România a rămas cel mai mare producător de gaze din UE şi în trimestrul al treilea
- Detalii
- Publicat în 18 November 2024
- Scris de Florin Rusu
România a rămas, probabil, cel mai mare producător de gaze din Uniunea Europeană şi în trimestrul al treilea, cei doi mari producători autohtoni, Romgaz şi OMV Petrom, anunţând un nivel total al extragerilor similar celui din aceeaşi perioadă a anului trecut şi situat în apropierea celui din trimestrul al doilea, în care, pentru prima dată în istoria blocului comunitar, a devenit liderul producţiei de gaze din UE.
Datele publicate de cele 2 companii autohtone par a contrazice calculele făcute de Oxford Institute for Energy Studies, care a anunţat revenirea Olandei pe primul loc în topul producătorilor degaze din UE, în cazul României britanicii estimând o scădere a producţiei interne de 9% în trimestrul al treilea faţă de trimestrul prcedent, de la 2,3 miliarde mc, la 2,1 miliarde mc.
Însă producţia de gaze a celor 2 mari jucători de pe piaţa internă, Romgaz şi OMV Petrom, a fost în trimestrul al treilea de 1,96 miliarde mc, în scădere cu doar 0,5% ( sau 0,01 miliarde mc) faţă de cea din acelaşi trimestru al anului trecut, de 1,97 miliarde mc, şi cu 1,5% (sau 0,03 miliarde mc) sub cea din trimestrul precedent, de 1,99 miliarde mc.
Romgaz şi-a majorat producţia în perioada iulie-septembrie cu 4,5% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, la 1,183 miliarde mc, chiar dacă în scădere faţă de cea din trimestrul precedent, de 1,19 miliarde mc.
OMV Petrom şi-a redus producţia de gaze din al treilea trimestru cu 7% (sau 0,06 miliarde mc) faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, la 0,78 miliarde mc, şi cu 0,02 miliarde faţă de cea din trimestrul al doilea.
Iar producţia celuilalt important jucător autohton, BSOG, care operează prima exploatare offshore nouă din Marea Neagră, a rămas constantă.
Reducerea cu 0,03 miliarde mc a producţiei celor 2 mari jucători autohtoni (responsabili în T2 cu extragerea a 1,99 miliarde mc de gaze din totalul producţiei autohtone de 2,3 miliarde mc), nu pare a fi suficientă pentru ca România să piardă primul loc în clasamentul producătorilor de gaz din UE, chiar dacă Olanda şi-ar păstra nivelul producţiei din trimestrul al doilea, de 2,23 miliarde mc, fapt puţin probabil, în condiţiile în care în acea perioadă a extras cu 17% sub nivelul din acelaşi trimestru al anului trecut şi cu 18% mai puţin decât a produs în primul trimestru al acestui an.
Pentru ca Olanda să revină pe prima poziţie în topul producătorilor UE de gaze ar fi trebuit ca în trimestrul al treilea nu numai să-şi diminueze ratele de scădere a extragerilor, ci să le şi majoreze cu aproape 2% faţă de cele din trimestrul precedent.
Iar potrivit unui studiu Oxford Institute for Energy Studies, redactat pe baza unor date preliminare pentru luna septembrie, producţia olandeză s-a redus cu 0,8% în trimestrul al treilea.
Cu toate acestea, experţii Oxford Energy susţin că Olanda a revenit pe prima poziţie în topul producătorilor UE de gaze în trimestrul al treilea, cu o producţie de 2,2 miliarde mc, mai mare decât cea din România, de 2,1 miliarde mc, susţine publicaţia.
Cum numai OMV Petrom şi Romgaz au produs 1,96 miliarde mc, rezultă că ceilalţi producători, inclusiv BSOG, şi-au înjumătăţit producţia, de la 0,31 miliade mc la 0,14 miliade mc, faţă de cea din trimestrul al doilea.
Cum BSOG a confirmat pentru Profit.ro că producţia sa a fost constantă, calculele britanicilor sunt, foarte probabil, unele greşite.
“Pe măsură ce declinul producţiei din Olanda continuă, România va fi în mod constant cel mai mare producător de gaze din UE, situaţie întărită de lansarea producţiei Neptun Deep înainte de sfârşitul deceniului actual”, recunoaşte şi Oxford Energy.
În 2020 şi 2021, producţia din Olanda era de peste 2 ori mai ridicată decât cea din România, pentru ca în 2022, aceasta să coboare la aproximativ 150 TWh, cu 70% peste cea de la acea vreme din România.
În 2023, producţia autohtonă a fost de 88,7 TWh, în timp ce cea olandeză de 96,5 TWh.
Închiderea mai multor zăcăminte de gaze din UE a făcut ca România să-şi majoreze cota din producţia totală a UE de gaze, de la 19,9% în 2020, la 19,5% în 2021, apoi la 21,5% în 2022, pentru ca anul trecut să ajungă la 26,8%, iar în trimestrul al doilea al acestui an la aproape 29%.
Dacă producţia restului statelor europene ar rămâne constantă, în 2028 România va fi responsabilă pentru 42,5% din gazul extras din UE.
Iar dacă rata de reducere a producţiei UE din perioada 2020-2023, de aproape o treime, se păstrează constantă şi pe perioada 2024-2027, atunci nu mai puţin de 61% din producţia de gaze a UE va proveni în 2028 din România.
Ceea ce face ca atât România, cât mai ales cele două companii, OMV Petrom şi Romgaz, care, la rândul lor vor deveni cei mai mari producători de gaz din UE, vor fi extrem de vulnerabile la reglementările UE, care nu va avea niciun interes să le protejeze, majoritatea statelor UE bazându-se pe importuri şi nu pe producţia internă.
Iar cum celelalte state îşi reduc producţia, autorităţile de la Bucureşti (dar şi cele 2 companii) nu vor avea aliaţi de pe partea de ofertă în încercarea lor de a atenua efectele legislaţiei impuse de Bruxelles asupra sectorului upstream.
Singurii aliaţi pe care oficialii români i-ar putea avea la Bruxelles ar veni de pe partea de cerere, potenţialii cumpărători ai gazelor în exces produse după intrarea în funcţiune a Neptun Deep (Ungaria, Slovacia, Austria, Bulgaria, în special statele din Europa Centrală şi de Est).