Energy Report

Suprataxarea benzinarilor, instrument de santaj al guvernului Ponta

Majorarea redeventelor si impunerea unei taxari suplimentare a profitului conduc la cresterea pretului combustibililor, nu la scaderea acestuia.
Actualul executiv pare dispus cu orice pret sa-si majoreze veniturile, chiar cu riscul escaladarii preturilor combustibililor. Desi sustine ca scopul sau este ieftinirea carburantilor, premierul Victor Ponta apeleaza la amenintarea cu adoptarea unei masuri cu efecte contrare: suprataxarea veniturilor exceptionale ale companiilor petroliere. Aceasta ar reprezenta o noua lovitura data sectorului respectiv, dupa ce in programul de guvernare executivul Ponta a anuntat “regandirea sistemului de redevente si a taxelor de exploatare a resurselor in acord cu prevederile comunitare”. 

Evolutia pretului benzinei si motorinei a transformat sectorul petrolier intr-o tinta favorita a politicienilor de pretutindeni, de la presedintele american Barak Obama la noul premier roman Victor Ponta. In tentativa lor de a castiga procente electorale pe seama populismului, politicienii renunta la orice logica elementara si ameninta companiile cu suprataxarea, construindu-si argumentele pe afirmatii precum “exploatarea resurselor poporului de catre exploatatorii straini”.

Inca de dinainte de instalarea ca premier, de cand se afla in opozitie, Victor Ponta a amenintat sectorul petrolier cu suprataxarea. In prima aparitie televizata ca prim ministru, a anuntat ca pana la sfarsitul actualei sesiuni parlamentare, are de gand sa modifice si sistemul de redevente. "Am de gand ca, in perioada imediat urmatoare, sa modificam sistemul redeventelor, pentru ca sa ai in Romania o medie de 4% in conditiile in care media europeana este peste 20%... Nu pot avansa inca o cifra pana nu o stabilesc", a declarat Ponta.

In prezent, in Romania, redeventele de petrol si gaze, cuprinse intre 3,5% si 13% din productie, sunt fixate din 2004 pana in decembrie 2014. Aceste taxe au fost stabilite prin contractul de privatizare a companiei Petrom cu grupul austriac OMV. Bugetul de stat incaseaza anual redevente miniere si petroliere care se cifreaza in jurul sumei de un miliard de lei (225 de milioane de euro).

“Nu vreau sa impun suprataxarea cu parul”

In prima sa iesire publica, ministrul economiei, Daniel Chitoiu, a declarat ca Guvernul pregateste un proiect de lege privind suprataxarea veniturilor exceptionale ale companiilor petroliere, care ar urma sa fie aprobat pana la finele anului si aplicat din 2013. La numai cateva zile, premierul Ponta a nuantat declaratia ministrului, sustinand ca Guvernul nu va impune "cu parul" suprataxarea veniturilor exceptionale ale companiilor petroliere. Premierul a lasat sa se inteleaga ca aceasta initiativa este doar o amenintare la adresa companiilor, pentru ca, asa cum s-a intamplat in mai multe state vecine, majorarea pretului la combustibil sa fie "putin temperata".

"Nu vreau sa impun suprataxarea cu parul, nu sunt populist si stiu ca aceste companii sunt mari contributori la buget, dar in tarile din jur au fost negocieri intre guvern si companii pentru ca pretul la combustibil sa fie putin temperat. Cred ca aceste companii petroliere pot reduce profitul investind in viitorul Romaniei", a afirmat Ponta, care sustine ca are acordul FMI si Comisiei Europene in acest sens.

"O sa vreau sa avem o discutie cu producatorii din Romania. La noi, din pacate, celelalte guverne nu au avut timp de asa ceva sau nu au vrut. Eu o sa-mi fac timp si vreau sa discut cu producatorii, pentru ca este o perioada speciala, in care toata lumea trebuie sa participe la efortul tarii. Pana la urma, nu pot doar unii sa plateasca si altii nu"

Principalele companii din domeniu cu care Victor Ponta ar trebui sa discute sunt OMV Petrom, Rompetrol (detinuta de KazMunaiGaz din Kazahstan), Lukoil (Rusia), MOL (Ungaria), Eni (Italia) si Romgaz Medias. Productia de gaze este asigurata in proportii aproape egale de Romgaz si OMV Petrom. OMV Petrom este singura companie care extrage titei.

Concurenta sporita, adevarata solutie

Daca nu este doar o tactica de negociere si cele doua masuri (majorarea redeventelor si suprataxarea profitului exceptional) ar fi impuse, efectele vor fi suportate in principal de catre consumatori. Pentru ca orice majorare de taxe, in orice domeniu, este suportata atat de producatori, cat si de consumatori. Iar gradul in care consumatorii suporta majorarea de taxe depinde de elasticitatea cererii. Daca cererea este elastica (consumul se restrange direct proportional cu majorarea pretului), cea mai mare parte a majorarii impozitarii este suportata de producatori. Daca cererea este mai putin elastica (cum este cazul combustibililor), costurile cu majorarea impozitelor pot fi usor transferate de producatori consumatorilor.

“Daca statul vrea ieftinirea sau stabilizarea preturilor carburantilor, atunci ar trebui sa ia masuri pentru incurajarea productiei si cresterea competitiei pe piata (in niciun caz prin cresterea taxelor sau redeventelor) si ar trebui sa inceteze alimentarea artificiala a cererii prin conditii monetare permisive. De exemplu, statul are bani de benzina doar fiindca ia bani cu imprumut de la banci, care se refinanteaza la randul lor la BNR”, sustine profesorul de economie Bogdan Glavan.

Impozitarea dauneaza grav investitiilor

Guvernantii ignora faptul ca industria petroliera este de departe cea mai taxata si reglementata din Romania. Petrom, de exemplu, a platit, in perioada 2005-2011, taxe si impozite in valoare de 45 de miliarde de lei, in timp ce in aceeasi perioada a realizat un profit operational de doar 31 de miliarde de lei.

Cu alte cuvinte, compania a achitat taxe mai mari cu 50% decat profitul operational realizat. Profit operational care, in mare parte, a fost reinvestit, din 31 de miliarde 29,6 reprezentand investitiile. De altfel, supraimpozitarea unei activitati economice are efecte extrem de perverse in special in raportul dintre cere si oferta. Iar pe partea de oferta, descurajarea investitiilor este unul dintre aceste efecte.
Taxele directe si impozitele indirecte achitate de Petrom in ultimii sase ani sunt mai mari cu 50% decat investitiile realizate de companie in acesti ani. Investitii mai ridicate ar conduce la eficientizarea operatiunii de extragere a titeiului de la o mai mare adancime, de exemplu, sau la descoperirea unor noi zacaminte.

In urma reinvestirii profitului operational, dividendele distribuite de Petrom echivaleaza cu un procent de 8,5% din totalul darilor catre stat ale companiei. Evolutia contributiei la buget a Petrom a fost una spectaculoasa si ca urmare a alinierii la sistemul de accizare din Uniunea Europeana. Numai in 2011 Petrom a platit impozite cu 10% mai mari decat in 2010, nivelul acestora dublandu-se fata de cel din 2005.

Sistem de concesionare vs sistem de contractare

Romania are un sistem de explorare si exploatare a resurselor petroliere bazat pe concesionare. La nivel global, cu exceptia Statelor Unite ale Americii, care nu detin monopol asupra resurselor minerale, acestea fiind in proprietate privata, majoritatea statelor opteaza fie pentru un sistem de concesionare, fie pentru unul contractual. Sistemul contractual poate fi unul de furnizare de servicii sau unul de impartire a productiei (fie prin distribuire a cantitatii extrase, fie unul de impartire a profitului).

Sistemul de concesionare, preferat de statul roman, vizeaza concesionarea exploatarii catre o companie petroliera (in cazul Romaniei, Petrom), care beneficiaza de anumite drepturi pe o perioada fixa pe o anumita arie. Guvernul concesionar primeste in schimb redevente, venituri din taxele si impozitele aferente, cat si dividende in functie de participatia pe care o detine in compania creata (in cazul Romaniei, statul are o participatie de 20,6% in OMV Petrom). 

Sisteme concesionare mai au si Marea Britanie, SUA, Franta, Norvegia, Rusia, Australia, Noua Zeelanda, Africa de Sud, Columbia si, pana de curand, si Argentina (unde statul a nationalizat principala companie petroliera). Toate aceste state au diferite sisteme de impozitare, in care variaza nu numai nivelul redeventelor, ci si cel al impozitelor si al deductibilitatilor permise. In statele mai dezvoltate, Marea Britanie sau Norvegia, nivelul redeventelor este zero, pentru a incuraja investitiile in explorare, extrem de riscante si costisitoare pentru companiile private, iar impozitele aplicate profitului din acest sector mai ridicate. Cu toate acestea, si nivelul deductibilitatilor este mult mai ridicat.

Pentru a se calcula un raport al veniturilor statului si al companiilor private intr-un sistem de concesionare, trebuie scazute din veniturile brute ale companiilor dividendele, apoi aplicate deductibilitatile si calculate impozitele. Deductibilitatile vizeaza in principal costurile operationale, deprecierea, amortizarea si costurile de explorare. Majoritatea statelor recunosc aceste deductibilitati, insa permit diferite rate de depreciere sau de amortizare.