Energy Report

Der Spiegel: Încălzirea globală stagnează, ca și isteria din jurul conceptului. Modelele climatologilor alarmiști s-ar putea dovedi fundamental greșite

Experții în climatologie susțin de ani de zile că temperaturile la nivel global vor crește direct proporțional cu majorarea cantităților de gaze cu efect de seră emise în atmosferă în urma activităților umane, în special a celor industriale și energetice. Problema este însă că, de fapt, acest lucru nu s-a întâmplat în ultimii 15 ani. Într-un interviu acordat publicației germane Der Spiegel, expertul meteorolog Hans Von Storch discută despre cum acest lucru i-ar putea obliga pe oamenii de știință să-și modifice modelele de lucru, care riscă să se dovedească a fi fost fundamental greșite.

Hans Von Storch este profesor la Institutul Meteorologic al Universității din Hamburg, directorul al Institutului pentru Cercetări ale Fenomenelor de Coastă de la Centrul Helmholtz din Geestacht, Germania, precum și membru al consiliilor consultative ale publicațiilor de specialitate Journal of Climate și Annals of Geophysics.

Fără să fie ceea ce unii numesc un „negaționist” al încălzirii globale, profesorul Van Storch s-a făcut cunoscut de-a lungul timpului prin luări de poziție critice la adresa susținătorilor fanatici și necritici ai teoriei, în special a celor din mediul științific. Ultima sa carte poartă titlul "Capcana încălzirii globale. Periculoasa proximitate dintre politică și știința climatologică".

Der Spiegel: Domnule Storch, în Germania au avut loc recent inundații masive. Este încălzirea globală de vină?

Hans Von Storch: Nu sunt la curent cu nici un fel de studii care să demonstreze că au loc mai frecvent inundații în ziua de astăzi decât în trecut. De asemenea, am fost recent la o conferință pe teme hidrologice la Koblenz și nici unul dintre cercetătorii de acolo nu a pomenit despre o astfel de descoperire.

Der Spiegel: Pe de altă parte, simulările climatice efectuate pe coordonatele geografice germane au arătat că, dimpotrivă, pe măsură ce temperaturile cresc, vor cădea mai puține, nu mai multe precipitații vara.

Hans Von Storch: Da, ne așteptăm, de fapt, la o cantitate mai mică de precipitații în lunile de vară. În schimb, am putea asista la mai multe fenomene meteorologice extreme, cum ar fi ploi cu căderi masive de apă, care să dureze însă foarte puțin. Însă dat fiind că, până acum, încălzirea globală a fost un fenomen moderat, nu putem pune încă aceste fenomene pe seama schimbărilor climatice.

Der Spiegel: Sunteți de acord că oamenii au încetat să mai pună din reflex orice fenomen meteo extrem pe seama încălzirii globale, așa cum se întâmpla până nu demult?

Hans Von Storch: Da, impresia mea este că isteria cu privire la climă s-a mai calmat. Bineînțeles, mai sunt încă unii care dau vina aproape ritualic pe schimbările climatice pentru orice dezastru natural. Însă oamenii au început să discute mult mai mult despre cauzele conjuncturale ale inundațiilor, cum ar fi nivelarea solurilor sau dispariția zonelor inundabile în mod natural, ceea ce este un lucru bun.

Război ecologist împotriva Chinei?

Der Spiegel: Credeți că emisiile de gaze cu efect de seră vor fi o temă importantă a viitoarelor alegeri parlamentare din Germania? Cântărețul Marius Muller-Westernhagen a inițiat o campanie a vedetelor care solicită introducerea protecției față de schimbările climatice în Constituția germană, ca obiectiv politic național

Hans Von Storch: Este o idee bizară. Trebuie să ne întrebăm: ce stare a planetei vrem să protejăm și în ce fel? Și ce se poate întâmpla ca rezultat al măsurilor pe care le-am lua? Vom declara război Chinei pentru că emite prea mult dioxid de carbon în atmosferă și, astfel, ne încalcă Constituția?

Der Spiegel: Totuși, cercetătorii climatologi au fost primii care au răspândit aceste idei, cu avertismentele lor apocaliptice.

Hans Von Storch: Din nefericire, unii savanți se comportă ca niște predicatori, catehizează publicul. Ceea ce ignoră acest tip de abordare este că lumea noastră se confruntă cu o multitudine de amenințări, care trebuie evaluate și cântărite unele în raport cu celelalte. De exemplu, dacă sunt la volan și mă îndrept în viteză către un obstacol, nu pot pur și simplu să trag de volan ca să-l evit, înainte să mă asigur că, în acest fel, nu intru în plin într-un grup de oameni. Climatologii nu pot și nici nu trebuie să pună monopol pe acest proces de evaluare a diferitelor probleme ale planetei, acesta trebuie lăsat pe seama societății în ansamblul ei și a politicienilor aleși democratic de electorat.

Der Spiegel: Hans Joachim Schellnhuber, directorul institutului Potsdam pentru Cercetarea Climei, este în prezent consilierul cancelarului Angela Merkel pe probleme de climă. De ce are nevoie cancelarul de un astfel de consilier?

Hans Von Storch: În primul rând trebuie să spun că nu am fost niciodată cancelar. Însă consider că ar fi lipsit de prudență din partea lui Merkel să asculte vocea unui singur om de știință. Domeniul certcetării climatologice este compus din mult mai multe voci, extrem de diferite. Părerea mea personală este că Angela Merkel nu prea a studiat subiectul îndeaproape, altfel ar fi știut că există și alte perspective decât cele promovate de cei care se ocupă de politica ei de mediu.

Emisiile de CO2 au crescut, temperatura globală a stagnat

Der Spiegel: Doar de la începutul noului mileniu, umanitatea a emis 400 de miliarde de tone metrice de dioxid de carbon în atmosferă. Totuși, la nivel global, temperaturile aproape că au stagnat în ultimii aproape 15 ani. Cum vă explicați asta?

Hans Von Storch: Până acum, nimeni nu a reușit să furnizeze o explicație exhaustivă cu privire la aparenta „stagnare” a încălzirii globale. Avem de a face cu un adevărat puzzle. În ultimul timp, emisiile de dioxid de carbon au avansat într-un ritm chiar mai rapid decât ne temeam. În consecință, potrivit celor mai multe modele climatice, ar fi trebuit să vedem majorări de temperaturi de circa 0,25 grade Celsius în ultimii 10 ani. Ceea ce nu s-a întâmplat. De fapt, încălzirea din ultimii 15 ani a fost de doar 0,06 grade Celsius, o valoare extrem de apropiată de zero. Aceasta este o problemă științifică serioasă, cu care cei de la Intergovernmental Panel on Climate Change (IPCC , instituția de cercetare a ONU care se ocupă de schimbările climatice, principala susținătoare a teoriei încălzirii globale induse de activitatea umană – n.r.) vor trebui să se confrunte atunci când își vor prezenta ultimul raport de evaluare, anul viitor.

Der Spiegel: Modelele computerizate de care oamenii de știință se folosesc pentru a prognoza evoluția climei au mai arătat vreodată astfel de stagnări îndelungate de temperatură, precum cele pe care le observăm astăzi?

Hans Von Storch: Da, dar extrem de rar. La institutul meu, am analizat cât de des au mai apărut în simulări astfel de perioade lungi de stagnare a temperaturii. Răspunsul a fost: în mai puțin de 2% din simulările efectuate. Cu alte cuvinte, peste 98% dintre prognoze arată că o majorare a emisiilor de CO2 similară celei la care am asistat în ultimii ani ar trebui să conducă la majorări de temperatură.

Der Spiegel: Cât mai credeți că va mai dura până ce ultimele evoluții climatice vor fi integrate în modelele de predicție?

Hans Von Storch: Dacă lucrurile vor continua în acest fel, în cel mult cinci ani vom fi nevoiți să tragem concluzia că este ceva fundamental greșit în modelele noastre de prognozare a evoluțiilor climei. O pauză de 20 de ani în procesul de încălzire globală nu apare în nici un scenariu modelat. Chiar și astăzi, este extrem de greu de reconciliat actuala evoluție a temperaturilor cu așteptările oamenilor de știință, determinate de prognoze.

Errare humanum est perseverare diabolicum

Der Spiegel: Ce ar putea fi greșit în aceste modele?

Hans Von Storch: Sunt două explicații imaginabile și nici una dintre ele nu e prea plăcută pentru noi. Prima ar fi aceea că procesul de încălzire globală este mult mai puțin intens decât ne așteptam pentru că emisiile de gaze cu efect de seră, în special CO2, influențează clima mult mai puțin decât credeam. Prin asta nu vreau să spun că activitățile umane nu ar avea nici un rol în generarea efectului de seră, ci pur și simplu că influența noastră asupra mediului nu e chiar atât de mare cum ne imaginam. Cealaltă posibilitate ar fi aceea că, în simulările noastre, am subestimat rolul pe care diferitele cauze naturale, non-umane, îl au în influențarea evoluțiilor climei.

Der Spiegel: Sună destul de jenant pentru profesia dumneavoastră, să fiți nevoiți să vă ajustați modelele pentru ca ele să se armonizeze cu realitatea.

Hans Von Storch: De ce? Exact așa funcționează știința. Nu există adevăruri ultime în cercetare, nici măcar în cea legată de climă. Noi nu oferim niciodată adevărul, ci doar cea mai bună aproximare a realității de care suntem capabili. Dar în percepția publică asupra activității științifice se uită adesea acest lucru fundamental.

Der Spiegel: Dar chiar cercetătorii climatologi au fost cei care au indus ideea de certitudine în legătură cu încălzirea globală. De exemplu, cei de la IPCC au anunțat public că este 95% sigur că oamenii contribuie la schimbarea climei.

Hans Von Storch: Da, și sunt argumente solide în sprijinul acestei afirmații. De exemplu, creșterea considerabilă a temperaturilor globale din perioada 1970 – 1990 nu poate fi explicată exclusiv cu ajutorul cauzelor naturale. Echipa mea de la Institutul Max Planck din Hamburg a reușit să demonstreze în 1995 influența activităților umane asupra evenimentelor climatice. Bineînțeles, pertinența respectivei demonstrații se bazează pe presupoziția că am estimat corect fluctuațiile naturale de climă. Acum, însă, devreme ce lucrurile au evoluat altfel decât am prognozat noi, s-ar putea să fim nevoiți să ne ajustăm modelele.

Pretenția de infailibilitate, păcatul trufiei la savanți

Der Spiegel: În ce zone, sub ce aspecte ar fi nevoie de îmbunătățirea modelelor?

Hans Von Storch: Printre altele, au apărut dovezi potrivit cărora oceanele au absorbit mult mai multă căldură decât se calculase inițial. Temperaturile la adâncimi de peste 700 de metri se pare că au crescut mai mult ca niciodată. Problema este că simulările noastre au eșuat în a prognoza asta.

Der Spiegel: Nu prea e ceva care să inspire încredere.

Hans Von Storch: Fără îndoială că cea mai mare greșeală a cercetătorilor din domeniul climatologiei a fost aceea de a da impresia că ceea ce declară ei reprezintă adevărul absolut și definitiv. Ceea ce a dus la aberații totale, precum recentele broșuri publicate în Germania cu privire la protecția mediului și a climei, în care se urlă alarmist că Pâmântul se încălzește. Astfel de pamflete nu îi vor convinge niciodată pe sceptici. Nu e ceva rău să faci greșeli și să le corectezi ulterior. Însă e rău să te comporți ca și cum ai fi infailibil. În acest fel, ne-am bătut joc de cel mai prețios atu de care dispuneam ca oameni de știință: încrederea publicului. Același lucru s-a întâmplat în trecut în privința subiectului despăduririlor, despre care n-am mai auzit mare lucru de mult timp.

Der Spiegel: Vreți să spuneți că teoria încălzirii globale este compromisă în integralitatea ei?

Hans Von Storch: Nu cred. Avem încă dovezi puternice cu privire la influența activităților umane asupra efectului de seră. Sunt foarte puține îndoieli în această privință. Însă dacă încălzirea globală va continua să stagneze, bineînțeles că îndoiala va crește.

Presupoziții subiective, background filosofic și cultural

Der Spiegel: Savanții își mențin previziunile potrivit cărora nivelul oceanelor va crește?

Hans Von Storch: În principiu, da. Cu toate acestea, din păcate, simulările noastre nu sunt încă capabile să arate dacă și cât de repede se vor topi straturile de gheață din Groenlanda și Antarctica, acesta fiind un factor extrem de semnificativ în orice estimare cu privire la cât de mult va crește în realitate nivelul oceanelor. Din acest motiv, predicțiile IPCC au fost conservatoare. Dat fiind incertitudinile, consider că au adoptat atitudinea corectă.

Der Spiegel: Cât de bune sunt prognozele pe termen lung despre temperaturi și precipitații?

Hans Von Storch: Dificil de răspuns. De exemplu, potrivit modelelor actuale, regiunea Mediteranei va deveni din ce în ce mai uscată pe parcursul întregului an, vor fi diferențe din ce în ce mai mici între anotimpuri din acest punct de vedere. Cu toate acestea, în acest moment, observăm că, de fapt, toamnele sunt mai ploioase decât erau înainte. Va trebui să vedem cum evoluează lucrurile în anii următori. În plus, creșterile de temperaturi depind foarte mult de tot ceea ce ține de nori. Aceștia pot atât amplifica, cât și atenua efectul de seră. Din păcate, s-au consemnat foarte puține progrese în simularea evoluției și efectelor norilor, de când lucrez eu în acest domeniu, adică în ultimii peste 30 de ani.

Der Spiegel: În ciuda tuturor acestor aspecte problematice, credeți în continuare că încălzirea globală va continua?

Hans Von Storch: Da, cu certitudie vom vedea o creștere cu 2 grade Celsius a temperaturii, sau mai mult, până la sfârșitul acestui secol. Dar atenție, când spun asta mă bazez pe intuiție și instinct, devreme ce habar n-am cum vor evolua emisiile de gaze cu efect de seră. Se poate foarte bine ca altor cercetători instinctul să le spună altceva. Fără îndoială că modelele noastre includ un mare număr de presupoziții subiective. Științele naturale sunt și un proces social, unul mult mai influențat de aspecte spirituale decât își imaginează non-savanții. Vă puteți aștepta la mult mai multe surprize.

Atitudine rațională: opriți panica și fiți pragmatici

Der Spiegel: Păi bun, și atunci ce ar trebui să facă politicienii cu niște prognoze atât de vagi?

Hans Von Storch: Nu e atât de important dacă temperatura globală va crește cu un grad, două sau trei. Dincolo de simulările noastre climatologice, există un consens social general în privința faptului că ar trebui să fim mai economi cu combustibilii fosili. În plus, cele mai serioase efecte ale modificărilor climatice nu ne vor afecta în următorii cel puțin 30 de ani. Avem suficient timp la dispoziție pentru a ne pregăti.

Der Spiegel: Într-un interviu pe care ni l-ați acordat tot nouă, celor de la Der Spiegel, în urmă cu 10 ani, ați declarat, citez: „Trebuie să calmăm frica oamenilor de încălzirea globală. E o problemă surmontabilă”. La momentul respectiv, ați fost aspru criticat pentru aceste comentarii. Vă mențineți atitudinea.

Hans Von Storch: Da. Am fost acuzat că aș fi de părere că nu este necesar să reducem emisiile de gaze cu efect de seră. Nu este adevărat. N-am vrut să spun decât că deja e oricum prea târziu pentru a preveni în totalitate încălzirea viitoare a planetei și, în consecință, cel mai înțelept ar fi să ne pregătim pentru a face față inevitabilului, de exemplu prin a construi baraje marine mai înalte. Și am impresia că nu mai sunt o voce chiar atât de izolată în această privință, precum eram în urmă cu 10 ani. Dezbaterea cu privire la climă nu mai e una de tip „totul sau nimic”, poate cu excepția unor confrați ale căror atacuri verbale împotriva tuturor celor care manifestă îndoială cu privire la încălzirea globală nu fac decât să întărească poziția taberei radical negaționiste.

Der Spiegel: Există descoperiri științifice legate de încălzirea globală care vă îngrijorează?

Hans Von Storch: Potențiala acidizare a oceanelor din cauza dioxidului de carbon, care pătrunde în ape provenind din atmosferă. Este un fenomen care mi se pare sinistru, în parte, probabil, pentru că îl înțeleg încă prea puțin. Însă dacă animalele marine nu vor mai fi capabile să își formeze cochilii și schelete externe de protecție, asta va afecta grav ciclurile nutritive și întregul lanț trofic din oceane. E ceva ce, fără îndoială, mă neliniștește.

Der Spiegel: Domnule Storch, vă mulțumim pentru acest interviu!