplicare, față de perioada octombrie 2014 - septembrie 2015, comunicată oficial de Institutul Național de Statistică până la data de 15 octombrie. Nivelul accizelor actualizat se publică pe site-ul Ministerului Finanțelor Publice, până cel mai târziu pe data de 20 octombrie a fiecărui an. În cazul în care în ultimele 12 luni are loc scăderea prețurilor de consum, nivelul accizelor rămâne același, nu scade.

România ar putea avea parte de o nouă procedură de infringement din partea Comisiei Europene (CE) în cazul în care guvernul PSD decide o plafonare a prețului la carburanți sau orice altă metodă administrativă de control al prețurilor. Istoricul său în acest domeniu nu o ajută, ultimul exemplu de eșec generalizat a unei astfel de politici fiind recenta intervenție pe piața asigurărilor auto obligatorii (RCA). CE a trimis deja o scrisoare guvernului prin care acuză impunerea “mai multor limitări severe modalității de calcul a primelor de asigurare de către asiguratori”, în pofida faptului că șeful Consiliului Concurenței, Bogdan Chirițoiu, susține că executivul european nu a considerat că această măsură ar fi fost ilegală.

Politicile de control al prețurilor nu sunt agreate la Bruxelles și conduc în general la rezultate dezastruoase, cazurile recente ale Venezuelei sau Turciei fiind edificatoare. În 2012, Franța a încercat ceva similar, în campania electorală François Hollande promițând o plafonare a prețului carburanților. Guvernanții francezi au descoperit însă cu surpriză că legislația internă, care transpunea directivele europene, permitea o intervenție pe preț doar pentru 6 luni și “în situații de criză, în circumstanțe excepționale, de calamitate publică sau o anomaliei a pieței dintr-un segment economic”. În plus, companiile distribuitoare de carburanți au avertizat guvernul francez că, în spiritul transparenței, vor afișa la stații prețul defalcat pe componenta sa fiscală și pe cea care revine companiilor.

Și în Franța, ca și în România, statul încasa peste jumătate din prețul benzinei și motorinei ca TVA și accize, ceea ce a făcut ca guvernul de la Paris să renunțe la ideea sa.

Și în România, ca și în Franța anului 2012, legislația e similară, iar în prezent nu poate fi sesizată nicio criză, nicio circumstanță excepțională sau vreo anomalie a pieței.

În ultimele 6 luni, în pofida majorării prețului barilului de petrol Brent cu peste 10% (de la 70 la peste 85 de dolari, ca în ultimele zile să scadă sub nivelul de 80 de dolari), prețul benzinei a rămas aproape constant (a crescut cu doar 1%, iar cel al motorinei s-a apreciat ușor, cu 4%.

Dacă la mijlocul lunii mai, la stația Rompetrol din Șoseaua Mihai Bravu, un litru de benzină se tranzacționa cu 5,76 lei iar unul de motorină cu 5,88 lei, în prezent, la aceeași stație, aceste pot fi cumpărate cu 5,82, respectiv 6,12 lei.

Similar în cazul benzinăriei OMV Petrom de pe aceeași stradă. În mai, benzina costa 5,7 lei/, iar motorina 5,82 lei/l, în prezent aceste pot fi cumpărate cu 5,75, respectiv 6,06 lei/l.

E adevărat că înainte de calmarea pieței, carburanții s-au scumpit cu aproximativ un leu pe litru, însă nu a fost în niciun caz vina companiilor, ci a guvernului, care a decis să reintroducă supraacciza la carburanți într-o perioadă în care prețul internațional al petrolului s-a dublat de la 35 la peste 70 de dolari pe baril.

Interesant este că ministrul finanțelor a anunțat posibila înghețare a prețurilor ca contramăsură a eliminării din nou a supraaccizei. Cu alte cuvinte, actualul ministru recunoaște că reintroducerea supraaccizei nu a fost benefică însă ar vrea să transfere responsabilitate pe umerii companiilor de pe cei ai guvernului, responsabil de această decizie.

Ministrul de finanțe invocă faptul că, în România, orice majorare de taxe (sau a prețului barilului) se vede rapid în preț, în timp ce orice micșorare a fiscalității (sau a prețului barilului) este transferată mai lent în prețul la pompă.

Numai că acest lucru se întâmplă peste tot în lume. Business Insider apublicat în 2011 un articol pe această temă, în care analiza piața americană, articol intitulat: “Prețurile benzinei. De se majorează atât de rapid, și scad atât de încet?”

Publicația americană remarca faptul că orice apreciere a prețului internațional al petrolului (implicit a taxării, în cazul României) este transferată în preț în marea ei majoritate în primele două săptămâni, în timp ce în cazul unei deprecieri a prețului petrolului (s-au reducere a taxării) acest fenomen de ajustare durează de 3 ori mai mult, șase săptămâni.

Explicația ține de specificul business-ului: în timp ce alimentarea stațiilor se face zilnic, presiunea scumpirii pe partea de costuri este mare, limitând concurența dintre benzinării. Pe partea de cerere însă, majorarea rapidă a prețului trezește interesul consumatorilor pentru comercianții cu oferte mai scăzute, ceea ce limitează totuși aprecierea în exces.

Invers, situația se schimbă. Eliberați de presiunea unei majorări inevitabile de preț (dimpotrivă acesta scade), consumatorii devin mai puțin sensibili la concurența prețurilor diferiților distribuitori, care nu se mai tem atât de mult de mișcările concurenților și încearcă să își păstreze pentru o perioadă mai lungă o rentă parte a vechiului preț.

În teoria economică, acest fenomen este universal și este denumit “ajustarea asimetrică a prețurilor”.

Articolul din Business Insider conține și un sfat adresat parcă guvernanților români: “Înțelegerea acestei afaceri complicate necesită câteva cunoștințe de bază privind modul în care piața se interconectează cu întreg sistemul de pompare a benzinei în rezervorul vehiculului dvs”.

Companiile petroliere din România ar putea fi nevoite să-și revizuiască planul de afaceri pentru acest an și să-l fundamenteze de un preț al petrolului mult mai ridicat decât cel anticipat (și implicit pe o marjă de rafinare mai scăzută), perspectiva unui baril de petrol de 100 de dolari nemaifiind una improbabilă.

Specialiștii anticipează că Arabia Saudită va face tot posibilul să exploateze actuala situație geopolitică pentru a conduce prețul petrolului la un nivel de minim 80 de dolari. Potrivit OilPrice.com, nu este deloc improbabil nici un preț de 100 de dolari, Arabia Saudită având tot interesul să monetizeze cât mai bine viitoarea listare a gigantului saudit Aramco.

OMV Petrom, de exemplu preconiza în ultimul său raport, din luna februarie, pentru anul 2018, un preț mediu al țițeiului Brent de 60 dolari pe baril.

Joi dimineață, țițeiul Brent (de referință pe piața globală) cu livrare în luna iunie se apreciase cu 47 de cenți față de nivelul de închidere al zilei premărgătoare, la 73,95 dolari pe baril, cu 23,25% peste prețul mediu estimat de OMV Petrom pentru tot anul.

O apreciere similară (48 de cenți) înregistrase și țițeiul West Texas Intermediate (WTI - de referință pe piața americană) cu livrare în mai, acesta tranzacționându-se la un preț de aproape 69 dolari/baril.

În 2017, OMV Petrom a realizat un preț mediu al petrolului la nivel de Grup de 45,77 dolari/baril.

O majorare a prețului petrolului ar avea efecte benefice asupra activității de explorare și producție upstream), însă ar afecta companiile care se axează pe activitatea de rafinare și marketing (downstream), care se vor confrunta cu o majorare a prețului materiei prime și, implicit, cu o scădere a marjelor de rafinare.

OMV Petrom a înregistrat în 2017 la rafinăria sa de la Petrobrazi o marjă de rafinare de 7,6 dolari/baril (în creștere cu 11% față de 2016), iar Rompetrol, la Petromidia, o marjă de 7 dolari/baril (în creștere cu 20% față de 2016).

De altfel, în raportul său din ianuarie, care se baza pe un preț mediu al petrolului de 60 de dolari/baril, OMV Petrom estima un nivel al marjelor de rafinare mai scăzut decât cel realizat în 2017. În plus, un efect negativ asupra activității de downstream a OMV Petrom îl va avea și scăderea ratei de utilizare a rafinăriei de la 93% în 2017 la 85%, în principal ca urmare a intrării, începând cu această lună, a rafinăriei de la Petrobrazi în revizie generala planificată, timp de 6 săptămâni.

În 2017 rata de utilizare a rafinăriei Petromidia, operată de Rompetrol Rafinare, a fost de 85,88%, în în scădere cu 0,8% față de nivelul înregistrat în 2016, în principal ca urmare a intrării în revizie a rafinăriei în luna mai a anului trecut.

Cu numai o săptămână în urmă, presa internațională a anunțat că oficialii saudiți speră că vor putea contribui la aprecierea prețului petrolului la mini 80 de dolari pe baril, pentru a beneficia cât mai mult de pe urma listării Aramco.

În acest sens, cartelul statelor exportatoare de petrol (OPEC - al cărui membru cel mai important este Arabia Saudită) și partenerii săi non-OPEC (printre care și Rusia) iau în calcul o nouă prelungire de limitare a producției până la mijlocul anului 2019. Cum stocurile de petrol la nivel global urmează a scădea în viitorul apropiat, o limitare a producției va micșora oferta și ar conduce la o majorare a prețurilor exact înaintea listării companiei saudite.

Potrivit Bloomberg, rata de conformare a statelor membre OPEC la prevederile acordului a fost mai mare de 100% pentru a cincea lună consecutivă. În martie, aceasta a crescut la 164%, de la un nivel deja ridicat, de la 148% înregistrat în februarie.

"Nu m-ar mira ca Arabia Saudită să dorească un preț al petrolului de 100 de dolari, cel puțin până la prezentarea ofertei publice inițiale”, a declarat, pentru Reuters, o sursă din piață.

"Arabia Saudită dorește prețuri mai ridicate la petrol, probabil pentru listarea Aramco, însă nu numai pentru asta. Analizați reformele și proiectele economice declanșate, dar și războiul din Yemen. Cum vor plăti pentru toate astea? Au nevoie de prețuri mai mari la petrol“, a declarat o sursă OPEC pentru Reuters.

Șoferii români își vor alimenta autovehiculele începând din prima zi a anului viitor cu benzină cu un conţinut de minimum 8% în volum biocarburanţi și motorină cu un conţinut de minimum 6,5% în volum biocarburanţi, potrivit unui proiect de hotărâre de guvern, care introduce și noi obligații de avertizare a posesorilor de autoturisme și restricții privind terenurile folosite pentru producerea de biocarburanți.

Majorarea conținutului minim de biocarburanți de la 4,5%, cât este în prezent, la 8% în benzină și introducerea de conținut minim de biocarburanți de 6,5% în motorină ar fi trebuit să intre în vigoare de la 1 ianuarie 2018, motiv pentru care Comisia Europeană a deschis pe 23 noiembrie 2017 , o procedură de infringement pe tema calității carburanților comercializați, prevăzută în directiva 1513/2015 a Parlamentului European.

În ceea ce privește benzina care poate fi comercializată în România, de la 1 ianuarie 2019 vor mai intra în vigoare două obligații: trebuie să aibe un conţinut de oxigen de maxim 3,7% m/m şi unul de etanol de maxim 10%.

Noile prevederi nu sunt extrem de prietenoase cu posesorii de mașini mai vechi. De aceea, potrivit proiectului de HG, aceștia trebuie avertizați de comercianți în legătură cu conținutul benzinei, respectiv motorinei.

Astfel, în cazul în care conţinutul de etanol din benzină depăşeşte valoarea de 5% în volum sau conţinutul de oxigen din benzină depăşeşte 2,7% m/m, pe etichetă se include şi următorul text de avertizare: «Atenţie! Verificaţi compatibilitatea motorului autovehiculului dumneavoastră cu acest amestec de carburant.»

Similar la motorina comercializată: în cazul în care conţinutul de esteri metilici ai acizilor graşi (EMAG) din biocarburanții din motorină depăşeşte valoarea de 7% în volum, se include şi următorul text de avertizare: «Atenţie! Verificaţi compatibilitatea motorului autovehiculului dumneavoastră cu acest amestec de carburant.»

Iar în cazul în care în benzina/motorina comerciaizată există aditivi metalici se va include şi următorul text de avertizare: «Atenţie! Amestecul de carburant conţine aditivi metalici.»

Cerințe similare sunt impuse și producătorilor şi importatorilor de autovehicule, care sunt obligaţi să includă în documentaţia tehnică pe care o pun la dispoziţia utilizatorilor, respectiv în cartea tehnică, informaţii privind conţinutul de biocarburanţi din benzină care poate fi utilizat şi, mai ales, cu privire la folosirea adecvată a diverselor tipuri de amestecuri conţinând benzină.

În cazul apariţiei unor evenimente excepţionale, ce conduc la schimbări bruşte în aprovizionarea cu ţiţei sau în aprovizionarea cu produse petroliere care fac dificilă respectarea specificaţiilor tehnice prevăzute în prezenta hotărâre, autoritățile române vor trebui să informeze Comisia Europeană despre această situaţie, în vederea autorizării de către aceasta a unor valori-limită mai mari pentru unul sau mai mulţi parametri ai benzinei şi motorinei, pe o perioadă de maximum 6 luni.

Valorile amintite ale conţinutului de biocarburanţi din benzină şi motorină se referă la biocarburanţii care nu sunt obţinuţi din deşeuri, reziduuri, material celulozic de origine nealimentară şi material ligno-celulozic. “În scopul demonstrării respectării obligaţiilor privind energia regenerabilă stabilite la nivel naţional şi a obiectivului de utilizare a energiei din surse regenerabile în toate tipurile de transporturi, contribuţia adusă de biocarburanţi din deşeuri, reziduuri, material celulozic de origine nealimentară şi material lingo-celulozic se consideră a fi dublă faţă de cea adusă de alţi biocarburanţi.”, se precizează în documentul citat.

Pentru a nu afecta producția agricolă, actul normativ prevede o limită maximă de 7% din consumul final de energie în transporturi în 2020 pentru contribuţia biocarburanţilor produşi din culturi de cereale şi de alte plante bogate în amidon, din culturi de plante zaharoase şi de plante oleaginoase şi din culturi cultivate drept culturi principale în primul rând în scopuri energetice, pe terenuri agricole.

Totodată, se precizează că biocarburanţii nu pot fi produși din materii prime care provin de pe terenurile bogate în biodiversitate sau pe terenurile care, începând cu data de 1 ianuarie 2008, erau fie păduri cu funcții speciale de protecție sau pășuni bogate în diversitate.

De asemenea, biocarburanţii nu se vor putea obţine nici din materiile prime care provin de pe terenuri cu stocuri mari de carbon: terenuri acoperite sau saturate cu apă în mod permanent sau pe o perioadă semnificativă din an, suprafeţe dens împădurite, etc.

Potrivit unui document al Serviciului pentru agricultură al USDA, în România există doi producători de biodiesel, care controlează întreaga producție. “Actuala capacitate de producție, de 200.000 tone pe an, dacă ar fi utilizată în totalitate, ar acoperi în întregime cererea domestică. Cu toate acestea, importurile masive din alte state, precum Polonia și Bulgaria, afectează capacitatea celor doi producători interni de a profita de pe urma creșterii procentelor impuse de UE. În 2016, importurile de biodiesel din România s-au majorat de la 79.000 tone în 2015 la 120.000 tone, iar exporturile producătorilor români au scăzut cu 43%”, se precizează în documentul agenție de stat americane. În cea ce privește bioetanolului, potrivit aceleiași surse, în România există un singur producător, cu o capacitate de producție de 80.000 de tone pe an. În pofida acestui lucru, potrivit estimărilor Serviciului pentru agricultură al USDA, în 2017 România a produs 5 mii de tone de bioetanol și a importat 68.000 de tone de bioetanol. Cele trei companii la care face referire agenția guvernului USA par a fi cele care s-au asociat în Asociația Producătorilor de Biocombustibili din România, BIO FUEL ENERGY S.R.L., PROCERA BIOFUELS S.R.L. și PRIO BIOCOMBUSTIBIL S.R.L..

Anul trecut, guvernul și-a motivat decizia de amânare a termenului prin faptul că nu are cum să evalueze impactul local al intrării în vigoare a acestor obligații, din lipsa bazei legale, și mai are nevoie de timp pentru a putea realiza acest lucru.

"În prezent, la nivelul autorităților publice centrale cu atribuții în domeniul reglementat de actele normative menționate mai sus (Ministerul Economiei, Ministerul Mediului, Ministerul Energiei, Ministerul Transporturilor, Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale) și al Ministerului Afacerilor Externe a fost inițiat și se află în derulare un proces de evaluare a cadrului legal actual în raport cu cerințele legislației europene în materie", se susținea la finalul anului într-o notă de fundamentare a unui HG de prorogare a termenelor.

Rezultatul procesului de evaluare este actualul proiect de HG, prin care se confirmă noua dată de intrare în vigoare a noilor standarde în ceea ce privește conținutul de biocarburanți în benzină și motorină, dar și amânarea cu un an, începând cu 31 decembrie 2020, a obligației furnizorilor de a reduce emisiile de gaze cu efect de seră generate pe durata ciclului de viaţă pe unitatea de energie a carburantului şi energia furnizată, cu până la 10%, dar nu mai puţin de 6%, în raport cu emisiile de gaze cu efect de seră generate pe durata ciclului de viaţă pe unitatea de energie de carburanţii fosili în 2010.

Impactul direct asupra inflației medii a majorării accizelor cu 32 de bani pe litru “ar putea să nu depășească 0,1 puncte procentuale”, susține o analiză a Ministerului de Finanțe, efectuată înaintea primei etape a majorării accizelor de pe 15 septembrie, consultată de Profit.ro.

Pentru a-și susține optimismul, ministerul de finanțe invocă două argumente, unul istoric, legat de impactul majorărilor și reducerilor de accize din trecut asupra prețului final la consumator, iar celălalt legat de cotațiile reduse ale petrolului pe piețele internaționale.

“Majorarea accizei se face în contextul unui nivel al prețului petrolului de sub 50 dolari pe baril, ceea ce determina ca impactul negativ al majorării să fie absorbit. Dacă în primele 4 luni prețul petrolului a depășit pragul de 50 dolari pe baril, începând cu luna mai acesta a început sa scadă până la un minim de 45,2 dolari pe baril în luna iunie 2017. De la începutul anului 2017 și până în prezent prețul petrolului a înregistrat o medie de 49,89 dolari pe baril”, se precizează în documentul citat.

Analiza MFP este una corectă, numai că se oprește în momentul adoptării ordonanței prin care s-au majorat accizele. E adevărat că pe 30 august, prețul internațional al țițeiului Brent (de referință pe piața globală) era de 50,8 dolari pe baril, însă, între timp acesta s-a apreciat, find tranzacționat luni, la ora 10:30 (ora României) la un preț de 55,5 dolari pe baril. Pe 25 septembrie prețul unui baril de petrol Brent era de peste 59 dolari pe baril. Actualul preț al petrolului este cu 22,2% mai mare decât minimul înregistrat în acest an și cu 11,2% peste media de 49,89 înregistrată, potrivit MFP, de la începutul anului.

De altfel, nu numai prețul petrolului a crescut în acest interval, ci și cel al produselor rafinate, benzină, respectiv motorină, cu 1%, respectiv 7,39%

Referitor la primul argument, cel istoric, MFP susține că în cazul majorărilor/micșorărilor de accize precedente, mai puțin de jumătate din cost/beneficiu a fost transferat consumatorului final.

“În ceea ce privește introducerea supra-accizei de 7 eurocenți pe litru începând cu 1 aprilie 2014, transpunerea integrală a acestei majorări de accize ar fi condus la o creștere a prețului final la consumator cu circa 6%. În realitate, conform datelor statistice publicate, creșterea prețului la combustibili a fost în luna aprilie 2014 de 3,16%, ceea ce înseamnă că doar jumătate din impactul acestei măsuri s-a regăsit în prețul final. Măsura de eliminare a supra-accizei de la 1 ianuarie 2017 s-a concretizat într-o reducere a prețului de consum cu numai 2,52% în prima lună a anului, în aceasta fiind inclusa și reducerea cotei TVA cu 1 punct procentual. Practic, eliminarea supra-accizei a condus la o scădere a

prețului de numai 1,7%, ceea ce înseamnă că o majorare a accizei mai redusă decât eliminarea din luna ianuarie 2017 și efectuata în doua etape va influența prețul combustibilului cu mult sub influența efectiva din luna ianuarie”, susține MFP.

Realitatea contrazice însă dur analiza MFP. Față de nivelul prețurilor de pe 31 august (ziua adoptării ordonanței de modificare a Codului Fiscal prin care au fost majorate accizele), OMV Petrom a scumpit benzina cu 37 de bani pe litru, iar motorina cu 48 de bani pe litru. În același interval, Rompetrol a majorat, la rândul său, prețurile cu 51 de bani la litrul de benzină și cu 61 de bani la litrul de motorină. Dacă pe 31 august la stațiile OMV Petrom, respectiv Rompetrol, de pe Șoseaua Mihai Bravu, un litru de benzină, respectiv motorină, se tranzacționa cu aproximativ 4,6 lei, în prezent, benzina costă 5,05 lei la OMV Petrom (5,09 la Rompetrol), iar motorina 5,11 lei la OMV Petrom (5,15 lei la Rompetrol).

Dacă luăm în calcul o majorare medie de 45 de bani pe litrul de benzină și de 55 de bani pe cel de motorină pentru cele două companii, care controlează peste două treimi din piață, cele două tipuri de carburanți s-au scumpit în ultima lună cu 9,78% - benzina, respectiv - 11,95%. De șase ori peste procentul maxim de 1,7% avansat de MFP în cazul benzinei și de 7 ori în cazul motorinei!

Optimismul MFP nu se oprește aici. Potrivit ministerului, “majorarea accizei la combustibil influențează anumite ramuri economice, dar nu are un efect semnificativ asupra mediului de afaceri în ansamblu”.

MFP susține că structura cheltuielilor din sectoarele producătoare de bunuri de consum se caracterizează printr-o pondere redusă a cheltuielilor cu carburanți și a celor de transport, ceea ce conduce la un impact direct redus al creșterii accizelor asupra prețurilor de livrare. “Pe total economie, cheltuielile cu produsele petroliere reprezinta circa 3,8% din producție, iar cheltuielile de transport (unde influența majorării accizei ar putea fi mai ridicata) - 1%. În industria alimentară, în industria articolelor de îmbrăcăminte și în cea a mobilei, în hoteluri și restaurante (turism), mijloace de transport rutier (autoturisme), cheltuielile cu produse petroliere reprezinta mai puțin de 1% din valoarea producției. În cazul cheltuielilor de transport , ponderea în valoarea producției nu depășește 0,2% în industria alimentară, ușoară, turism și ajunge la 0,7% în cazul mobilei”, susține analiza MFP.

Din păcate pentru minister, dar mai ales pentru populație, datele arată că socoteala de-acasă nu se potrivește cu cea de la pompă.

OMV Petrom, liderul pieței distribuției de carburanți în România, a scumpit atât benzina, cât și motorina cu 5 bani pe litru în noaptea de sâmbătă spre duminică, când a intrat în vigoare a doua majorare a accizei la combustibili.

Dacă sâmbătă un litru de benzină se putea cumpăra la stația OMV Petrom din Șoseaua Mihai Bravu numărul 321 cu 4,87 lei, iar unul de motorină cu 4,95 lei, începând cu miezul nopții de sâmbătă spre duminică benzina costă 4,92, iar motorina 5 lei/l.

Noile prețuri sunt însă înșelătoare, în weekend OMV Petrom având o promoție de reducere a prețului benzinei cu 6 bani pe litru, iar cel al motorinei cu 3 bani pe litru. Dacă nu decide să efectueze alte scumpiri, începând cu miezul nopții de duminică spre luni, litrul de benzină va costa la stația respectivă 4,98 lei, iar unul de motorină 5,03 lei.

Pe 31 august a fost adoptată ordonanța de majorare a accizei la carburanți în două etape, cu câte 16 bani pe litru, pe 15 septembrie, respectiv 1 octombrie. La acea dată, în stația OMV Petrom din Șoseaua Mihai Bravu numărul 321 un litru de benzină putea fi achiziționat cu 4,68 lei, iar unul de motorină 4,63 lei.

Rezultă că, în acest interval 31 august-1octombrie, OMV Petrom a scumpit benzina cu 30 de bani pe litru, iar motorina cu 40 de bani pe litru. Dacă în cazul motorinei, scumpirea acoperă impactul provocat de majorarea accizei, de 38 de bani/l (din care 32 de bani de pe partea de acciză și 6 bani taxa pe valoare adăugată aferentă accizei), în cazul benzinei compania pare a-și asuma o parte din majorare de costuri impusă de modificarea impozitării. Rămâne de văzut dacă această decizie este una de durată, companiile din domeniu, inclusiv OMV Petrom, fiind confruntate cu o altă majorare de costuri: cea a prețului internațional al petrolului, dar și al produselor rafinate.

Prețul petrolului Brent s-a majorat în ultima lună cu 13% sau 6,7 dolari pe baril, ajungând la un nivel de peste 57 dolari pe baril de la 50,8 dolari pe baril. Cotațiile benzinei pe piața europeană au crescut cu 5,5%, iar cele ale motorinei cu 13%.

Interesant este că principala concurentă ai OMV Petrom, Rompetrol a scumpit în aceeași perioadă benzina cu 39 de bani/l , iar motorina cu 48 de bani/l, acoperindu-și impactul provocat de majorarea accizei, de 38 de bani/l, din care 32 de bani de pe partea de acciză și 6 bani taxa pe valoare adăugată aferentă accizei.

Astfel, dacă pe 1 septembrie (ziua imediat următoare adoptării Ordonanței de modificare a Codul Fiscal prin care au fost majorate accizele), un litru de benzină Efix ’95 putea fi achiziționat la stația Rompetrol de pe Mihai Bravu nr. 473, cu 4,58 de lei, iar unul de motorină Efix Diesel, cu 4,54 lei, sâmbătă, 30 septembrie, acestea costau 4,97 lei (benzina), respectiv 5,02 lei (motorina). Cu un ban mai puțin la ambele tipuri de carburanți decât prețurile care vor fi afișate luni în benzinăriile OMV Petrom.

Pe 15 septembrie, data aplicării primei majorări de accize, OMV Petrom scumpise benzina cu 23 de bani pe litru, iar motorina cu 19 bani pe litru față de nivelul din ziua adoptării anului normativ, în timp ce Rompetrol majorase prețul benzinei cu benzina cu 23 de bani pe litru, iar cel al motorinei cu 22 de bani.

Potrivit datelor prezentate de un proiect de hotărâre de Guvern care stabilește nivelul stocurilor de urgență pentru țiței și/sau produse petroliere, lider detașat pe piața produselor petroliere (carburanți și păcură) este OMV Petrom, cu o cotă de piață de 38,35%, fiind secondat de Rompetrol Rafinare cu 29,64% și Petrotel Lukoil, cu 15,89%. Cele trei mari companii sunt urmate de Oscar Downstream, cu o cotă de piață de 8,79%, MOL România Petroleum Products, cu 6,64%, Rompetrol Downstream, cu 0,46%, și Socar Petroleum, cu 0,077%.

Acciza suplimentară asupra carburanților este un stop-and-go fiscal, un ilustru exemplu de impredictibilitate, fiind încă o dovadă că taxarea nu este neutrală în raport cu bunăstarea consumatorilor, consideră consilierul prezidențial pe probleme economice, Cosmin Marinescu, într-o postare pe blogul său.

Marinescu publică mai multe grafice menite a infirma declarațiile mai multor oficiali, care neagă influențarea prețurilor de modificările de acciză.

“Pe de o parte, se consideră că eliminarea accizei nu s-a regasit în scăderea prețurilor carburanților în ianuarie 2017. Pe de altă parte, că reintroducerea accizei nu a ridicat deloc prețurile în septembrie 2017, cu alte cuvinte impozitarea ar fi fost perfect neutră. Statistica ne arată, însă, altceva. Și anume faptul că în ianuarie 2017 prețurile carburanților au scăzut, iar în septembrie au crescut (și probabil vor continua să mai crească, prin cea de-a doua rundă de accizare de 16 bani/litru, de la 1 octombrie)”, susține consilierul președintelui Klaus Iohannis.

Acesta susține că, odată cu introducerea accizei suplimentare, se poate remarca un salt al prețurilor în cea de-a doua jumătate a lunii septembrie și că ciclul de ajustare a prețurilor este încă în curs, pe măsura ce se diminuează stocurile neaccizate suplimentar, precum și prin efectele pe care le va avea cea de-a doua rundă de accizare.

“Se înțelege de la sine faptul că dinamica prețurilor nu este una direct proporțională cu amploarea modificării accizelor. De fapt, accizele sunt absorbite de piață, prin repartizarea poverii acestora între producători și consumatori. Distribuția poverii fiscale este însă diferită, în funcție de elasticitatea cererii produsului respectiv, de gradul de concurență existent pe piață, cotația prețului petrolului, proporția taxelor în prețul final al produselor etc. În cazul carburanților, de exemplu, taxarea ocupă peste 50% din prețul final, ceea ce mărește senzitivitatea prețurilor în raport de creșterea taxelor”, explică Marinescu, profesor universitar de micro/macroeconomie și de economie instituțională.

În ultimele zile mai mulți oficiali, printre care și președintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, au negat evidența, și anume majorarea prețului carburanților din momentul majorării accizei, într-o primă etapă, cu 16 bani pe litru de la 15 septembrie. A doua etapă va avea loc duminică pe 1 octombrie, când acciza va crește cu alți 16 bani pe litru. Ce mai sinceră declarație aparține însă ministrului energiei: ”N-am carnet, nu sunt șofer. Sincer, nu alimentez și nu cunosc prețul"

Șoferii ar trebui să fie atenți la ce face guvernul și nu la ce zice guvernul în legătură cu majorarea de accize la carburanți. Dacă în momentul anunțării intenției creșterii accizei, premierul Mihai Tudose promitea că va lua măsuri împotriva companiilor care majorează prețurile, mai nou, ministrul de finanțe Ionuț Mișa a îndulcit tonul, susținând că va urmări dacă creșterea de preț se regăsește într-o creștere a profitabilității companiilor și implicit în impozitul pe profit plătit.

Schimbarea de ton nu este surprinzătoare, dat fiind faptul că din majorarea prețului carburanților singurul care are de câștigat este doar statul român. Companiile nu ar face altceva decât să transfere o “amendă” primită de la stat către consumatori, deci nu câștigă nimic, consumatorii find cei care plătesc integral nota de plată impusă de guvern prin majorarea accizelor.

În cazul în care companiile ar fi decis să internalizeze întreaga majorare de costuri impusă de creșterea accizelor, statul n-ar mai fi încasat taxa pe valoare adăugată (TVA) aferentă majorării de accize, ci numai acciza suplimentară. Iar pierderile la buget ar fi fost considerabile. Anual în România se consumă 6,3 milioane de tone de carburanți. Guvernul a decis majorarea de la 1 octombrie a accizei la benzină cu 492,26 lei/tonă, iar la motorină cu 448,58 lei/tonă. În total, la un consum constant, guvernul ar trebui să-și majoreze, indiferent de decizia companiilor de a majora sau nu prețurile, cu 2,9 miliarde de lei încasările din accize. Dacă însă companiile ar transfera consumatorilor presiunea fiscală suplimentară creată de majorarea de accize, guvernul ar mai putea încasa alte 551 milioane lei, TVA aferentă majorării de accize. Sau măcar jumătate din această sumă, ținând cont că în consumul total este cuprins, pe lângă consumul persoanelor fizice, și consumul comercial, cu TVA deductibilă 100% în cazul transportatorilor și 50% în cazul celorlalte firme.

Însă aceasta nu ar fi fost singura pierdere la buget implicată de o decizie de internalizare de către companii a costurilor reprezentate de majorarea de accize. Profitabilitatea acestora ar fi avut de suferit, profiturile raportate urmând a fi diminuate cu cele 2,9 miliarde pe care ar fi trebuit să le verse la buget ca urmare a creșterii accizelor. Ceea ce ar fi diminuat numai impozitul pe profit plătit de aceste companii cu 464 milioane de lei. La care s-ar adăuga, în cazul OMV Petrom, o diminuare proporțională a dividendelor acordate statului român, dar și a încasărilor din impozitul pe dividende în cazul tuturor companiilor din domeniu. În 2017, pentru exercițiul aferent anului trecut, OMV Petrom a achitat statului român 175 milioane de lei drept dividende.

În total, în cazul în care companiile ar fi decis să-și asume integral costul cu majorarea accizelor, statul ar fi riscat să piardă peste 8-900 de milioane de lei, bani pe care în cazul în care acest cost ar fi transferat consumatorilor, i-ar încasa din TVA, impozit pe profit, impozit pe dividende și dividende. Aceasta este probabil explicația schimbării de atitudine a ministrului finanțelor, care a fost informat între timp că statul are numai de câștigat de pe urma majorării prețurilor.

De altfel și decizia de majorare în etape a accizelor, “pentru a se evita un șoc și o reducere a consumului”, arată că actualul executiv este conștient că este principalul beneficiar al unei creșteri de prețuri la un consum relativ constant.

Calculele de mai sus sunt făcute la un consum constant de carburanți din două motive. Primul: cererea de carburanți este una puțin elastică, consumul nu se reduce proporțional cu majorare de preț. Al doilea: creșterile salariale efectuate în sectorul guvernamental vor avea efecte și în sectorul privat și vor majora puterea de cumpărare a populației. De altfel, potrivit ultimelor date ale Institutului Național de Statistică (INS), câștigul salarial mediu net din România s-a majorat în luna iulie cu 15% față de nivelul aceleiași luni a anului precedent, de la 2.078 lei la 2.391 lei. Iar creșterea accizelor la carburanți are ca scop “confiscarea” de către stat a unei părți cât mai ridicate din această majorare salarială. Pentru că statul preferă ca populația să cumpere benzină și motorină (de pe urma cărora încasează peste 50% din preț accize și TVA) decât să achiziționeze haine, de pe urma cărora ar încasa doar 19% TVA, sau și mai grav, alimente, de unde s-ar alege cu doar 9% TVA. Ideal ar fi, pentru statul român, ca cetățenii săi să cumpere cât mai multe pachete de țigări, 85% din prețul acestora fiind reprezentat de accize și TVA!

Un alt aspect în legătură cu care tonul guvernanților s-a îndulcit a fost cel referitor la “promisiunile” companiilor de a nu majora prețurile. “Indiscutabil că am avut discuții despre menținerea prețurilor la pompă. Nu am avut angajamente din acest punct de vedere”, a declarat recent prudent ministrul Finanțelor. Prudența sa este justificată de faptul că orice “angajament” smuls companiilor din domeniu ar fi echivalat cu o adevărată incitare la o manipulare oligopolistă a pieței, și cu o încălcare a propriei legislații anti-concurențiale, dar și a celei europene.

Majorarea accizelor la carburanți nu putea veni într-un moment mai prost pentru companiile din domeniu, în special pentru cele importatoare de produse rafinate (benzină și motorină), dar și de materie primă (petrol), acestea fiind nevoite să suporte și presiunile aprecierii cu peste 10% a cotațiilor internaționale ale acestor mărfuri, care au condus la o creștere generalizată a prețurilor fără taxe în regiune.

Chiar dacă au majorat prețurile gradual în ultimele două săptămâni cu peste 19 bani/l pentru a atenua impactul creșterii începând de vineri a accizei cu 16 bani/l, această majorare nu acoperă întreaga creștere de costuri cu care se confruntă respectiva industrie. Pentru că, pe lângă acciză, companiile sunt supuse și presiunii majorării prețurilor internaționale ale petrolului, dar și cele ale produselor finite, în cazul celor care le importă în vederea comercializării (în special motorină).

Brent-ul a ajuns joi la maximul ultimelor 6 luni, în special ca urmare a închiderii a 22% din capacitatea de rafinare a SUA ca urmare a fenomenelor extreme cu care s-au confruntat Statele Unite. Americanii au fost obligați să-și majoreze importurile de benzină din Europa, în timp ce europenii au fost nevoiți, pe de o parte să se vadă văduviți de importurile de motorină din SUA, iar pe de altă parte să-și utilizeze la maxim capacitatea de rafinare, pentru a face arbitraj în America Latină, majorându-și exporturile de motorină pentru această regiune în mod uzual alimentată de rafinăriile din SUA.

Așa se face că începând cu a doua jumătate a lunii august, cotațiile internaționale ale benzinei și motorinei s-au apreciat considerabil, acestea aflându-se deja de 2 luni pe un trend ascendent. În prezent, cotațiile celor două tipuri de carburanți sunt cu 10%, în cazul benzinei, respectiv 14%, în cazul motorinei, peste cele înregistrate în urmă cu o lună.

Principalul efect: majorarea prețului fără taxe în toată Europa. Astfel, potrivit raportului Bulletin Oil al Comisiei Europene, în Austria, prețul fără taxe al benzinei s-a majorat, între 28 august și 11 septembrie, cu 36 de euro pe mia de litri, în Polonia, cu 34,93 euro/1000 l, iar în Ungaria acesta a crescut, în aceeași perioadă, cu 32,74 euro/1000 l. În Cehia, majorarea a fost una mai mică, de doar 16,5 euro/1.000 l. Cele mai reduse scumpiri la benzina fără taxe au fost înregistrate în Bulgaria, 9,07 euro/1000 l, și surprinzător, dat faptul că pe 15 septembrie intra în vigoare majorarea de acciză, în România, cu 8,2 euro/1000 l. Impactul în prețul la pompă, prin adăugarea taxei pe valoare adăugată (TVA) a fost de aproximativ 5 bani/l. E drept că datele Bulletin Oil sunt valabile pentru 11 septembrie, de atunci companiile din România efectuând alte scumpiri. OMV Petrom, de exemplu, a majorat pe 14 septembrie prețul benzinei cu 4 bani/l, iar pe 15 septembrie pe cel al ambelor tipuri de carburanți cu 9 bani/l, însă această din urmă scumpire are ca scop atenuarea efectului majorării accizei și nu acoperirea impactului produs de evoluția cotațiilor internaționale.

În cazul motorinei, carburant importat în România în cantități de 1 milion de tone anual, companiile autohtone au majorat prețurile în perioada 28.08-11.09 mai agresiv decât statele din jur, cu 22,1 euro/1000 de litri. În Ungaria și Polonia, motorina s-a scumpit cu 18, respectiv 18,5 euro/1000 de litri. Cea mai redusă majorare a prețului motorinei a fost înregistrată în Bulgaria - aproximativ 8 euro/1000 l.

Evoluția cotațiilor internaționale la petrol și produse petroliere, dar și următoarea etapă de creștere a accizei, cea de pe 1 octombrie, tot cu 16 bani/l, fac inevitabile noi scumpiri ale carburanților, care vor depăși mai mult ca sigur pragul de 5 lei/l și în cazul benzinei și în cazul motorinei.

Ideea Guvernului că majorarea de acciză la carburanți, care a intrat acum în vigoare, nu va fi transferată consumatorilor s-a dovedit, cel puțin pe jumătate, lipsită de realism conform datelor Profit.ro, companiile comerciante de benzină și motorină efectuând ultimele scumpiri, de 9 bani pe litru, în cazul liderului pieței, OMV Petrom, chiar în noaptea care tocmai s-a încheiat. Chiar dacă scumpirile din ultimele două săptămâni au fost mai mari de 19 bani pe litru, jumătate din acestea ar putea fi justificate pe baza evoluției cotațiilor petrolul Ural.

Companiile producătoare de carburanți au scumpit benzina și motorina cu peste 19 bani pe litru față de prețurile practicate pe 31 august, ziua adoptării ordonanței de modificare a Codului Fiscal. Pe 15 septembrie a intrat în vigoare prima etapă a majorării accizei, cu 16 bani pe litru, care are un efect asupra prețului de 19 bani pe litru, 3 bani reprezentând taxa pe valoare adăugată (TVA) aplicată majorări de accize.

OMV Petrom, liderul pieței, a efectuat ultimele scumpiri, de 9 bani pe litru și în cazul benzinei și în cel al motorinei, chiar în această noapte. Acestea se adaugă celorlalte modificări de prețuri efectuate începând cu 31 august. Astfel pe 1 ianuarie, OMV Petrom a majorat ambele tipuri de carburanți cu 5 bani pe litru, scumpire urmată de alte două creșteri de prețuri (pe 4 și pe 7 septembrie) de câte 4 bani pe litru. Pe 11 septembrie, compania a decis să micșoreze prețurile cu 3 bani pe litru, pentru ca pe 14 septembrie să majoreze, numai benzina, de această dată, cu 4 bani pe litru. Față de prețurile practicate de OMV Petrom pe 31 august, în dimineața de 15 septembrie, benzina se scumpise cu 23 de bani pe litru, iar motorina cu exact 19 bani pe litru, exact impactul majorării accizei în preț (16 bani acciza, plus 3 bani TVA).

Astfel, dacă pe 31 august, la stația OMV Petrom de pe Mihai Bravu nr. 321, un litru de benzină Euro ’95 se putea cumpăra cu 4,68 lei, iar unul de motorină standard cu 4,63 lei, vineri dimineață benzina costa 4,91 lei, iar unul de motorină cu 4,82 lei.

Principala concurentă ai OMV Petrom, Rompetrol, scumpise deja, până pe 14 septembrie, benzina cu 23 de bani pe litru, iar motorina cu 22 de bani pe litru față de prețurile practicate pe 1 septembrie.

Astfel, dacă pe 1 septembrie (ziua imediat următoare adoptării Ordonanței de modificare a Codul Fiscal prin care au fost majorate accizele), un litru de benzină Efix ’95 se putea achiziționa la stația Rompetrol de pe Mihai Bravu nr. 473, cu 4,58 de lei, iar unul de motorină Efix Diesel, cu 4,54 lei, joi, 14 septembrie, acestea costau 4,81 lei (benzina), respectiv 4,76 lei (motorina).

Majorarea accizei nu este singura presiune la care sunt supuse companiile comerciante de carburanți. Și prețul petrolului, principala materie primă a acestora, a trecut în ultimele 2 săptămâni, printr-un proces de apreciere, Brent-ul (de referință la nivel global) ajungând la maximul ultimelor șase luni. Petrolul Ural (utilizat în formulele de calcul ale companiilor autohtone pentru stabilizarea prețului benzinei și motorinei, alături de cotațiile internaționale ale acestora) a avut o evoluție similară. Ural-ul s-a apreciat cu 8,21%, de la 49,56 dolari pe baril pe 30 august la 53,63 dolari pe baril pe 13 septembrie. Cum aproximativ o treime din prețul unui litru de carburant este reprezentat de costul cu materia primă (petrol, dar și componentele bio), transferarea majorării cu 8% a principalei materii prime (petrolul) în preț ar conduce la o scumpire cu 2,5-3% a produsului final. Cu alte cuvinte, jumătate din scumpirile înregistrate în ultimele două săptămâni ar putea fi efectul evoluției cotațiilor internaționale ale petrolului și nu al creșterii accizei.

Potrivit unui proiect de hotărâre de Guvern care stabilește nivelul stocurilor de urgență pentru țiței și/sau produse petroliere, lider detașat pe piața produselor petroliere (carburanți și păcură) este OMV Petrom, cu o cotă de piață de 38,35%, fiind secondat de Rompetrol Rafinare cu 29,64% și Petrotel Lukoil, cu 15,89%. Cele trei mari companii sunt urmate de Oscar Downstream, cu o cotă de piață de 8,79%, MOL România Petroleum Products, cu 6,64%, Rompetrol Downstream, cu 0,46%, și Socar Petroleum, cu 0,077%.

OMV Petrom a majorat vineri, la numai două zile de la adoptarea ordonanței de majorare a accizelor cu 32 bani pe litru, prețul sortimentelor de benzină și motorină comercializate cu 5 bani pe litru. Acesta ar putea reprezenta un semnal de modificare a comportamentului companiilor din domeniu, care ar putea să preia modelul de majorare graduală a prețurilor, practicat de o altă industrie puternic accizate, cea a tutunului.

Companiile producătoare de țigarete preferă ca, înaintea unei creșteri de accize stabilită de guvern, să-și majoreze gradual prețurile, pentru a nu crea un șoc consumatorilor printr-o singură majorare de amploare, și astfel să evite o reducere mai considerabilă a cererii.

Până în prezent, companiile comerciante de carburanți transferau integral costul impus de creșterea accizelor (reprezentat atât de acciza suplimentară, cât și de taxa pe valoare adăugată - TVA - aferentă ei) într-o singură etapă, în ziua intrării în vigoare a modificării de fiscalitate. OMV Petrom ar putea să își schimbe politica, urmând a majora treptat, în cursul acestei luni, prețurile, scumpirea de 5 bani fiind doar o primă etapă până la atingerea țintei de 38 de bani (32 de bani -majorarea de acciză și 6 bani TVA).

De altfel și guvernul, prin etapizarea creșterii accizei, pe 15 septembrie, cu 16 bani pe litru, și pe 1 octombrie, cu alți 16 bani pe litru, a urmărit un scop similar, potrivit ministrului finanțelor Ionuț Mișa. Acesta a motivat etapizarea (dar și renunțarea la o majorare mai agresivă, într-o singură etapă, de la 1 septembrie, cu 38 bani pe litru), drept o tentativă de „a nu crea un șoc la nivelul consumului, care poate genera creșteri de preţ, automat scăderi de consum şi poate afecta bugetul de stat”.

Dacă joi la stația OMV Petrom de pe Șoseaua Mihai Bravu, nr. 321, un litru de benzină euro ’95 putea fi achiziționat cu 4,68 de lei, iar unul de motorină standard cu 4,63 de lei, începând cu prima oră a zilei de vineri, cele două produse se puteau cumpăra cu 4,73 lei/l (benzina), respectiv 4,68 lei/l (motorina).

O explicație alternativă a scumpirilor efectuate de OMV Petrom ar fi evoluția cotațiilor internaționale ale carburanților. Aceștia, în special benzina (combustibilul favorit al americanilor) au fost influențate de închiderea mai multor rafinării de pe coasta de sud-est a SUA, lovită de uraganul Harvey.

Joi, potrivit Platts, prețul unui galon de benzină în SUA era de 2,1399 dolari (56,53 cenți pe litru), în creștere cu 50 de cenți sau 30% față de nivelul înregistrat pe 20 august, înainte ca rafinăriile din Texas să se închidă din cauza uraganului Harvey. În prezent, capacitatea de rafinare nefuncțională din Texas este de 4 milioane de barili pe zi, reprezentând 22% din capacitatea totală de rafinare a SUA.

Acesta este motivul pentru care au fost deja rezervate peste 40 de cargouri, care vor transporta peste Atlantic 1,5 milioane de tone de benzină din rafinăriile europene, un volum de trei ori mai ridicat decât cel al unei săptămâni obișnuite. Destinațiile acestora sunt atât SUA, cât și Mexic sau Brazilia, state care în mod obișnuit importau benzină din Statele Unite, produsă în rafinăriile afectate de uraganul Harvey.

Majorarea accizelor la benzină și motorină cu 32 de bani/l, în două etape, pe 15 septembrie și 1 octombrie, ar putea scumpi carburanții cu 0,38 de lei/l, reprezentând creșterea de acciză la care e adaugă taxa pe valoare adăugată (TVA) aferentă.

Scumpirea carburanților depinde de decizia companiilor din domeniu de a transfera sau nu consumatorilor costul suplimentar impus de guvern prin majorarea accizelor.

Astfel, dacă în prezent, un litru de benzină Euro ’95 se poate cumpăra la stația OMV Petrom din Șoseaua Mihai Bravu cu 4,68 lei, iar unul de motorină standard, cu 4,63 lei, de la 15 septembrie, în cazul în care companiile nu cedează presiunilor guvernului și transferă integral costul cu majorarea accizelor în prețul la pompă, cele două tipuri de carburanți vor costa, 4,87 lei (benzina), respectiv 4,82 lei (motorina).

De la 1 octombrie, în urma intrării în vigoare a celei de-a doua etape de majorare a accizelor, un litru de benzină ar putea fi achiziționat cu 5,06 lei, iar unul de motorină cu 5,01 lei.

Astfel, noul nivel al accizelor va fi de 1.976 lei pe mia de litri la benzină și de 1.838 lei pe mia de litri la motorină. În varianta inițială, propusă de ministerul de finanțe accizele la benzină ar fi trebuit să crească de la 1.656,36 lei pe mia de litri la 2.035,40 lei pe mia de litri, iar la motorină de la 1.518,04 lei pe mia de litri la 1.897,08 lei pe mia de litri, ceea ce ar fi antrenat o scumpire a carburanților de 0,45 lei/l începând cu 1 septembrie.

Până în prezent, companiile s-au arătat prudente în declarații. CEO-ul OMV Petrom, Mariana Gheorghe, a refuzat să confirme dacă presiunea fiscală impusă de majorarea accizelor va fi sau nu transferată în preț consumatorilor, susținând că orice comentariu făcut pe această temă ar încălca principiile concurențiale.

Potrivit teoriei economice, orice majorare sau micșorare de taxe este absorbită atât de companii, cât și de consumatori, în funcție de elasticitatea cererii bunului a cărui impozitare a fost majorată. Cum nu există produse substituibile benzinei și motorinei, elasticitatea carburanților este redusă (fiind posibilă o micșorare a sa doar prin reducerea nr de km parcurși de șoferi), ceea ce permite companiilor transferul unei părți considerabile a poverii fiscale către consumatori. De altfel, politica firmelor din domeniu este de obicei aceea de a transfera integral modificările (atât scăderile, cât și creșterile) de taxe indirecte (în special accize și TVA) în preț.

România va deveni de la 1 octombrie 2017 statul est-european cu cea mai agresivă impozitare a carburanților. În prezent, potrivit unui raport al Comisiei Europene, România este statul european cu cel mai redus nivel al taxării indirecte (accize și alte taxe indirecte) în prețul benzinei (0,363 euro/l). În cazul motorinei, în prezent, România se situează pe poziția a treia (cu 0,333 euro/l), un nivel mai redus al accizelor și altor impozite indirecte în prețul motorinei având doar Lituania și Bulgaria (0,33 euro/l).

După 1 octombrie 2017, România ar fi depășită de toate statele membre din regiune în ceea ce privește impozitarea prietenoasă a carburanților, coborând nu mai puțin de 6 poziții, de pe prima poziție până pe poziția a 7-a, de la 0,363 euro/l șoferii români urmând a achita accize în valoare de 0,443 euro/l de benzină (la cursul de 4,4564 luat în calcul de Comisia Europeană la redactarea studiului). România va avea o politică de impozitare a carburanților mai agresivă decât cea a tuturor vecinilor săi din regiune (Bulgaria, Polonia, Ungaria, Estonia, Lituania sau Letonia). În cazul motorinei, România va fi depășită de nu mai puțin de 7 state europene în ceea ce privește impozitarea prietenoasă a carburanților, coborând de pe poziția a treia pe cea de-a 10-a. Dacă în prezent șoferi români achită o acciză de 0,333 euro/l, în cazul în care propunerea de modificare a Codului Fiscal va fi adoptată, ei ar urma să achite 0,413 euro/l de motorină. În cazul motorinei, România nu ar fi devansată doar de statele din regiune (Polonia, Letonia, Ungaria, Estonia), ci și de alte state europene, precum Spania, Luxemburg sau Austria.

Un șofer român cheltuiește anual aproximativ 1% din câștigurile sale salariale pe alimentarea autoturismului cu carburanți, consumul mediu anual al unui conducător auto din România fiind de doar aproximativ 90 litri, reiese dintr-un studiu efectuat de Bloomberg.

Procentul de 0,97% din salariul mediu cheltuit de un șofer obișnuit, plasează România pe locul al 18-lea din 61 de state monitorizate de Bloomberg din punct de vedere al sumelor cheltuite pe consumul de carburanți. Lider, cu 0,04% din venitul salarial mediu, este Venezuela, care în prezent tocmai din cauza politicii de subvenționare a prețului benzinei și motorinei se confruntă cu o criză majoră. Pe locul al doilea se situează China, cu un buget de 0,43% din venitul salarial alocat carburanților, iar pe locul al treilea Turcia, cu un procent de 0,46%.

Procentul cel mai ridicat din câștigul mediu anual alocat carburanților se înregistrează în Africa de Sud (3,18%) și Mexic (3,57%).

În ceea ce privește prețul unui litru de benzină, România se situează pe locul al 24-lea, cu un preț de 1,12 dolari. Și în acest top conduce Venezuela, cu 0,26 cenți pe litru, urmată de alte două state producătoare de petrol, Arabia Saudită, cu 24 cenți pe litru, și Iranul, cu 0,33 cenți pe litrul de benzină. Cea mai scumpă benzină se poate achiziționa fie din statele scandinave, fie din cele mediteraneene (Portugalia, Italia sau Grecia). În Norvegia, de exemplu, un litru de benzină costă aproape 1,9 euro.

Procentul redus de 0,97% din salariul mediu alocat carburanților se explică atât prin prețul mai redus al benzinei din România, comparativ cu alte state, în special europene, dar și prin consumul mai scăzut al șoferilor autohtoni.

Așa se face că, dacă se elimină nivelul consumului, și prețul unui litru de benzină este raportat la câștigul mediu zilnic, România cade pe poziția 50 din 61 de state monitorizate de Bloomberg. Un șofer din România este nevoit să plătească 4% din venitul mediu zilnic pentru un litru de benzină. Și acest top este dominat de state producătoare, pe primul loc situându-se aceeași Venezuela, cu un cost de 0,026% din câștigul zilnic mediu pe litru, urmată deArabia Saudită, cu un cost de 0,4% din câștigul zilnic mediu pe litru și de SUA, cu u cost de 0,41% din câștigul zilnic mediu pe litru. Pentru pakistanezi și indieni, benzina pare a fi un produs aproape inaccesibil, aceștia fiind obligați să achite aproximativ 70% din venitul zilnic pentru a-și putea alimenta mașinile cu un litru de carburant.

Majorarea accizelor de la 1 septembrie 2017, cuprinsă în proiectul de modificare a Codului Fiscal redactat de Ministerul Finanțelor, surprinde cea mai importantă companie petrolieră din România într-o evoluție pozitivă a sectorului său de rafinare și marketing.

Vânzarile totale (en-gros și cu amănuntul) de produse rafinate pe primul semestru al acestui an au crescut cu 6% comparativ cu perioada similară a anului trecut, ajungând la 2,41 milioane tone, “datorită cererii crescute ca efect al condițiilor de piață favorabile”, se precizează în raportul privind rezultatele companiei din prima jumătate a anului.

Vânzările cu amănuntul s-au majorat, la rândul lor, cu 6%, de 1,19 milioane tone în prima jumătate a anului trecut la 1,25 miloane tone perioada similară a acestui an. Drept urmare, valoarea vanzarilor consolidate a crescut cu 25% comparativ cu primul semestru al anului trecut, ajungând la 9,26 miliarde lei, din care vânzările Downstrem Oil au reprezentat 73%.

Vanzarile Downstream Gas au reprezentat 24%, iar cele Upstream 2% (vanzarile din Upstream fiind, in mare parte, vânzări in interiorul Grupului, nu către terți). Marja de rafinare al OMV Petrom a crescut în aceeași perioadă la 8,03 dolari pe baril, ca rezultat al diferențialelor mai bune la produse, care au compensat efectul negativ din creșterea prețului țițeiului (OMV Petrom a realizat un preț mediu al petrolului la nivel de grup de 43,33 dolari pe baril, cu 36% peste cel de 31,77 dolari pe baril obținut în perioada ianuarie-iunie a anului trecut). Rata de utilizare a rafinăriei a atins în prima jumătate a anului valoarea de 95% comparativ cu 81% în primele șase luni ale anului trecut, când rezultatele au fost afectate de intrarea în revizie a rafinăriei de la Brazi.

În trimestrul al doilea al acestui an rata de utilizare a rafinăriei Petrobrazi a fost de 94%, iar marja de rafinare a continuat să se aprecieze, de la 6,82% în trimestru al doilea al anului trecut și 7,58% în primul trimestru al acestui an, la 8,51% în perioada aprilie-iunie. Volumul produselor rafinate comercializate a crescut la rândul său de la 1,13 milioane tone (în T2 2016 și T1 2017) la 1,28 milioane tone.

Potrivit Profit.ro, OMV Petrom a fost anul trecut lider pe piața de carburanți (și păcură) din România, cu o cotă de piață de 38,35%, fiind secondat de Rompetrol Rafinare cu 29,64% și Petrotel Lukoil, cu 15,89%. Cele trei mari companii sunt urmate de Oscar Downstream, cu o cotă de piață de 8,79%, MOL România Petroleum Products, cu 6,64%, Rompetrol Downstream, cu 0,46%, și Socar Petroleum, cu 0,077%. Cotele de piață ale respectivelor companii reies dintr-un proiect de hotărâre de guvern redactat de ministerul Energiei, care stabilește nivelul stocurilor minime de petrol și produse petroliere pentru fiecare companie care introduce pe piață cantități mai mari de 1.000 tone țiței și/sau produse petroliere pe an.

Șoferii vor plăti cu 45 de bani mai mult pe litrul de benzină sau de motorină și cu 18 lei mai mult pe alimentarea cu 40 de litri a rezervorului mașinii personale, Guvernul urmând să majoreze considerabil accizele la carburanți de la 1 septembrie. Potrivit unui proiect de modificare a Codului Fiscal, acciza la benzină va crește de la 1.656,36 lei pe mia de litri la 2.035,40 lei pe mia de litri, iar cea la motorină de la 1.518,04 lei pe mia de litri la 1.897,08 lei pe mia de litri, ceea ce anulează practic eliminarea supraaccizei de 7 eurocenți pe litru efectuată de guvernul PSD ca urmare a promisiunilor electorale.

Astfel, dacă în prezent la stația OMV Petrom de pe Șoseaua Mihai Bravu un litru de benzină costă 4,65 lei iar unul de motorină 4,64 lei, dacă actul normativ redactat de ministerul de finanțe va fi adoptat șoferii vor achita cu 10% mai mult: 5,10 lei pe litrul de benzină și 5,09 lei pe litrul de motorină.

MOL și-a majorat semnificativ vânzările de carburanți în România, înregistrând creșteri de 12% la motorină și de 1% la Benzină în prima jumătate a anului comparativ cu perioada similară a anului trecut.

Întreg grupul MOL, care și-a anunțat vineri rezultatele pe primul semestru, a raportat un profit net de 183 miliarde de forinți (639 milioane dolari) în prima jumătate a acestui an, cel mai mare profit înregistrat în ultimii 10 ani.

Toate segmentele de business au înregistrat creştere, ceea ce a generat o majorare cu 23 % a rezultatului operaţional comparativ cu perioada similară a anului trecut, se precizează într-un comunicat al companiei maghiare.

Segmentul Upstream a înregistrat rezultate solide în prima jumătate a anului 2017, cu un rezultat EBITDA de 128 miliarde forinți (447 milioane dolari), în creştere cu 45% faţă de perioada similară a anului trecut, şi a generat flux masiv de numerar liber de 321 milioane dolari. Principalii factori care au determinat această evoluţie au fost ascensiunea prețurilor la hidrocarburi pe fondul majorării cu 30% a prețului țițeiului Brent, precum și costurile de exploatare mai mici. Producția medie de hidrocarburi a atins 110.000 bep/zi în primele șase luni.

Segmentul Downstream a realizat rezultate operaţionale record, înregistrând un rezultat operațional de 186 miliarde forinți (652milioane dolari) în prima jumătate a anului. În perioada analizată, s-a înregistrat o creștere de 8% față de perioada similară a anului trecut, determinată de marjele de rafinare mai mari și de disponibilitatea sporită a activelor, care au compensat marjele mai reduse din segmentul petrochimic.

Segmentul Servicii pentru Clienţi (Retail) a beneficiat în continuare de creșterea volumelor şi de contribuţia sectorului non-fuel, ceea ce a generat un rezultat operaţional record la nivelul primului semestru, de 43 miliarde HUF (150milioane USD), cu 18% peste nivelul înregistrat în prima jumătate a anului precedent.

Segmentul Gas Midstream (transport de gaze naturale) a generat un rezultat operațional de 31miliarde forinți (107milioane dolair), în creştere cu 12% faţă de primul semestru al anului precedent, pe baza volumelor considerabil mai mari și a veniturilor mai mari din taxele pentru utilizarea capacităţii de transport.

OMV va lansa la începutul lunii iunie în benzinăriile operate în România un nou sortiment de benzină, OMV MaxxMotion 100plus, care “prelungește durata de viață și, în același timp, maximizează performanța motorului”.

OMV MaxxMotion 100plus “previne depunerile pe supapa de admisie cu până la 96%, maximizează puterea motorului și îmbunătățește performanțele de accelerație”, precizează un comunicat OMV.

Noul sortiment de benzină a fost testată extensiv și se bazează pe o formulă special dezvoltată cu o combinație unică de aditivi cu triplu efect: curăță, protejează și previne depunerile din motor.

OMV susține că testele au arătat că folosirea îndelungată elimină până la 63% din depuneri, dar au și un puternic efect de prevenție, maximizând durata de viață a motorului: până la 100% prevenire a coroziunii și până la 96% prevenire a depunerilor de pe supapele de admisie.

“OMV MaxxMotion 100plus garantează o cifră octanică de minimum 100, cu impact direct in performanța motorului. În plus, noua benzina conține aditivi speciali care minimizează fricțiunea, crescând astfel eficiența motorului. Testele au indicat creșterea puterii motorului cu până la 5% în faza de accelerare și îmbunătățirea performanțelor la accelerare cu până la 14%.”, se precizează în comunicatul OMV.

OMV MaxxMotion 100plus respectă întru totul cele mai înalte standarde stabilite de asociațiile producătorilor auto și de motoare din întreaga lume, care se regăsesc în Worldwide Fuels Charter. Caracteristicile OMV MaxxMotion 100plus rezultate în urma testelor se încadrează în benzinele de categoria 5, cea mai avansată categorie.

“Am depus mari eforturi pentru a obține această recunoaștere. Ceea ce ne motivează este dorința continuă de a oferi clienților noștri cele mai bune produse, alături de o gamă variată de servicii, în linie cu promisiunea brandului OMV „We care more”. OMV MaxxMotion 100plus are grijă de motorul mașinii, ajutând în acest fel la prelungirea duratei de viață a acestuia”, a declarat Adrian Nicolaescu, Retail Manager OMV Petrom România.

„Mai multă putere, consum redus – aceasta este o provocare continuă care a transformat motoarele noastre în instrumente de înaltă precizie care utilizează la maxim fiecare mililitru de carburant. Doar ca exemplu al dezvoltării tehnologice, odată cu introducerea motoarelor turbo cu injecție directă, de capacitate mică, dar care oferă performanțe de top, a crescut exponențial nevoia unui carburant de calitate pentru a asigura o compresie maximă. În aceste circumstanțe, alegerea unui carburant de ultima generație care îndeplinește complet cele mai înalte standarde și garantează o cifra octanică înaltă este de preferat. Pentru că va garanta cea mai bună performanță cu un consum redus”, susține Dominik Trzupek, After Sales Manager la BMW Group Romania.

Vânzările de retail ale Grupului MOL în România (incluzând carburanți, GPL și lubrifianți) au crescut în 2015 cu 17%, la 586 kt, de la 501 kt în anul 2014, în principal ca urmare a extinderii rețelei de benzinării, prin achiziționarea stațiilor Agip de la Eni.

Pe ansamblul anului 2015, vânzările de motorină ale MOL România au avansat cu 15%, la 419 kt, în timp ce vânzările de benzină au urcat cu 18%, la 152 kt. În trimestrul al patrulea al anului 2015, vânzările retail ale Grupului MOL în România au crescut cu 20% în volum comparativ cu același interval al anului 2014, la 153 kt. Motorina a generat vânzări de 110 kt în trimestrul al patrulea, în urcare cu 20%, iar benzina a avut vânzări de 39 kt, cu 18% mai mult față de intervalul corespunzător din 2014.

Pe ansamblul Grupului MOL, ritmul de creștere a vânzărilor retail a fost inferior celui din România, de doar 11%, atingând un nivel de 3.916 kt.

Segmentul Downstream al Grupului MOl a consemnat anul trecut cel mai bun rezultat financiar din istoria sa, având o contribuție de peste două ori mai ridicată la rezultatul Grupului ca în anul 2014. Producția segmentului Upstream (explorare și producție de hidrocarburi) a crescut cu un ritm anual de 7%, până la un nivel mediu de 104 mii barili echivalent petrol pe zi, susținută de succesul eforturilor de intensificare a producției în regiunea Europei Centrale și de Est (ECE).

Grupul MOL și-a depășit semnificativ ținta de profit operațional pentru 2015, de 2,2 miliarde USD, înregistrând un rezultat CCS EBITDA (profit înainte de dobânzi, deprecieri și amortizări, excluzând elementele excepționale și fluctuațiile de prețuri) de 2,5 miliarde USD, în pofida înjumătățirii cotațiilor petrolului. De asemenea, MOL a generat fluxuri substanțiale de numerar liber disponibil (2,1 miliarde USD), semnificativ mai mari decât cheltuielile de capital aferente activității organice (1,3 miliarde USD), ceea ce a condus la un bilanț robust, cu grad de îndatorare redus.

Segmentul Downstream (rafinare și distribuție) a consemnat în 2015 cea mai bună performanță financiară din istoria sa, cu un rezultat operațional (Clean CCS EBITDA) de 463 miliarde HUF (1,65 miliarde USD), de peste două ori mai ridicat decât în anul anterior. Activitatea Downstream a valorificat oportunitățile generate de mediul extern, iar rezultatul EBITDA a fost generat, în proporție de 50%, de programele interne de eficientizare începute în 2011.

În ceea ce privește segmentul Upstream (explorare și producție), în contextul înjumătățirii prețurilor petrolului, rezultatul EBITDA excluzând elementele excepționale s-a situat la 201 miliarde HUF (719 milioane USD) în 2015, în scădere cu 26%.

Producția totală de hidrocarburi a urcat cu 7%, la 104 mii bep/zi în 2015. Nivelul producției din Croația a avansat cu 7%, în timp ce nivelul din Ungaria a rămas aproape constant, un rezultat foarte bun, având în vedere că estimările inițiale vizau o scădere cu 5%. Pe segmentul extracției de țiței, producția a urcat cu 20% în Croația și cu 5% în Ungaria.

Conform intențiilor anunțate anterior, activele referitoare la proiectul Akri Bijeel au fost scoase din evidență prin casare în trimestrul 4 2015 ca urmare a renunțării la acest perimetru. De asemenea, MOL a înregistrat ajustări suplimentare de depreciere a activelor în trimestrul 4 2015, în principal ca urmare a revizuirii estimărilor privind prețul petrolului, care sunt utilizate pentru evaluarea activelor. Cele mai importante elemente au legătură cu activele din Regatul Unit.

Segmentul Gas Midstream (transport de gaze naturale) a avut o contribuție anuală la EBITDA de 60 miliarde HUF (213 milioane USD) în 2015, similară cu cea din anul 2014. 

Banca Națională a României (BNR) estimează, în raportul asupra inflației, prezentat marți, că prețul combustibililor se va reduce cu 4,4% până la finalul acestui an și cu alte 2,3 procente până la finalul lui 2017.

Ca argumente în susținerea propriilor anticipații, BNR invocă atât dinamica anuală negativă a prețului petrolului în prima parte a intervalului de prognoză, cât și reducerea în două etape a cotei standard a TVA și eliminarea supraaccizei la carburanți începând cu 1 ianuarie 2017.

BNR a revizuit considerabil, cu aproximativ 17 dolari pe baril, prețul petrolului Brent luat în calcul în raportul asupra inflației prezentat marți. Față de raportul din noiembrie, care estima un preț mediu al barilului de petrol Brent pentru acest an de 54,22 dolari, în raportul din februarie, prețul mediu al barilului de petrol estimat de experții BNR a fost coborât la 37,39 dolari. Și prețul mediu al petrolului estimat de BNR pentru 2017 a suferit modificări, el fiind redus de la 58,63 la 44,37 dolari pe baril.

“Dinamica anuală a prețurilor combustibililor este anticipată a se menține în teritoriul negativ pe parcursul întregului interval de prognoză, atingând -4,4 la sută la sfârșitul anului 2016, valoare revizuită în jos cu 2,1 puncte procentuale față de proiecția precedentă, și -2,3 la sută la finele anului 2017. În sensul scăderii prețurilor asociate acestei grupe de produse acționează reducerea în două etape a cotei standard a TVA, eliminarea supraaccizei la carburanți (1 ianuarie 2017), precum și dinamica anuală negativă a prețului petrolului în prima parte a intervalului de prognoză. Influențe de sens contrar pe parcursul anului curent sunt asociate unei traiectorii preconizate în ușoară depreciere a cursului EUR/USD, cu impact nefavorabil asupra cotației leului în raport cu dolarul SUA și, implicit, asupra prețurilor în lei ale acestei categorii de produse. Pentru anul viitor contribuții pozitive la evoluția prețurilor combustibililor provin din partea anticipării unei dinamici anuale pozitive a cotațiilor petrolului și a reînscrierii așteptărilor privind inflația pe o pantă crescătoare.”, se precizează în Raportul asupra inflației.

În urma revizuirii estimărilor privind prețul internațional al petrolului, a fost modificat și impactul combustibililor în rata anuală a inflației estimată pentru 2016 (de 1,4%), de la -0,2% la -0,4%. Impactul deflaționist al combustibililor a fost păstrat și pentru rata anuală a inflației din 2017 (de 3,3%), acesta fiind estimat de BNR însă la doar -0,2% pentru anul viitor.

În ultimul trimestru al anului trecut, rata anuală a inflației a rămas în teritoriu negativ, însă nivelul atins în decembrie, de -0,9 la sută, s-a situat cu 0,8 puncte procentuale peste cel de la finele trimestrului anterior (-1,7 la sută). Potrivit BNR, atenuarea în trimestrul IV a valorii negative a ratei anuale a a fost cauzată de dinamica anuală a prețurilor combustibililor: declinul din trimestrul IV 2015 al cotațiilor țițeiului pe piețele internaționale a fost de mult mai mică amploare decât cel înregistrat în trimestrul corespunzător al anului anterior. {jathumbnailoff}

OMV Petrom a ieftinit miercuri carburanții, atât benzina, cât și motorina, cu 5 bani pe litru, în urma acestei ieftiniri prețul acestora coborând sub nivelul de 5 lei pe litru în majoritatea stațiilor operate de cea mai importantă companie de petrol din România.

Ieftinirea de miercuri este cea de-a treia efectuată de la reuniunea OPEC de vineri, în care s-a decis renunțarea la impunerea unui plafon al producției statelor membre ale cartelului. Decizia OPEC a condus la scăderea prețului petrolului Brent cu aproximativ 3,5 dolari (sau 7,9%, de la 43,84 la 40,4 dolari pe baril), acesta ajungând la minimul ultimilor 7 ani. În același interval (vineri-miercuri), OMV Petrom OMV Petrom a redus prețul motorinei cu 14 bani (sau 2,8%), iar cel al benzinei cu 8 bani pe litru (sau 1,6%).

Ieftinirile au început vineri, când OMV Petrom a ieftinit motorina cu 5 bani pe litru, menținând prețul benzinei același.

O nouă ieftinire a avut loc luni noapte, când prețul benzinei a fost scăzut cu 3 bani pe litru, iar cel al motorinei cu 4 bani pe litru.

A treilea val de ieftiniri a fost efectuat de OMV Petrom în noaptea de marți spre miercuri, atât prețul benzinei, cât și cel al motorinei fiind reduse cu 5 bani pe litru.

La stația din Șoseaua Alexandriei nr. 166, din sectorul 5, miercuri dimineață, un litru de benzină standard costa 4,97 lei, iar unul de motorină standard 4,98 lei.

Acțiunile OMV Petrom s-au depreciat marți cu 2%

Decizia OPEC și evoluția prețului Brent-ului au influențat și cotațiile bursiere ale OMV Petrom, care, marți, a avut al treilea rulaj al pieței, de 3,73 milioane lei. Volumele ridicate au adus și o scădere a titluri OMV cu 1,94%, până la prețul de 0,303 lei/acțiune.

Potrivit unui document al OPEC, citat de Profit.ro, dacă actualul nivel al producției OPEC rămânea neschimbat la 31,5 milioane de barili pe zi, oferta ar fi depășit cererea de petrol în 2016 cu 700.000 de barili. În acest an, la nivel global, s-a înregistrat o supraproducție de 1,8 milioane de barili pe zi, supraproducție care ar putea fi depășită anul viitor, ca urmare a deciziei OPEC de a nu-și mai propune nicio țintă de producție și a concurenței dintre Iran și Arabia Saudită. Dacă numai Arabia Saudită, Iranul și Libia și-ar exporta capacitățile neutilizate de două, unul respectiv 1,2 milioane de barili pe zi, am putea asista la o supraproducție de aproximativ 5 milioane de barili pe zi, cantitate care ar putea trimite prețul petrolului la cel mai redus nivel din toate timpurile.

Achiziționarea de către MOL a rețelei de stații AGIP (de la ENI) și prețul redus al benzinei și motorinei, ca urmare a prăbușirii prețului petrolului au influențat pozitiv vânzările de retail ale Grupului MOL în România, care au crescut cu 21% în volum în trimestrul al treilea. Creșterea este mai accelerată decât cea înregistrată pe primele nouă luni ale anului, de 16%.

Volumele vânzărilor de retail (benzină, motorină, lubrifianți și GPL) s-au situat la 166 kilotone (kt) în perioada iulie-septembrie 2015, comparativ cu 137 kt în intervalul corespunzător al anului anterior. În primele nouă luni ale acestui an, volumul vânzărilor retail a fost de 433 kt, în urcare de la 373 kt în aceeași perioadă din 2014. 

În structura vânzărilor de carburanți, motorina rămâne dominantă. Vânzările de motorină au urcat cu 14% în volum în primele 9 luni, la 309 kt, respectiv cu 19% în al treilea trimestru, la 118 kt. În ceea ce privește benzina, volumul vânzărilor a fost de 112 kt în perioada ianuarie-septembrie 2015, în urcare cu 17%, în timp ce volumele din trimestrul trei s-au situat la 43 kt, în creștere cu 23%.

 Pe ansamblul Grupului MOL, volumul vânzărilor retail a urcat cu 10% în primele nouă luni, la 2,903 kt, ca urmare a cresterii cererii de carburanți în regiunea Europei Centrale și de Est. Grupul a înregistrat în trimestrul al treilea cel mai bun rezultat trimestrial din istorie, cu un profit operațional de 708 milioane dolari.

Grupul MOL a intrat pe piața românească în 1995. Compania și-a extins rețeaua de benzinării la circa 200 de stații la începutul acestui an, ca urmare a unei achiziții, și reprezintă unul dintre cei mai importanți furnizori de carburanți, soluții pentru flote, bitum și produse petrochimice.

În prezent, companiile MOL România și MOL Retail Comerț (fosta companie Eni România) funcționează armonizat din punct de vedere al intereselor de afaceri și urmează să fuzioneze la o data ulterioară. Pe lângă această achiziție, rețeaua MOL România va a anunțat deschiderea a altor 12 stații, într-un ritm similar celui de anul trecut. 8 dintre noile stații care vor fi deschise în acest an sunt amplasate pe noile segmente ale autostrăzii Sibiu – Nădlac, ca urmare a licitației organizate de către Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale.

Evoluția prețului internațional al petrolului, care săptămâna trecută a atins minimul ultimilor 7 ani, după care să-și revină spectaculos cu peste 10%, s-a făcut simțită și pe piața internă. În weekend, când companiile mai aplică și unele reduceri, la majoritatea stațiilor de alimentare, atât benzina, cât și motorina se puteau cumpăra cu un preț mai mic de 5 lei/l.

Revenirea de la finalul săptămânii trecute a petrolului a condus însă la majorarea prețului, astfel că în dimineața zilei de luni un litru de benzină costă 5,07-5,1 lei, iar unul de motorină 5,04-5,06 lei/l.

Cu toate acestea, companiile sunt de obicei criticate pe motiv că nu transpun rapid ieftinirile petrolului în prețuri. În ultimul an, petrolul s-a ieftinit cu 50-55% pe piețele internaționale. În același interval, companiile din România au ieftinit benzina și motorina cu 1,23 lei, respectiv 1,24 lei/l. În iunie 2014, un litru de benzină se comercializa cu 6,31 lei, iar unul de motorină cu 6,29 lei. În prezent, benzina costă 5,08 lei/l, iar motorina 5,05 lei/l.

Efectul favorabil, pentru șoferi, reprezentat de ieftinirea barilului de petrol a fost însă contracarat de alte două 2 elemente, deprecierea monedei naționale (de la 3,22 lei pentru un dolar în iunie 2014 la 3,93 lei pentru un dolar în prezent) și de structura fixă a accizelor, care au rămas la același nivel. În plus TVA este aplicată și accizelor, ceea ce face ca din prețul de 5,08 lei al litrului de benzină, 3,02 lei să ia calea bugetului de stat, ca accize și TVA. La motorină, situația este similară, din 5,08 lei, 2,87 lei intrând în trezoreria statului.

Cu alte cuvinte, aproximativ 60% din prețul achitat de șoferi la pompă nu ajunge la companii, ci la guvernanți. Pentru a anula efectul deprecierii leului, dar și cel al impozitării, și a putea calcula cu cât au ieftinit companiile benzina și motorina ar trebui să luăm în calcul doar componenta lor (2,06 lei/l - benină, 2,18 lei/l - motorină) și să o transformăm în dolari, la cursurile din iunie 2014, 3,22 lei/dolar, respectiv august 2015, 3,93 lei/dolar. În urma calculelor reiese că în ultimul an companiile au ieftinit benzina cu 44,7%, iar motorina cu 43,9%.

iunie 2014

prețuri: 6,31 lei/l  - benzină;  6,29 lei/l - motorină

taxe (accize+TVA): 3,25 lei/l benzină; 3,12 lei/l - motorină

companie: 3,06 lei/l - benzină; 3,17 lei/l - motorină

curs: 3,22 lei/$

august 2015

prețuri: 5,08 lei/l - benzina, 5,05 lei/l - motorină

taxe: 3,02 benzină, 2,87 lei/l - motorină

companie: 2,06 lei/l - benzină, 2,18 lei/l - motorină

curs: 3,93 lei/$

Circulă pe Facebook următoarea poză (textul cu rosu e adăugat de Bogdan Glăvan).

Hai să vedem cine este mafiotul.

În primul rând, dezinformăm lumea dacă spunem că prețul petrolului era 140 de dolari barilul în 2008. Prețul s-a prăbușit efectiv pe parcursul acelui an, din cauza crizei economice. Coincidență! – prețul barilului a ajuns la sfârșitul lui 2008 practic egal cu cel de astăzi:

În decembrie 2008 prețul motorinei era 3,2 lei (sursa), ultima dată am alimentat cu 5,2 lei . Consumatorul scoate din buzunar 2 lei în plus pentru fiecare litru de carburant pe care îl cumpără? Unde se duc banii?

Scurt, din prima, este vorba de taxe, de accize mai precis:

-În iulie 2008, acciza la motorină era 283,92 euro/1000 l, adică 1022 lei/1000 l, adică 1216 lei /1000 l cu TVA aferent;

-În 2015, acciza la motorină este 1.897 lei/1000 l, adică 2352 lei/ 1000 l cu TVA aferent.

Țineți cont că nu doar acciza a crescut (și s-a pus și supra-acciza de 7 cenți), dar și TVA este mai mare.

Aceasta înseamnă o diferență de 1136 lei / 1000 l, adică faptul că statul preia acum cu 1,1 lei mai mult la fiecare litru de motorină. Doar din accize și TVA aferent accizelor, dar nu uitați că TVA se aplică și la adaosul comerciantului, deci…

Însă nu doar accizele s-au schimbat, ci și cursul leului. În iulie 2008 cursul era 2,3 lei/dolarul, până în decembrie a ajuns la 2,9. În prezent un dolar valorează 3,9 lei. Asta înseamnă că în iulie 2008 șoferii plăteau 1,8 dolari pe litru, iar în prezent doar 1,3 dolari pe litru. De ce s-a schimbat cursul leului? Nu știu, întrebați la BNR de ce s-au tipărit bani, de ce am avut inflație…

Așadar, plătim cu 2 lei mai mult pentru fiecare litru de motorină acum, deși prețul petrolului este același, din cauza statului care a pus mărit impozitarea – atât impozitarea vizibilă (accizele și TVA), cât și impozitarea invizibilă (inflația). Asta înseamnă să fii mafiot, să confiști mai mulți bani de la populație pe timp de criză. Aproape 60% din prețul plătit de șoferi se duce acum la stat.

P.S. Era cumva absurd să presupunem că, din 2008 încoace, adică pe timp de criză și de creștere a fiscalității companiile petroliere au câștigat mai mult. Este contraintuitiv. Nu-ți trebuie facultate ca să înțelegi că atunci când cererea scade, presiunea pe preț crește și companiile își reduc marja de profit. Ceea ce s-a și întâmplat. {jathumbnailoff}

Text preluat de pe Logica Economică

 OMV Petrom a ieftinit în noaptea de luni spre marți benzina și motorina cu câte 5 bani pe litru, continuând politica de reduceri de prețuri din ultimul timp, ca urmare a prăbușirii prețului petrolului pe piețele internaționale.

De la începutul acestei luni, OMV Petrom, cea mai importantă companie de profil, cu o cotă de piață de aproximativ 40%, a efectuat 10 ieftiniri la benzină, în valoare totală de 55 de bani, și 7 ieftiniri la motorină, în valoare totală de 30 de bani.

Dacă luni, un litru de benzină se comercializa la stația OMV Petrom din Șoseaua Alexandriei cu 5,19 lei, iar unul de motorină cu 5,11 lei, începând cu ziua de marți, ora 00:00, șoferii plătesc pe un litru de benzină 5,14 lei, iar pe unul de motorină 5,06 lei.

Cotațiile internaționale ale țițeiului (Brent și Urals) și cotațiile Platts ale benzinei și motorinei (care urmează în general trend-ul Brent-ului) sunt unele dintre elementele extrem de importante în funcție de care variază prețul carburanților la pompă în România, alături de cursul de schimb și accize.

Pe New York Mercantile Exchange, petrolul West Texas Intermediate (WTI - etalon pe piața americană) cu livrare în octombrie se tranzacționa în această dimineață la un nivel de 38,73 $/baril, cu 1,31% sau 0,5 $ peste nivelul de închidere al zilei de ieri.

Și Brent-ul s-a apreciat în această dimineață cu 0,5 % sau 1,19%, ajungând la o cotație de 43,03 $/baril.

Ziua de luni, în schimb, a fost una dezastruoasă atât pentru WTI, cât și pentru Brent, ambele depreciindu-se cu aproximativ 3 $/baril.

Prețul petrolului se află sub presiune de mai multe luni ca urmare a dezechilibrului dintre cerere și ofertă, piața fiind caracterizată de un exces al producției raportat la nivelul consumului prezent, dar și al celui anticipat. Deprecierea din ultimele săptămâni au însă la bază nu fundamentalele de pe piața petrolului, ci mai degrabă îngrijorări cu privire la evoluția piețelor financiare ca urmare a încetinirii considerabile a economiei chineze.

Deprecierea din ultimul an a petrolului, în scădere cu 56% sub nivelul maxim al anului trecut, de 103,19 $/baril se face simțită și în benzinăriile din România, prețul carburanților coborând rapid către nivelul de 5 lei/l.

Astfel, de la începutul lunii august, cea mai importantă companie din domeniu din România, OMV Petrom, a efectuat nu mai puțin de 9 ieftiniri la benzină, al cărei preț s-a micșorat cu 50 de bani. Motorina a beneficiat de 6 ieftiniri în urma cărora șoferii pot achiziționa un litru de combustibil diesel cu 25 de bani mai ieftin decât la finalul lunii trecute.

În prezent, la stația OMV Petrom de pe Șoseaua Alexandriei, un litru de benzină costă 5,19 lei, iar nul de motorină 5,11 lei.

Cotațiile internaționale ale țițeiului (Brent și Urals) și cotațiile Platts ale benzinei și motorinei (care urmează în general trend-ul Brent-ului) sunt unele dintre elementele extrem de importante în funcție de care variază prețul carburanților la pompă în România, alături de cursul de schimb și accize.

Pe New York Mercantile Exchange, petrolul West Texas Intermediate (WTI - etalon pe piața americană) cu livrare în octombrie se tranzacționa în această dimineață la minimul ultimilor 6 ani și jumătate, sub nivelul de 40 de dolari pe baril, la 39,7 $/bari, în scădere cu 0,75 $ sub nivelul înregistrat în ședința de tranzacționare precedentă. Și Brent-ul a pierdut, potrivit Energy Report, 0,73 $ pe piața londoneză ICE Futures Exchange, ajungând la 44,73 $/baril.

Prețul petrolului se află sub presiune de mai multe luni ca urmare a dezechilibrului dintre cerere și ofertă, piața fiind caracterizată de un exces al producției raportat la nivelul consumului prezent, dar și al celui anticipat. Deprecierea din ultimele săptămâni au însă la bază nu fundamentalele de pe piața petrolului, ci mai degrabă îngrijorări cu privire la evoluția piețelor financiare ca urmare a încetinirii considerabile a economiei chineze.

MOL România și-a majorat volumul de carburanți vândut pe piața autohtonă cu 13% în primul semestru al acestui an, în urma extinderii rețelei de benzinării prin achiziționarea stațiilor Agip de la Eni.

Vânzările de carburanți (în volume, inclusiv GPL și lubrifianți) pe partea de retail ale MOL România la 267 kt, față de 236 kt în perioada similară a anului anterior, potrivit raportului semestrial transmis de Grupul MOL pieței de capital.

Vânzările de motorină pe partea de retail au deținut cea mai mare pondere în primul semestru, situându-se la 192 kt, în urcare cu 12% comparativ cu perioada similară a anului 2014, în timp ce vânzările de benzină s-au majorat cu 13%, la 69 kt.

Pe ansamblul Grupului MOL, vânzările de retail au urcat în volum cu 9% în primul semestru, la 1.766 kt.

De asemenea, vânzările de carburanți (în volume inclusiv GPL și lubrifianți) pe partea de retail ale MOL România au crescut cu 19% în al doilea trimestru al anului 2015, până la 146 kt, față de 123 kt la finalul celui de-al doilea trimestru al anului anterior se arată în raportul citat.

Anul acesta, în urma finalizării preluării benzinăriilor Agip, rețeaua MOL România a ajuns la 200 de unități.

MOL a finalizat și achiziția benzinăriilor Agip din Cehia și Slovacia

La începutul lunii februarie a acestui an, MOL a anunțat finalizarea procesului de preluare a celor 42 de benzinării Agip cumpărate de la ENI România, companie din grupul italian Eni.

Săptămâna trecută, Grupul MOL a finalizat și achiziția activelor ENI (inclusiv a benzinăriilor Agip) din Cehia și Slovacia.

Achiziția finalizată săptămâna trecută a vizat preluarea a 125 de stații Agip în Cehia și a 40 de stații în Slovacia.

“Acest pas confirmă rolul de lider al MOL pe piața central și est europeană, segmentul de retail al grupului ajungând la un număr de peste 1.900 de stații în 11 state.”, a precizat MOL într-un comunicat citat de presa ungară.

Prin ultimele achiziții finalizate, MOL devine cel de-al doilea jucător pe piața de retail a Cehiei, cu 316 stații de distribuție a motorinei și benzinei. Următorul pas al companiei va fi rebrand-uirea acestora sub două brand-uri: MOL și Pap Oil.

În Slovacia, MOL Group va opera 253 stații sub brand-ul Slovnaft, iar operațiunea de rebrand-uire a noilor stații Agip achiziționate va începe în toamnă și se va încheia în 2016.

România a fost prima țară în care a fost finalizată achiziționarea benzinăriilor Agip de către MOL în urma tranzacției parafate în luna mai a anului trecut, care a vizat activele ENI din România, Cehia și Slovacia. Până în luna aprilie, MOL terminase operațiunea de rebrand-uire a șase din benzinăriile Agip achiziționate, operație care i-a costat pe maghiari “câteva sute de mii de euro”.

Luna august a debutat cu ieftiniri pe piața carburanților din România, luni noapte, OMV Petrom reducând prețul benzinei cu 5 bani și cel al motorinei cu 3 bani pe litru, după ce cotația țițeiului Brent a coborât sub 50 de dolari pe baril.

Astfel, la stația OMV Petrom de pe Șoseaua Alexandriei, km 6, un litru de motorină costă începând cu ziua de marți, ora 00:00, 5,3 lei, cu 3 bani mai puțin decât prețul de ieri, de 5,33 bani, iar un litru de benzină, 5,54 lei, cu 5 bani mai puțin prețul practicat luni.

Ieftinirea de azi a fost anticipată de Energy Report într-un articol publicat ieri, în care remarca faptul că OMV Petrom “a ieftinit, în ultimele două săptămâni ale lunii iulie, cu 23 bani pe litru benzina și cu 14 bani pe litru motorina, iar prețurile ar putea scade în continuare.”

În această dimineață, petrolul Brent s-a apreciat pe piețele asiatice, după ce ieri a coborât sub nivelul de 50 de dolari pe baril, depreciindu-se cu peste 5%.

Țițeiul Brent câștigase 28 cenți la ora 03:36 GMT, ajungând la 49,8 dolari pe baril, în timp ce petrolul West Texas Intermediate (WTI- etalon pe piața americană) se apreciase cu 35 cenți, până la 45,52 dolari pe baril.

Cu toate acestea, specialiștii se așteaptă la noi deprecieri ale țițeiului ca urmare a aprecierii dolarului, a datelor economice fragile ale economiei chineze și a perspectivei reluării exporturilor de petrol iraniene.

“O nouă testare a pragului minim de 45 de dolari al Brent-ului pentru 2015 pare inevitabilă dat fiind nivelul ridicat al ofertei din prezent și intensificarea sentimentului pesimist de pe piețe”, a precizat într-un raport BMI Research, compania de cercetare a Fitch Group, citată de Reuters. Potrivit companiei, pentru 2016, ar fi nevoie ca prețul petrolului să crească peste 60 de dolari pentru ca majoritatea companiilor americane producătoare de petrol din formațiuni de șisturi cristaline să fie profitabile.

 OMV Petrom, cea mai importantă companie producătoare și distribuitoare de carburanți din România, a ieftinit, în ultimele două săptămâni ale lunii iulie, cu 23 bani pe litru benzina și cu 14 bani pe litru motorina, iar prețurile ar putea scade în continuare.

Motivul: cotațiile internaționale ale petrolului se află într-un picaj liber, ca urmare a producției record din luna iulie a OPEC și a datelor economice sub așteptări raportate de China, cel de-al doilea mare consumator de petrol la nivel global.

Iar ieftinire OMV Petrom nu au cuprins ieftinirile din ultimile câteva zile, interval în care petrolul Brent (după care evoluează și țițeiul Urals, dar și cotațiile internaționale ale benzinei și motorinei utilizate de companiile autohtone în formula de stabilire a prețului carburanților) a atins minimul ultimelor șase luni.

În dimineața aceasta (luni dimineață), Brent-ul s-a depreciat cu 39 de cenți, ajungând la 51,82 dolari pe baril, cel mai redus nivel înregistrat din 2 februarie până în prezent.

În plus, perioada de depreciere din prezent este cea mai lungă în care petrolul scade înregistrată de la finalul anului 2014.

Țițeiul West Texas Intermediate (WTI - etalon pe piața americană) s-a depreciat în această dimineață la rândul său cu 33 de cenți, ajungând la 46,79 dolari pe baril. În luna iulie, WTI a pierdut peste 20,8%, cea mai mare pierdere lunară înregistrată din octombrie 2008, ca urmare a majorării numărului de puțuri forate în SUA în pofida evoluției prețului țițeiului.

“Piața pare a se concentra din nou pe partea de ofertă… una dintre dificultăți fiind aceea că este de așteptat ca Iranul să revină pe piață (cu o majorare a exportului de petrol cu 500.000 de barili pe zi - n.r), iar ceilalți membrii OPEC nu par a da semne că vor să-i facă loc (micșorându-și producția - n.r.)”, a declarat Ric Spooner, analist șef la CMC Markets din Sydney, citat de Reuters.

Prima stație de alimentare cu carburanți întâlnită în cale de șoferii care vor intra în România pe autostrada Nădlac-Arad va fi una operată sub brandul Petrom. Stația este una mobilă și va fi prima dintr-o serie de 8 stații pe care compania le va opera pe A1. În plus, OMV Petrom a mai anunțat instalșarea a două stații mobile și pe A2, pe autostrada Medgidia-Constanța, la km 186.

Potrivit companiei, conceptul de benzinării mobile va fi aplicat pentru prima oară la nivelul grupului OMV Petrom în cadrul celor 10 stații de alimentare care vor fi deschise pe autostrăzile A1 și A2, după câștigarea licitației organizate de Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România (CNADNR).

“Prin extinderea rețelei de distribuție în puncte cheie de pe autostrăzi, suntem mai aproape de clienți, oferindu-le accesibilitate și confort. Suntem mândri că prima stație pentru cei care intră în România, pe autostrada Nădlac-Arad va fi una sub brandul Petrom. Noile stații mobile răspund nevoilor variate ale oricărui șofer, oferind atât carburanți, cât și o gamă largă de produse non-oil”, a declarat Adrian Nicolăescu, retail manager in cadrul OMV Petrom.

Noile stații mobile sunt de tip modular, prefabricat. Ele vor fi transportate și amplasate în punctele în care vor funcționa, fără a necesita lucrări suplimentare de construcție și amenajare. Termenul estimat pentru punerea în funcțiune a celor 10 stații este trimestrul patru, 2015.

Stațiile mobile sunt prevăzute cu o zonă de alimentare cu carburanți și cu o zonă de magazin. Fiecare stație va fi dotată cu 3 pompe, din care una de tip rapid, pentru alimentarea tirurilor.

Clienții vor putea opta la pompa pentru unul dintre cele 4 tipuri de carburanți disponibili în rețeaua Petrom: benzină standard, benzină Extra 99, motorină standard sau motorină Extra.

O stație poate asigura alimentarea a circa 1.500 de vehicule pe zi.

Cele 10 stații vor fi amplasate în 5 locații de pe autostrăzile A1 și A2, câte una pe fiecare sens:

• Autostrada Nădlac-Arad (A1), km 26
• Autostrada Lugoj-Deva (A1), km 21
• Autostrada Orăștie-Sibiu (A1), km 20
• Autostrada Orăștie-Sibiu (A1), km 76
• Autostrada Medgidia-Constanța (A2), km 186 {jathumbnailoff}

Criza din Grecia și furtuna de pe piața de capital chineză au făcut ca petrolul Brent să se deprecieze cu 8,8% în prima săptămână a acestei luni, ceea ce a condus și la o reducere a prețului benzinei și motorinei pe piața autohtonă.

OMV Petrom, de exemplu, a ieftinit luni benzina cu 3 bani pe litru, iar motorina cu 5 bani pe litru, iar tendința ar trebui să continue.

Dacă duminică, un litru de motorină se tranzacționa la stația OMV Petrom de pe Șoseaua Giurgiului cu 5,55 lei, iar unul de benzină, cu 5,82, începând cu luni, acestea costau 5,5 lei, respectiv 5,79 lei.

Deprecierea barilului de petrol Brent (după care evoluează și țițeiul Urals sau cotațiile Platts ale benzinei și motorinei - folosite de companiile autohtone în formulele de calcul al prețului carburanților) ar fi trebuit să conducă la o scădere a prețului benzinei și motorinei pe piața locală cu aproximativ 3-3,5%.

Leul a pierdut 2,12% în fața dolarului

Din păcate, un alt element decisiv în stabilirea prețului carburanților, cursul de schimb leu/dolar nu a fost la fel de prietenos cu șoferii români.

În aceeași perioadă în care petrolul s-a ieftinit cu 8,8%, dolarul s-a apreciat în raport cu leul cu 2,12%, de la un nivel de 3,9969 înregistrat pe 30 iunie la unul de 4,0816 pe 7 iulie.

În această dimineață, pe piețele asiatice, Brent-ul cu livrare în luna august se tranzacționa în scădere cu 47 de cenți, sau 0,8%, față de nivelul de închidere al zilei precedente, la un nivel de 56,38 de dolari pe baril. {jathumbnailoff}

Sfârșitul anului trecut a fost unul extrem de bun pentru șoferi, benzina și motorina coborând chiar și sub 5 lei pe litru.

De la începutul anului însă, relativa revenire a prețului petrolului pe piețele internaționale și deprecierea monedei naționale în raport cu dolarul a condus la o scumpire a carburanților cu aproximativ 8%.

Iar scumpirea s-a făcut simțită în special la posesorii de autovehicule care folosesc drept carburant benzina. Motivul: scumpirile pe piețele internaționale au fost mult mai alerte la benzină decât la motorină, care, în unele stații de alimentare, a ajuns să fie mai ieftină decât benzina.

Astfel, de la începutul anului, cotațiile internaționale ale benzinei au crescut într-un ritm de două ori mai accelerat la benzină (+35%) decât la motorină (+17%), în condițiile în care cotațiile la petrol (Brent și WTI) s-au majorat cu aproximativ 30%. Diferența dintre evoluția cotațiilor la cele două tipuri de carburanți ar putea fi explicată prin faptul că rafinăriile din SUA trec de obicei în timpul iernii până la începutul primăverii prin lucrări de mentenanță, ceea ce diminuează producția de benzină de pe această piață, dependentă de acest tip de carburant.

Leul s-a depreciat cu 9% în raport cu dolarul

Ca și cum majorarea cotațiilor internaționale n-ar fi fost suficientă, o altă variabilă care influențează prețul benzinei și motorinei la pompă, cursul de schimb leu/dolar, a evoluat la rândul său în dezavantajul șoferilor. Astfel, moneda națională s-a depreciat de la începutul anului cu aproximativ 9% în raport cu dolarul. Dacă la începutul anului un dolar se tranzacționa cu 3,7742 lei, la finalul săptămânii trecute el ajunsese la 4,1152 lei.

Cumulând cele două efecte ale cotațiilor internaționale și ale cursului de schimb leu/dolar, se poate observa de la începutul anului o scumpire a motorinei cu 27% și a benzinei cu 47%.

Evoluția cursul leu/dolar de la începutul anului

{jathumbnailoff}

Petrolul se tranzacționează în prezent la cel mai înalt nivel din ultimele cinci luni (din decembrie 2014) ca urmare a îngrijorărilor privind o posibilă escaladare a conflictului din Orientul Mijlociu în urma extinderii campaniei militare saudite în Yemen.

Prețul petrolului, aflat pe o traiectorie ascendentă de aproximativ 3 luni, afectează și cotațiile produselor ce rezultă din procesul de rafinare (benzină și motorină în principal).

Chiar dacă în această dimineață, indicii futures ai petrolului erau aproape identici cu cei înregistrați în ședința precedentă, în ultima lună numai petrolul s-a apreciat cu 18% ca urmare a acestor temeri, în pofida faptului că rezervele de petrol ale SUA au atins cel mai înalt nivel din ultimii 85 de ani.

Activitatea de explorare din SUA în schimb s-a redus la minimul ultimilor cinci ani, numărul de noi puțuri active fiind de 703, cel mai redus număr din octombrie 2010 încoace.

“Prima de risc în creștere a petrolul Brent este susținută de evenimentele din Yemen: Chiar dacă nu pare ceva iminent, există posibilitatea apariției unor probleme în cee ce privește transportul maritim al petrolului”, susține Ric Spooner, stareg șef la CMC Markets din Sydney, citat de Bloomberg.

Petrolul Brent cu livrare în iunie se tranzacționa la începutul dimineți la 65,15 $/baril, în scădere cu 13 cenți, după ce vineri a câștigat 43 de cenți pe baril.

Petrolul West Texas Intermediate (WTI) cu livrare în iunie se tranzacționa la rândul său la un nivel mai reduc cu 19 cenți față de cel de vineri, la 56,96 $/baril.

Anul trecut, prin strâmtoarea Bab el-Mandeb (din Yemen) au fost transportați numai puțin de 4,7 milioane de barili pe zi, cu aproape un milion de barili pe zi mai mult ca în 2013 (3,8 milioane de barili/zi). Închiderea acesteia ar forța petrolierele să ocolească întreaga Africă pentru a putea ajunge la clienții europeni sau americani.

Volatilitatea prețului petrolului și, implicit, al carburanților, are un efect considerabil asupra bugetului companiilor, care de multe ori se protejează prin semnarea unor contracte de hedging împotriva acestor evoluții cu efecte considerabile asupra costurilor de producție.

Evoluția din ultimul an a petrolului, care s-a prăbușit cu peste 50% pentru ca apoi să recupereze aproximativ 15% din pierdere, s-a transferat și în prețul de la pompă al benzinei și motorinei.

Exploatând temerea că prețul carburanților ar putea avea în perioada viitoare o evoluție la fel de accelerată în sens opus, al majorării, o companie americană a decis să ofere și clienților persoane fizice un contract similar celui de hedging sau mai degrabă unuia cu opțiune de cumpărare.

Astfel, pe site-ul LoveMyGasPrice.com, americanii se pot asigura împotriva unei eventuale creșteri a prețului benzinei. Pentru o primă de 3,99 $/lună, ei își vor putea asigura un preț de 2,75 $/galon pentru o cantitate de 20 de galoane/lună, în timp ce pentru o primă de 9,49 $.lună, același preț, dar pentru o cantitate de 50 de galoane pe lună.

Astfel, dacă prețul benzinei ar ajunge într-o lună la o medie națională de 3,25 $/galon, clienții asigurați pentru 20 de galoane/lună ar fi “despăgubiți” de companie cu 10 $, în timp ce cei asigurați pentru 50 de galoane, cu 25 $. {jathumbnailoff}

Benzina din stațiile Petrom s-a ieftinit noaptea trecuta cu 5 bani pe litru. Prin urmare, un litru de benzină a devenit iarăși mai ieftin decât unul de motorină, după ce, pentru câteva zile, situația se inversase.

Astfel, la stația Petrom de pe Șoseaua Mihai Bravu 321, un litru de benzină standard 95 se comercializa în această dimineață cu 5,49 lei, iar unul de motorină standard cu 5,53 lei.

Un ecart similar era înregistrat și la una dintre cele mai ieftine benzinării Petrom din București, cea de pe Șoseaua Alexandriei, unde benzina costa 5,46 lei/l, iar motorina 5,5 lei/l.

La stația de pe Șoseaua Giurgiului însa, diferența de preț între benzină și motorină este mult mai mică, de doar 1 ban-litru, prețul benzinei fiind de 5,48 lei, iar cel al motorinei, 5,49 lei.

Ecartul de preț s-a redus semnificativ față de noiembrie 2014, când litrul de motorină costa şi cu 20 de bani mai mult decât cel de benzină.

Ieftinire mai accelerată a motorinei pe piețele internaționale

Pe termen lung, explicațiile reducerii diferențelor de preț dintre benzină şi motorină țin atât de structura pieței interne (raportul dintre cererea de motorină și cea de benzină, structura producției rafinăriilor autohtone, importul de motorină etc), cursul de schimb leu/dolar, accize, cât și de situația de pe piețele internaționale.

În contextul actual însă, principalele variabile responsabile cu evoluția prețurilor la benzină, respectiv motorină, sunt cotațiile celor două tipuri de carburanți, cotații incluse în formulele după care principalii actori de pe piața internă calculează prețurile.

La începutul lunii decembrie, cotațiile celor doi combustibili erau aproximativ aceleași, 600 $/tonă.

Însă chiar și dacă prețurile internaționale ale celor doi combustibili ar fi identice, în România motorina ar fi mai scumpă decât benzina, în principal ca urmare a accizelor mai mare impuse de statul român pe motorină.

De la începutul anului, în urma scăderii prețului internațional al petrolului, motorina s-a ieftinit la nivel internațional cu 14%, în timp ce benzina cu numai 3%, iar prețurile la pompă ale celor două tipuri de carburanți au ajuns să fie egale, chiar dacă temporar.

Comercianții și-au redus marjele

În condițiile în care prețul țițeiului a revenit pe un trend descendent de săptămâna trecută, apropiindu-se de minimele înregistrate la începutul lui ianuarie (sub 45 USD/bbl pentru țițeiul WTI), au apărut deja voci în România care se întreabă de ce nu asistăm la o evoluție similară a prețurilor la pompă.

În prezent, prețul benzinei se situează cam la același nivel cu cel de la începutul lunii decembrie, de 5,45 lei/l, iar motorina s-a ieftinit cu doar 2,5%. În această perioadă nu au existat majorări de taxe care să compenseze o eventuală reducere a prețurilor.

Explicația acestei situații nu ține de "lăcomia" companiilor din domeniu, ci de deprecierea considerabilă a leului în raport cu dolarul, cu peste 13,9% (de la începutul anului și până acum).

Depreciere considerabilă a leului în raport cu dolarul

Care este însă impactul fluctuaților de curs în preț? În cazul benzinei, prețul la pompă a crescut cu circa 6,7% în această perioadă. Însă, pentru a vedea care este impactul cotațiilor internaționale şi al cursului valutar, este mai relevant să analizăm evoluția prețurilor carburanților, fără taxe, convertite în dolari.

Acesta s-a menținut stabil (-0,5%) de la începtul anului, în jurul valorii de 55 centi, în condițiile în care cotațiile internaționale s-au majorat cu aproape 18%.

În cazul motorinei, prețul la pompă era, la începutul lui ianuarie, de circa 5,3 lei, iar în prezent este cu 3,02% mai mare. Prețul la pompă, exprimat în USD şi excluzând taxele se ridica la 0,64 USD la începutului anului, scăzând la cca 59 de cenți în prezent (-7,4%). În această perioadă, cotațiile internaționale ale motorinei s-au majorat cu circa 2%. {jathumbnailoff}

OMV Petrom a ieftinit începând cu noaptea trecută motorina cu 4 bani pe litru, ca urmare a evoluției prețului internațional al petrolului Brent, care a ajuns în apropierea nivelului minim înregistrat în luna ianuarie (53,59 $/baril).

Astfel, la stația din bdul Mihai Bravu nr. 321, după ieftinirea de azi noapte, un litru de motorină standard a devenit mai ieftin decât unul de benzină Euro'95, cele două tipuri de carburanți costând 5,53, respectiv 5,54 lei.

Motorina a devenit mai ieftină decât benzina și la cele mai ieftine benzinării Petrom din București. La stația Petrom de pe Șoseaua Alexandriei un litru de motorină se vindea astăzi cu 5,5 lei, în timp ce unul de benzină, cu 5,51 lei. La stația de pe Șoseaua Giurgiului, ecartul dintre cele două prețuri era și mai mare, benzina tranzacționându-se cu 5,53 lei/l, în timp ce motorina, cu 5,49 lei/l.

Ieftinirea prețului internațional al petrolului din ultimele săptămâni a avut un efect limitat asupra evoluției prețului combustibililor din România ca urmare a aprecierii dolarului în raport cu moneda națională, care a câștigat de la începutul anului numai puțin de 13,9%, de la 3,6885 pe 1 ianuarie la 4,2012 lei pentru un dolar pe 17 martie. {jathumbnailoff}

Evoluția cursului leu/dolar de la începutul anului

Guvernul Ponta va elimina nivelului redus al accizelor pentru motorina utilizată de transportatorii de mărfuri și persoane, în cazul în care va fi adoptată propunerea de modificare a Codului Fiscal, prin care acciza la benzină și motorină este redusă cu 20%, respectiv 18,62%.

În prezent, pentru motorina utilizată drept combustibil pentru motor la transportul rutier de mărfuri în cont propriu sau pentru alte persoane şi la transportul de călători, regulat sau ocazional, exclusiv transportul public de călători, se aplică un nivel diferențiat al accizelor, determinat prin diminuarea cu 189,523 lei/1.000 litri, respectiv 224,3 lei/tonă, a nivelului standard prevăzut pentru motorină. "Acest nivel diferențiat al accizelor nu asigură competitivitatea pe piața europeană, mai ales raportat la Ungaria și Slovenia unde sumele restituite sunt mai mari decât cele din România sau Bulgaria unde nivelul accizelor pentru motorină este mai mic", se precizează în nota de fundamentare a actului normativ.

În opinia guvernului, scăderea nivelului accizelor la benzină și motorină va contracara fenomenul de alimentare cu combustibil de către transportatorii de bunuri și persoane în alte state membre cum ar fi Ungaria și Slovenia. De asemenea se crează premizele micșorării tarifelor pentru transport și a prețurilor la pompă a carburanților. "Eliminarea nivelului redus al accizelor pentru motorina utilizată la transportul de bunuri și persoane ca urmare a reducerii semnificative, peste cuantumul de restituit, a nivelului standard al accizelor pentru motorină va elimina procedura de restituire de accize care era accesibilă numai anumitor operatori economici, facilitând accesul la carburați ieftini pentru toți operatorii economici, inclusiv pentru populație", susține guvernul.

Venezuela este țara în care șoferi pot cumpăra practic benzină gratis, cu un dolar aceștia putând achiziționa nu mai puțin de 2.000 de l de benzină!

Un litru de benzină costă în Venezuela 0,05 cenți (0,0005 $), cu un dolar un șofer putând parcurge coasta caraibiană a Venezuelei, lungă de 1.740 mile, cu un Chevrolet Silverado de 6 ori.

Raportat la prețul din România, cu cei 4,95 lei cât plătește un român pe un litru de benzină, în Venezuela acesta ar putea achiziționa 2.500 de litri de benzină.

Explicația prețului redus al benzinei din Venezuela are două componente, una politică și una economică. Au trecut numai puțin de două decenii și jumătate de când guvernul venezuelean nu a mai majorat prețul controlat de la nivel central al carburanților de teama protestelor pe care o astfel de decizie le-ar putea declanșa. De altfel, ultima majorare, cea din 1989 a fost însoțită de ample mișcări de stradă.

Paradoxal, Venezuela, statul cu cele mai mari rezerve de petrol, este nevoit să importe benzină. Un economist venezuelean, citat de Wall Street Journal, estimează că statul sud-american a cheltuit numai puțin de 7,2 miliarde de dolari pe importul de combustibili în 2012. Potrivit datelor oficiale, SUA a exportat în Venezuela numai puțin de 197.000 de barili pe zi de benzină și alte produse rafinate în decembrie 2012.

Agenția Internațională a Energiei (IEA) a calculat costurile aduse de subvenționarea produselor petroliere economiei Venezuelei, prin raportarea prețurilor actuale la cele care ar fi fost în cazul în care prețurile n-ar fi fost controlate politic. A rezultat o sumă considerabilă: de 27 miliarde de dolari în 2011, echivalentă a 8,6% din PIB-ul Venezuelei. În comparație, Venezuela, cheltuiește cu sănătatea 3,25% din PIB și cu educația 5,1% din PIB. Reducerea producției, cea a capacității de rafinare, majorarea consumului intern și micșorarea exporturilor - toate acestea sunt rezultatul subvenționării combustibililor pe plan intern, ceea ce face ca paradoxal, deși este unul dintre cei mai mari exportatori de petrol, statul venezuelelean să fie lovit o lipsă acută de lichidități.

Elementul economic ține de evoluția prețului petrolului din ultima jumătate de ani. Bugetul Venezuelei fiind unul construit pe veniturile din exportul țițeiului, moneda națională a suferit o depreciere considerabilă în această perioadă în raport cu dolarul.

Așa se face că, potrivit Bloomberg, populistul președinte al Venezuelei, Nicolas Maduro, a informat Parlamentul că ia în calcul majorarea prețului carburanților pentru prima dată în ultimii 25 de ani

În urma prăbușirii prețului internațioanl al petrolului și a deprecierii masive a monedei naționale, Venezuela este practic "în faliment" și nu-și mai permite subvenționarea carburanților pentru populație, susține Siobhan Morden, de la Jefferies LLC, citat de Bloomberg.

Căderea prețului petrolului Brent sub 50 $/baril, înregistrată, ce-i drept pentru puțin timp, în cursul ședinței de tranzacționare de miercuri, 7 ianuarie, a antrenat imediat ieftiniri și pe piața autohtonă.

Astfel OMV Petrom a ieftinit începând cu noaptea de joi, 8 ianuarie, atât benzina, cât și motorina, comercializate în stațiile proprii, cu 7 bani pe litru, mai multe benzinării din București având la ora aceasta prețuri la benzină mai mici de 5 lei/l.

În plus, OMV a extins promoția de reduceri de weekend practicată anul trecut și la motorină, pe lângă benzină și GPL. Astfel, în fiecare weekend, toți carburanții din 190 de stații ale OMV Petrom vor fi mai ieftini cu 5 bani/l față de nivelul practicat în timpul săptămânii.

În urma ieftinirii de joi, dar și a aplicării reducerii de vineri, un litru de benzină Euro '95 va costa, de exemplu, la stația de pe Șoseaua Alexandriei 4,91 lei, în timp ce unul de motorină standard 5,11 lei.

Cele mai ieftine benzinării OMV Petrom din București

Caracterul fix al accizelor limitează capacitatea de ieftinire a companiilor

După scăderea de 48% de anul trecut, în prima săptămână a acestui an Brent-ul a pierdut numai puțin de 11 puncte procentuale.

Potrivit calculelor Energy Report, în aceeași perioadă, prețul benzinei, respectiv motorinei, din România a scăzut cu 20,15, respectiv 16,7%, un ritm superior față de cel înregistrat în statele membre UE în ultimele șase luni, unde benzina și motorina s-au ieftinit în medie cu 13,21, respectiv 11,88%.

Ieftinirea petrolului la nivel internațional nu a putut fi transferată proporțional în prețurile la pompă ca urmare a ponderii ridicate a taxelor (accize + TVA) în preț, care în România a ajuns la aproximativ 60%. În plus, accizele (+TVA-ul aferent acestora) au un caracter fix, ele nevariind în funcție de preț. De aceea, orice ieftinire a prețului la pompă angrenează o majorare a ponderii taxelor în preț, ceea ce limitează spațiul de manevră al companiilor. De altfel, în prezent, prețul fără taxe perceput de companii este de 0,5 $/l, similar celui perceput în 2008, când prețul unui litru de benzină era de 3 lei (față de 5 lei în prezent). {jathumbnailoff}

Toată lumea privește cu nostalgie la vremurile în care un litru de benzină costa 3 lei și acuză companiile din domeniu pentru scumpirea carburanților.

Ultimul exemplu este cel al premierului Victor Ponta, care pare să fi uitat că a fost cel care a contribuit decisiv la majorarea, în prima parte a anului trecut, cu 50 de bani a litrului de benzină și motorină în urma majorării accizelor și modificării modului de calcul al acestora

"Vreau, de asemenea, să îi rog public pe cei doi miniştri, ministrul Transporturilor şi ministrul Finanțelor, să aibă o discuție, sigur, normală, instituțională între guvern şi companiile private din domeniul combustibililor pentru că acciza a rămas ca în 2014, toate taxele sunt ca în 2014, prețul petrolului a scăzut peste tot în lume, numai la noi nu scade. Sigur, nu, prețul este la pompă, nu este făcut de guvern, dar sunt absolut convins că o discuție serioasă cu companiile ne va ajuta să ajungem la un preţ corect şi rezonabil", a declarat Victor Ponta la începutul ședinței de guvern de astăzi.

Ieftiniri de peste un leu/l în ultima jumătate de an

Declarația demonstrează că premierul, în pofida faptului că este și pilot de raliuri part-time, nu a mai alimentat personal mașinile pe care le conduce cel puțin din luna iunie. Pentru că în luna iunie, prețul benzinei se situa undeva la 6,3 lei/l, iar cel al motorinei la 6,29 lei/l. În prezent un litru de benzină a ajuns la 5,03 lei, iar unul de motorină la 5,24 lei. În ultimele șase luni, nu numai că prețul benzinei nu a stagnat, cum susține premierul, ci a scăzut considerabil cu peste un leu pe litru.

Ieftiniri ale benzinei de 13% în UE și de 20% în România

Premierul se pare că este fie dezinformat, fie a "plagiat" în tinerețe și la matematică. Ponta observă scăderi peste tot în lume, numai în România nu. Calculele arată însă o cu totul și cu totul altă realitate. În luna iunie, prețul mediul al benzinei comercializate în UE, potrivit Oil Bulletin, publicat de Comisia Europeană, era de 1,589 euro/l, iar cel al motorinei, de 1,43 euro/l. Pe 29 decembrie, ultimul buletin publicat de CE, benzina scăzuse la 1,379 euro/l, iar motorina la 1,260 euro/l. Cu alte cuvinte, în ultimele șase luni, benzina și motorina s-au ieftinit în medie la nivelul UE cu 13,21, respectiv 11,88%. Numai că în aceeași perioadă, în loc să stagneze, așa cum sugerează premierul, prețul benzinei, respectiv motorinei, din România a scăzut cu numai puțin de 20,15, respectiv 16,7%.

SUA taxează cu 8 cenți litrul de carburant, România cu 70 de cenți

E adevărat că în SUA, de exemplu, ieftinirile la carburanți au fost mult mai mari, însă explicația ține de nivelul impozitării. Dacă în SUA, guvernul se mulțumește cu taxe și impozite în valoare de 8 cenți pe litrul de carburant comercializat, în România el percepe numai puțin de 70 de eurocenți pe litru, reprezentând accize și TVA.

Statul câștigă de două ori mai mult decât în 2008 din impozitarea fiecărui litru de carburant

Și am ajuns la adevărata cauză a faptului că în prezent românii plătesc 5 lei/l și nu 3 lei/l ca în 2008: politicile publice care au majorat accizele și TVA-ul și au depreciat moneda națională. Astfel, în 2008, din cei 3 lei/l cu care vindeau carburanții, după plata accizelor și a TVA, companiile rămâneau cu aproximativ 0,5 dolari (1,42 lei, la cursul de la acea vreme de 2,9 lei pentru un dolar). În prezent, din prețul de 5,03 lei, companiile rămân cu 0,53 dolari (2,02 lei, la actualul curs de 3,7936 lei pentru un dolar). Calculele sunt făcute în dolari pentru că aceasta este moneda în care industria petrolieră lucrează, atât materiile prime, cât și produsele finale fiind tranzacționate pe piețe dolarizate. Statul, în schimb, percepea în 2008, accize și TVA în valoare de 1,57 lei/l de benzină comercializat (acciză de 327,29 euro - la un curs de 3,3565 lei pentru un euro - și TVA de 19%), în timp ce în prezent percepe 3,01 lei/l (acciză de 2,32 lei/l și TVA de 24%). Cu alte cuvinte, în urma majorării prețului carburanților de la 3 lei la 5 lei, în timp ce companiile au beneficiat de o majorare a veniturilor pe litrul de combustibil menită a acoperi deprecierea leului față de dolar, statul și-a dublat practic încasările!

OMV Petrom, cea mai importantă companie de pe piața carburanților din România a ieftinit, începând cu miezul nopții benzina și motorina comercializate în stațiile sale cu 9, respectiv 7 bani pe litru.

Reducerea spectaculoasă a prețului petrolului la nivel internațional, unde West Texas Intermediate (WTI) a coborât sub 60 $/baril 9mai exact - 58,38 $/baril), iar petrolul etalon de pe piața europeană, Brent-ul, la 62,64 $/baril a antrenat ieftiniri pe măsură și pe piața autohtonă a combustibililor, care s-au ieftinit cu mai mult de 15% în ultima jumătate de an.

Pe 19 iunie, când petrolul Brent atingea nivelul maxim al acestui an (115,71 $/baril), benzina standard se tranzacționa pe piața autohtonă la un preț de aproximativ 6,27 lei/l, iar motorina standard la unul de 6,3 lei/l. În prezent, Brent-ul se tranzacționează la un nivel de 62,64 $/baril, ceea ce echivalează cu o ieftinire de peste 45%.

Astfel, la stația OMV Petrom de pe Șoseaua Alexandriei, începând cu noaptea trecută, ora 00:00, un litru de benzină va costa 5,21 lei, de la 5,3 lei în prezent, iar unul de motorină 5,41 lei, de la 5,48 lei în prezent.

Ar trebui să ne întoarcem peste 3 ani și jumătate în timp pentru a găsi pe piața autohtonă un litru de benzină comercializat la 5,21 lei/l, și anume în aprilie 2011.

La stația din Șoseaua Mihai Bravu 321, un litru de benzină costa 5,29 lei, de la 5,38 lei ieri, iar unul de motorină 5,48 lei/l, de la 5,55 lei/l ieri.

Companiile care comercializează carburanți În România au ieftinit benzina și motorina cu 13,5%, respectiv 11,1% de la momentul începerii prăbușirii prețului petrolului, un procent superior mediei europene a ieftinirilor, de 8%, calculată de Bloomberg.

Astfel,pe 19 iunie, când petrolul Brent atingea nivelul maxim al acestui an (115,71 $/baril), benzina standard se tranzacționa pe piața autohtonă la un preț de aproximativ 6,27 lei/l, iar motorina standard la unul de 6,3 lei/l. În prezent, în urma prăbușirii prețului internațional al petrolului Brent cu 42%, care a antrenat ieftiniri efectuate de companii, un litru de benzină standard costă aproximativ 5,42 lei, iar unul de motorină 5,6 lei/l.

Cu alte cuvinte, în România, în ultimele șase luni, benzina s-a ieftinit cu 13,5%, iar motorina cu 11,1%, procente superioare celui de 8% calculat de Bloomberg la nivelul întregii Uniuni Europene (UE).

SUA percepe taxe de 8 eurocenți/l, România de 70 eurocenți/l

Este adevărat că procentul ieftinirilor din România este inferior celui din SUA, unde prețul carburanților s-a micșorat cu 27%, însă explicația ține de nivelul impozitării. Dacă în SUA, guvernul se mulțumește cu taxe și impozite în valoare de 8 eurocenți pe litrul de carburant comercializat, în România el percepe numai puțin de 70 de eurocenți pe litru, reprezentând accize și TVA.

România ocupă locul 9 în UE în topul nivelului impozitării litrului de motorină 

De altfel, în urma deciziei guvernului de a îngheța valoarea în lei a accizei și în pofida faptului că românii se află pe ultimele locuri în ceea ce privește puterea de cumpărare, România se clasează pe un "onorant" loc 9 din 27 de state în ceea ce privește valoarea în euro a taxelor percepute de stat pe litrul de motorină, și pe locul al 18-lea la impozitarea litrului de benzină.

Dacă guvernul ar fi respectat Codul Fiscal și nu îngheța nivelul accizei în lei, România s-ar fi clasat pe locul al 11-lea la impozitarea motorinei și pe locul al 21-lea la impozitarea benzinei, iar dacă ar fi respectat directiva europeană, care prevedea că la calcularea accizei este valabil cursul din prima zi lucrătoare a lunii octombrie, România s-ar fi situat pe locul al 15-lea la impozitarea motorinei și pe locul al 22-lea la impozitarea benzinei.

Euro/1000 l. Sursa: Oil Bulletin (Comisia Europeană)

Dacă guvernul Ponta nu majora fiscalitatea, șoferii români ar fi beneficiat de cei mai ieftini carburanți din UE, 

Iar dacă guvernul nu ar fi majorat accizele în luna aprilie, România s-ar fi situat pe penultimul loc, atât la impozitarea benzinei, cât și a motorinei. Iar în clasamentele celor mai ieftini carburanți, România s-ar fi clasat pe locul al doilea, fiind depășită doar de Luxemburg, în cazul motorinei, și e Bulgaria, în cazul benzinei, în absența intervențiilor repetate ale guvernului Ponta asupra fiscalității carburanților. Așa, în loc ca șoferii români să cumpere cei mai ieftini carburanți din UE, ei sunt nevoiți să plătească un preț care situează România pe locul al 18-lea în clasamentul prețului la motorină și pe locul al 11-lea în clasamentul prețului la benzină. {jathumbnailoff}

Euro/1000 l. Sursa: Oil Bulletin (Comisia Europeană)

Șoferii din Uniunea Europeană, însă mai ales cei din România, care au fost loviți în aprilie de o majorare de accize, dublată de o modificare a modului de calcul a acesteia, nu vor simți prea mult efectele ieftinirii abrupte a petrolului la nivel internațional.

Și asta nu din cauza companiilor din domeniu, cum cred ziariștii și analiștii autohtoni, ci vina aparține exclusiv UE și guvernelor, consideră Bloomberg, interpretând graficul zilei.

Spre deosebire de șoferii americani, care au beneficiat de reducerea cu 27% a prețului la pompă în urma prăbușirii petrolului Brent cu 42% de la nivelul maxim înregistrat pe 19 iunie (115,71 $/baril), cei europeni au fost nevoiți să se mulțumească doar cu o reducere în medie de 8%.

Explicația dată de Bloomberg: în Europa, spațiul de manevră al companiilor este mult mai redus decât în SUA, din cauza impozitării de aproape 10 ori mai mari a carburanților și a caracterului fix al accizei, care nu este o taxă menită să varieze procentual cu evoluția prețurilor.

Astfel, impozitarea medie a galonului de carburant din UE este de 4 $, în timp ce cea din SUA, de 49 de cenți. Cu alte cuvinte, dacă statele europene percep în medie taxe și impozite de 88 de cenți pe fiecare litru de benzină și motorină comercializat, guvernul american se mulțumește cu doar 10 cenți. În plus, acciza dim UE are o valoare fixă, ea fiind aceeași și dacă ieftinirea petrolului ar duce prețurile la carburanți la 1 euro pe litru și dacă o eventuală scumpire a petrolului ar majora prețul la carburanți la 1,5 euro pe litru.

De altfel, în UE, numai taxele (accizele plus TVA) se ridică la un nivel aprope dublu decât cel al prețului plătit de șoferii americani la pompă.

"Aproximativ două treimi din prețul la pompă din UE este reprezentat de taxe (accize, TVA, plus alte taxe corporatiste - n.r.). Și nu există niciun smen că această situație se va schimba, toate guvernele europene ducând lipsă de lichidități", a declarat OLe Hansen, șef al diviziei de commodities de la Saxo Bank.

Petrom ieftinește din nou, începând cu miezul nopții, atât benzina, cât și motorina, cu câte 5 bani pe litru ca urmare a scăderi prețului internațional al petrolului.

În urma noilor scăderi și în pofida scumpirii cu 50 de bani a carburanților din acest an a urmare a majorării accizei cu 7 eurocenți pe litru și modificării modalității de calcul a accizei, benzina și motorina au ajuns la cel mai redus nivel înregistrat din mai 2013.

Vineri, Petrom a mai ieftinit cu 7 bani pe litru carburanții comercializați în stațiile proprii.

Astfel, la stația de pe Șoseaua Alexandriei, un litru de benzină euro '95 va costa 5,47 lei, de la 5,52 lei, iar unul de motorină standard 5,64 lei, de la 5,69 lei în prezent, iar la stația de pe Șoseaua Mihai Bravu nr. 321, benzina și motorina se vor comercializa cu 5,55, respectiv 5,71 lei/l.

Statul își însușește 56,6%, respectiv 53%, din prețul benzinei și motorinei

Din prețul total al unui litru de benzină, de 5,47 lei, 3,1 lei iau calea bugetului de stat (ca accize și TVA), reprezentând 56,6% din prețul total, compania însușindu-și doar 2,37 lei pe litrul de benzina comercializat.

În cazul motorinei, statul încasează 2,99 lei pe litru (ca accize și TVA), echivalentul a 53%, în timp ce compania se mulțumește doar cu 2,65 lei pe litru.

România: pe locul 9 în clasamentul UE al impozitării motorinei

De altfel, în pofida faptului că românii au cea mai redusă putere de cumpărare, alături de bulgari, dintre europeni, în clasamentul impozitări unui litru de motorină (acize plus TVA), România se situează pe locul al 9 în Uniunea Europeană și va rămâne în această poziție fruntașă în urma deciziei guvernului de a încheța nivelul accielor în lei. Această decizie văduvește șoferii români de ieftiniri la benzină și motorină cu 11, respectiv 12 bani/l în urma evoluției favorabile a cursului de schimb. {jathumbnailoff}

euro/1000 l

Efectele ieftinirii abrupte a petrolului pe piața internațională nu s-au lăsat mult așteptate, OMV Petrom ieftinind începând cu miezul noapții trecute atât benzina cât și motorina cu cate șapte bani pe litru.

Ieftinirile vor continua foarte probabil și săptămâna viitoare, după ce ieri, atât țițeiul Brent, cât și cel West Texas Intermediate (WTI), au pierdut numai puțin de 5 dolari într-o singură ședință de tranzacționare, ajungând la niveluri mai mici de 69 $, respectiv 73 $ pe baril.

Astfel, la statia din Soseaua Alexandriei, cea mai ieftina din București, benziina a coborât considerabil sub 5,5 lei pe litru, mai exact 5,42 lei pe litru.

La stația din Șoseaua Mihai Bravu nr. 321, un litru de benzină Euro '95 costă 5,6 lei, de la 5,67 lei ieri, iar unul de motorină standard 5,76 lei, de la 5,83 ei.

Statul ia partea leului

Din prețul total al unui litru de benzină, de 5,6 lei, 3,12 lei iau calea bugetului de stat (ca accize și TVA), reprezentând 55,7% din prețul total, compania însușindu-și doar 2,48 lei pe litrul de benzina comercializat.

În cazul motorinei, statul încasează 3,01 lei pe litru (ca accize și TVA), echivalentul a 52,23%, în timp ce compania se mulțumește doar cu 2,75 lei pe litru.

Premierul Victor Ponta a confirmat astăzi informația publicată cu două luni în urmă de Energy Report, potrivit căreia guvernul intenționează să înghețe actualul nivel al accizei în lei.

"Vreau să vă rog să închidem această construcţie bugetară pe 2015 pe principiile pe care le-am anunţat, şi anume nu se creşte nicio taxă şi niciun impozit. Foarte multă lume întreba de acciză sau de...rămân exact cum au fost în anul 2014, niciun leu în plus", a spus Ponta miniştrilor în şedinţa de guvern.

Ceea ce este prezentat de Ponta drept o păstrare a impozitării la nivelul actual este în fapt o majorare de accize.

Pe data de 30 septembrie, Energy Report anunța că pregătește o nouă surpriză, dorind să transforme accizele din euro în monedă națională, pentru a le îngheța la actualul nivel în lei.

Conform actualei legislații, chiar dacă în euro accizele ar rămâne aceleași, acciza la benzină, de exemplu ar trebui să scadă, ca urmare a evoluției cursului de schimb, de la 2.035 lei (429,59 euro) la mia de litri la 1.940 lei la mia de litri, iar cea la motorină de la 1.897 lei la (400,395 euro) la 1.808 lei la mia de litri.

Cu alte cuvinte, șoferii din România ar trebui să plătească de la 1 ianuarie cu 11 bani mai puțin pe litrul de benzină și cu 12 bani mai puțin pe cel de motorină, dacă guvernul ar respecta prevederile Codului Fiscal aflat în vigoare și ar renunța la ideea, neanunțată încă public, de a îngheța nivelul accizelor în lei.

Cât ar trebui să coste carburanții dacă guvernul ar respecta propriul cod fiscal

Astfel, de la 1 ianuarie un litru de benzină ar trebui să coste 5,56 lei, iar unul de motorină 5,74 lei, față de actualele prețuri, de 5,67 lei, respectiv 5,86 lei, înregistrate la stația Petrom de pe Șoseaua Mihai Bravu nr. 321.

Și asta pentru că noul curs la care ar trebui calculate accizele pentru 2015 ar urma să scadă, potrivit prevederilor Codului Fiscal, de la 4,738 la 4,517 lei lei pentru un euro.

Dat fiind faptul că nivelul cursului leu/euro publicat în prima zi lucrătoare a lunii octombrie în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, de 4,4093 lei pentru un euro, este mai mic decât cel înregistrat pe 1 octombrie 2013, de 4,4485 lei pentru un euro, și anul acesta ar trebui aplicată formula inventată de guvern anul trecut. În acest caz, potrivit “excepției” prevăzute la alineatul 2 al articolului 218, cursul care va fi folosit la calculul accizelor va fi cel de pe 1 octombrie 2013 (4,4485 lei), indexat cu rata anuală a inflației din luna septembrie. Potrivit datelor BNR, rata anuală a inflației din septembrie a fost de 1,54%.

Curs de 4,517 lei pentru un euro

Astfel, cursul la care ar trebui să se calculeze accizele pentru 2015, 4,517 lei pentru un euro, ar fi cu 22 de bani mai mic decât cel la care s-au calculat în 2014, de 4,738 de lei pentru un euro.

Guvernul Ponta, aflat în foame de bani în urmă cu un an, a născocit anul trecut o formula de calcul prin care cursul la care s-au calculat accizele în acest an a fost mai mare cu 6,5% decât cel prevăzut de directivele europene, cel din prima zi lucrătoare din luna octombrie a lui 2013 și publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Cod Fiscal: ART. 218 Conversia în lei a sumelor exprimate în euro. Valoarea în lei a accizelor şi a impozitului la ţiţeiul din producţia internă, datorate bugetului de stat, stabilite potrivit prezentului titlu în echivalent euro pe unitatea de măsură, se determină prin transformarea sumelor exprimate în echivalent euro, pe baza cursului de schimb valutar stabilit în prima zi lucrătoare a lunii octombrie din anul precedent, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. Prin excepţie de la prevederile alin. (1), în situaţia în care cursul de schimb valutar stabilit în prima zi lucrătoare a lunii octombrie din anul precedent, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, este mai mic decât cursul de schimb valutar stabilit în prima zi lucrătoare a lunii octombrie din anul anterior anului precedent, valoarea în lei a accizelor şi a impozitului la ţiţeiul din producţia internă, datorate bugetului de stat, stabilite potrivit prezentului titlu în echivalent euro pe unitatea de măsură, se determină prin transformarea sumelor exprimate în echivalent euro, pe baza cursului de schimb valutar stabilit în prima zi lucrătoare a lunii octombrie din anul anterior anului precedent, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, valoare care se actualizează cu media anuală a indicelui preţurilor de consum calculată în luna septembrie din anul precedent, comunicată oficial de Institutul Naţional de Statistică, până la data de 15 octombrie.

Anul acesta însă, propriul șiretlic prin care a “furat” aproximativ 1 miliard de lei (încasările din accize pe 2013 fiind de 21 miliarde de lei) din buzunarul contribuabililor, se întoarce împotriva guvernului Ponta. Astfel potrivit propriului cod fiscal, prin care a jecmănit populația în acest an, cursul la care ar trebui calculate accizele anul viitor ar trebui să fie unul considerabil mai scăzut, cu peste 4,2 mai redus decât cel utilizat din acest an.

Dacă guvernul ar decide prin minune să revină la intenții mai bune și să respecte prevederile Directivei Europene, și să aplice cursul publicat în prima zi lucrătoare a lunii octombrie 2014 în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, de 4,4093 lei pentru un euro, șoferii români ar putea beneficia de reduceri mult mai semnificative. Astfel, un litru de benzină s-ar ieftini cu 17 bani (de la 5,67 la 5,5 lei), iar unul de motorină cu 18 bani (de la 5,86 la 5,68 lei).

Articol Directiva Europeană 2003/96. Pentru statele membre care nu au adoptat moneda euro, valoarea euro în monedele naționale care trebuie aplicată valorii ratelor de impozitare se fixează o dată pe an. Ratele care trebuie aplicate sunt cele obținute în prima zi lucrătoare din luna octombrie și publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene și se aplică de la data de 1 ianuarie a următorului an calendaristic. Statele membre pot menține valorile de impozitare aflate în vigoare în momentul adaptării anuale în cazul în care conversia sumelor nivelului de impozitare exprimat în euro ar conduce la o creștere a nivelului de impozitare exprimat în monedă națională mai mică de 5 % sau de 5 euro, reținându-se valoarea cea mai mică.

În prezent (curs - 4,738):

Benzină - 5,67 lei/l, din care

companie - 2,545 lei

accize - 2,035 lei/l

TVA - 1,09 lei

Potrivit Codului Fiscal (curs - 4,517):

Benzină - 5,56 lei, din care

companie - 2,545 lei

accize - 1,940 lei

Potrivit Directivei europene (curs - 4,4093):

Benzină - 5,50 lei, din care

companie - 2,545 lei

accize - 1,894 lei

În prezent (curs - 4,738):

Motorină - 5,86 lei, din care

companie - 2,82 lei

accize - 1,897 lei

TVA -1,13

Potrivit Codului Fiscal (curs - 4,517):

Motorină - 5,74 lei, din care

companie - 2,82 lei

accize - 1,808 lei

Potrivit Directivei europene (curs - 4,4093):

Motorină - 5,68 lei, din care

companie - 2,82 lei

accize - 1,765 lei

Un baril de petrol Brent, țițeiul etalon cel puțin pe piața europeană și pe coasta estică a SUA, a coborât încă de săptămâna trecută sub nivelul de 80 de dolari.

Pe termen scurt, toate semnalele transmise de principalii jucători de pe această piață, în special OPEC, nu par a semnala o inversare a trend-ului de ieftinire, ci cel mult o plafonare a prețului la acest nivel.

Noul preț al petrolului modifică radical această piață și în special motivațiile principalilor actori. Acestea nu sunt afectate numai de noile date, ci și de decalajul dintre acestea și anticipațiile de la începutul anului ale fiecărei companii. Drept urmare, planurile de afaceri pentru anii viitori vor fi modificate radical, urmând a avea de suferit în special investițiile.

Dar care sunt câștigătorii și pierzătorii noii realități de pe piața petrolului? Evident că la nivel macro, marii câștigători sunt statele importatoare (în special cele din Asia), iar marii pierzători, statele exportatoare (în special OPEC și Rusia).

Avantaj șoferi, restul economiei și rafinăriile

Însă mult mai interesantă este situația de la nivel micro și în special din România. Șoferii sunt evident mari câștigători ai evoluției prețului internațional al petrolului. Astfel, în mai puțin de 3 luni, șoferii români au ajuns să plătească 5,7 lei, respectiv 5,9 lei pe litrul de benzină, respectiv de motorină, de la maximul acestui an de 6,25 lei, respectiv 6,35 lei. Și celelalte ramuri economice vor beneficia de ieftinirea carburanților, costuri de transport fiind semnificativ diminuate.

În ceea ce privește industria petrolieră, la prima vedere, cu excepția Petrom, care este și producător de petrol, nu numai rafinator, situația ar trebui să avantajeze companiile autohtone. Și asta pentru că un preț internațional mai redus avantajează rafinăriile, care vor importa petrol la un preț mai mic, ceea ce le facilitează majorarea marjei de rafinare.

Marje pozitive de rafinare pe trimestrul al treilea, în care a început declinul prețului petrolului

În cazul companiilor integrate, precum e Petrom, profitul ar trebui să se mute de pe segmentul de upstream pe cel de downstream, de pe activitatea de producție, pe cea de rafinare și marketing.

Logica economică este confirmată de rapoartele companiilor pe trimestrul al treilea, în care a început procesul de scădere a prețului petrolului. Astfel, potrivit ultimului raport Rompetrol, "marja netă de rafinare obținută de Rompetrol Rafinare a fost de 11,67 $/tonă în T3 2014 (0,11 $/tonă în T3 2013) și de 2,24 $/tonă în primele 9 luni ale anului (-9 $/tonă în perioada similară din 2013). Rezultatele financiare au fost influențate pozitiv de condițiile favorabile de piață, ca urmare a înregistrării unor valori ridicate pentru diferențialul dintre țiței și principalele produse petroliere obținute".

În ceea ce privește Petrom, trimestrul al treilea al acestui an a fost primul trimestru din istoria recenta în care a obținut pe o marjă pozitivă de rafinare, de 5,11 $ pe baril, față de cea de -1,88 $/baril în trimestrul al doilea și -4,31 în trimestrul al treilea al anului trecut. De altfel, pe întreg anul trecut, Petrobrazi a avut o marjă de rafinare de -2,83 $/baril.

Marje de rafinare superioare în ultimul trimestru al anului

În ultimul trimestru, foarte probabil, marja de rafinare a Petrobrazi se va îmbunătăți, ca urmare a prețului cu care este tranzacționat petrolul intragrup. Astfel, pe trimestrul al treilea, în care s-a înregistrat un preț mediu al țițeiului Ural de 100,93 $/baril, prețul mediu realizat la nivel de grup a fost de 89,77 $/baril. În trimestrul al doilea, prețul mediu al Uralului a fost de 108,2 $/baril, iar cel realizat de grup, de 96,95 $/baril, iar în primul trimestru cele duă prețuri au fost de 107,52, respectiv 95,54 $/baril. Iar marjele de rafinare pe primele două trimestre au fost evident negative, de -2,41 $/baril, respectiv -1,88$/baril. Cu alte cuvinte, Petrobrazi obține o marjă de rafinare de 0 $/baril, atunci când transferă petrol la un preț de 95 de $/baril.

Cum media Uralului pe ultimul trimestru s-ar putea situa, dacă actualele tendințe continuă, undeva în jurul cifrei de 80 $/baril, Petrobrazi ar putea avea o marjă de rafinare spectaculoasă, de 26 $/baril, ca urmare a faptului că istoric prețul intragrup a fost cu 11 dolari sub cel al Uralului. Și celelalte rafinării ar trebui să obține marje similare.

Producția și explorarea suferă de pe urma reducerii prețului petrolului

Însă aceasta nu este neapărat o veste bună pentru Petrom, dimpotrivă chiar, pentru că cel puțin ce se câștigă pe partea de rafinare, se pierde pe partea de explorare și producție, care contribuie majoritar la profitul companiei. Un preț mai mic cu 20 de dolari/baril al petrolului vândut intragrup sau către clienți externi va afecta considerabil profitul Petrom.

Statul: marele câștigător

Iar de rezultatele mai bune ale activității de rafinare și marketing nu profită în primul rând companiile, ci statul român, care încasează aceeași bani la un volum mai mare de carburanți vânduți față de cel anticipat, ca urmare a reduceri de prețuri. Ar fi profitat companiile dacă guvernul Ponta nu ar fi majorat accizele la începutul acestui an și nu ar fi modificat modul de calcul al accizelor.

Benzinăriile: agenții de colectare a impozitelor

Astfel, în prezent, companiile care comercializează benzină și motorină sunt în practică, agenți de colectare a impozitelor pentru statul român. Și asta că, la actualele prețuri de 5,7 lei litrul de benzină și 5,9 lei litrul de motorină, statul încasează, prin accize și TVA, numai puțin de 55,59% din prețul benzinei și 51,5% din prețul motorinei. Dacă nu ar fi fost majorate accizele și modificat modul de calcul al acestora, situația ar fi fost cu totul alta: companiile ar fi încasat 51,58% din prețul benzinei și 55,33% din prețul motorinei. Prin măsurile fiscale adoptate de guvernul Ponta în luna aprilie, s-a realizat transferul a 40 de bani suplimentari pe fiecare litru de benzină și motorină comercializat din buzunarul companiilor în cel al statului român.

Rezultatele Petrom vor suferi în ultimul trimestru al anului

Toate acestea conduc la o singură concluzie: rezultatele financiare ale OMV Petrom vor suferi pe ultimul trimestru. Și asta în condițiile în care pe primele trei trimestre OMV Petrom a efectuat investiții de peste un miliard de euro (4,481 miliarde de lei, cu un miliard de lei peste investițiile efectuate în perioada similară a anului trecut, de 3,487 miliarde de lei).

De altfel, anticipațiile privind efectele majorării impozitării și micșorării prețului petrolului asupra rezultatelor Petrom pe acest an, dar și investițiile masive realizate într-un an mai puțin prietenos, explică avertismentul CEO-ului Petrom, Mariana Gheorghe cu privire la revizuirea planului de investiții pentru anii viitori.

Benzina - 5,7 lei/l (dacă nu se majorau accizele)

1,626 lei - accize

1,134 lei - TVA

2,76 lei -statul

48,42% - statul

2,94 lei- compania

51,58% - compania

Benzina - 5,7 lei/l (situația actuală)

2,035 lei- accize

1,134 lei - TVA

3,169 - statul

55,59% - statul

2,531 lei -compania

54,41% - compania

41 de bani/litru - mai putin compania, mai mult statul

Motorina - 5,9 lei/l (dacă nu se majorau accizele)

1,494 lei - accize

1,142 - TVA

2,636 - statul

44,67% -statul

3,264 lei - compania

55,33% - compania

Motorina - 5,9 lei/l (situația actuală)

1,897 lei - accize

1,142 - TVA

3,039 - statul

51,5% - statul

2,861 lei -compania

48,5% -compania

40 bani/litru - mai puțin compania, mai mult statul {jathumbnailoff}

OMV Petrom a ieftinit  începând cu această noapte, ora 00:00, benzina și motorina, cu 4, respectiv 5 bani, aceasta fiind a doua ieftinire din această săptămână, după cea de marți, când prețul benzinei a fost micșorat cu 5 bani, iar cel al motorinei cu 4 bani pe litru.

Ieftinirea totală de 9 bani pe litru are la bază evoluția prețului internațional al petrolului, care ieri a pierdut, într-o singură zi numai puțin de 4,5%. Și ea, foarte probabil, va continua și în săptămâna următoare.

De la miezul nopții, la stația OMV Petrom de pe Șoseaua Mihai Bravu nr. 321, un litru de benzină costă sub 6 lei, mai exact 5,98 bani, de la 6,02 lei în prezent, în timp ce unul de motorină costă 6,06 bani.

La cea mai ieftină stație Petrom din București, cea de pe Șoseaua Alexandriei, km 6, nr 166, atât benzina, cât și motorina costă mai puțin de 6 lei pe litru. Un litru de benzină se achiziționează cu 5,85 lei, iar unul de motorină cu 5,97 lei, de la 5,89 lei, respectiv 6,02 lei.

Petrolul a avut alaltăieri cea mai proastă zi din ultimii ani, prețul internațional al țițeiului (atât Brent, cât și West Texas Intermediate - WTI) depreciindu-se cu aproximativ 4,5%. Chiar dacă aceasta este o veste proastă pentru statele care își construiesc buegetele pe exporturile de petrol și pentru companiile cu cosuri mari de exploatare (precum cele care produc petrol din șisturi bituminoase), cel puțin pe termen scurt, este o veste bună pentru șoferi.

Petrolul a avut ieri cea mai proastă zi din ultimii ani, prețul internațional al țițeiului (atât Brent, cât și West Texas Intermediate - WTI) depreciindu-se cu aproximativ 4,5%. Chiar dacă aceasta este o veste proastă pentru statele care își construiesc buegetele pe exporturile de petrol și pentru companiile cu cosuri mari de exploatare (precum cele care produc petrol din șisturi bituminoase), cel puțin pe termen scurt, este o veste bună pentru șoferi.

De altfel, principala companie de pe piața distribuției de carburanți din România, Petrom a ieftinit ieri atât benzina, cât și motorina, cu 5 respectiv 4 bani pe litru, după ce săptămâna trecută efectuaze o ieftinire cu alți 10 bani pe litru la ambele categorii de carburanți.

Iar tendința de ieftinire va continua, așa cum arată în prezent evoluția prețului internațional al petrolului.

Ieri, țițeiul WTI, etalon pe piața americană, s-a depreciat cu 4.5%, atingând un nivel de 81,84 dolari pe baril pe New York Mercantile Exchange, cel mai redus nivel înregistrat din iunie 2012. Analiștii citați de Wall Street Jurnal susțin că prețul WTI ar putea pierde alți 10 doari pe baril î perioada următoare.

Economia americană va fi afectată negativ

Aceasta este o veste bună pentru consumatori și pentru companiile americane, mai puțin cele din sectorul petrolier. Și în special cele care exploatează resurse neconvenționale, unde costurile de producție sunt mai ridicate. “Dacă prețurile vor coboră sub 80 de dolari pe baril (preț considerat critic pentru profitabilitatea companiilor care exploatează petrol de șist), ceea ce cred că este posibil, vom înregistra o reducere a activităților de forare în SUA", susține Ralph Eads, vicepreședinte la Jefferies LLC, citat de Bloomberg.

Alți economiști citați de WSJ susțin că impactul reducerii prețului WTI asupra economiei americane va fi unul negativ, cauza principală a scăderii prețului petrolului fiind performanța dezamăgitare a economiei globale. 

“Dacă nu avem piețe pe care să ne vindem exporturile, economia va suferi chiar dacă americnaii vor rămâne cu mai mulți bani de cheltuială după achiziționarea de carburanți”, susține James Hamilton, profesor de economie al  Universității din California, San Diego.

OPEC este divizată

Brent-ul, etalonul la nivel european, a pierdut și el marți 4,3%, ajungând la 85,04 dolari pe baril, cel mai redus nivel din ultimii 4 ani. A fost cea mai dramatică scădere zilnică din september 2011.

Cauzele fundamentale ale acestei evoluții a petrolului sunt diminuarea cererii la nivel global, în special ca urmare a creșterii economice dezamăgitoare din UE și China, și majorare producției la nivel global, atât ca urmare a reânceperii exportului din Libia, a creșterii producției în Rusia la cel mai ridicat nivel din perioada post-comunistă, dar mai ales în urma boom-ul tehnologiei de șist din SUA, care a transformat SUA în principalul producător de petrol la nivel global.

în pofida faptului că, la rândul lor, au nevoie de un preț minim al petrolului pentru a-și echilibra execuțiile bugetare, Arabia Saudită, Iranul, Irakul și Quatar-ul au decis să nu mai apeleze, spre nemulțumirea celorlalți membri OPEC (mai ales Venezuela), la mijlocul tradițional de control al prețurilor, micșorarea producției, ci să adopte o tactică total opusă, majorarea producției.

Chiar dacă Iran-ul are nevoie de un preț de 140 de dolari pe baril pentru a-și echilibra execuția bugetară, Irakul, de unul de 106 dolari pe baril, Arabia Saudită, de unul de 93 de dolari, iar Quatar-ul, de unul de 65 de dolari, cele patru state au decis să declanșeze un război al prețurilor pe termen mediu și lung cu industria producătoare de petrol din formațiuni de șisturi bituminoase din SUA.

Rusia: Conspirație SUA-Orientul Mijlociu

Rusia pare a crede însă altceva. Fostul ministru de finanțe rus Alexei Kudrin a sugerat că ar putea exista “un acord al statelor mari importatoare și exportatoare, în special SUA și cele din Oierntul Mijlociu, ca producția să fie majorată, iar prețurile să rămână la un nivel redus”. Această terie aduce aminte de cele din Rusia Sovietică din anii ’80, potrivit cărora prăbuțirea prețului petrolului din acea perioadă a jucat un rol important în prăbușirea URSS.

Reducerea prețului internațional al țițeiului și-a făcut efectul și pe piața autohtonă, în prezent existând stații de alimentare în care litrul de benzină, în special, dar și cel de motorină a coborât sub nivelul de 6 lei.

În această dimineață, țițeiul Brent a coborât sub 90 de dolari pe baril, iar cel WTI sub 85 dolari pe baril, cu 20% sub maximele atinse de ambele tipuri de țiței în acest an.

Una dintre stațiile de distribuție din România este stația OMV Petrom din comuna Ghimpați, în drum spre Alexandria, unde atât benzina cât și motorina se situează sub nivelul de 6 lei pe litru. Astfel, un litru de benzină standard '95 poate fi achiziționat cu 5,88 lei, iar unul de motorină standard cu 5,84 lei.

În București, cea mai ieftină stație de carburanți a OMV Petrom pare cea de pe Șoseaua Alexandriei nr. 6, unde benzina standard costă 5,92 lei pe litru, iar motorina standard 6,04 lei pe litru.

Interesant este că, deși, în general prețurile la stațiile de alimentare cu carburanți de pe autostradă sunt mai ridicate decât media celorlalte stații, benzinăria OMV Petrom de la km 36 al A1 face excepție. Șoferii pot alimenta la această stație plătind doar 5,96 lei pe litrul de benzină standard și 6,03 lei pe cel de motorină standard.

Astăzi, OMV Petrom a redus prețul benzinei și motorinei cu câte 5 bani pe litru, după ce la începutul acestei săptămâni ieftinise carburanții cu alți 4 bani pe litru, rezultând o ieftinire săptămânală de 9 bani pe litru.

Dată fiind evoluția prețului internațional al petrolului, ieftinirile la carburanți de pe piața internă ar putea continua și săptămâna viitoare. {jathumbnailoff}

După ce joi a "primit vizita" mascaților, iar vineri se zvonea că a început operațiunea de închidere a rafinăriei Petrotel, luni gigantul rus Lukoil a mai primit o lovitură de la autoritățile române, care au impus sechestru asigurator în valoare de 1,039 miliarde de lei pe stocurile de țiței, carburanți și aditivi ale companiei, aflate în spațiile de depozitare ale S.C. Oil Terminal S.A.

Potrivit unui comunicat al Oil Terminal, “Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploiești a trimis către Oil Terminal ordonanța prin care se dispune instituirea măsurii sechestrului asigurator asupra tuturor cantităților și stocurilor de materie primă - țiței și alte produse energetice (păcură, benzine și motorine) și/sau aditivi, deținute de Petrotel Lukoil S.A. Ploiești, în spatiile de depozitare - tank-uri, conducte de transfer și rezervoare ce aparțin sau se află în custodia S.C. Oil Terminal S.A. până la concurenta sumei de 1,039,019,829 lei”.

Decizia autorităților afectează dur compania Oil Terminal, ponderea tranzactiilor Lukoil la sfârșitul lunii septembrie fiind de 34,2 % din cifra de afaceri preliminata a Oil Terminal.

Într-un comunicat de presă transmis joi, Parchetul Curţii de Apel Ploieşti a anunțat că au avut loc 23 de percheziţii la sediile societăţilor comerciale S.C. PETROTEL LUKOIL S.A. Ploieşti, S.C. LUKOIL ENERGY & GAS ROMÂNIA S.R.L., S.C. LUKOIL LUBRICANTS EAST EUROPE S.R.L., S.C. AGENŢIA LUKOM-A-ROMÂNIA S.R.L., S.C. TP LOG SERVICES S.R.L., toate din municipiul Ploieşti.

În acest dosar, instrumentat de Parchetul Curţii de Apel Ploieşti, se fac cercetări pentru evaziune fiscală şi spălare de bani.

Conform sursei citate, prejudiciul estimat până în prezent este de 1.039.019.829 lei (230 de milioane de euro), din care 505.421.252 lei (112 milioane euro) din evaziune fiscală şi 533.598.577 lei (118 milioane euro) din spălare de bani.

Patru dube ale Poliţiei au plecat joi după-amiază încărcate cu documente de la sediul rafinăriei Lukoil situat în cartierul Mihai Bravu din Ploieşti, la finalul unor percheziţii care au durat peste şase ore, timp în care procurorii au verificat documente în două clădiri de birouri din incinta rafinăriei.

Surse apropiate anchetei au declarat că în urma descinderilor nu a fost ridicată nicio persoană.

La percheziţiile care au avut loc la societăţile Lukoil au participat ofiţeri de poliţie din IGPR, inspectori ai Direcţiei Generale Vamale, inspectori ai Direcţiei Naţionale Antifraudă şi lucrători ai Inspectoratului Judeţean de Jandarmi Prahova.

Lukoil Europe Holdings, din grupul petrolier rus Lukoil, deţine 97,1% din capitalul social al rafinăriei Lukoil din Ploieşti, iar alţi acţionari cumulează restul de 2,89% din titluri.

Grupul rus mai deţine în România şi o reţea de peste 300 de benzinării.

Rafinăria din Ploieşti a înregistrat în 2013 o cifră de afaceri de 5,51 miliarde de lei, în scădere cu 20,4% de la nivelul de 6,93 miliarde de lei din 2012.

Anul trecut, Petrotel-Lukoil a înregistrat pierderi de 928,8 milioane de lei, de 3,3 ori mai mari faţă de pierderile de 274,4 milioane de lei din 2012.

Cea mai importantă companie de pe piața carburanților din România, OMV Petrom, a ieftinit cu câte patru bani pe litru, atât benzina, cât și motorina, începând cu miezul nopții trecute.

În ultimele două săptămâni, OMV Petrom a ieftinit litrul de benzină cu 11 bani, iar cel de motorină cu 7 bani.

Începând cu miezul nopții, la stația OMV Petrom de pe Șoseaua Mihai Bravu nr. 321, un litru de benzină standard costă 6,11 lei, iar unul de motorină standard 6,19 lei. Un litru de benzina extra se tranzacționează cu 6,58 lei, iar unul de motorina extra 6,46 lei.

La baza ieftinirilor din ultimul timp operate de OMV Petrom se află în principal evoluția prețului internațional al carburanților și petrolului. Petrolul Brent, în funcție de care evoluează și prețurile Platts ale carburanților sau petrolul Ural, etalon pe piața autohtonă, a pierdut în ultima lună 8 dolari pe baril, ajungând la 96,45 dolari, de la 104 dolari pe baril. {jathumbnailoff}

Ritmul de creștere a înmatriculării de vehicule auto diesel din ultimii 3 ani a fost de trei ori mai mare decât cel înregistrat de vehiculele care folosesc drept carburant benzina, acest lucru observându-se și în consum. În 2013, în România s-au consumat 5,7 milioane tone de carburanți, din care 76% motorină.

Motivul: înmatricularea a unui număr mult mai ridicat de vehicule diesel, în special autoutilitare, care au o pondere ridicată în consum. Astfel, dacă în 2011, parcul auto din România era format din 2 milione vehicule de vehicule care funcționau pe motorină și 3,18 milioane de vehicule care funcționau pe benzină, în 2013, numărul vehiculelor diesel s-a majorat cu 330 de mii, ajungând la 2,353 milioane, iar cel al vehiculelor care folosesc benzina în procesul de combustie, cu numai 142 de mii, ajungând la 3,324 milioane.

În ceea ce privește consumul de motorină, acesta a fost stimulat în special de numărul de autoutilitare diesel înregistrate în ultimii 3 ani. Dacă în 2011, erau înregistrate 431 de mii de autoutilitare diesel și 89 de mii de autoutilitare pe benzină, în 2013, numărul autoutilitarelor diesel înregistrate s-a majorat cu aproximativ 100 de mii de bucăți, ajungând la 529 de mii, în timp ce cel al autoutilitarelor care se alimentează cu benzină a scăzut cu 3 mii, ajungând la 86 de mii.

În ceea ce privește autoturismele diesel, potrivit datelor Direcţiei Regim Permise de Conducere şi Înmatriculare a Vehiculelor (DRPCIV), numărul acestora a crescut cu 230 de mii de bucați, de la 1,37 milioane în 2011, la 1,6 milioane în 2013. Numărul autoturismele cu motorizare pe benzină a crescut și el, însă numai cu 50 de mii de bucăți, de la 2,95 milioane în 2011 la 3 milioane în 2013. {jathumbnailoff}

 OMV Petrom, cel mai mare producător de ţiţei şi gaze din sud-estul Europei, a finalizat programul de modernizare a rafinăriei Petrobrazi, modernizare care a necesitat investiții în valoare de 600 de milioane de euro.

În urma investițiilor făcute la Petrobrazi, OMV Petrom a majorat capacitatea rafinăriei până la 4,2 milioane tone/an și a ajustat raportul dintre producția de motorină și cea de benzină, pentru a se adapta noii cereri de pe piața autohtonă.

Ajustarea producției la 4,2 milioane tone/an asigură procesarea eficientă a întregii producții de ţiţei a companiei în România, valorificând specificul de companie integrată al OMV Petrom. Cu alte cuvinte, Petrom poate acum procesa întreaga producție de țiței din România într-o singură rafinărie.

Rafinăria este acum adaptată și structurii cererii de pe piața carburanților, unde motorina și kerosenul au înregistrat o evoluție favorabilă, în defavoarea benzinei. În 2013, pe piața autohtonă s-au consumat aproximativ 5,7 milioane tone de carburanți, din care 76% a reprezentat consumul de motorină. În urma procesului de modernizare, motorina și kerosenul vor avea o pondere de până la 45% în structura de produse obţinute la Petrobrazi. Dacă în 2009, rafinăria Petrobrazi putea produce aproximativ 900.000 tone de motorină anual, în prezent capacitatea de producție a urcat la peste 1.500.000 tone.

„Creșterea ponderii motorinei în producția rafinăriei Petrobrazi ne va ajuta să răspundem mai bine cererii de pe piața din România. În trecut, la momentul proiectării rafinăriei, consumul de benzină era mai ridicat decât cel de motorină, însa în ultimii ani, acest trend a fost inversat.”, a declarat Neil Anthony Morgan, membru al directoratului OMV Petrom, responsabil cu activitatea de Rafinare şi Marketing.

În plus, instalarea unor echipamente moderne și ajustarea capacității de rafinare vor avea un impact pozitiv asupra eficienței rafinăriei. Consumul total de energie al rafinăriei se va reduce cu 25% faţă de 2009. În urma finalizării programului de modernizare, rafinăria are acum un Indice Nelson1 de 11,28, nivel aflat peste cel al competitorilor locali și regionali.În cadrul proiectului au fost modernizate, extinse sau înlocuite unitatea de hidrofinare a motorinei, cea de cracare catalitică, instalația de cocsare, unitatea de distilare atmosferică și în vid, cea de desulfurare și recuperare a sulfului, fabrica de hidrogen și parcul de rezervoare din cadrul rafinăriei.

Într-un raport preliminar prezentat ieri dimineață investitorilor, principalul acționar al Petrom, OMV susținea că întreruperea activității rafinăriei Petrobrazi, în vederea finalizării programului de investiții, a condus la majorarea stocurilor de țiței, care s-a transformat din punct de vedere contabil în înregistrarea unui profit nerealizat de 40 de milioane de euro.

Evoluția favorabilă a prețului internațional al petrolului se vede și prețurile la pompă din România, OMV Petrom ieftinind, începând cu noapte de miercuri spre joi (ora 00:00) atât benzina, cât și motorina cu 3 bani pe litru.

Aceasta este cea de-a cincea ieftinire a OMV Petrom de la începutul lunii.

În urmă cu două zile, Energy Report anticipa că benzina și motorina își vor continua tendința de ieftinire, după ce prețul internațional al petrolului Brent s-a depreciat cu 8,3%, sau 9,6 dolari, în mai puțin de o lună.

Evoluția prețului internațional al petrolului a fost parțial compensată de deprecierea monedei naționale în raport cu dolarul, aceasta pierzând numai puțin de 1,5% în fața monedei americane. Dacă pe 20 iunie, petrolul Brent se tranzacționa la un nivel de 115,71 dolari pe baril, iar cursul leu/dolar era 3,23, în prezent Brent-ul a ajuns puțin peste 106,08 dolari pe baril, iar cursul leu/dolar - 3,28.

Evoluția cursului de schimb leu/dolar în ultima lună

Astfel, dacă ieri, un litru de benzina Standard Euro '95 costa la stația OMV Petrom de pe Șoseaua Mihai Bravu 321, 6,26 lei/litru, în timp ce unul de motorină Standard, 6,21 lei, începând de azi șoferi pot achiziționa la aceeași stație, un litru de benzină cu 6,26 lei, iar unul de motorină cu 6,18 lei. {jathumbnailoff}

OMV Petrom, ce mai importantă companie de pe piața combustibililor din România, confirmă calculele Energy Report, ieftinind începând de sâmbătă, 5 iulie, ora 00:00, atât benzina, cât și motorina, cu 3 bani pe litru.

Mișcarea vine la numai două zile de la ieftinirea de miercuri noapte a motorinei cu alți trei bani pe litru și la patru zile de la ieftinirea de luni noapte a benzinei cu 5 bani pe litru.

Ieri, Energy Report anunța că prețul internațional ale țițeiului, principalul responsabil, alături de guvernul României (care a majorat accizele), de scumpirile din acest an, s-a depreciat cu 3,5% în ultimele două săptămâni și anticipa că acest lucru s-ar putea vedea și în prețurile la pompă, benzina și motorina putându-se ieftini cu 10 bani pe litru.

Astfel, un litru de benzină Standard Euro '95 va costa la stația OMV Petrom de pe Șoseaua Mihai Bravu 321, 6,29 lei, în timp ce unul de motorină Standard, 6,25 lei.

În 78 de stații, benzină mai ieftină cu 10 bani în acest weekend

În plus, la 78 de benzinării operate de Petrom, dintre care 49 în București, în acest weekend, pe lângă ieftinirea de 3 bani pe litru se va aplica și reducerea de 7 bani pe litru în cazul benzinei standard, a celei extra și a GPL-ului. Cu alte cuvinte, în cele 78 de benzinării, sâmbătă și duminică se va putea achiziționa benzină cu 10 bani pe litru mai ieftin decât vineri. La promoţie poate participa orice alimentează la stațiile Petrom, de vineri de la ora 23.00 până duminică la ora 23, iar promoția se va desfășura weekend de weekend, până pe 31 august.

Lista Stațiilor Petrom participante la promoție

Decizia guvernului Ponta de a majora accizele și de a modifica modul de calcul al acestora a bulversat piața combustibililor, a micșorat considerabil cererea și a afectat execuția bugetară, încasările înregistrându-se mult sub nivelul prognozat.

Consumatorii se adaptează cum pot,reducându-și cererea sau alimentând din țări vecine mai prietenoase, în timp ce comercianții (OMV Petrom, Lukoil sau Rompetrol) încearcă, potrivit Economica.net să atenueze scăderea cererii prin promoții și reduceri de weekend.

Benzina și motorina s-au scumpit în ultimul an cu peste 50 de bani pe litru, cu 11,5%, respectiv 9,6%, scumpire care ar fi trebuit să intre integral în buzunarele statului. Cu toate acestea, încasările din accize (încasări totale, din care cele pe combustibili sunt majoritare) pe aprilie și mai (lunile imediat următoare majorării accizei cu 7 eurocenți pe litru) s-au majorat nu cu 25% (cu cât s-au majorat accizele), ci doar cu 4,7%.

Asta după ce în primele trei luni ale anului, când nu intrase în vigoare majorarea de accize, încasările crescuseră cu 14%.

Benzina, mai scumpă cu 11,5%, motorina, cu 9,6%

La începutul lunii aprilie a anului trecut, un litru de benzină costa la benzinăria OMV Petrom din strada Brașov 5,73 lei, în timp ce unul de motorină, 5,83 lei. În prezent la aceeași benzinărie, atât un litru de benzină, cât și unul de motorină. se comercializează cu 6,39 lei. Cu alte cuvinte, în ultimul an benzina s-a scumpit cu 66 de bani (11,5%), iar motorina, cu 56 de bani (9,6%).

Recent, Institutul Național de Statistică (INS) a prezentat indicii volumului cifrei de afaceri a comerțului cu amănuntul pentru luna mai. La prima vedere, situația pare încurajatoare, la comerțul cu amănuntul al carburanților fiind înregistrată o creștere de 1,6% față de luna mai a anului trecut. Dacă luăm în calcul seria ajustată în funcție de numărul de zile lucrătoare și de sezonalitate situația este și mai roză, fiind înregistrată o creștere de 3,6%.

Scădere cu peste 6% a volumului de combustibili comercializați

Numai că această creștere a cifrei de afaceri a avut loc în contextul unei majorării cu 10 a prețurilor (11,5% a prețului benzinei și a 9,6% a prețului motorinei). Ceea ce înseamnă că, în volume, piața de retail a combustibililor, a suferit o contracție considerabilă, de 7,8% dacă luăm în calcul seria brută sau de 6%, dacă luăm în calcul seria ajustată.

Majorarea cu 25% a accizei a condus la încasări la buget crescute cu doar 4,7%

În lunile aprilie și mai, acciza colectată de stat la fiecare litru de benzină a fost de 2,035 lei, mai mare cu 25% față de nivelul de 1,626 lei din perioada similară a anului trecut. Acciza colectată la comercializarea fiecărui litru de motorină a crescut și ea cu 27%, de la 1,494 lei la 1,897 lei.

Cu toate acestea, în loc ca statul să-și majoreze veniturile din accize cu 25% cât ar fi trebuit în cazul în care cererea era perfect inelastică și rămânea constantă, guvernul Ponta a trebuit să se mulțumească cu încasări doar cu 4,7% mai ridicate.

În primele trei luni, perioada în care majorarea de accize a fost amânată, încasările din accize au fost de 5,2 miliarde de lei, cu 14% mai mari față de încasările de 4,56 miliarde de lei din perioada similară a anului trecut. Creșterea încasărilor s-a făcut și pe baza achizițiilor mai mari de combustibili din luna martie, înainte de majorarea accizelor. În următoarele două luni (aprilie și mai), chiar dacă statul ar fi trebuit să încaseze suplimentar 50 de bani la fiecare litru de benzină și motorină vândut față de perioada similară a anului trecut, Ministerul Finanțelor a raportat încasări de 3,89 miliarde de lei, cu doar 4,7% față de nivelul de 3,72 miliarde de lei înregistrat în aprilie și mai 2013. {jathumbnailoff}

Dacă prima jumătate a anului nu a fost extrem de prietenoasă cu șoferii, benzina și motorina ajungând la un nivel de 6,35-6,4 lei pe litru, iulie a debutat cum nu se poate mai bine pentru aceștia.

Prețul internațional ale țițeiului, principalul responsabil, alături de guvernul României (care a majorat accizele), de scumpirile din acest an, s-a depreciat cu 3,5% în ultimele două săptămâni. Acest lucru s-ar putea vedea și în prețurile la pompă, benzina și motorina putându-se ieftini cu 10 bani pe litru.

De altfel, principala companiei care activează pe piața autohtonă a carburanților, OMV Petrom, a ieftinit, începând cu această noapte, benzina cu 5 bani pe litru, după ce, pe 1 iulie, a ieftinit motorina cu 3 bani pe litru.

Dacă pe 20 iunie țițeiul Brent atingea maximul acestui an, de peste 115 dolari pe baril, astăzi indicii futures ai petrolului și-au continuat tendința de depreciere pe piețele asiatice, în urma apariției știrii potrivit căreia Libia a fost de acord să deschidă două dintre porturile sale pentru exporturile de petrol.

Redeschiderea a două terminale de export din Libia eliberează tensiunea de pe burse

Pe New York Mercantile Exchange, țițeiul West Texas Intermediate (WTI) cu livrare în august se tranzacționa în această dimineață la 104.10 dolari pe baril, la 0451 GMT, în scădere cu 0,38 dolari față de nivelul la care a închis sesiunea de ieri. Brent-ul cu livrare în august se tranzacționa pe bursa londoneză ICE Futures Exchange la 115,05 dolari pe baril, în scădere cu 0,19 dolari.

Rebelii libieni au ajuns la un acord pentru a redeschide două terminale cu o capacitate de 560.000 de barili pe zi, terminale care ar putea asigura jumătate din exportul de petrol al Libiei. Exportul fizic al petrolului nu s-a materializat, încă.

Teama de atacuri teroriste în Irak

În ceea ce privește situația din Irak, Departamentul de Securitate al SUA a declarat că va spori măsurile de securitate în unele aeroporturi de peste mări cu zboruri directe către SUA

Cel mai mare risc în Irak pe termen scurt este un eventual sabotaj asupra instalațiilor petroliere din sud, au declarat analiștii Barclays, citați de Dow Jones.

"În 2011, producția de la cel mai mare câmp de petrol a țării s-a înjumătățit ca urmare a unor atacuri cu bombe asupra conductelor de petrol interne, rezultând în pierderea de 700.000 de barili pe zi de țiței pentru o scurtă perioadă de timp", au declarat aceștia.

2,35/1 - raportul dintre evoluția prețului petrolului și cel al carburanților

Cotațiile internaționale ale petrolului sunt unul dintre cei mai importanți factori, alături de cursul valutar și de nivelul impozitării, în funcție de care evoluează prețul combustibililor. Companiile din România folosesc în formulele lor de calcul cotațiile Platts la benzină, motorină și la țiței Ural Mediteranean. Acestea din urmă urmăresc îndeaproape evoluțiile țițeiului Brent, etalonul pe piața europeană și asiatică.

Potrivit unui studiu din 2009 al Comisiei Europene ce analizează evoluțiile prețurilor de pe piața internațională a petrolului și cele ale carburanților din UE, între 2008 și 2009 s-a înregistrat o ieftinire de 20,3% la benzină şi 20.8% la motorină, în condițiile unei scăderi a cotației barilului de 47%. Deci, pentru o ieftinire de 1% a benzinei și motorinei, a fost necesară o scădere de 2,35% a barilului de petrol.

Cu alte cuvinte, ieftinirea din ultimele 2 săptămâni a petrolului s-ar putea transforma într-o scădere cu 1,5% a prețurilor benzinei și motorinei la pompă, aproximativ 10 bani.

Majorarea accizei cu 7 cenți pe litru, dublată de modificarea modului de calcul al acesteia, care a dus la creșterea prețului benzinei și motorinei cu peste 50 de bani pe litru, a făcut primele victime oficiale: apărarea, internele, SRI și SPP, care au rămas fără bani de combustibili.

Dacă sectorul privat se protejează de majorarea de accize prin restrângerea consumului, instituțiile publice, în special cele din domeniul apărării și securității, au găsit o metodă inedită de a face acest lucru: apelează la tonele de carburanți aflate în rezervele de stat.

Două sunt motivele pentru care Ministerul Apărării şi cel de Interne, Serviciul de Protecție şi Pază (SPP) şi Serviciul Român de Informații (SRI) preferă această soluție: instituțiile publice nu mai sunt nevoite să organizeze licitații (nici în prezent, nici la momentul înlocuirii volumului de carburanți scos din rezerve) și să plătească prețul pieței, iar combustibilii (benzină, motorină și petrol pentru turboreactoare) din rezerva de stat nu sunt purtătoare de acciză. 

Combustibili acordați gratuit cu scop umanitar

Potrivit articolului 260, alin 60, litera j a codului fiscal, este scutit de la plata accizelor "orice produs energetic care este scos de la rezerva de stat sau rezerva de mobilizare, fiind acordat gratuit în scop de ajutor umanitar". Iar motivația guvernului pentru adoptarea acestei măsuri pare a "justifica" tocmai caracterul "umanitar": în bugetul de stat nu sunt suficienți bani pentru a acoperi integral cheltuielile pentru furnizarea de carburanți şi justifică urgența prin faptul că, dacă nu sunt asigurați rapid carburanții necesari, funcționarea acestor instituții din domeniul apărării şi securității naționale va fi "grav perturbată", având în vedere lipsa acută a carburanților strict necesari.

Executivul exemplifică, potrivit Mediafax, inclusiv situațiile la care se poate ajunge, şi anume imposibilitatea desfăşurării misiunilor de asigurare a protecției oficialilor români şi străini, blocarea misiunilor antiteroriste şi a transportului corespondenței secrete şi oficiale pe întreg teritoriul țării, precum şi amânarea, replanificarea sau chiar "anularea" unor angajamente asumate ca parte din contribuția națională la apărarea colectivă în sistemele de alianță militară ori de poliție aeriană.

Interesant este că, în ceea ce privește combustibilii folosiți pentru aviație și navigația în apele comunitare și interne, aceștia erau oricum scutiți de plata accizelor.

Armata română este discriminată în raport cu forțele NATO de pe teritoriul României

Interesantă este și invocarea NATO și a corespondenței diplomatice în expunerea de motive. Aceasta a fost făcută probabil cu scopul de a justifica adoptarea măsurii, prin evidențierea "discriminării" de care suferă instituțiile autohtone. Pentru că potrivit Codului Fiscal, "produsele accizabile sunt scutite de plata accizelor dacă sunt destinate utilizării:

a) în contextul relațiilor diplomatice sau consulare;

b) de către organizațiile internaționale recunoscute ca atare de autoritățile publice din România şi de către membrii acestor organizații, în limitele şi în condițiile stabilite prin convențiile internaționale privind instituirea acestor organizații sau prin acordurile de sediu;

c) de către forțele armate ale oricărui stat parte la Tratatul Atlanticului de Nord, altul decât România, pentru uzul forțelor armate în cauză, pentru personalul civil însoțitor sau pentru aprovizionarea popotelor ori a cantinelor acestora"

Țițeiul Brent, care dictează trendul pe piața petrolului, inclusiv a Ural-ului mediteranean, cuprins în formulele de calcul a prețurilor benzinei și motorinei de către companiile românești, a atins ieri maximul ultimelor 9 luni, depășind pragul de 115 dolari pe baril, în urma refuzului președintelui american Barak Obama de a trimite trupe în Irak.

Ieri, Brent-ul a înregistrat o creștere de 80 de cenți sau 0,8% pentru cea de-a șaptea ședință de tranzacționare consecutivă, după ce săptămâna trecută s-a apreciat cu 4,4%. Noul nivel, de 105,06 dolari pe baril a rămas relativ neschimbat și în această dimineață, când Brent-ul se tranzacționa la un nivel de 105,02 dolari pe baril pe piețele asiatice.

Țițeiul West Texas Intermediate (WTI) cu livrare în iulie, etalonul de pe piața americană, s-a majorat la rândul său, cu 46 de cenți sau 0,4%, ajungând la un nivel de 106,43 de dolari pe baril pe New York Mercantile Exchange (NYMEX).

De altfel, avansul de ieri a început încă de dimineață, după ce a fost anunțată ocuparea de către militanții sunniți a uzinei de fabricare a armelor chimice din Irak.

Indicii futures au primit un nou impuls în urma anunțului făcut de Barak Obama, potrivit căruia SUA nu-și va trimite forțele militare în Irak, chiar dacă este pregătită pentru unele operațiuni punctuale. Tot ce va face SUA pentru moment este să trimită 300 de consultanți militari în Irak.

Brent-ul ar putea ajunge la 120 de dolari

"Nimeni nu vrea să parieze short pe această piață instabilă a Brent-ului", a declarat Peter Donovan, broker la Liquidity Energy din New York, citat de Wall Street Journal.

O deteriorare suplimentară a situației din Irak ar putea conduce la o majorare considerabilă a prețurilor, susține și Michael Hewson, analist șef la CMC Markets din Londra, care a avansat și un preț de 120 de dolari pe baril. asta în cazul în care violențele se extind în sud, unde se află majoritatea câmpurilor petroliere irakiene, de la Rumaila, Majnoon și West Qurna. Acestea sunt conectate la terminalul de export de la Basra, aflat la 340 mile în sudul Baghdad-ului, terminal prin care Irakul exportă majoritatea petrolului produs.

Deocamdată, producția și exportul de petrol din Irak (cel de-al doilea mare producător membru OPEC) nu au fost afectate. În mai, Irakul a exportat în medie 2,7 milioane de barili pe zi.

Occidentalii de la Exxon și BP dau bir cu fugiții

Principalul semn că situația din Irak a scăpat de sub control este decizia marilor companii petroliere occidentale, printre care BP și Exxon, de a-și extrage personalul din regiune. 

Potrivit Financial Times, Exxon și-a retras expații din câmpul de la West Qurna 1, din sudul Irakului, iar BP și-a rechemat angajații "ne-esențiali" din gigantul câmp de la Rumaila, din apropierea celui de la Qurna.

După majorările de preț considerabile, de la 1 ianuarie și 1 aprilie, cauzate de majorarea accizelor și de modificarea modului de calcul a accizei, luna mai a părut mai prietenoasă cu șoferii români, prețul combustibililor coborând chiar și până la 6,15 lei pe litru.

În prezent însă, acestea au revenit pe trend crescător, un litru de benzină Euro'95 și unul de motorină standard costând undeva în jurul a 6,3 lei. Iar războiul civil din Irak, care ar putea scumpi țițeiul Brent cu 15 dolari pe baril, 

Actualul nivel este unul apropiat celui înregistrat pe 1 aprilie, când companiile au majorat prețurile cu 41 de bani pe litru, ca urmare a creșterii accizei la carburanți cu 7 eurocenți pe litru.

Luna mai, spre deosebire de guvernanții însetați după venituri la bugetul de stat, a fost prietenoasă cu șoferii români, principalele companii din România operând mai multe ieftiniri la benzină și motorină.

De ce s-au ieftinit carburanții luna trecută?

Două au fost motivațiile din spatele acestor ieftiniri. În primul rând evoluțiile favorabile ale cursului de schimb și ale prețului internațional al țițeiului Brent, preț luat în calcul în formulele după care companiile autohtone stabilesc prețul carburanților. Leul s-a întărit în raport cu dolarul, pe 8 mai cursul atingând un nivel de 3,1799 lei pentru un dolar. Brent-ul se situa și el la o cotație favorabilă, de 106 dolari pe baril.

Evoluția cursului leu/dolar

În a doilea rând, se pare că, în pofida suspiciunilor, concurența își spune cuvântul și în acest sector. Așa cum arăta Energy Report, șoferii români s-au străduit să se ferească pe cât posibil de majorarea cu 7 eurocenți pe litru a accizei la combustibili, introdusă de guvernul Ponta de la 1 aprilie, aprovizionându-se în avans în martie și reducând ulterior semnificativ achizițiile, astfel că, în aprilie 2014, vânzările de carburanți auto au scăzut cu 16,2% față de luna anterioară și cu 5,1% față de aprilie 2013. Asta după ce, în martie 2014, vânzările respective au crescut cu 7% față de februarie și cu 11,9% față de martie 2013.

Reducerea cererii cu 16,2% pus presiune pe companii, care au declanșat un mini-război al prețurilor menite a le conserva cotele de piață.

De ce s-au scumpit carburanții în această lună?

Din aceleași motive pentru care s-au ieftinit cu o lună în urmă. Leul s-a depreciat cu 2,25% în raport cu dolarul, cursul evoluând de la 3,1799 la 3,2516 lei pentru un dolar.

În același timp, pe plan internațional, războiul civil din Irak, dar și conflictul politico-economic dintre Ucraina și Rusia, au condus la aprecierea Brent-ului cu peste 7,5%, de la 106 dolari pe baril la 114,7 dolari pe baril.

Iar orice extindere a conflictului din Irak, cel de-al doilea exportator al OPEC, către sudul țării, unde se află principalele zăcăminte de petrol, va inflama suplimentar prețul țițeiului, analiștii Bloomberg estimând că nu este exclusă o majorare a Brent-ului cu 15 dolari pe baril.

Nici în ceea ce privește cursul, situația nu pare a fi favorabilă șoferului român. “Suspendarea” acordului cu FMI va afecta foarte probabil cursul de schimb, neajutând n niciun fel moneda națională. {jathumbnailoff}

Statul român nu va mai constitui, anul acesta, stocuri strategice de țiței și alte produse petroliere, întrucât acest lucru ar amplifica major cheltuielile bugetare, urmând ca doar companiile petroliere private să mențină stocuri de urgență, care au fost calculate, pentru 2014, la nivelul total de 1.079.151 tone.

"În anul 2014, spre deosebire de anii anteriori, menţinerea stocurilor de către stat ar determina plata tarifului de depozitare către operatorii economici custozi, investiţii în spaţiile de depozitare proprii rezervelor de stat, cu amenajările şi dotările impuse de normele tehnice, cheltuieli de depozitare - păstrare, taxe de asigurare. Aceste cheltuieli amplifică major efortul investiţional bugetar aferent, la care se adaugă efectele negative ale uzurii morale ale produselor şi degradarea lor calitativă", se arată în nota de fundamentare a unui proiect de hotărâre de Guvern.

Potrivit documentului citat, opţiunea naţională pentru 2014 este de a se constitui exclusiv stocuri de urgență și de a se renunța la constituirea stocurilor specifice, limitând astfel creşterea cheltuielilor bugetare, în conformitate cu prevederile unui Memorandum aprobat de Guvern în februarie.

Prin respectivul Memorandum s-a decis ca, pentru anul 2014, să nu se constituie stocuri petroliere ca stocuri specifice, administrate şi gestionate de Administraţia Naţională a Rezervelor de Stat şi Probleme Speciale, şi ca obligaţia de constituire la nivel naţional a stocurilor minime de ţiţei şi produse petroliere să fie realizată în totalitate de către operatorii economici din domeniu ca stocuri de urgenţă.

Statul se retrage

Legislația românească în vigoare, în acord cu cea europeană, prevede că stocurile minime de rezerve naționale de țiței și produse petroliere sunt compuse din stocurile de urgență, constituite obligatoriu de către companiile petroliere, și stocurile specifice, constituite facultativ de către stat, prin Administraţia Naţională a Rezervelor de Stat şi Probleme Speciale (ANRSPS).

Guvernul mai arată că, la nivelul întregii Uniuni Europene, în privința stocurilor naționale de țiței și produse petroliere, se vizează o creştere graduală a implicării operatorii economici în domeniu şi o limitare a rolului statului la activităţi de organizare şi control.

În nota de fundamentare a HG se menționează că, în anul 2002 s-a pornit de la o împărţire egală (50-50%) a obligaţiilor de stocare între sectorul public şi cel privat, cu o serie de costuri partajate prin achiziţionarea de către stat a produselor şi prin depozitarea acestora pe cheltuiala operatorilor.

În anul 2011, împărţirea obligaţiilor de stocare a fost modificată în sensul creşterii la 70% a sarcinilor operatorilor economici şi o diminuare la 30% a sarcinilor statului, îndeplinite prin ANRSPS şi bugetul acesteia. Diminuarea obligației statului are în vedere și faptul că, în prezent, activitățile specifice extracției, producției și procesării, precum și operațiunile de import –export, sunt gestionate de societăți private, se subliniază în document.

"În anul 2014, în acord cu strategiile celorlalte state membre, sectorul public se limitează din ce în ce mai mult la operaţiuni de coordonare şi control, fără a mai constitui şi menţine obligatoriu stocuri în proprietatea sa. Din cauza constrângerilor bugetare pentru anul 2014, stocurile minime se vor constitui în proporţie de 100 % de către operatorii economici din domeniu", se mai arată în nota de fundamentare.

Cum se calculează stocurile de urgență

Potrivit legislației în vigoare, nivelul stocurilor minime corespunde cel puţin mediei zilnice a importurilor nete pe 90 de zile sau mediei zilnice a consumului intern pe 61 de zile, oricare dintre cele două cantităţi este mai mare. Pentru anul 2014, la calculul stocurilor minime a fost folosită metoda mediei zilnice a consumului intern pe 61 de zile.

Obligaţia constituirii şi menţinerii stocurilor de urgenţă revine operatorilor economici care introduc pe piaţă cantităţi mai mari de 1.000 tone ţiţei şi/sau produse petroliere pe an.

Proiectul de HG prevede că nivelul stocurilor de urgență în anul 2014 este de 1.079.151 tone produse petroliere. Pentru calcularea nivelului stocurilor de urgență a fost utilizată comunicarea privind totalul livrărilor brute interne observate din anul calendaristic precedent, respectiv 2013, pusă la dispoziție de către INS, precum și datele privind importurile intra și extra comunitare, puse la dispoziție de Autoritatea Vamală din cadrul ANAF.

Cine constituie stocurile de urgență și în ce cantități

Potrivit anexei proiectului de HG, în anul 2014 au obligația constituirii de stocuri de urgență de țiței și produse petroliere un număr de 12 companii.

Cele mai mari obligații de constituire de stocuri de urgență revin următoarelor companii:

- OMV Petrom (123.549 tone benzină, 280.980 tone motorină, 34.117 tone Jet A1, 4.716 tone păcură);

- Rompetrol Rafinare (46.519 tone benzină, 241.510 tone motorină, 15.964 tone Jet A1, 24.103 tone păcură);

- Petrotel Lukoil (38.653 tone benzină, 124.119 tone motorină, 6.936 tone păcură);

- Oscar Downstream (58.736 tone motorină);

- MOL (12.748 tone benzină, 54.257 tone motorină).

Celelalte companii obligate să constituie stocuri în 2014 sunt Socar Petroleum (motorină), Unicom Holding (motorină), Mayaro Carb (motorină), Master Chem Oil (motorină), Air BP Sales Romania (Jet A1), Air Total Romania (Jet A1) și Oil MIG (motorină).

OMV Petrom, liderul pieței de carburanți din România a ieftinit benzina și motorina, începând cu miezul nopții, cu 5 bani, respectiv 7 bani pe litru.

Mișcarea PMV Petrom vine la numai două zile de la majorarea de 41 de bani pe litru, provocată de creșterea accizelor cu 7 eurocenți pe litrul de combustibil.

Astfel, la stația OMV Petrom de pe Șoseaua Mihai Bravu nr. 321, un litru de benzină Euro '95 va costa 6,18 lei pe litru (de la 6,23 lei/l ieri), iar un litru de motorină va costa 6,22 lei (de la 6,29 lei/l ieri).

Pe 1 octombrie 2013, în perioada în care a fost anunțată majorarea de accize pentru acest an, la aceeași benzinărie, un litru de benzină Standard 95 costa 5,61 de lei, în timp ce unul de motorină standard, 5,88 lei.

Statul încasează partea leului din prețul carburanților

La aceste prețuri, ponderea taxelor indirecte (TVA și acize) în prețul unui litru de carburant va fi mai mare decât cea a comercianților în cazul benzinei, și aproximativ egală în cazul motorinei. Astfel, din prețul de 6,18 lei/l la benzină, statul va colecta 3,231 lei (1,196 lei TVA și 2,035 lei accize), echivalentul a 52,28% din preț, în timp ce comercianții vor încasa doar 2,949 lei/l (47,72%). În ceea ce privește motorina, comercianții vor încasa cu sub un ban pe litru mai mult decât statul român. Acesta din urmă va colecta taxe în valoare de 3 lei și 10 bani (49,85% din preț), în timp ce comercianții se vor mulțumi cu 3 lei și 11 bani.

Benzina - 6,18/l

accize - 2,035 lei

TVA - 1,196 lei

Stat - 3,231 lei (52,28%)

comerciant - 2,949 lei (47,72%)

Motorina - 6,22 lei/l

accize - 1,897 lei

TVA - 1,203 lei

Stat - 3,101 lei (49,85%)

Comerciant - 3,119 lei (50,15%)

OMV Petrom și-a majorat capacitatea de stocare a carburanților cu 65.000 de metri cubi, după ce azi a anunțat finalizarea investiției de 18 milioane euro în modernizarea depozitului de la Bacău, cu o capacitate de 19.000 de metri cubi, investiție parte a unui program care deja s-a concretizat prin construirea a trei depozite noi, cu o capacitate cumulată de 46.000 de mc.

Investiţia OMV Petrom este parte a programului de modernizare a infrastructurii de depozitare, care a vizat construirea a trei depozite noi şi modernizarea unui număr de trei depozite. Până în prezent au fost investiți aproximativ 100 de milioane de euro în construirea a trei depozite noi, Jilava, Brazi şi Işalniţa şi modernizarea celui de la Bacău. Toate cele patru depozite sunt complet automatizate şi respectă normele și standardele românești şi europene în domeniu. Acestea au o capacitate totală de depozitare de 65.000 m³ (Jilava: 27.000 m³, Brazi: 8.000 m³, Ișalnița: 11.000 m³, Bacău: 19.000 m³).

“O reţea modernă de depozite ne va ajuta pe de-o parte să reducem costurile şi să creştem eficienţa activităţilor noastre, dar şi să asigurăm în continuare clienţilor noştri produse la cele mai înalte standarde europene. Până acum am investit în total circa 100 milioane de euro pentru construcţia a trei depozite noi, la Jilava, Brazi şi Işalniţa şi modernizarea celui de la Bacău”, a declarat Neil Anthony Morgan, membru al Directoratului OMV Petrom, responsabil pentru activităţile de Rafinare şi Marketing. 

Compania susține că cele patru depozite de la Jilava, Brazi, Ișalnița şi Bacău sunt printre cele mai moderne şi sigure depozite de distribuţie a produselor petroliere din Europa. Depozitul de la Bacău va asigura aprovizionarea zonei de nord-est a României. 

Produsele petroliere din depozitul Bacău sunt stocate în rezervoare supraterane, prevăzute cu sisteme automate de măsurare a volumului şi temperaturii, sistem automat de protecţie pentru supra-alimentare şi sistem fix de stingere a incendiilor. Rezervoarele au pereţi din oţel şi sunt conectate la sistemul automat de detecţie a scurgerilor şi fisurilor. Încărcarea produselor în autocisterne este complet automatizată şi controlată printr-un sistem automatizat. 

Depozitul Bacău este prevăzut cu unităţi de recuperare a vaporilor pentru a minimiza emisiile de hidrocarburi, sisteme de colectare a apei uzate, sistem de protecţie împotriva incendiilor prevăzut cu dispozitive automate de alarmare şi avertizare în caz de incendiu precum şi un sistem de control automat şi administrare a procesului tehnologic şi a întregii activităţi din depozit.

Guvernul Ponta a acceptat returnarea către transportatori a 4 eurocenți din majorarea de 7 eurocenți a accizei la carburanți din cu totul alte motive decât cele economice.

Dacă ar fi acceptat logica economică, executivul ar fi renunțat în totalitate la majorarea accizei, și nu ar fi cedat doar în fața presiunii transportatorilor, grup de lobby mult mai restrâns și mult mai ușor de organizat în vederea blocării traficului decât cel mai larg al șoferilor români din întreaga țară.

Motivarea acceptării returnării celor 4 eurocenți transportatorilor, formulată de premierului Victor Ponta este de-a dreptul bizară: "(Această măsură - n.r.) are un dublu efect: pe de o parte sprijinim competitivitatea transportatorilor rutieri din România și, pe de altă parte, combatem evaziunea fiscală pentru că, așa cum ați înțeles, numai cei care vin cu facturi primesc înapoi cei 4 cenți. Deci, cei care alimentează prin alte metode practic în felul acesta îi dezavantajăm și bine facem", a explicat Victor Ponta.

Guvernul se îngrijește de sănătatea șoferilor, impozitându-i

Însă orice subvenționare (sau orice reducere de impozit) are ca efect sprijinirea competitivității respectivilor actori economici. De ce numai transportatorii (și nu toți, ci numai cei care se ocupă cu transportul rutier de mărfuri cu o greutate brută maximă autorizată de cel puțin 7,5 tone și cu transportul de călători, regulat sau ocazional) să beneficieze de un astfel de sprijin și nu și celelalte sectoare economice? Și în celelalte sectoare economice există evaziune fiscală. Și de ce nu și toți șoferii? La această întrebare, premierul Ponta a oferit un răspuns mai mult sau mai puțin explicit. Întrebat de ce nu se face o schemă de compensare și pentru cetățeni, Ponta a precizat că avantajele pentru cetățeni constau în alte lucruri. "Dacă avem autostrăzi, atunci, în loc să mai faci de la Cluj șapte ore până la București, faci patru ore. Atunci consumi mai puțin carburant, te duci mai rar cu mașina la reparat și, în primul rând, mai important e faptul că, în loc să avem atâtea mii de oameni care mor pe șosele din cauza tirurilor, cu siguranță numărul de accidente va scădea", a spus Ponta. Cu alte cuvinte, șoferii obișnuiți trebuie să plătească o acciză mai mare pentru ca guvernul să poată avea grijă de sănătatea lor și să le micșoreze costurile cu întreținerea autoturismului. 

O Europă plină de guverne criminale 

Urmând logica premierului, Europa (ca să nu mai vorbim de Statele Unite ale Americii) este condusă de guverne criminale de-a dreptul, în spatele României, în topul celor mai mari sume nominale colectate de stat din prețul motorinei, aflându-se numai puțin de 19 state, care colectează o sumă mai mică de accize și TVA. Astfel, dacă de pe 1 aprilie, guvernul român urmează să colecteze 69 eurocenți din prețul de 1,374 euro al fiecărui litru de motorină (50,2%), în state precum Luxemburg sau Bulgaria, statul colectează doar 48 eurocenți, respectiv 54 eurocenți la fiecare litru de motorină vândut. Chiar și guvernele din Germania, Franța sau Austria pot fi acuzate de genocid, potrivit premierului Ponta, ele colectând sume reprezentând accize și TVA mai reduse, în termeni absoluți, în euro, decât guvernul României. Asta deși puterea de cumpărare este acolo de câteva ori mai mare decât cea din România.

Guvernul demonstrează că nu se teme de deflație, ci de inflație

În realitate însă, premierul Ponta a acceptat returnarea celor 4 eurocenți din cu totul și cu totul alte motive. Se pare că, în pofida declaraților ministrului pentru buget Liviu Voinea, de la finalul anului trecut, guvernul se teme nu de deflație, ci de inflație. Iar, în logica lor întortocheată, guvernanții cred că dacă îi sprijină pe transportatori, majorarea accizei nu se va vedea în costul de producție și distribuție al bunurilor comercializate în România.

Volumele mai mari la prețuri mai mici aduc mai mulți bani la buget

Numai că executivul ignoră fragilitatea cererii interne și consideră drept inelastică cererea de pe piața combustibililor. Paradoxal, execuția bugetară de pe primele două luni ale anului ar trebui să le deschidă ochii. Astfel, în aceste două luni, încasările din accize s-au majorat cu 5,2%. Motivul: comparativ cu primele două luni ale lui 2013, benzina și motorina s-au ieftinit. Astfel, dacă pe 7 ianuarie 2013 benzina costa 1,271 euro, iar motorina 1,346 euro, pe 25 februarie, benzina ajunsese deja la 1,364 euro, iar motorina la 1,377 euro. Anul acesta, dacă pe 6 ianuarie 2014, benzina costa 1,247 euro, iar motorina 1,307 euro, pe 24 feb benzina era cotată la 1,253 euro, iar motorina la 1,306 euro. Cu alte cuvinte, nu volumele mai mici vândute la prețurile mai mari (chiar cu o pondere mai ridicată a taxelor în preț, ca urmare a modificării formulei de calcul a accizei) aduc mai multe venituri la buget, ci dimpotrivă volumele mai mari vândute la prețuri mai mici. Comercianții de carburanți au anunțat deja căî estimează o reducere a cererii cu 1-3%, însă această reducere ar putea fi mai mare.

Șoferii români anunță o reducere a consumlui de 7,1%

Dovadă: studiul Daedalus Millward Brown, potrivit căruia "un bărbat posesor al unei mașini cu motor de 1,6 L pe benzină și consum de 5,9 L/100 km (extraurban) și 10 L/100 km (urban) consumă anual 1.245 de litri, pentru care plătește la prețul/litru din prezent circa 7.400 lei. Cu acest buget, bărbatul parcurge în jur de 15.300 de km, dintre care 56% în interiorul orașului. De la 1 aprilie însă, deși dispune de același buget, șoferul în cauză va putea merge doar 14.200 km, cu circa 1.100 km mai puțin într-un an (...) La un rulaj mediu anual de 12.800 km, dintre care 65% parcurși în oraș, femeile vor scoate din buzunar pentru combustibil 6.400 lei, cu 410 lei mai mult decât până în prezent."

Cu alte cuvinte, declarativ, șoferii români anunță o reducere a consumului de carburanți nu cu 3%, ci 7,1%.

De ce ar trebui să se teamă guvernul Ponta

Între declarații și fapte există însă o diferență, reducerea urmând a fi probabil mai mică. Însă Guvernul Ponta ar trebui să se teamă mai mult de altceva, dată fiind fragilitatea cererii interne. În condițiile conflictului dintre Occident și Rusia, în absența unei manipulări a prețului petrolului de către SUA, în colaborare cu OPEC (fără ajutorul căreia prețul petrolului nu poate fi manipulat eficient), presiunile de pe piețele internaționale vor fi unele de majorare a prețului țițeiului. Și în special al țițeiului Ural, produs în mare parte în Rusia și statele ex-sovietice, și care este folosit în calculul prețului combustibililor de companiile românești. Așa cum anticipa în urmă cu câteva luni Energy Report, într-un scenariu negativ, numai la carburanți (fără a lua în calcul prețul gazelor sau electricității, aflate în plin proces de liberalizare și afectate și ele de criza ucraineană) am putea asista la o scumpire de 20-25%, ce va pune presiune pe bugetele gospodăriilor și va afecta în sens negativ cererea și implicit prețurile celorlalte bunuri. Companiile din celelalte sectoare ar putea fi prinse între ciocanul cererii în scădere (și implicit al prețurilor) și nicovala majorării costurilor de producție (prețul la energie și gaze se va liberaliza și vor urma traseul prețului petrolului - rușii leagă prețul gazelor de acesta, iar energia e un important factor de producție). Va rezulta o avalanșă de falimente! Și atunci, ori BNR își folosește la maxim (ineficient și clientelar) singurul canal de transmisie monetară (bugetul, că sistemul bancar nu mai este un astfel de canal), pentru a “salva” companiile “too big to fail”, fie vom intra într-o recesiune profundă cauzată de aceste majorări de taxe "salvatoare”.

Românii vor plăti, de la 1 aprilie, cel de-al 9-lea preț al motorinei din Uniunea Europeană (1,374 euro/l, de la 1,282 euro/l înainte de majorarea accizelor), motorină mai scumpă decât aceștia urmând a cumpăra doar bogații cetățeni ai statelor nordice, ai celor anglo-saxone, ai Ciprului și Italiei.

România va ocupa aceeași poziție "fruntașă", a 9-a, și în ceea ce privește ponderea taxelor în prețul motorinei (de 50,2%), cu 10 puncte procentuale peste ponderea taxelor din prețul motorinei achitată de un bulgar, de exemplu.

În ceea ce privește prețul benzinei, majorarea accizelor de la 1 aprilie, retrogradează România, de pe primul loc ocupat detașat până acum în topul celei mai ieftine benzine din UE, pe locul al 9-lea, România urmând a fi depășită de statele baltice, Luxemburg, Ungaria, Austria, Bulgaria și Polonia.

Noul lider al topului statelor cu cea mai ieftină benzină la nivelul UE va fi condus de Polonia (cu 1,267 euro/l). urmată de Estonia (cu 1,272 euro /l) și Bulgaria (cu 1,283 euro/l). Potrivit Oil Bulletin, publicat de Comisia Europeană, înainte de majorarea accizelor, România conducea acest top, cu 1,254 euro pe litru.

Majorare de 9,2 eurocenți/l

Majorarea de 7 eurocenți pe litru este în realitate una de 9,2 eurocenți pe litru, ca urmare a modificării de la 1 ianuarie 2014 a modului de calcul al accizei și a includerii acesteia în baza de impozitare a TVA.

Astfel, calcularea accizei la cursul din 1 octombrie 2012, 4,5223 lei/euro, și nu la cel din 1 octombrie 2013 (4,4485 lei/euro, curs ce ar fi trebuit folosit la calcularea accizei, potrivit directivelor europene), și indexarea sa cu rata medie anuală a inflației din septembrie 2013, face ca majorarea de 7 eurocenți să fie de fapt una de 7,4 eurocenți. Iar aplicarea TVA va duce presiunea fiscală creată de majorarea accizei, la 9,2 eurocenți. Calculat la cursul din 1 octombrie 2013, impactul fiscal al noilor accize ar fi, de la 1 aprilie 2014, de 40,9 bani pe litru.

Motorină mai scumpă decât în Germania sau Franța

După majorarea accizelor de la 1 aprilie, un litru de benzină va costa în România 1,346 euro, devenind mai scump decât cel Austria (1,337 euro.l) sau cel din Ungaria (1,312 lei/l).

La motorină, impactul noilor măsuri fiscale este și mai vizibil. România va urca în topul statelor cu cea mai scumpă motorină de pe locul 24 (cu 1,282 euro/l) pe locul al 9-lea (cu 1,374 euro/l), în imediata apropiere a mediei UE 28, de 1,376 euro/l. Motorina va fi mai scumpă nu numai comparativ cu statele din regiune, cum e cazul benzinei, ci și comparativ cu state precum Germania sau Franța.

Statul român, pe locul al 9-lea în topul lăcomiei

Și asta nu din cauza lăcomiei companiilor din domeniu, ci din cauza lăcomiei guvernului Ponta. Dovada, locul fruntaș ocupat de România în topul prețurilor este confirmat și locul pe acre îl va ocupa în topul ponderii taxelor și impozitelor în preț. Astfel, de pe locul al 19-lea ocupat până la majorarea accizelor (46,6% - ponderea taxelor în preț), în ceea ce privește motorina, România urmă pe locul al 9-lea (cu o pondere a taxelor în preț de 50,2%). Ponderi mai mari ale taxelor în prețul motorinei mai au doar Franța (50,57%), Germania (50,73%), Slovenia (50,9%), Olanda (52%), Irlanda (52,6%), Suedia (55%), Italia (56,3%) și Marea Britanie (59,2%).

La celălalt capăt al clasamentului se situează Luxemburg (cu 41,4%), Bulgaria (cu 41,9%) și Lituania (cu 42,7%).

În ceea ce privește ponderea cea mai redusă a taxelor în prețul benzinei, România va cădea de pe locul al treilea (cu 49,69%) pe locul al 13-lea (cu 53,12%). Astfel, în timp ce șoferii bulgari, cei luxemburghezi și cei estonieni vor plăti taxe în proporție de sub 50% în prețul benzinei, statul român va pune mâna pe 53,12% din suma plătită de fiecare român pentru un plin.

Benzina și motorina se vor scumpi începând cu miezul nopții cu aproximativ 40 de bani pe litru, ca urmare a intrării în vigoare a majorării accizei la carburanți cu 7 eurocenți pe litru.

Cele mai ieftine sortimente de benzină și motorină vor costa mai mult de 6,2 lei pe litru.

Majorarea de 7 eurocenți pe litru este în realitate una de 9,2 eurocenți pe litru, ca urmare a modificării de la 1 ianuarie 2014 a modului de calcul al accizei și a includerii acesteia în baza de impozitare a TVA.

Astfel, calcularea accizei la cursul din 1 octombrie 2012, 4,5223 lei/euro, și nu la cel din 1 octombrie 2013 (4,4485 lei/euro, curs ce ar fi trebuit folosit la calcularea accizei, potrivit directivelor europene), și indexarea sa cu rata medie anuală a inflației din septembrie 2013, face ca majorarea de 7 eurocenți să fie de fapt una de 7,4 eurocenți. Iar aplicarea TVA va duce presiunea fiscală creată de majorarea accizei, la 9,2 eurocenți. Calculat la cursul din 1 octombrie 2013, impactul fiscal al noilor accize ar fi, de la 1 aprilie 2014, de 40,9 bani pe litru.

Curs efectiv de 4,738 lei/euro

Pentru 2014, cursul de schimb utilizat la calcularea accizelor va fi cel de 4,5223 lei/euro de pe 1 octombrie 2012, indexat cu rata medie a inflației de 4,77%, din septembrie 2013, și nu cursul de 4,4485 de pe 1 octombrie 2013. Cu alte cuvinte, cursul utilizat la calculul accizelor va fi de 4,738 lei/euro, cu 4,77% mai mare decât cel utilizat pentru acest an și cu 6,5% mai mare decât cursul de 4,4485 lei/euro de pe 1 octombrie 2013, curs ce ar fi trebuit utilizat potrivit vechiului cod fiscal, dar și potrivit directivelor europene, la calcularea accizei.

Noile prețuri: 6,23 lei - benzina, 6,29 lei - motorina

Astfel, la stația OMV Petrom de pe Șoseaua Mihai Bravu nr. 321, un litru de benzină Euro '95 va costa 6,23 lei/l (de la 5,82 lei/l în prezent), iar un litru de motorină va costa 6,29 lei/l (de la 5,88 lei/l în prezent).

Pe 1 octombrie 2013, în perioada în care a fost anunțată majorarea de accize pentru acest an, la aceeași benzinărie, un litru de benzină Standard 95 costa 5,61 de lei, în timp ce unul de motorină standard, 5,88 lei.

Prețurile internaționale au scumpit, și nu au ieftini, cum sperau guvernanții, benzina

Astfel, speranțele guvernatorului BNR. Mugur Isărescu, a ministrului pentru buget, Liviu Voinea și a premierului, ca evoluția prețului internațional al petrolului să "înghită" efectul majorării accizei s-au dovedit până în prezent deșarte. Dimpotrivă chiar, în ceea ce privește prețul benzinei, acesta s-a majorat suplimentar ca urmare a evoluției prețului internațional al benzinei și cel al țițeiului Ural. Benzina se va scumpi, față de 1 octombrie 2013, nu numai cu cei 50 bani implicați de majorarea accizei, ci cu 61 de bani, echivalentul unei majorări de 10,8%. {jathumbnailoff}

Cea mai eficientă măsură economică pe care Occidentul ar putea să o adopte împotriva Rusiei nu este liberalizarea exporturilor de gaze în SUA, care are nevoie de câția ani pentru a se materializa, ci vânzarea de către Washington a rezervelor strategice de petrol pe care le deține.

Scoaterea pe piață a stocurilor de petrol deținute de Administrația de la Washington ar putea micșora prețul barilului de țiței cu 10-12 dolari, fapt ce ar avea un impact considerabil asupra veniturilor statului rus, care se bazează în principal pe exportul de hidrocarburi.

Cel puțin aceasta este opinia lui Philip K. Verleger Jr., fost director al Biroului de Politici Energetice al Trezoreriei SUA în administrația Carter, exprimată în Financial Times.

Washington-ul a scos deja pe piață 5 mil de barili

Săptămâna trecută, așa cum a anunțat Energy Report, Administrația SUA a pus pe piață o cantitate de 5 milioane de barili de petrol din rezerva sa strategică. Oficialii americani au insistat că vânzarea nu are nimic de-a face cu evenimentele internaționale.

Mulți experți s-au întrebat dacă cele 5 milioane de barili sunt suficiente pentru a atrage atenția Rusiei, cu atât mai mult cu cât legislația SUA interzice încă exportul de țiței.

"Acesta ar putea fi un mesaj al președintelui Obama către guvernul rus, prin care să-i atragă atenția că poate influența oricând prețul internațional al petrolului", a declarat Dominick Chirichella, de la Institutul de Management Energetic din New York.

În urma anunțului, petrolul West Texas Intermediate (WTI) a pierdut numai puțin de 2 dolari, ajungând la mijlocul zilei de joi la 97 dolari pe baril.

Arma de 694 milioane de barili de țiței

În opinia lui Verleger Jr., aceasta este o alternativă viabilă pentru exporturile de gaze. Aceste stocuri sunt disponibile imediat și ar putea avea un impact rapid asupra Rusiei. Având în vedere că Rusia depinde de exporturile de petrol și gaze naturale pentru supraviețuirea sa, o astfel de acțiune ar avea un efect rapid și semnificativ în cazul în care prețul petrolului se va micșora.

Potrivit expertului american, SUA deține în prezent 694 milioane de barili de țiței ca rezerve strategice

Guvernul federal a achiziționat petrolul respectiv între 1977 și 2009, ca o măsură preventivă împotriva eventualelor deraierilor de pe piețele internaționale ale petrolului. Intenția inițială a fost de a crea o rezervă de miliarde de baril, pentru a compensa orice întrerupere prelungită a importurilor de petrol din SUA în timpul unor conflicte în viitor. În prezent însă, SUA nu mai are nevoie de o asemenea rezervă strategică, chiar dacă nici nu poate renunța în totalitate la ea, pentru că Programul Internațional pentru Energie solicită deținerea de rezerve egale cu 90 de zile de importuri.

PIB-ul Rusiei ar putea suferi o contracție de 4%

Potrivit calculelor lui Verleger Jr, Statele Unite ar putea vinde cu ușurință între 500.000 și 750.000 de barili pe zi, timp de două ani respectând obligațiile asumate.

Dacă ar reuși să vândă mai mult de jumătate de milion de barili pe zi, SUA ar putea provoca o scădere a prețului petrolului cu 10-12 dolari.

Un declin al prețului țițeiului de 10 $ pe baril ar reduce veniturile provenite din exporturi ale Rusiei cu aproximativ 40 de miliarde de dolari, iar PIB-ul Rusiei ar putea scădea cu 4%. Rubla ar avea, și ea, de suferit.

Consumatorii europeni și americani ar benefica de combustibili mai ieftini

În plus, prețurile mai mici la petrol ar oferi beneficii semnificative pentru consumatorii europeni, inclusiv cei ucraineni, care depind de gazele naturale importate din Rusia, inclusiv cele din Ucraina. Și asta pentru că Gazprom încă stabilește prețul gazelor pentru cei mai mulți din clienții săi în funcție de evoluția prețului petrolului.

Chiar și consumatorii americani ar urma să beneficieze de pe urma acestei măsuri, micșorarea prețului internațional al petrolului cu 10 dolari conducând la ieftinirea benzinei din SUA cu 25 de cenți pe galon. Iar profitul înregistrat de Administrația americană, de 28 de dolari pe baril, ar putea fi utilizat pentru reducerea deficitului bugetar.

Congresul și Arabia Saudită, singurele obstacole

Expertul american vede două obstacole în calea planului său: faptul că orice vânzare de petrol din rezerva strategică ar trebui să primească avizul Congresului, procedură care ar putea dura săptămâni, dacă nu luni, și reacția statelor arabe exportatoare de petrol.

Nu numai Rusia, ci și Arabia Saudită, cel mai mare exportator de petrol di lume, și celelalte state membre OPEC ar suferi de pe urma reducerii prețului petrolului. Fostul director al Biroului de Politici Energetice de la Trezoreria SUA crede încă ă cel puțin Arabia Saudită ar putea accepta din punct de vedere geopolitic o asemenea decizie, fiind implicate într-un conflict mocnit cu Rusia pe temele Siriei și Iranului.

Economia Arabiei Saudite, spre deosebire de cea a Rusiei, poate tolera prețurile la petrol mai mici, deoarece bugetul său este construit pe estimări mai reduse ale prețului petrolului și pentru că statul arab a acumulat de-a lungul timpului rezerve financiare mari.

Deocamdată, peste 90% din benzina de la cele 15 staţii Gazprom din România este cumpărată de pe plan local. De curând însă, la benzinăriile Gazprom din partea de vest a ţării a început să fie adus carburant de la rafinăria sârbească din Pancevo, la care se lucrează la majorarea capacităţii de la 3 milioane de tone anual cât e în prezent la 4,5 milioane de tone, a declarat Vadim Smirnov, director general NIS Petrol România, în cadrul unei conferinţe de presă.

Reţeaua benzinăriilor sub brandul Gazprom este însă în continuă expansiune, ruşii îşi propun ca în următorii ani să ajungă la 10% cotă de piaţă în România. “Aducem benzina cu cisternele iar de la distanţe mai mari de 100 de kilometri e deja destul de costisitor”, a declarat Sorina Bălţatu, director executiv al NIS Petrol România.

Or, unul din lucrurile care trebuie urmărite în cazul benzinăriilor este ca distanţa până la rafinărie să nu fie prea mare. “Este de altfel unul dintre motivele, nu singurul, dar unul dintre motivele pentru care portofoliul de benzinării al OMV Petrom din Austria şi România este poate mai important decât portofoliul din alte ţări al grupului austriac, pentru că benzinăriile sunt aproape de rafinării”, consideră Sorina Bălţatu.

Directorii citaţi au reiterat planul companiei ca staţiile de carburant sub marca Gazprom să se extindă în toată ţara în următorii ani şi nu cu precădere în partea de vest, mai aproape de rafinăriile sârbeşti. Folosindu-ne tot de spusele acestora, presupunem că ar fi eficient să aibă şi o rafinărie locală, în curând. Deocamdată însă, planurile în acest sens nu par făcute. Sau nu pot fi făcute… publice. “Deocamdată nu ne interesează vreo rafinărie locală, nu ne interesează nici Arpechim şi nici Oltchim”, a declarat Vadim Smirnov, precizând că reţeaua de benzinării e încă la început şi că e mult prea devreme pentru a se vorbi despre aşa ceva.

Nici în partea de vest a ţării lucrurile nu sunt încă aranjate optim în privinţa alimentării de la rafinării. “Benzina în Serbia e mai ieftină decât în România. Dar deocamdată e complicat şi transportul de acolo, cisternele stau două zile în vamă, mai vin şi taxe”, a declarat directorul executiv.

Printre variantele de transport din Serbia mai sunt cu barjele, cu trenul sau prin conducte. “Există şi posibilitatea să reabilităm vechea conductă existentă Pancevo – Timişoara, care ajunge la Solventul”, a declarat director general NIS Petrol România.

Compania NIS (Nafta Industrija Srbije) are printre activităţi şi explorarea, producţia şi procesarea petrolului şi a gazelor naturale, fiind prezenta pe aceste sectoare si in Romania, in vest. Gazprom Neft deţine 56,15% din capitalul social al NIS, în timp ce statul sârb deţine 29,88%. Compania are două rafinării – în Pancevo şi în Novi Sad, precum şi o unitate de producţie GPL (gaz petrolier lichefiat) în Elemir.

Reţeaua de retail a companiei cuprinde peste 500 de facilităţi: benzinării, staţii de alimentare şi o reţea de depozite petroliere în regiunea balcanilor. Pe lângă Serbia, NIS este prezentă şi în Bosnia şi Herţegovina, Bulgaria, Ungaria şi România, Turkmenistan, Angola, Belgia şi Rusia.

Cele mai multe companii, din orice sector de activitate, se declară afectate de criză. Puţine sunt cele care să se laude cu rezultate în creştere substanţială comparativ cu anii 2007 – 2008. Firma Alpha Grup Oil din Bucureşti a urcat însă de la afaceri de 2,6 milioane de lei la finele anului 2007 la peste 150 de milioane de lei în 2012. Nu vorbim deci de o creştere cu 3-4% şi nici cu 10-20% cum se mândresc anumite companii ci de o creştere de… 60 de ori.  

Printre cele mai recente decizii ale firmei de la finele anului trecut, în acord cu evoluţia afacerilor, a fost aceea de a mai deschide două puncte de lucru: unul pe strada Nuferilor din Bucureşti şi altul lângă Capitală, în Brăneşti.

Interesant este că firma, în contrast cu evoluţia afacerilor, nu are un sediu impunător. Mai precis, are sediul social într-un apartament oarecare de bloc, pe strada Dinu Vintilă, nu departe de stadionul Dinamo după ce în urmă cu ceva timp îl avea într-o casă pe strada Mihai Eminescu, lângă Mega Image.

Clienţii firmei nu sunt însă deloc mărunţi. Şi cum pentru anumite firme şi politicieni cele mai profitabile s-au dovedit deseori afacerile cu statul, nici din portofoliul Alpha Grup Oil nu puteau lipsi contracte cu mari companii de stat precum CFR Călători sau Compania Naţională a Uraniului, cărora le-a livrat motorină sau benzină.

Scurt istoric

Firma s-a înfiinţat la sfârşitul anului 2002 iar în perioada de început a fost administrator Ştefan Basalic, cel care în decembrie 2011 cerea insolvenţa Astra Asigurări, de data aceasta din postura de acţionar şi administrator al Alpha Auto Service.

Basalic a plecat în ianuarie 2004 din Alpha Grup Oil şi a cedat părţile sociale către Paraschiva Dumitru (care în prezent este acţionar unic) şi către Corina Tătaru. Cesiunea de părţi sociale s-a făcut la valoarea totală de 205 milioane de lei vechi iar Paraschiva Dumitru a ajuns apoi să deţină 90% iar Corina Tătaru 10%.

În cele din urmă, Paraschiva Dumitru, în vârstă de 62 de ani, născută în Brăila şi actualmente cu domiciliul în Bucureşti pe Bulevardul Unirii a rămas asociat unic al firmei, al cărei profit a fost în anul 2012 de circa 235.000 de lei.

Rămâne în continuare un mister cum o firmă cu doar patru angajaţi şi-a crescut de 60 de ori cifra de afaceri şi asta nu oricând, ci tocmai în perioada de criză.

Mai sunt două luni până la scumpirea cu 40 de bani a combustibililor în urma majorării accizelor efectuată și apoi amânată de guvernul Ponta. Singura necunoscută este dacă această scumpire se va aplica și motorinei, nu numai benzinei.

Premierul Victor Ponta susține că amânarea majorării accizei la motorină este singura măsură fiscală acceptată de FMI.

Rămâne de văzut dacă oficialii Fondului vor putea fi convinși, în condițiile în care gaura la bugetul de stat va fi de 1,17 miliarde de lei (560 de milioane amânarea majorării accizei la benzină și motorină pe primul trimestru, un trimestru cu consum sezonier mai scăzut, și alte 610 de milioane amânarea majorării accizei la motorină pe trimestru al doilea, trimestru cu consum sezonier mult mai ridicat de carburanți). Față de cifrele cuprinse în legea bugetului, veniturile se vor diminua în acest an cu 1 miliard de lei, din amânarea majorării accizelor la motorină pe prima jumătate a anului și 170 de milioane din amânarea majorării accizelor la benzină pe primul trimestru. E drept că în momentul în care a calculat efectul bugetar, guvernul s-a bazat pe o rată a colectării de 85% , ceea ce ar atenua efectul asupra execuției bugetare.

Ponta majorează din pix "gaura la buget" pe primul trimestru

"Este singurul lucru pe care FMI-ul îl acceptă (amânarea cu trei luni a majorării accizei la motorină de la 1 aprilie - n.r.), e maximum. Mai discutăm. Ideea era să facem un compromis, să avem totuși și semnătura președintelui", a declarat Ponta după Comandamentul de iarnă de la Palatul Victoria.

Ponta a explicat că în cazul în care se va decide asupra unei asemenea măsuri, golul de încasări la buget va fi de "1,1 miliarde de lei până la 1 iulie" și că "acum golul este de 670 de milioane de lei".

Interesant este că Victor Ponta avansează o sumă de 670 milioane de lei drept "gaură bugetară" pe primul trimestru. Acesta fie a ignorat gradul de colectare de 85% cuprins în calculele pentru buget, fie faptul că consumul pe primul trimestru al anului este cel mai redus din an, fie ambele.

Deficit trimestrial de 560 milioane de lei

În urma acestei deciziei de amânare a majorării accizei la benzină și motorină pe primul trimestru, bugetul va fi văduvit, potrivit cifrelor prezentate în proiectul de buget, de aproximativ 560 de milioane de lei.

Dacă măsura amânării majorării accizelor la benzină și motorină s-ar păstra pe durata întregului an, guvernul ar fi văduvit, potrivit propriilor calcule, de 2,8 miliarde lei (la o rată a colectării de 85%), însă consumul sezonier mai scăzut din primul trimestru reduce "pierderile" înregistrate de guvern. Primul trimestru al fiecărui an este cel cu consumul de carburanți cel mai mic, fiind situat undeva la 20% din consumul la nivelul întregului an. Cel puțin asa reiese din raportul pe primul trimestru prezentat de cea mai importantă companie din domeniu din România, Petrom, investitorilor. În 2012, din volumul total al vânzărilor de marketing ale Petrom, de 3,83 tone, numai 0,8 tone au fost înregistrate în primul trimestru.

Din cei 560 de milioane, 390 de milioane sunt aferente nemajorării accizei la motorină și 170 nemajorării accizei la benzină.

Dacă măsura amânării s-ar aplica în cel de-l doilea trimestru și la benzină, nu numai la motorină, "gaura la buget" ar fi de 1,4-1,5 miliarde lei.

1,95 miliarde de lei: "gaura" nemajorării accizei la motorină pe întreg anul

Dacă măsura de amânare a majorării accizei doar la motorină s-ar păstra pe durata întregului an, guvernul ar fi văduvit, numai în cazul motorinei, potrivit propriilor calcule, de 1,505 miliarde lei numai din nemajorarea accizei, 362 milioane din TVA aferenta acestei accize și aproximativ alte 100 de milioane (89 milioane mai exact) din neaplicarea indexării cu rata inflației asupra celor 70 de euro la mia de litri de motorina. În total, aproximativ 1,95 miliarde de lei numai în cazul motorinei, adică numai puțin de 40% din totalul de 4,93 miliarde de lei anticipat de guvern din noile măsuri fiscale.

În cazul benzinei, gaura la buget creată ar fi de 850 de milioane de lei. Si acest calcul este făcut la o rata de colectare de 85%. La o rata de colectare de 100%, suma totala s-ar ridica la 3,3 miliarde de lei (2,2 miliarde motorină, 1,1 miliard benzină).

CNIPMMR: Majorarea accizei va conduce la închiderea a 15% din IMM-uri

Majorarea accizei la carburanți va produce un impact semnificativ asupra a 76% dintre întreprinderile mici și mijlocii din România, 59% dintre acestea fiind chiar în pericol de a-și reduce dimensiunea afacerilor, a declarat recent Ovidiu Nicolescu, președintele Consiliului Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR), citat de Agerpres.

"În urma unui sondaj realizat în perioada 16-22 ianuarie 2014 la nivelul întreprinderilor mici și mijlocii din România, a reieșit că majorarea accizei la carburanți va produce un impact semnificativ asupra a 76% dintre acestea. Mai mult, un procent de 59% dintre firme sunt chiar în pericol de a-și reduce dimensiunea afacerilor, în timp ce 15% ar putea ajunge la soluția extremă de închidere a operațiunilor comerciale", a afirmat Ovidiu Nicolescu.

Majorare cu 3% a prețurilor în întreaga economie 

Potrivit acestuia, majorarea accizei la carburanți va avea ca efect imediat creșterea, cu peste 3%, a prețurilor produselor și serviciilor realizate de companiile din România.

"Toți respondenții sondajului consideră că majorarea accizei va avea ca efect direct creșterea prețurilor, 74% dintre firme previzionând o creștere de peste 3% a prețurilor produselor și serviciilor realizate de compania lor, în timp ce 24% indică o majorare a prețurilor de peste 10%. Scumpirea accizei la carburanți va afecta în principal relația pe care firmele o au cu clienții (susțin 79% dintre firmele chestionate), cu furnizorii (38%), dar va conduce și la diminuarea numărului de salariați (38%)", a mai spus președintele CNIPMMR. 

În opinia IMM-urilor chestionate, majorarea accizei la carburanți ar trebui înlocuită cu alte măsuri, menite să sprijine dezvoltarea mediului de afaceri. 

"Un procent de 47% dintre IMM-uri au solicitat reducerea cheltuielilor bugetare, 35% - măsuri ferme pentru reducerea evaziunii fiscale și creșterea gradului de colectare. De asemenea, a fost punctată și importanța absorbției rapide a fondurilor europene pentru lucrări de investiții și creșterea redevențelor pe resurse naturale", a mai spus Ovidiu Nicolescu.

Furnizorii de carburanți nu vor mai fi obligați să introducă pe piață numai benzină cu conținut minim de biocarburanți de 6% în volum începând cu 1 ianuarie 2014 și motorină cu conținut minim de biocarburanți de 7% în volum începând cu 1 ianuarie 2016, obligații care ar fi creat mari probleme pentru șoferi și furnizorii de combustibili, potrivit unui proiect de hotărâre de Guvern. În schimb, procentul minim obligatoriu de biocarburanți va fi stabilit la 4,5% din 2014 pentru benzină și 6,5% din 2016 pentru motorină și, în plus, se va introduce posibilitatea punerii în vânzare de benzină cu conținut de biocarburanți mai mare de 5%.

În plus, prin același proiect de HG, se amână cu cinci ani, de la 1 ianuarie 2014 la 1 ianuarie 2019, obligația pentru furnizori de a introduce pe piață și benzină cu conținut de oxigen de maximum 2,7% și cu conținut de etanol de maximum 5%.

De asemenea, Guvernul elimină țintele intermediare de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră prevăzute pentru anii 2014 și 2017, precum și cerințele de raportare aferente acestora, menținând numai ținta finală, respectiv reducerea cu 6% până în 2020 emisiilor de gaze cu efect de seră generate pe durata ciclului de viață pe unitatea de energie a carburantului, în raport cu emisiile de gaze cu efect de seră generate în 2010, având ca referință standardul pentru carburanți aferent acelei perioade.

Toate aceste obligații erau prevăzute de norme europene.

Parc auto îmbătrânit

În nota de fundamentare a proiectului de HG se arată că impunerea unui nivel minim de 6% al biocarburanților în benzină este de natură să provoace impedimente tehnice autovehiculelor aflate în circulație în România, produse în general înainte de anul 2000.

"Acest fapt reprezintă o situaţie obiectivă, ale carei efecte prejudiciabile asupra consumatorilor, furnizorilor de carburanţi şi producătorilor şi importatorilor de autovehicule trebuie diminuate în mod corespunzător. Potrivit informaţiilor disponibile, dimensiunea parcului auto care poate fi afectat este semnificativă, în România circulând în acest moment cel puţin 1 milion de astfel de autovehicule. Asociaţia Europeană a Producătorilor de Automobile consideră ca benzina E5 trebuie să fie disponibilă pe piaţă cel puţin până în 2016 (respectiv pana in 2019 conform Rezoluţiei legislative a Parlamentului European referitoare la propunerea de Directivă a Parlamentului European și a Consiliului de modificare a Directivei 98/70/CE privind calitatea benzinei și a motorinei și de modificare a Directivei 2009/28/CE privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile, adoptata in data de 11 septembrie 2013 de catre Parlamentul European), ca „sortiment de protecţie” ", se afirmă în documentul citat.

Probleme pentru furnizori

Guvernul mai arată că alternativa dezvoltării şi comercializării de către furnizorii de carburanţi, simultan, începând cu data de 1 ianuarie 2014, a 2 tipuri de benzină, cu conţinut diferit de biocarburanţi (unul conform cu E5 şi cel de al doilea conform cu E10), este nefezabilă din punct de vedere economic, deoarece resursele materiale şi logistice necesare susţinerii, în paralel, a celor două lanţuri de producţie, transport, depozitare şi de distribuţie separate în cadrul fiecărui furnizor de carburanţi (pe lângă circuitele distincte deja existente aferente produselor comercializate în prezent), depăşesc cu mult posibilităţile oricărui operator economic din acest domeniu, mai ales în actualul context, caracterizat prin criza sectorului de rafinare la nivel european, dificultăţile pieţei de distribuţie ca urmare a creşterii cotaţiilor de pe piaţa internaţională, puterea limitată de absorbţie a unor astfel de costuri de către piaţa naţională.

"Oricum o astfel de posibilitate ar intra în contradicţie cu dispoziţiile actuale ale legislaţiei actuale, care impun, de la 1 ianuarie 2014, comercializarea numai a benzinei conformă cu E10", precizează Executivul.

În nota de fundamentare se mai spune că, la nivel comunitar, există în prezent doar 3 state membre (Franţa, Germania şi Finlanda) care au impus utilizarea benzinei de tip E10, circumstanţele economice şi de natură tehnică existente în aceste state fiind mult mai prielnice decât cele din România.

"Trebuie subliniat faptul că, chiar şi în aceste state, este menţinută disponibilitatea pe piaţă şi a benzinei E5", spune Guvernul.

Noi ce punem în rezervor?!

Executivul arată că comercializarea de catre furnizori numai a benzinei cu conţinut de biocarburant de minim 6% va lăsa deţinătorii de autovehicule a căror funcţionare nu este compatibilă cu E10 fără o alternativă viabilă de alimentare cu carburanţi. Simpla informare a acestora cu privire la caracteristicile carburantului comercializat, inclusiv conţinutul de biocarburant, precum şi cu privire la posibilele consecinţe negative ale utilizării acestui produs, nu reprezintă o soluţie la lipsa unui carburant alternativ care să poată fi utilizat de autovehiculele incompatibile cu E10.

În consecință, această stare de fapt va genera plângeri şi pretenţii ale detinătorilor de astfel de vehicule (adresate fie autorităţii competente, fie furnizorilor de carburant, fie producătorilor şi importatorilor de autovehicule), pretenţii de natură a produce prejudicii semnificative atât de imagine, cât şi materiale operatorilor economici din aceste domenii.

Soluția amestecului de ETBE în locul etanolului este dificilă tehnic și, în plus, amestecul unui procent important de bio ETBE din import (în cazul benzinei) va genera un impact semnificativ asupra creşterii preţului la consumatorul final de carburant, mai spune Guvernul. O altă problemă semnalată este aceea că motorina având minim 7% biocarburant de asemenea nu ar respecta specificaţiile în vigoare, putând genera o serie disfuncţionalităţi ale sistemului depoluant al acestora.

Europenii încep să revină la rațiune

Guvernul susține și că oportunitatea menținerii obligaţiei de crestere a conţinutului de biocarburanţi la 6% pentru benzină şi 7% la motorină devine discutabilă în actualul context generat de propunerea de modificare a Directivei europene privind calitatea benzinei și motorinei și a celei privind promovarea energiei regenerabile, luând în calcul posibilitățile concrete oferite de piaţă pentru achiziţionarea biocarburanţilor alternativi avansaţi, precum şi de strategia Comisiei Europene, recent modificată substanţial ca urmare a constatării ştiinţifice a efectelor adverse datorate utilizării preponderente a biocarburantilor convenţionali pentru îndeplinirea obligaţiilor rezultate din implementarea sistemului de promovare a utilizării biocarburanţilor, consecinţă a creșterii indirecte a emisiilor de gaze cu efect de seră, cauzată de schimbarea utilizării terenurilor.

"Pentru a nu genera un impact negativ asupra producatorilor de biocarburanţi, asigurând în acelaşi timp şi o alternativă viabilă de alimentare cu carburanţi pentru deţinătorii de autovehicule a căror funcţionare nu este compatibilă cu E10, se propune soluţia aceptării, concomitent cu menţinerea pe piaţă a benzinei conforme E5, şi a introducerii pe piață a benzinei şi motorinei cu un conţinut de biocarburant de minim 4,5% în volum, ceea ce poate implica introducerea pe piaţă a benzinei conforme. În cazul în care conţinutul de biocarburanţi din benzină şi motorină depăşeşte valoarea de 5% în volum, informarea consumatorilor trebuie să se facă cu atentionarea acestora de a verifica compatibilitatea motorului autovehiculului deţinut cu amestecul de carburant și prin afișarea informațiilor prevăzute de standardele în vigoare", se afirmă în nota de fundamentare.

Pentru motorină, un procent de 6,5% biocombustibil ar permite, începând cu 2016, nedepășirea pragului-limită de 7% conținut de biocarburanți, care nu este compatibil cu standardele în vigoare și, deci, cu motoarele cu aprindere prin compresie, mai precizează Guvernul.

Cum se explică faptul că deși marjele de rafinare s-au micșorat agresiv în ultimul timp în Europa și se află la niveluri extrem de reduse în România, iar retail-ul suferă ca urmare a scăderii cererii cauzate de criză, rușii și fostele stete sovietice investesc în sectorul de refinare și marketing de pe Bătrânul Continent și din România? Ziarul Financiar pune astăzi o întrebare legitimă la care din păcate nu răspunde decât superficial.

În opinia unui analist citat de publicație, „interesul pentru piața locală mani­festat de firme precum SOCAR și Gaz­prom reflectă percepția acestora asupra potențialului viitor al pieței de carburanți din România“.

Din păcate însă, răspunsul nu este concludent și pentru piața vest-europeană, unde multe rafinării sau rețele de benzinării fie se închid, fie sunt preluate de companii din spațiul ex-sovietic. E puțin probabil ca rușii să fie mai eficienți decât giganții occidentali și e și mai improbabil ca aceștia să parieze pe o creștere spectaculoasă a consumului de combustibil, dat fiind numărul de mașini deținute deja de vest-europeni, dar și de bolizii cu un consum din ce în ce mai redus produși în Occident. Potrivit ZF, SOCAR și Gazprom ar paria în România pe o creștere spectaculoasă a consumului de carburanți. Gradul de penetrare al autoturis­me­lor în România va crește în perioada urmă­toare, ținând cont de faptul că se situează în prezent la aproximativ jumătate din me­dia europeană și acest lucru va conduce inerent și la creșterea consumului de car­burant“, crede Alexandra Negruț, assistant manager pe partea de servicii de consultan­ță pentru management în cadrul PwC Ro­mâ­nia, citat de ZF. Astfel, la nivelul anului 2010 erau 201 de mașini la mia de locuitori, în timp ce me­dia europeană era de 398 de mașini. Pe pia­ța auto însă semnele de revenire în­târ­zie să apară, la șase luni declinul vânzărilor de mașini noi apropiindu-se de 30%.

În plus, deși articolul publicat de ZF conține și motivațiile pentru care investițiile în noi capacități de rafinare la nivelul UE sunt improbabile, nu reușește să răspundă la întrebarea din titlu. „Industria de rafinare este una foarte intensivă în ceea ce privește capitalul. Prin urmare, costurile fixe sunt foarte mari iar o modalitate de a le reduce este aceea de a produse volume mari. Aceasta este tendința în industria de rafinare. În timp ce rafinăriile mari din România sunt de 2,5-4,5 milioane de tone pe an, unitățile construite recent sunt de zece ori mai mari, se află la malul mării pentru ușurința alimentării și sunt mai profitabile“, spune reprezentantul Accenture. Reprezentanții PwC dau și ei câțiva factori care explică, în opinia lor, de ce industria de rafinare locală și europeană este un domeniu în care sunt slabe șanse să atragă investiții pe viitor. Printre acești factori se numără scăderea continuă a consumului de carburanți, scăderea producției din Marea Nordului care forțează rafinăriile europene se importe petrol de la distanțe mai mari sau structura industriei de rafinare, unde peste 50% din rafinării sunt echipate pentru producția de benzină, deși tendința este de creștere accelerată a consumului de motorină, care a ajuns să reprezinte 75% din consumul de carburant la nivel european.

„Majoritatea capacităților de rafinare noi vor continua să apară în țări unde legislația de mediu este mai permisivă decât cea a Uniunii Europene și unde aprovizionarea cu țiței este mai facilă“, au mai precizat reprezentanții PwC, citați de ZF. 

Ultima frază conține indirect răspunsul la întrebarea pusă în titlu de ZF. Rușii, dar și azerii de la SOCAR și alte companii din spațiul ex-sovietic, se extind în Europa din două motive: primul este cel geopolitic. De-a lungul timpului, ei au reușit foarte greu să penetreze protecționista piața internă a UE, iar criza le-a deschis o oportunitate pe care nu vor să o rateze indiferent de costuri. Rafinăriile pe care le vor opera sau rețele de benzinării pe care le vor deține în UE nu vor fi mai profitabile decât cele existente, dimpotrivă chiar pe termen scurt, însă acesta este un cost pe care sunt dispuși să și-l asume pe termen lung. De ce sunt dispuși să-și asume aceste pierderi? Aici intervine cel de-al doilea motiv al extinderii pe piața europeană: avantajul competitiv, pe care îl vor exploata prin intermediul prețurilor de transfer, reprezentat de costurile relative mai mici de producție implicate de legislațiile de mediu mai permisive de care beneficiază. Cu alte cuvinte vor produce mai ieftin carburanți, la ei acasă, pe care apoi îi vor exporta în UE. Așa se explică și faptul că majoritatea investițiilor în rafinare și transport au loc în Asia și Rusia, și nu în Europa.

Capital afirmă că noi creșteri de prețuri sunt de așteptat în domeniul energiei, în contextul liberalizării pieței și al problemei certificatelor verzi, citându-l pe președintele Asociației Companiilor de Utilități în Energie (ACUE), Frank Hajdinjak. "De pe urma liberalizării sunt de așteptat și alte creșteri de prețuri, dar mai sunt și alte efecte pe care trebuie să le luăm în considerare, cum ar fi reducerea certificatelor verzi. Am discutat despre problema certificatelor verzi și pot spune că toți jucătorii din piață sunt conștienți că e nevoie de o schimbare. Sunt două aspecte care nu sunt ok la acest moment - în primul rând nu există nicio garanție că aceste certificate amânate vor fi cu adevărat răscumpărate până în 2018 și, în al doilea rând, de obicei, regula este că astfel de schimbări nu se aplică retroactiv. Aceste schimbări afectează toate investițiile care s-au făcut pe baza legislației anterioare. Avem nevoie de anumite garanții pentru aceste certificate verzi, care sunt amânate în acest moment", a spus Frank Hajdinjak.

Ziarul Financiar anunță că Vitol Group, una dintre cele mai mari case de comerț cu țiței din lume, cu venituri de 300 mld. dolari în 2012, va intra în afacerile cu energie pe piața românească, după ce a primit licența de furnizare a energiei electrice din partea autorității de reglementare (ANRE).

Activitățile de trading se vor desfășura prin Vitol Gas and Power BV, o divizie a grupului elvețian a cărei sucursală în București a fost înregistrată în luna martie a acestui an. Reprezentanții Vitol nu au oferit detalii asupra planurilor grupului pentru piața românească. „Nu pot comenta pe acest subiect. Este încă foarte devreme“, a declarat pentru ZF Fabian Gmuender, purtătorul de cuvânt al Vitol. Anterior, Vitol a participat pe piața locală în tranzacții cu cărbune și certificate de emisii de CO2, derulate pe Bursa Română de Mărfuri (BRM).

Mediafax prezintă agenda pe care ministrul britanic al Energiei, Edward Davey, o va avea la București, potrivit ambasadorului Martin Harris: viitorul Coridorului Sudic după decizia privind TAP și Nabucco, exploatarea gazelor de șist și energia nucleară.

"Acestea sunt întrebări foarte importante pentru viitorul politicii energetice: cum să explorezi și să exploatezi gazele de șist într-un mod sigur, cum să dezvoltăm energia nucleară, care este viitorul Coridorului Sudic după decizia privind TAP și Nabucco, cum stabilim un plafon pentru reducerea emisiilor de carbon pentru a avea un impact asupra încălzirii globale?", afirmă ambasadorul britanic la București într-un comentariu postat marți pe blogul său. El mai punctează că România și-ar putea asigura în anii următori o creștere anuală de 0,5% a PIB-ului său numai din tranzacționarea certificatelor verzi, fiind una dintr ețările care va beneficia cel mai mult de pe urma obiectivului UE de a-și reduce emisiile de CO2 cu 30% până în 2020.

Mai multe benzinării vor fi nevoite să-și închidă pompele din lipsă de lichidități, în absența cărora nu vor putea plăti transportul combustibilului necesar alimentării autoturismelor. Anunțul a fost făcut de președintele patronatului benzinăriilor de pe mica insulă lovită de criza sistemului bancar.

"S-ar putea să închidem temporar unele benzinării pentru că au rămas fără cash. Acest fapt ne îngrijorează profund", a declarat președintele asociației benzinarilor ciprioți, Stefanos Stefanou, citat de Cyprus Mail. "Benzinăriile plătesc combustibilii cu cash, la rândul lor, iar cash-ul a începu să dispară", a explicat acesta natura problemei, anunțând totodată că benzinării nu vor mai accepta începând de astăzi plata cu cardul. Ele vor solicita plata în bani gheață pentru a-și putea continua operațiunile comerciale, furnizorii refuzând să accepte plata combustibililor prin mijloace bancare. 

Și asociația micilor comercianți din domeniu (POVEK) a făcut un anunț similar: clienții vor trebui să plătească cu cash. "Din păcate, proprietarii benzinăriilor nu au altă soluție", susține POVEK.

În schimb, compania petrolieră Petrolina a dat publicității ieri un comunicat de presă prin care și-a anunțat clienții că benzinăriile Petrolina-Agip vor continua să accepte plata cu card-urile bancare. Asta și pentru că compania este propriul furnizor al benzinăriilor pe care le operează.

Celelalte companii petroliere active pe piața cipriotă sunt EKO Hellenic Petroleum, Lukoil și Exxon Mobil. 

Cu toate problemele apărute în urma închiderii băncilor cipriote și limitării extragerilor de la ATM la 100 de euro pe zi, Stefanou și POVEK susțin că există o cantitate suficientă de combustibili în Cipru. "Nu există niciun motiv ca clienții să se grăbească spre benzinării să-ți facă plinul", a explicat POVEK, solicitând totodată consumatorilor să dovedească înțelegere pentru "putea traversa această perioadă dificilă cu bine împreună".

Șoferii și benzinăriile vor avea de suferit, cel puțin pe termen scurt, în urma modificării normelor de aplicare ale Codului Fiscal. Motivul: pentru ca taxa pe valoare adăugată (TVA) să poată fi dedusă, nu mai este suficient simplul bon fiscal emis de o benzinărie, ci pe el trebui trecut, în format electronic, codul de înregistrare fiscală (CIF sau CUI, după caz) al firmei al cărei reprezentant a achiziționat combustibilul.

Cu alte cuvinte, toți comercianții (nu numai benzinăriile) vor trebui să-și modifice casele de marcat, pentru a putea emite bonuri cu CIF-ul sau CUI-ul clienților în valoare de maxim 100 de euro, care vor avea statut de factură simplificată.

Problema apare însă pe termen scurt, în perioada în care companiile în care companiile efectuează modificările la casele de marcat actuale sau își achiziționează altele noi (costuri care, apropo, evident vor fi transferate clienților). În acest timp, pentru ca o firmă să-și poată deduce TVA-ul la combustibili va trebui să solicite factură fiscală, bonul simplu fără CIF sau CUI în format electronic nefiind suficient. Iar scrierea și emiterea facturilor durează ceva timp, ceea ce va duce la formarea de cozi la casele benzinăriilor. cozi de pe urma cărora nu vor suferi doar clienții persoane juridice, ci și persoanele fizice care vor trebui să aștepte răbdătoare redactarea și emiterea facturii pentru persoanele fizice aflate înaintea lor la coadă.

Prevederea nu se aplică numai bonurilor de benzină

Însă prevederea nu se aplică numai bonurilor de benzină, ci tuturor bonurilor emise sub o valoarea de 100 de euro. Astfel, pentru ca achizițiile efectuate sub această valoare să fie deductibile, nu mai trebuie emisă factură, fiind suficient bonul cu CIF-ul sau CUI-ul companiei care a făcut achiziția pe el. Acesta capătă statutul de factură simplificată.

Noile norme prevăd că "pentru achizțiile de bunuri și servicii pe bază de bonuri fiscale emise în conformitate cu prevederile Ordonanței de urgenta a Guvernului nr. 28/1999 privind obligația agenților economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale, deducerea taxei poate fi justificată cu bonurile fiscale care îndeplinesc condițiile unei facturi simplificate dacă furnizorul/prestatorul a menționat pe bonul fiscal cu ajutorul aparatului de marcat electronic fiscal codul de înregistrare in scopuri de TVA al beneficiarului”

Când se pot emite facturi simplificate sau bonuri cu CIF electronic?

Pot fi emise facturi simplificate atunci când valoarea facturilor, inclusiv TVA, nu este mai mare de 100 euro. Cursul de schimb utilizat pentru determinarea în euro a valorii facturii este ultimul curs de schimb comunicat de Banca Națională a României sau ultimul curs de schimb publicat de Banca Centrală Europeană ori cursul de schimb utilizat de banca prin care se efectuează decontările, valabil la data la care intervine exigibilitatea taxei pentru operațiunea în cauză, iar, în cazul operațiunilor supuse sistemului TVA la încasare, la data la care ar fi intervenit exigibilitatea taxei pentru operațiunea în cauză dacă nu ar fi fost supusă sistemului TVA la încasare. În situația în care se utilizează cursul de schimb publicat de Banca Centrală Europeană, conversia între monede, altele decât moneda euro, se realizează prin intermediul cursului de schimb al monedei euro pentru fiecare dintre monede. În contractele încheiate între părți trebuie menționat dacă pentru decontări va fi utilizat cursul de schimb al unei bănci comerciale, în caz contrar aplicându-se cursul de schimb comunicat de Banca Națională a României sau cursul de schimb publicat de Banca Centrală Europeană.

Facturile emise în sistem simplificat trebuie să conţină cel puţin următoarele informații:

a) data emiterii;

b) identificarea persoanei impozabile care a livrat bunurile sau a prestat serviciile;

c) identificarea tipului de bunuri sau servicii furnizate;

d) suma taxei colectate sau informațiile necesare pentru calcularea acesteia;

Companiile auto americane s-au aliat cu cele petroliere intr-o campanie desfasurata impotriva utilizarii etanolului in combustibili, marti cele doua industrii publicand un raport care concluzioneaza ca procentul de etanol este responsabil pentru mai multe defectiuni suferite de masini in timpul traficului.

Producatorii de etanol, aflati oricum sub o presiune politica din ce in ce mai accentuata, au ripostat, ei sustinand, potrivit Wall Street Journal (Auto, Oil Companies Target Ethanol), ca raportul este partinitor si ca defectiunile sunt legate de componente autovehiculelor si nu de componenta combusibilului folosit.

Lobby pro-etanol

Pana in prezent, doar un numar limitat de benzinarii din SUA ofera spre comercializare E15, un tip de benzina care contine 15% etanol, cu 5% mai mult decat cantitatea standard impusa pana in prezent de legislatia federala, de 10%. Producatorii de etanol au desfasurat cu succes pana in prezent un lobby consistent, prin care au convins guvernul federal sa impuna comercializarea E15, insa in ultimul timp demersurile lor au fost intampinate cu un scepticism din ce in ce mai ridicat.

Pericol de congestionare a traficului

Un studiu realizat de un Consiliu de Cercetare coordonata, sustinut printre altii de Ford Motor Co., Honda Motor Co. si Toyota Motor Corp., a relevat faptul ca testele efectuate arata ca E15 cauzeaza erori in citirea de catre calculatorul automobilului a nivelului combustibilului din rezervor si primirea de alerte referitoare la functionalitatea motorului. Testele au fost efectuate pe cinci dintre cele mai populare modele de masini comercializate in SUA, printre are Ford Ranger si Nissan Altima.

In cel mai pesimist scenariu, aceste defectiuni pot conduce la blocarea functionalitatii autovehiculului si ar putea cauza congestionari pe drumurile si autostrazile extrem de circulate, lasand consumatorii in asteptarea service-ului pe marginea drumului, sustine Robert Greco, director al Institutului Petrolier American.

De asemenea, afirma Greco, in cel putin unul dintre teste, procentul ridicat de etanol a dus la inghetarea combustibilului in rezervor, benzina nemaiputand ajunge astfel la motor.

Batalia se muta in Congres si la Curtea Suprema

Growth Energy, un ONG pro-etanol, a declarat ca producatorii de combustibili si cei auto au propria lor agenda politica, ca si cum decizia de introducere a E15 ar fi fost una dictata de consumatori si nu de puterea executiva de la Washington. Agentia americana de Protectie a Mediului (EPA) a aprobat utilizarea E15 in cazul autovehiculelor si camioanelor de dimensiuni reduse produse dupa 2001. Producatorii auto au avertizat in repetate randuri in legatura cu utilizarea E15 la masinile mai vechi. Cu toate acestea, Ford si General Motors Co. sustin ca utilizarea E15 pe flotele produse de ei in 2013 n-ar rebui sa creeze nicio problema.

Inca de anul trecut, Institutul Petrolier American a cerut Congresului abrogarea actelor normative adoptate in 2005 si 2007, prin care proprietarii de rafinarii sunt obligati sa amestece in benzina miliarde de galoane de etanol in fiecare an, fara a tine cont de cererea exprimata de consumatori pe piata libera.

"In momentul in care Congresul a adoptat aceasta lege, nu a stiut ce probleme colaterale creeaza”, sustine Robert Greco. Numai pentru 2013, EPA impune utilizarea a numai putin de 14 miliarde de galoane de biocombustibili de catre rafinatori.

De altfel, in urma respingerii de catre o curte de apel a plangerii lor impotriva obligativitatii utilitatii E15, producatorii auto si companiile de rafinare ameninta guvernul cu prezentarea cazului in fata Curtii Supreme.

Consiliul Concurentei are toate sansele sa fie premiat de presedintele Traian Basescu drept cea mai performanta institutie a statului. Motivul: in timp ce tribunalele dau decizii care golesc buzunarele statului roman si le umplu pe cele ale cetatenilor, paznicul concurentei “loiale” din Romania le realimenteaza cu banii platiti de romani pe combustibili. Amenda-record de 880 de milioane de lei aplicata companiilor din domeniul petrolier este pe cat de spectaculoasa, pe atat de surprinzatoare. Pentru ca nimeni, cu exceptia membrilor Consiliului, nu-si amintea de benzina pentru a carei retragere de pe piata au conspirat benzinarii.

Din nefericire pentru guvernanti, sansele ca banii chiar sa intre in trezorerie sunt aproape nule. Fapt recunoscut de altfel si de presedintele Consiliului Concurentei, Bogdan Chiritoiu, care a afirmat ca "in mod normal" companiile ar trebui sa plateasca acum amenda, iar la sfarsitul ciclului judiciar, care dureaza in medie 3 ani, sa se stabileasca daca isi vor recupera banii. Numai ca exista posibilitatea suspendarii amenzii in instanta. 

"Chiar daca instanta suspenda amenda, companiile vor trebui sa plateasca o cautiune de pana la 20% din valoarea acesteia, conform legii. Nu stiu cum va proceda instanta", sustine oficialul.

Companiile si-au anuntat deja aceasta intentie. Cele mai lovite, companiile din grupul Petrom, vor contesta in instanta amenda Consiliului Concurentei dupa ce au fost sanctionate cu 503,8 milioane de lei, suma reprezentand peste 57% din amenzile aplicate celor sase companii petroliere, de 880,5 milioane de lei. 

Petrom a fost amendata cu 366,53 milioane de lei, iar OMV Petrom Marketing a fost sanctionata cu 137,28 milioane de lei, potrivit unui comunicat transmis de Petrom Bursei de Valori Bucuresti (BVB). Amenda pentru Petrom reprezinta 2,62% din cifra neta de afaceri inregistrata in 2010, de 13,953 miliarde de lei, iar in cazul OMV Petrom Marketing reprezinta 3% din cifra de afaceri din 2010, de 4,576 miliarde de lei.

La randul sau, "MOL Romania va depune o cerere pentru suspendarea executiei deciziei si o va contesta la Curtea de Apel Bucuresti in termen de 30 de zile de la comunicare, conform legislatiei locale", se arata intr-un comunicat al companiei. 
Si Rompetrol a anuntat ca a luat aceeasi decizie, cu atat mai mult cu cat, sustin oficialii Consiliului Concurentei, compania a fost sanctionata "pentru ca stia ce fac ceilalti si a actionat in consecinta", desi nu a participat la discutiile dintre companii.

Totul pentru vechea Dacie

Dar care a fost motivatia deciziei Consiliului Concurentei de a sanctiona companiile? Retragerea concertata a unui sortiment de benzina, EcoPremium ’95, de pe piata in a doua jumatate a lui 2008. Desi Petrom este considerat tapul ispasitor, compania a luat decizia de retragere a acestui sortiment de benzina abia in octombrie 2008.

Procesul incepuse insa din aprilie 2008. Companiile Lukoil Romania si MOL Romania retrasesera de pe piata cate un sortiment de benzina: COR 95 fara Plumb Premium EL, in cazul Lukoil (care a invocat calitatea inferioara a acesteia) si benzina cu plumb Eco Premium, in cazul MOL. Grupul Rompetrol a decis sistarea productiei sortimentului de benzina Premium E4 in luna noiembrie 2008, cu mentiunea ca vanzarea a continuat pana la epuizarea efectiva a stocurilor.

Singura diferenta dintre sortimentul de benzina scos de piata si benzina Premium ’95, care se comercializeaza si in prezent, era aceea ca prima continea un aditiv care substituia plumbul, intrucat la acea data se considera ca Daciile vechi nu pot functiona fara benzina cu plumb. Ulterior insa, Dacia a anuntat ca respectivele masini pot functiona si cu benzina fara plumb.

In consecinta, companiile au decis sa retraga de la vanzare acel sortiment, pentru care cererea scadea continuu, ca urmare a innoirii parcului auto, dat fiind ca pentru modelele noi de autovehicule este chiar contraindicata folosirea benzinei cu plumb. In plus, procesul de productie si transport al respectivului sortiment era diferentiat de cel al celorlalte tipuri de benzina vandute de petrolisti, fapt care ducea la costuri suplimentare mult prea mari, in conditii de scadere abrupta a cererii.

De la 1 ianuarie 2009, sortiment interzis

Potrivit unor surse din piata, decizia de a schimba modul de distributie a Eco Premium in favoarea unei abordari mai ecologice a fost in conformitate cu evolutiile si cadrul legislativ din Uniunea Europeana si din Romania. Conform prevederilor europene adoptate de Romania, care impuneau limitarea semnificativa a continutului de sulf al sortimentelor de benzina produse in rafinarii, Eco Premium nu ar mai fi putut fi comercializat incepand cu 1 ianuarie 2009.

In plus, in contextul transformarii radicale a parcului auto national, cererea pentru Eco Premium a scazut dramatic, concomitent cu cresterea cererii pentru benzina fara plumb. In noile conditii de piata, pentru a raspunde cererii, a fost necesara optimizarea lantului logistic; practic, procesul de mixare a benzinei fara plumb cu substitut de plumb nu se mai realiza la nivelul rafinariei, ci la cel al benzinariei.

Astfel, consumatorii traditionali de Eco Premium au avut acces in continuare la acest produsprin aditivarea benzinei fara plumb in cadrul benzinariilor. De altfel, potrivit producatorilor de autoturisme fara catalizator, benzina fara plumb 95 poate fi utilizata in siguranta pentru alimentarea acestora, sustin reprezentantii industriei auto.

Schimbarea modului de distributie a acestui sortiment nu a avut un impact negativ asupra pietei de carburanti. Dimpotriva, au fost generate o serie de beneficii, cum ar fi cele legate de utilizarea unui sortiment de carburant mai ecologic (cu un continut redus de sulf) comercializat la un pret mai scazut decat cel al Eco Premium, sustin reprezentanti industriei petroliere. Mai mult, optimizarea lantului logistic a condus la imbunatatirea considerabila a accesului la un produs pentru care exista o cerere in crestere.

Intelegere sa fie, dar sa n-o stim si noi!

Presedintele Consiliului Concurentei recunoaste ca deciziile au avut ratiunile lor economice, insa sustine ca trebuia ca ele sa fie unele individuale. Constient de motivatiile companiilor, scaderea cererii pentru acest sortiment si blocarea lantului logistic, Chiritoiu recunoaste ca “era dreptul lor sa o faca, dar individual. Pentru a nu pierde cota de piata au stabilit sa retraga impreuna sortimentul".

Argumentarea lui Chiritoiu este cel putin ciudata.

De altfel, institutiile de tipul Consiliului Concurentei sunt printre cele mai daunatoare creatii ale statului din ultimul secol. Practic, ele nu sunt altceva decat un vehicul prin care se face trafic de influenta sau santaj, un instrument in mainile diferitelor grupuri de interese politice si economice ce refuza in mod real concurenta pietei in favoarea arbitrajului (evident platit) al statului. Extrem de interesanta este insa preluarea graduala a unui termen specific unui alt domeniu, celui politic, si introducerea sa in domeniul economic. Termenul de baza pe care isi bazeaza activitatea aceste institutii este unul caracteristic concurentei politice: loialitatea.

Concurenta loiala este piatra filosofala a Consiliilor Concurentei din toata lumea. In realitate, distribuirea resurselor in functie de loialitatea manifestata in concurenta pentru exploatarea lor are o aplicabilitate pur politica. Ministrii, alesii locali, sefii de deconcentrate sunt rasplatiti cu bugete in functie de loialitatea manifestata fata de “ordonatorul principal de credite”.

Cum se pot apara companiile petroliere?

Invocand articolul 5 din Legea concurentei: