Energy Report

Resursele Inseamna Putere

Mon07132020

Last updateTue, 05 May 2020 10am

Romana English
Back Home Petrol si Gaze Stiri Petrol si Gaze Explorare si Productie Protestatarii anti-gaze de șist și birocrația licențelor și autorizațiilor - principalii dușmani ai industriei energetice

Protestatarii anti-gaze de șist și birocrația licențelor și autorizațiilor - principalii dușmani ai industriei energetice

gaze-de-sist

Soarta sectorului energetic din România și regiune, independența energetică față de Rusia și alte presante probleme ce țin de actualitatea geopolitică par a se decide în această săptămână la București. Cel puțin așa arată calendarul încărcat de conferințe internaționale, câte una pe zi.

Numai că niciuna dintre aceste conferințe nu va trata cu siguranță principala problemă a sectorului de petrol și gaze din România, care se află sub amenințarea nu a vreunui guvern străin, fie el și cel rus, ci a unor dușmani interni. Aceștia sunt fie ei mici grupuri ecologiste, fie reprezentanți ai administrației centrale și locale, care, din oportunism politic, au decis să împace și capra (presiunea exercitată de ecologiști) și varza (lobby-ul companiilor din domeniu și mai ales a administrației americane), și să îngreuneze (fără a interzice) activitatea de explorare (de orice tip, nu numai de gaze de șist), prin complicarea procedurilor birocratice și prin prelungirea la infinit a termenelor de alocare a licențelor.

Ponta promite independența energetică a României și Republicii Moldova

Prima conferință menită a planifica central dezvoltarea viitoare a sectorului energetic din România și din regiune a avut deja loc, fiind organizată de Administrația prezidențială (mai precis de Departamentul de Securitate Națională al acesteia), SRI și de Harvard Kennedy School pe tema “Securității în zona Mării Negre”. Iar în următoare trei zile urmează să fie organizate alte două conferințe pe teme la fel de generale și de maximă importanță geo-strategică. Vedeta primei conferințe a fost se pare premierul Victor Ponta, care a anunțat că “guvernul va lua toate deciziile necesare pentru ca România să fie independentă energetic”. Și nu numai România, ci și ruda ei mai săracă, Republica Moldova, care acum este aproape dependentă de importurile energetice din Rusia. “Scopul nostru este să asigurăm necesarul de energie pentru consumul intern al ambelor ţări", a spus Ponta.

În plus, Ponta s-a referit și la potențialele resurse a căror exploatare ar urma să fie susținută de guvernul pe care-l conduce. "Când vorbim de resursele neconvenţionale, toată Europa, noi, în primul rând ne referim direct la gazele de şist. De aceea, a fost o decizie dificilă pentru că, pe de-o parte, există temeri legitime şi rezonabile în ceea ce priveşte mediul, şi noi trebuie să ne asigurăm că am luat toate măsurile că explorările şi apoi exploatările se vor face cu respectarea celor mai înalte măsuri de protecţie a mediului, dar totodată, cred că unele interesele economice nu lasă României şi alte ţări din zonă să aibă o resursă alternativă de gaze. Vreau să spun că nu este uşor, nu este fără provocări, dar noi suntem pe direcţia cea bună şi Guvernul şi majoritatea parlamentară susţin ideea de avea resurse convenţionale şi neconvenţionale, pentru a fi capabili, în scurt timp, 3-4 ani, să acoperim consumul nostru intern, dar şi să asigurăm necesarul Republicii Moldova", a declarat Ponta.

Noile taxe au dublat, efectiv, redevențele

Toate bune și frumoase, numai că, din momentul instalării sale la putere, guvernul Ponta, în loc să susțină sau mai degrabă să-l lase în pace, a declarat un adevărat război sectorului energetic din România. Începând cu prima lună de guvernare, Ponta a introdus o serie de taxe noi, care, potrivit unor surse din piață, au echivalat cu o dublare efectivă a redevențelor. Redevențe care tocmai ce urmează a fi majorate, la rândul lor, la finalul acestui an.

Taxele introduse de guvernul Ponta în sectorul energetic

  1. Taxa pe monopolurile naturale - energie electrică şi gaze naturale -, în valoare de 0,1 lei/MWh pentru energia transportată către sistemele de distribuţie, de 0,75 lei/MWh în cazul cantităţii distribuite şi de 0,85 lei/MWh pentru cantitatea transportată numai prin sistemul de transport
  2. Taxa specială de 0,5% aplicată veniturilor obţinute din exploatarea resurselor naturale, altele decât gazele naturale
  3. Taxa de 60% asupra veniturilor suplimentare obţinute ca urmare a dereglementarii preţurilor din sectorul gazelor naturale de către operatorii economici care desfăşoară cumulativ activităţi de extracţie şi comercializare
  4. Impozitul pe construcţii speciale de 1,5% din valoarea construcţiei
  5. Acciza suplimentară pe litrul de benzină, motorină şi kerosen
  6. Modificarea modului de calcul al accizelor la curs avantajos guvernului
  7. Modificarea repetată a legislației de sprijinire a energiei regenerabile

180 de zile și 45 de aprobări pentru o explorare

Însă, în pofida multitudinii de taxe introduse și apoi modificate, amendate și reamendate, guvernul Ponta și reprezentanții săi din teritoriu nu s-au oprit aici. Pentru a deveni "independentă" energetic. România are nevoie de de descoperirea și apoi exploatare a unor noi câmpuri de petrol și gaze, dat fiind caracterul îmbătrânit al celor aflate deja în exploatare. Iar orice activitate de acest gen începe cu explorarea. Despre care se poate spune, de doi ani încoace, că, la presiunea protestatarilor ecologiști, este sublimă, dar lipsește cu desăvârșire. Și nu vina companiilor din domeniu, ci a guvernului central și al autorităților locale, care au ales o soluție birocratică de a satisface cererile protestatarilor, prin prelungirea procedurilor de acordare a licențelor.

Potrivit unor surse din domeniu, termenele de obținere a acestora s-au prelungit în medie cu 180 de zile, iar autorizările guvernamentale au devenit extrem de birocratice, fiind necesare numai puțin de 45 de aprobări pentru o singură lucrare. Permisiune de acces pe proprietăți a devenit, la rândul său, mult mai complexă. Drept urmare, costurile cu activitatea de explorare au crescut. Numai în ceea ce privește activitatea de achiziții de date seismice, de exemplu, costurile au crescut cu 15-20%, unele proiecte find abandonate sau neîncepute, ca urmare a acestei majorări. Iar costurile vor crește în continuare, susțin reprezentanții industriei.

De altfel, două companii din domeniu, Rompetrol Well Servicies și Prospecțiuni, au pus rezultatele negative înregistrate în primul trimestru al acestui an pe seama soluției birocratice aleasă de guvernul Ponta pentru a le acorda satisfacției protestatarilor. Potrivit Rompetrol Well Services, "scăderea profitului net pe primul trimestru al acestui an a fost cauzată de faptul că, în această perioadă, clienții din România au înregistrat întârzieri în obținerea autorizațiilor de construcție pentru noile sonde de petrol și gaze, și astfel serviciile prestate pentru aceștia au scăzut, această tendință putând să se mențină și în perioada următoare".

La rândul său, Prospecțiuni susține că, "deși cererea de lucrări de achiziție date geofizice 2D și 3D a crescut față de anul 2013, din păcate, în prima parte a anului 2014, aceasta creștere a cerințelor de servicii nu s-a realizat la nivelul așteptat din cauza întârzierii ratificării restului de Acorduri de Concesiune dintre ANRM și companiile câștigătoare din Runda a X a, ca urmare a protestelor împotriva gazelor de șist în diverse zone din țară, din cauza problemelor cauzate de accesul echipelor pe teren, cât și din cauza condițiilor meteorologice nefavorabile".

Prospecțiuni S.A. a atras atrage atenția că protestele împotriva gazelor de șist au efecte negative asupra întregii industrii de petrol și gaze, pe tot teritoriul țării, deși în România numai o companie deține licență de explorare a gazelor de șist. Restul companiilor explorează gaze convenționale.

În acest an, Prospecțiuni SA a întâmpinat mari probleme în obținerea permiselor de lucru de la autorități (primării, Romsilva, Apele Romane) și a avizelor de la proprietari și arendașii de terenuri, pentru lucrările de achiziție date geofizice, ca urmare a creșterii numărului de proteste împotriva gazelor de șist și a industriei petroliere, în general, Ia nivelul întregii țări, se precizează în raportul privind rezultatele financiare pe primul trimestru.

27 de instituții trebuie să semneze o autorizație de costrucție

În ceea ce privește autorizațiile de mediu, s-a observat o extindere a condițiilor și a monitorizării de către diferite ONG-uri.

Autorizațiile de construcție la activitățile de explorare, care nu necesită, de altfel, construcții permanente, au început să fie solicitate pe bandă rulantă de autoritățile locale, fie din motive fiscale, de alimentare a bugetelor locale, fie ca urmare a presiunilor "străzii". O astfel de autorizație necesită aprobarea a numai puțin de 27 de instituții separate! 

Mulți proprietari refuză să ofere acces pe proprietățile lor, chiar dacă strângerea de date seismice are loc în afara perioadei de strângere a recoltei și numai "cu piciorul", fără utilaje. Și asta în pofida faptului că aceștia sunt plătiți cu 20-30 de mii de lei pe kilometru pătrat, în cazul achiziției de date 3D.

Jurnaliști activiști și drepturi de proprietate prost definite

Reprezentanții industriei susțin că grupurile ecologiste profită de lipsa de informare și educație a populației din zonele rurale, pentru a le manipula. De asemenea, jurnaliștii din provincie au tendința de a se transforma din observatori în adevărați activiști.

Drept urmare, autoritățile locale (primarii și consiliile locale) au început să tragă de timp și să prelungească la infinit acordarea de licențe și alte autorizați, fiindu-le teamă de trend-ul negativ pe care s-a înscris opinia publică locală.

Iar unde nu fac acest lucru, sunt acuzate că s-au vândut "puterilor străine".

Din păcate, din cauza legislației, care nu recunoaște dreptul de proprietate privată asupra resurselor sau măcar dreptul comunității locale, și nu a celei centrale, de a încasa redevențele, taxele și impozitele rezultate în urma activităților de explorare, exploatare și producție de hidrocarburi, localnicii nu beneficiază în niciun fel de pe urma acestora (ci doar guvernul central), ceea ce distruge orice motivația a acestora de a privi favorabil aceste activități economice.

Evident că aceste probleme nu vor fi discutate la conferințele din această săptămână, fiind considerate "insignifiante" în raport cu temele majore ce urmează a fi dezbătute tocmai de cei care, deși declară că o susțin, bat zilnic un cui în cosciugul industriei energetice din România.

CONSUMUL GLOBAL DE ENERGIE

PRODUCTIA GLOBALA DE ENERGIE

Consumul de energie al SUA

Tag Cloud