Energy Report

Expert Forum: Subvenția reprezentată de prețul reglementat la gaze pentru consumatorii casnici îi favorizează pe cei mai bogați români

Subvenția reprezentată de prețul reglementat la gaze pentru consumatorii casnici îi favorizează pe cei mai bogați români, cele mai înstărite 20% dintre gospodăriile din România beneficiind de 38% din cuantumul total al acestei subvenții, iar cele mai sărace 20% - de doar 6% din cuantumul acestei subvenții, la nivelul anului 2014, potrivit unui raport privind liberalizarea pieței gazelor naturale întocmit de Expert Forum.

Raportul citat arată că, cu doi ani înainte, dezechilibrul era și mai pronunțat.

"Prețurile ținute în mod artificial la un nivel scăzut sunt o măsură inechitabilă de protecție socială, deoarece prețurile mici avantajează consumatorii mai înstăriți, care și consumă mai mult gaz pentru încălzire. De pildă, cele 30% cele mai sărace gospodării reprezintă doar o zecime din numărul gospodăriilor care se încălzesc cu gaz natural. Cei mai săraci nici nu au acces la gaz. Centrale termice au, de regulă, cei mai înstăriți, iar cei mai bogați 40% beneficiau în 2012 de 63% din subvenția sub forma prețurilor reglementate la un nivel mult sub valoarea reală de piață. Subvențiile acestea sunt, însă, limitate și plătite din buzunarul tuturor, sub forma dividendelor mai mici la buget date de companiile de stat sau sumelor mai mici încasate ca impozit pe profit", se afirmă în raport.

Potrivit raportului Expert Forum, care împarte gospodăriile din România pe 10 categorii de venituri, la nivelul anului 2013, 85% dintre cele mai sărace gospodării nu beneficiază deloc de alimentare cu gaze, în vreme ce 6% dintre acestea foloseau gazele doar pentru gătit, 3% dispuneau de sobe pe gaze, iar alte 6% - de centrale pe gaze.

În schimb, cele mai bogate gospodării, grupate în primele patru niveluri de venituri, dispuneau de centrale pe gaze în proporții care mergeau de la 30% la 38%.

Din raportul Expert Forum reiese că piața furnizorilor de gaze naturale din România prezintă un nivel de concurență mult mai bun decât majoritatea celor din alte state ale UE, un nivel superior fiind constatat doar în Olanda.

De la 1 ianuarie 2015, piața românească a gazelor naturale a fost 100% liberalizată pentru 170.000 de consumatori noncasnici. Între noiembrie 2014 și ianuarie 2015, 11,7% din acești consumatori și-au schimbat furnizorul de gaze, iar 30% și-au renegociat contractele. Potrivit Expert Forum, în alte state care și-au liberalizat piețele de gaze pentru clienții industriali, doar 3-4% dintre aceștia și-au schimbat furnizorii în prima etapă de după liberalizare.

Raportul susține că sistemul prețurilor reglementate la gaze naturale pentru consumatorii casnici trebuie schimbat cu unul de protecție socială reală pentru cei mai săraci și mai vulnerabili consumatori.

Astfel, potrivit sursei citate, trebuie identificată și bine definită categoria consumatorilor vulnerabili, iar statul trebuie fie să le acorde exclusiv acestora ajutoare la plata facturilor la gaze, fie să stabilească un sistem în care o anumită cantitate consumată este facturată la un preț subvenționat, restul consumului urmând să fie facturat la prețul pieței. Potrivit autorilor raportului, această a doua variantă avantajează gospodăriile cu venituri mai mici, care consumă și semnificativ mai puține gaze, penalizându-le în schimb pe cele mai înstărite și cu consum mai mare.

Raportul concluzionează că liberalizarea mai timpurie a prețurilor la gaze naturale pentru consumatorii casnici ar fi permis statului ca, din banii proveniți din profiturile suplimentare care ar fi fost înregistrate de consumatorii de gaze, să finanțeze o schemă de ajutor social pentru consumatorii vulnerabili.

Astfel, potrivit calculelor Expert Forum, dacă prețurile la gaze s-ar fi liberalizat pentru consumatorii casnici din 2009, statul ar fi încasat doar din dividendele aferente profitului suplimentar consemnat de producătorii Romgaz și OMV Petrom suma de 740 milioane dolari, iar creșterea totală a costurilor cu facturile la gaze ale consumatorilor casnici s-ar fi ridicat la doar 494 milioane dolari.

"Cu cei 740 de milioane dolari, statul ar fi putut plăti integral diferența de factură pentru toată lumea și ar fi rămas cu diferența. Desigur, diferența ar fi oferit spațiu fiscal și pentru deduceri fiscale producătorilor de gaze naturale pentru investiții, de pildă", se spune în raportul Expert Forum.