Energy Report

Cianura și picătura de ploaie care a umplut paharul la Roșia Montana

Bătălia autohtonă dintre socialiștii corporatiști și ecologiști/ong-iști/socialiști progresiști pe tema Roșia Montana se află de-abia la început și va reprezenta poate cea mai importantă miză electorală la viitoarele alegeri. Primii sunt preocupați de prestigiul și veniturile statului, implicit ale unor companii private, dar și de ale lor personale (dată fiind dărnicia cu care Gold Corporation le susține demersurile), ultimii se arată preocupați de soarta zonei, a populației (pe care pe de altă parte o consideră ignorantă), dar și de finanțarea propriilor proiecte (dată fiind dărnicia unor ONG-uri internaționale, care nu se sfiesc să finanțeze o contra-campanie care irosește resurse financiare la fel de mari ca cele ale Gold Corporation).

Și unii și ceilalți se ascund în spatele unor sofisme. Primii invocă libera inițiativă, ca și cum resursele naturale ar fi proprietate privată și nu monopol de stat, cum îi stă bine oricărui stat modern ce îmbrățișează doctrina "socialismului de piață". Analizând discursul lor nu poți să nu îți amintești titlul unei cărți scrise de doi economiști de la Chicago, "Salvați capitalismul de capitaliști". Aripa civică a socialismului autohton invocă tradiția. De când sunt socialiștii progresiști, autorii mai multor industrializări forțate de-a lungul timpului, cărora le-au căzut victime milioane de oameni și mii de sit-uri tradiționale, interesați de tradiție?! Și unii și ceilalți invocă studii, părtinitoare evident, fiind finanțate de părțile direct interesate.

Ziarul Financiar prezintă mai multe opinii ale mediului universitar, atras, din motive pur profesionale evident, de poziția unei tabere sau a celeilalte. Potrivit ZF, companii precum Carpathian Gold, care are proiectul Rovina, cu 294,5 tone de aur, arată în testele făcute că sunt şi alte metode de extracţie, dincolo de utilizarea cianurii. Diferenţa este însă gradul de recuperare mai mare prin utilizarea cianurilor. Testele publicate pe site-ul companiei, datând din 2007, arată că dacă în cazul utilizării cianurii gradul de recuperare este de 75%, în cazul celeilalte metode gradul de recuperare este de 64%. Chiar şi aşa, canadienii au anunţat că la Rovina nu vor folosi cianuri, acest zăcământ fiind la 20 de kilometri de Roşia Montană. De ce la Rovina se poate însă extracţia aurului fără cianuri, iar la Roşia Montană acest lucru este imposibil? „Este o problemă legată de concentraţia de aur din zăcământ. La Rovina acest grad este mult mai mare faţă de cel de la Roşia Montană. Pentru toate zăcămintele care au însă o concentraţie mai mică de 2 grame pe tonă, utilizarea cianurii este deocamdată unica metodă“, explică Victor Arad, prorectorul Universităţii din Petroşani. Potrivit acestuia, prin cianurare se poate extrage circa 99% din aurul existent în zăcământ. „Prin cealaltă metodă zăcământul se introduce în nişte mori cu bile care asigură o granulaţie foarte fină. Apoi se adaugă nişte reactivi care separaă aurul şi argintul de restul materialelor“, mai spune Victor Arad. Potrivit acestuia, utilizarea cianurii ţine mai ales de considerente tehnice. „Tehnic, cianura este cea mai eficientă metodă. Eu am analizat proiectul. Dacă se respectă totul, nu există niciun risc. Sunt câteva principii de bază, un ABC al construcţiilor, şi dacă se respectă aceste principii totul este în regulă“, spune reprezentantul Universităţii din Petroşani.

Cum luările de poziție autohtone nu erau suficiente, Mediafax prezintă poziția guvernului ungar, care se aşteaptă ca autorităţile române să respecte atât regulile europene în domeniul minelor de aur, cât şi "bunurile de mediu şi culturale" aflate în pericol din cauza proiectului de la Roşia Montană (vestul României). "Exploatarea auriferă bazată pe tehnologia cu cianuri-leşiere implică riscuri enorme şi pune în pericol puritatea apei şi diversitatea biologică", subliniază ministerele, citând o deversare de cianură, în 2000, la altă mină românească de aur, "care aproape a distrus toată fauna sălbatică pe cursul ungar al Tisei", susține guvernul maghiar.

Ziarul Financiar anunță că Romgaz, cel mai mare producător local de gaze naturale, va căuta un partener căruia să-i cedeze jumătate din cota sa de participare la două perimetre petroliere de explorare din Polonia, compania de stat urmărind să-şi reducă riscurile şi expunerea, dar fără a se retrage complet. Romgaz deţine din anul 2008 o participaţie de 30% în perimetrele Cybinka şi Torzym din Polonia. Operatorul este firma irlandeză San Leon Energy, care deţine 45% din concesiune, iar restul de 25% este controlat de compania britanică Sceptre Oil & Gas. Cantitatea de hidrocarburi care s-ar putea recupera din cele două perimetre este de circa 19,8 milioane de barili de petrol şi 347 milioane de metri cubi de gaze naturale, potrivit estimărilor San Leon Energy.

Mediafax susține că oferta pentru listarea Nuclearelectrica la Bursa de Valori Bucureşti (BVB) va începe luni, 9 septembrie, şi se va încheia pe 20 septembrie, operaţiune prin care compania deţinută de stat poate atrage fonduri nete de 272,8 - 369,3 milioane lei.  "Fondurile nete care vor fi obţinute din oferta primară (sunt - n.r.) între 272,83 milioane lei (61,7 milioane euro - n.r.) şi 369,29 milioane lei (83,5 milioane euro - n.r.) (în funcţie de preţul ofertei, dacă toate acţiunile oferite sunt vândute", se arată în prospectul de ofertă aprobat, luni, de Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF). În cadrul ofertei, Nuclearelectrica vrea să vândă 25,3 milioane de acţiuni noi, reprezentând 10% din capitalul social, la preţuri cuprinse între 11,2 lei/titlu şi 15 lei/titlu. Acţiunile sunt scoase la vânzare la un preţ aproape la jumătate faţă de cât sunt înregistrate în activul net al Fondului Proprietatea, care deţine 9,73% din titlurile Nuclearelectrica.

Agerpres informează că senatorii au adoptat în şedinţa plenului de luni proiectul legislativ privind OUG nr. 54/2013 care vizează măsuri de reorganizare, prin divizare parţială, a regiei Autonome pentru Activităţi Nucleare Drobeta Turnu Severin (RAAN) şi înfiinţarea Regiei Autonome Tehnologii pentru Energia Nucleară (RATEN). În raportul întocmit de senatorii din Comisia economică se precizează că obiectivul proiectului este înfiinţarea regiei autonome de interes strategic RATEN prin divizarea parţială a RAAN (fără încetarea existenţei acesteia), prin separarea activităţilor de cercetare, dezvoltare, inginerie tehnologică şi suport tehnic pentru energetica nucleară şi transmiterea acesteia către RATEN. Potrivit sursei citate, RATEN are în componenţă două sucursale - Institutul de Cercetări Nucleare Piteşti ICN şi sucursala Centrul de Inginerie Tehnologică Obiective Nucleare Bucureşti Măgurele CITON.