Energy Report

KMG a băgat în insolvență Rompetrol SA pentru a scăpa de povara creanței Libia

Kazahii de la KazMunaiGas (KMG) au decis ca una din companiile membre ale grupului, Rompetrol SA, să ceară intrarea în insolvență, pentru a se putea reorganiza protejându-se de creditori.

Potrivit comunicatului companiei, creditorul împotriva căruia vrea să se protejeze este statul român, căruia ar trebui să-i plătească 58,5 milioane de dolari, în solidar cu fostul șef al Direcției de Evaluare a Veniturilor Publice al MFP din perioada precedentă preluării companiei de KMG, Petrică Grama și directorul economic al Rompetrol SA din “era” Patriciu, Alexandru Bușcă, ca urmare a unei decizii a Curții de Apel București, referitoare la celebra creanță istorică Libia, recuperată de Rompetrol SA la începutul anilor 2000 și virată către bugetul de stat doar parțial.

Potrivit deciziei Curții de Apel, fostul proprietar Rompetrol, Dinu Patriciu și alți asociați ai săi s-au constituit în anii ’90 într-un grup organizat pentru a participa la privatizarea Rompetrol.

“Interesul acestui grup a fost, pe de o parte, de a intra în posesia creanțelor gestionate de Rompetrol provenite din contracte de cooperare economică internaţională încheiate înainte de 31 decembrie 1989 care generau sume de bani destinate bugetului de stat şi, iar pe de altă parte de a avea la dispoziţie societăţi comerciale care prin natura obiectului lor de activitate permiteau rulajul unor mari sume de bani (cash flow) prin contracte economice interne şi externe , dar care , în acelaşi timp, să se afle şi în sfera de interes a statului român. În aceste împrejurări, în perioada anilor 1999-2004 grupul infracţional astfel organizat şi-a realizat scopul de însuşire a creanţei statului român rezultată din Acordul de cooperare economică internaţională cu statul libian, de decapitalizare a Rafinăriilor Vega şi Petromidia, de însuşire şi folosire în propriul interes a sumelor de bani colectate şi destinate bugetului de stat , dar şi de a transfera sume de bani către societăţile membre ale grupului înfiinţate în paradisuri fiscale şi nu în ultimul rând crearea, în mod artificial, de lichidităţi prin listarea la bursă a Rafinăriei Petromidia”, se precizează în decizie.

Dinu Patriciu și directorul economic al Rompetrol SA de la acea vreme, Alexandru Bușcă, au susținut în timpul procesului că drepturile de creanță născute împotriva societății Repsol aparțin patrimoniului Rompetrol of Libia și după dizolvarea și lichidarea acesteia, Rompetrol SA. Ei au susținut caracterul nelegal și neconstituțional al celor două hotărâri de guvern care reglementau obligativitatea virării la bugetul de stat a sumelor de bani rezultate din acordul EPSA.

Interesant este că Rompetrol SA a achitat statului sumele aferente unei părți din creanța recureată, și anume 45 milioane de dolari. În cadrul procesului însă, inculpații au precizat “în legătură cu suma de 45 milioane USD plătită de Repsol Exploracion Spania în luna februarie 1995 din care SC Rompetrol SA a plătit bugetului de stat sumele cuvenite conform actelor normative în vigoare, după reţinerea cheltuielilor proprii efectuate de societate, inculpatul Patriciu Dan Costache a arătat că aceasta s-a datorat erorii de fapt şi de drept în care s-a aflat conducerea Rompetrol SA la aceea dată în ceea ce priveşte titlul legal al dreptului la preţ, respectiv legalitatea solicitării guvernului prin HG 21/1995 şi prin „obedienţa comodă a membrilor conducerii Rompetrol SA faţă de autoritatea guvernamentală, a cărei limitare prin principiile legalităţii şi separaţiei puterilor în stat nu era încă ferm şi constant cristalizată în practică”. Atât inculpatul Patriciu Dan Costache cât și inculpatul Bucșă Alexandru au susținut că Notificarea din 16 decembrie 1999 către ministerul finanțelor şi lipsa unei opinii contrare din partea ministerului finanţelor au confirmat că SC Rompetrol SA este titularul creanţei şi are dreptul de a dispune asupra acesteia”

Fostul șef al Direcției de Evaluare a Veniturilor Publice al MFP, Petrică Grama, a fost considerat complice de către Curtea de Apel: “Curtea reţine că inculpatul Grama Petrică a avut cunoştinţă despre încasarea unei tranşe de 10 milioane USD de către Rompetrol SA, sumă pe care SC Rompetrol SA trebuia să o vireze bugetului de stat, iar prin primirea notificării, repartizarea formală a acesteia unei persoane care urma să se pensioneze în scurt timp deşi competenţa de soluţionare a adresei aparţinea unei alte direcţii, a ajutat şi sprijinit cu intenţie acţiunea reprezentanţilor SC Rompetrol SA de însușire, folosire şi traficare a sumelor provenite din plăţile compensatorii efectuate de Repsol Exploracion Spania, având un rol bine determinat, în timp,în cadrul pluralităţii infracţionale constituite.”

Comunicatul KMG:

“Rompetrol SA, o societate netranzactionata, a solicitat Tribunalului Bucuresti deschiderea procedurii de reorganizare a societatii, in vederea continuarii operatiunilor comerciale derulate atat in Romania, cat si in strainatate.  La sfarsitul anului trecut, societatea a fost obligata, in solidar cu alte persoane fizice, de catre Curtea de Apel Bucuresti la plata sumei de 58,5 milioane USD, la care se adauga  dobanda legala calculata incepand cu data de 05.01.2001. Aspectele avute in vedere de Curtea de Apel Bucuresti privesc fapte savarsite in perioada 1999-2001, cu mult inainte de anul 2007 cand KazMunayGas a devenit actionarul majoritar al grupului de societati din care face parte si Rompetrol SA.

Dupa pronuntarea deciziei respective, societatea si-a aratat toata deschiderea in cursul procedurilor legale demarate de autoritatile fiscale pentru identificarea si evaluarea activelor sale, acestea instituind un sechestru asiguratoriu asupra bunurilor sale.

Punerea in executare a deciziei respective, inclusiv a dobanzilor legale, care in opinia autoritatilor fiscale reprezinta o suma de trei ori mai mare decat debitul principal, creeaza un dezechilibru financiar major pentru societate, avand efecte imediate in activitatile sale curente - intreruperea operatiunilor de profil, a contractelor in derulare, a investitiilor si implicit asupra angajatilor sai. 

Mentionam ca valoarea totala a investitiilor realizate de Rompetrol SA din fondurile proprii in dezvoltarea lucrarilor de explorare din Romania si achizitia de instalatii de foraj necesare extinderii activitatilor de profil pe plan extern depaseste suma de 50 milioane USD. In acelasi timp au fost initiate demersurile legale pentru punerea in executare a obligatiilor asumate de catre fostul proprietar al Grupului Rompetrol in contextul deciziei Curtii de Apel Bucuresti.

Reorganizarea activitatii Rompetrol SA va permite continuarea serviciilor adiacente activitatilor de foraj sonde petroliere terestre in Maroc, unde societatea a castigat un contract in 2014 dupa ce a fost nevoita sa isi intrerupa activitatile din Libia pe fondul instabilitatii politice, si in Romania, unde are premise de a trece de la faza de explorare la exploatare si productie hidrocarburi. 

Precizam ca celelalte activitati ale societatilor din Grup nu vor in niciun fel afectate de aceasta procedura de reorganizare”.