Energy Report

Redevențele petroliere ar putea fi stabilite în cote diferite de la companie la companie: precedent UE

Curtea Europeană de Justiție (CEJ) a dat câștig de cauză Ungariei, respingând o decizie din 2010 a Comisiei Europene, potrivit căreia compania ungară de petrol și gaze MOL ar fi beneficiat de ajutoare de stat ilegale prin faptul că i s-a permis să plătească redevențe petroliere mai reduse decât cele impuse celorlalte companii de profil cu activități de explorare și exploatare de hidrocarburi în Ungaria. Hotărârea Curții creează un precedent extrem de important în Uniunea Europeană, întrucât înseamnă că, într-un stat membru, redevențele pentru aceleași tipuri de resurse ar putea fi stabilite în cote diferite de la companie la companie, prin acordurile petroliere și de concesiune semnate de fiecare firmă în parte cu statul respectiv.

Potrivit Curții, din probele prezentate de Comisia Europeană nu a reieșit că MOL ar fi beneficiat de tratament preferențial din partea statului ungar în ceea ce privește redevențele petroliere.

Până în 2008, în Ungaria, redevențele pentru exploatarea de petrol și gaze au fost fixate la 12%.

Cum s-a ajuns aici

În septembrie 2005, MOL a solicitat guvernului de la Budapesta prelungirea licențelor pentru un număr de 12 câmpuri de hidrocarburi deținute de companie, unde lucrările de exploatare nu începuseră încă. În decembrie, MOL a semnat cu autoritățile prelungirea cu cinci ani a licențelor pentru cele 12 câmpuri, stabilindu-se ca redevențele plătite de companie să fie în intervalul 12,24-12,6%.

În plus, acordul dintre MOL și guvern prevedea că respectivele cote de redevențe urmau să fie aplicate și pentru toate celelalte câmpuri de hidrocarburi deținute de companie, unde avuseseră deja loc lucrări de exploatare, respectiv 44 câmpuri petroliere și 93 de câmpuri gazeifere, pe o perioadă de 15 ani.

La acel moment, redevențele convenite de MOL cu guvernul ungar erau, în concluzie, mai mari decât cele stabilite prin lege pentru restul companiilor.

Somați să plătească diferența

Din ianuarie 2008, legislația resurselor minerale a fost modificată, iar redevențele au fost majorate la 30%. Însă doar pentru restul companiilor petroliere, nu și pentru MOL, pentru că, potrivit acordului semnat cu guvernul în 2005, cotele de redevență de 12,24-12,6% rămâneau în vigoare timp de 15 ani, până în 2020.

În 2010, Comisia Europeană a decis că acordul dintre MOL și statul ungar cu privire la menținerea până în 2020 a unor cote de redevență mai reduse decât pentru restul companiilor petroliere din Ungaria constituie ajutor de stat ilegal, care încalcă regulile pieței unice europene.

În consecință, Comisia a somat MOL să plătească la bugetul de stat al Ungariei circa 100 de milioane de euro, reprezentând diferența, pe anii 2008 și 2009, dintre redevențele de 30% valabile pentru restul companiilor și cele reduse plătite de MOL în baza acordului semnat în 2005 cu guvernul de la Budapesta.

Redevențe negociate în fiecare caz în parte?

Cazul a ajuns la Curtea Europeană de Justiție, care a decis că acordul semnat în 2005 s-a bazat pe criterii și justificări obiective și nu a oferit celor de la MOL privilegii discriminatorii în raport cu celelalte companii petroliere cu operațiuni de exploatare hidrocarburi din Ungaria.

Foarte interesantă este o anumită parte a motivării deciziei CEJ, în care se afirmă că acordul dintre MOL și guvernul ungar nu poate fi considerat discriminatoriu, întrucât și celelalte companii petroliere din Ungaria ar fi putut avea inițiativa de a semna acorduri similare.

"Este posibil să fi existat o lipsă de interes a celorlalte companii pentru semnarea de astfel de acorduri", se spune în motivația Curții. Decizia acesteia poate fi atacată cu recurs de către Comisia Europeană.