Energy Report

Comisia Europeană blochează planul Ungariei de a-și extinde centrala nucleară de la Paks cu bani, tehnologie și combustibil din partea Rusiei

Uniunea Europeană a blocat un acord nuclear în valoare de 12 miliarde de euro semnat între Ungaria și Rusia, o decizie care, cel mai probabil, va inflama și mai mult relațiile oricum tensionate dintre Kremlin și Bruxelles.

Decizia Comisiei Europene este, de asemenea, o lovitură pentru premierul Ungariei, Viktor Orban, care a încercat să mențină relații bune cu Rusia, în pofida conflictului din Ucraina, scrie Financial Times.

Anul trecut, Ungaria și Rusia au semnat un acord de cooperare care prevede construirea a două noi reactoare nucleare, cu puterea de 1.200 MW, care vor dubla capacităţile de producţie la unica centrală atomo-electrică a ţării, situată la Paks, la 100 de kilometri de Budapesta.

În baza acordului, Rusia va împrumuta Ungariei până la 10 miliarde de euro, adică 80% din costul lucrărilor. Acestea vor fi executate de către compania rusă de stat Rosatom, care se va ocupa și de proiectarea și mentenanța instalațiilor.

Subiect încărcat politic

Însă criticii lui Orban și-au exprimat îngrijorarea că acest acord nu va face decât să sporească dependența energetică a Ungariei de Rusia, care este oricum extrem de mare. De exemplu, importurile de la Gazprom au o pondere de peste 60% în totalul consumului de gaze naturale al Ungariei, țara depinzând, în plus, în proporție de 80% de importurile de țiței din Rusia.

De asemenea, mulți oficiali europeni se tem că Moscova se folosește de politica sa energetică pentru a diviza UE și pentru a submina consensul comunitar cu privire la sancțiunile economice impuse Rusiei din cauza presupusei implicări a Kremlinului în războiul civil din estul Ucrainei.

În ultimele câteva săptămâni, scrie Financial Times, în spatele ușilor închise au avut loc numeroase discuții în contradictoriu între oficiali ungari și europeni cu privire la o serie de detalii tehnice și financiare din contractele pe care Ungaria ar urma să le semneze cu rușii de la Rosatom. Cele mai spinose s-au dovedit cele referitoare la aprovizionarea cu combustibil nuclear a celor două noi reactoare de la centrala atomică de la Paks.

Astfel, în conformitate cu legislația europeană, toate contractele de aprovizionare cu combustibil nuclear semnate de statele membre UE trebuie aprobate de către Euratom, organizația europeană responsabilă cu energia nucleară, care impune exigențe financiare și tehnice furnizorilor de combustibil nuclear.

Ședință secretă a comisarilor UE

Potrivit publicației britanice, Euratom a refuzat să aprobe planul Ungariei de a achiziționa combustibil nuclear exclusiv din Rusia. Ungaria a făcut apel împotriva acestei decizii, însă, potrivit a trei surse la curent cu situația, Comisia Europeană susține veto-ul Euratom. Decizia Comisiei Europene de a respinge deal-ul dintre Budapesta și Moscova ar fi fost luată săptămâna trecută la Bruxelles, într-o ședință secretă la care ar fi participat toți cei 28 de comisari europeni, inclusiv cel ungar, Tibor Navracsics.

Rezultatul deciziei comune Euratom-CE este blocarea întregului proiect de extindere și modernizare a centralei nucleare de la Paks. Pentru reluarea proiectului, Ungaria ar trebui să negocieze un nou contract de aprovizionare cu combustibil nuclear sau să dea în judecată Comisia Europeană.

"Dacă rușii refuză să modifice termenii inițiali ai contractelor de aprovizionare cu combustibil nuclear, asta va îngropa definitiv proiectul. Euratom spune foarte limpede că aceste contracte, în forma lor actuală, încalcă legislația UE", spune Javor Benedek, europarlamentar ecologist ungar.

În plus, decizia Budapestei de a acorda grosul contractelor legate de proiectul celor două noi reactoare de la Paks rușilor de la Rosatom, fără nici un fel de licitație publică organizată la nivel european, a determinat Comisia Europeană să lanseze o investigație privind posibila încălcare de către Budapesta a legislației UE în domeniul achizițiilor publice și ajutoarelor de stat.

Cele două reactoare aflate în prezent în funcțiune la centrala nucleară ungară de la Paks asigură 40% din consumul de electricitate al Ungariei.

Ungurii au dublat perioada de secretizare a acordului cu rușii

Săptămâna trecută, Parlamentul de la Budapesta a aprobat cu 130 de voturi pentru şi 62 împotrivă o moţiune care prevede dublarea de la 15 la 30 de ani a perioadei de clasificare a anumitor date din contractele privind modernizarea centralei nucleare de la Paks.

Clasificarea, criticată aspru de opoziţie, vizează date tehnice şi comerciale din contractele semnate de partenerii ruşi şi ungari, acordurile de implementare şi datele care au stat la baza deciziilor din pregătirea acordului.

Partidul de guvernământ Fidesz a afirmat că modernizarea şi extinderea centralei de la Paks va asigura securitatea energetică, va determina o scădere a preţurilor la electricitate şi va spori competitivitatea Ungariei. Sporirea protecţiei anumitor informaţii legate de acest proiect serveşte interesele Ungariei şi este conformă cu legea privind libertatea de informare, a precizat partidul premierului ungar, Viktor Orban.

Coaliţia Democratică de opoziţie a afirma, în replică, că următorul Guvern va trebui să desecretizeze datele. Un lider al formaţiunii, Laszlo Varju, a declarat că este neclar dacă cei 30 de ani încep odată cu demararea proiectului sau după finalizarea contractului, ceea ce în realitate ar putea ajunge la "60 până la 100 de ani". Alți lideri ai opoziției au declarat că, prin această decizie Guvernul a arătat că ceva nu este în regulă cu proiectul de investiţii.

Pentru unii mumă, pentru alții ciumă?

Comisia Europeană pare a lucra cu două unități de măsură, în condițiile în care, anul trecut, a aprobat o schemă de ajutor de stat a Marii Britanii pentru proiectul centralei nucleare Hinkley Point C, deși Londra nu a scos niciodată la licitație respectivul proiect, atribuindu-l din capul locului francezilor de la EDF.

În ianuarie 2015, Austria a anunțat că va contesta la Curtea Europeană de Justiție decizia Comisiei Europene de a aproba schema de ajutor de stat a Marii Britanii.

Potrivit unor stenograme ale unor discuții interne din Comisia Europeană, președintele acesteia de la acea dată, Jose Manuel Barroso, considera decizia Comisiei de a aproba ajutorul de stat pentru Hinkley Point C drept o decizie fără precedent, asupra unui subiect foarte sensibil din punct de vedere politic.

"Comisia a luat o decizie politică deghizată sub forma uneia juridice. Barroso s-a gândit că e mai bine să îi dea satisfacție lui David Cameron decât să apere piața unică de energie a UE. Cazul este profund semnificativ pentru toate investițiile în energie din Europa", a declarat, pentru The Guardian, Mark Johnston, expert la European Policy Center, sugerând că decizia a fost o formă de cedare a Comisiei Europene față de șantajul britanic privind posibilitatea ieșirii țării din UE.

Schema de ajutor de stat a britanicilor prevede că francezii de la EDF vor primi subvenții totale de aproape 18 miliarde de dolari. Acestea ar consta în garantarea de prețuri de vânzare pentru electricitatea produsă de Hinkley, peste cele ale pieței, împovărându-i astfel pe consumatori, și în garanții de stat pentru creditele de investiții pe care EDF urmează să le contracteze, inclusiv de la finanțatori chinezi.

Care va fi soarta reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă?

Luna trecută, ministrul Energiei, Andrei Gerea, și ambasadorul Chinei la București, Xu Feihong, au convenit că trebuie acționat pentru asigurarea unui ritm mai intens al negocierilor între instituțiile din cele două țări implicate în proiectele chineze de investiții din sectorul energetic românesc, printre care se numără reactoarele 3 și 4 de la Cernavodă.

Compania China Nuclear Power Corporation a depus, la 23 septembrie 2014, o ofertă angajantă pentru realizarea reactoarelor 3 şi 4 de la centrala din Cernavodă, compania chineză fiind singurul participant la procesul de selecție și urmând să fie acţionar majoritar în compania de proiect care va derula investiţia de 6,5 miliarde de euro.

Asta în condițiile în care, în decembrie anul trecut, fostul ministru delegat pentru Energie, Răzvan Nicolescu, spunea că este inacceptabil ca statul român să garanteze companiei chineze China General Nuclear Power o rată de rentabilitate internă de 15% pentru investiția în reactoarele 3 și 4 de la Cernavodă. "Noul ministru trebuie să negocieze proiecte în condiții avantajoase pentru România. 15% IRR (Internal Rate of Return – rată internă de rentabilitate) garantat pentru chinezi la Cernavodă nu e condiție acceptabilă pentru statul român, ca să dau un exemplu. E bine să fim prudenți în aprecieri. Nu puneți o presiune inutilă și acordați încredere domnului Gerea!", spunea Nicolescu.

Garantarea de către stat a unui anumit nivel de rentabilitate pentru investițiile masive presupuse de construirea de centrale nucleare este, în sine, ceva uzual în acest tip de proiecte. Discutabil este însă, întotdeauna, cuantumul procentual al acestui indicator. De exemplu, anul trecut, statul britanic considera că rata internă de rentabilitate solicitată de francezii de la EDF pentru construirea centralei nucleare de la Hinkley, de 10%, este exagerată. Potrivit planului de administrare al Nuclearelectrica, publicat anul trecut cu ocazia listării la Bursă a companiei, proiectul reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă a fost gândit cu o rată internă de rentabilitate de 11,3%.

Garantarea ratei interne de rentabilitate se face prin garantarea vânzării de către investitor a curentului electric produs de centrala nucleară la prețuri care să asigure profitul respectiv, dar și prin diverse facilități fiscale și alte forme de ajutoare de stat.

România vorbește pe aceeași voce cu britanicii

Recent, Andrei Gerea a transmis, în calitatea sa de președinte al grupului statelor pronucleare din UE, o scrisoare vicepreședintelui Uniunii Europene, Maros Sefcovic, și comisarului UE Arias Canete, prin care susține neutralitatea tehnologică în mixul energetic, inclusiv prin dezvoltarea energiei nucleare, în cadrul procesului de realizare a Uniunii Energetice. În scrisoare, Gerea susține că energia produsă în centralele nucleare are un rol serios în asigurarea securității energetice, nu doar pentru statele care susțin această tehnologie, ci și pentru Uniunea Europeană ca întreg, și are un impact scăzut asupra mediului înconjurător, comparativ cu producția prin alte tehnologii.

În scrisoarea lui Gerea se afirmă că proiectele nucleare trebuie să găsească sprijin și finanțare europeană, pentru că ele nu pot lipsi dintre sursele principale de energie. "Noi ne dorim să exploatăm această resursă, concomitent cu continuarea eforturilor de creștere a gradului de siguranță, prin cercetare și inovare în domeniu", se spune în document.

Cu puțin timp înainte de a trimite scrisoarea, ministrul Gerea s-a întâlnit cu ambasadorul extraordinar și plenipotențiar al Marii Britanii în România, Paul Brummell, cei doi subliniind că "există o serie de similitudini între mixurile energetice folosite de România și Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord, cele două țări având în comun și poziția, în cadrul Uniunii Europene, privind dezvoltarea în continuare a energiei nucleare", potrivit unui comunicat al Ministerului Energiei.

Grupul statelor pronucleare din UE este compus din România, Franța, Republica Cehă, Lituania, Polonia, Slovacia și Marea Britanie. Și Ungaria a trimis, la rândul său, o scrisoare vicepreședintelui Maros Sefcovic, prin care se alătură grupului de state membre pro-nucleare și își exprimă adeziunea față de cele propuse în scrisoarea ministrului român.