Energy Report

SUA si UE au copt o „furtuna economica perfecta” in Orientul Mijlociu

Autoritatile de la Bucuresti nu obosesc sa repete ori de cate ori au ocazia ca, pe fondul recesiunii prelungite si al crizei datoriilor suverane din zona euro, Romania trebuie sa-si diversifice destinatiile de comert exterior catre state din afara Uniunii Europene si sa incerce sa recastige o parte macar din cele mai importante piete de export pierdute dupa 1989, inclusiv in randul tarilor arabe.

Cu toate acestea, potrivit Camerei de Comert si Industrie a Municipiului Bucuresti, reglementarile locale au facut ca bancile din Romania sa instituie asupra institutiilor corespondente din Iran masuri de embargo mult mai dure si mai timpurii chiar decat „mamele” lor din Occident, ceea ce a blocat in buna masura tranzactiile comerciale dintre firmele romanesti si cele iraniene

Saptamana a fost dominata de vestile tot mai ingrijoratoare cu privire la intensificarea crizei datoriilor suverane din zona euro, avand in prim-plan spectrul abandonarii de catre Grecia a monedei unice europene si a colapsului bancar din Spania, cu riscuri de contagiune nu doar in Europa, ci in intreaga lume.

Sanctiuni economice drastice

Lucrurile nu arata bine nici in perspectiva. Peste mai putin de o luna, incepand cu data de 1 iulie 2012, embargoul Uniunii Europene asupra importurilor de petrol din Iran va deveni total, in conditiile in care dialogul dintre autoritatile de la Teheran si expertii internationali in energie atomica asupra programului nuclear iranian pare sa fi ajuns intr-un impas insurmontabil.

Mai mult, atat Statele Unite, cat si UE par hotarate sa impuna sanctiuni economice drastice si asupra Siriei, dupa masacrul de la Houla, in care au fost ucise 108 persoane, din care 50 copii.

Primul efect asteptat al generalizarii embargoului petrolier asupra Iranului si al inaspririi sanctiunilor contra Siriei este cresterea cotatiilor internationale la titei, ca urmare a reducerii ofertei, dar si a ingrijorarilor cu privire la blocari si mai grave ale aprovizionarii dinspre Golful Persic, in conditiile in care este de asteptat ca Iranul sa-si reia amenintarile de blocare a stramtorii Ormuz.

Embargoul bancar, mai grav decat cel petrolier

Nu este insa singurul efect previzibil. Mai grav este ca toate schimburile comerciale dintre cele doua state si lumea occidentala risca sa fie blocate. Asta pentru ca, in scopul de a ingreuna tranzactiile comerciale ale tarilor vizate de sanctiuni, Statele Unite si Uniunea Europeana au declansat deja un embargo bancar asupra acestora, care risca sa se intensifice in perioada urmatoare.

Society for Worldwide Interbank Financial Telecommunication (SWIFT), care detine platforma internationala prin intermediul careia se deruleaza cele mai multe dintre tranzactiile interbancare ale lumii, a interzis bancilor iraniene accesul la reteaua sa, fapt care a ingreunat foarte mult decontarea exporturilor Iranului, constand in special in petrol, dar si a importurilor de produse de stricta necesitate ale statului islamic. Mai mult, atat SUA, cat si UE au inghetat activele detinute de banca centrala a Iranului pe teritoriile lor.

„Excomunicati” din sistemul bancar

Bancilor din SUA si multor banci din UE le este deja interzis sa deruleze operatiuni financiare cu institutii omoloage din Iran. Saptamana trecuta, Trezoreria SUA a anuntat ca a inceput sa pregateasca masuri similare si impotriva institutiilor de credit din Siria, care ar putea fi curand „preluate” si de autoritatile europene. La randul lor, firmelor si cetatenilor din cele doua tari le este tot mai greu sa-si deschida conturi la banci occidentale.

De curand, ambasadorul Siriei la ONU s-a plans ca misiunii tarii sale pe langa organizatia mondiala, cu sediul la New York, ii este imposibil sa isi continue activitatea din cauza faptului ca nu reuseste sa deschida un cont bancar. Explicatia refuzului bancilor este nivelul extrem de ridicat al costurilor presupuse de monitorizarea tranzactiilor financiare ale institutiilor si persoanelor aflate pe lista americana a celor care prezinta risc mare de spalare de bani si de finantare a activitatilor teroriste.

„Banca unde aveam cont ni l-a inchis anul trecut. Am gasit alta, insa si contul de la noua banca ne-a fost inchis recent, absolut pe neasteptate si fara niciun avertisment. Ne confruntam cu enorme dificultati, toate bancile pe care le-am contactat pana in prezent au refuzat sa deschida conturi pe numele delegatiei noastre”, a declarat ambasadorul Bashar Ja’afari.

Cercul vicios perfect: Grecia, Spania si Italia ar fi cele mai lovite

In ultimele saptamani, spectrul revenirii recesiunii mondiale si agravarea crizei datoriilor suverane din zona euro au dus la scaderea pretului petrolului, cotatia titeiului Brent coborand la finalul saptamanii trecute sub 100 de dolari/baril, la minimul ultimelor opt luni (98,87 dolari/baril).

Generalizarea embargoului anti-iranian si inasprirea sanctiunilor economice impotriva Siriei, coroborate cu o previzibila noua runda de relaxare a politicii monetare din partea Fed si BCE, ameninta insa sa inverseze trendul si sa reaprinda pretul petrolului.

Momentan, problema cea mare este ca statele europene cele mai dependente de importurile de petrol din Iran (si care, deci, vor fi cele mai lovite de embargou) sunt chiar acelea aflate in epicentrul crizei datoriilor suverane, respectiv Grecia, Spania si Italia. De altfel, potrivit ultimelor date ale Comisiei Europene, Grecia si Italia se afla pe primele doua locuri in clasamentul statelor cu cea mai scumpa benzina din Europa.

UE si Romania au facut exces de zel anti-Iran

Potrivit ultimelor date disponibile ale Institutului National de Statistica (INS), in primele 11 luni ale anului trecut, valoarea totala cumulata a exporturilor Romaniei catre Iran si Siria s-a ridicat la aproape 330 de milioane de euro. Exporturile catre Siria s-au ridicat la 142,1 milioane de euro, in usoara scadere, cu 3,3%, fata de intervalul similar din 2010. In schimb, exporturile catre Iran au crescut masiv in intervalul ianuarie-noiembrie 2011, cu 84,6%, pana la 186 de milioane de euro.

Una propagam...

Oficial, Guvernul si autoritatile de reglementare de la Bucuresti sustin ca una dintre preocuparile strategice de baza ale statului este diversificarea tintelor de export ale Romaniei, pentru atenuarea dependentei de UE si zona euro, unde cererea este afectata de recesiune si de criza datoriilor suverane.

Iar una dintre directii este reprezentata chiar de catre tarile arabe, altadata partenere traditionale ale tarii noastre. Iata insa ca, in loc sa se tina de promisiuni, statul face exact invers, probabil din dorinta de a-si manifesta loialitatea fata de partenerii americani si eurocrati.

In cursul lunii martie a acestui an, la Camera de Comert si Industrie a Municipiului Bucuresti (CCIB) a avut loc o intalnire pe tema colaborarii economice cu Iranul, la care au fost prezenti reprezentanti ai Ministerului Afacerilor Externe (MAE) si ai Ministerului Economiei, Comertului si Mediului de Afaceri (MECMA), pentru a raspunde intrebarilor companiilor care deruleaza tranzactii comerciale cu Iranul.

...alta fumam

Potrivit buletinului lunar al CCIB, reprezentantii companiilor romanesti au aratat ca bancile din Romania refuza orice colaborare cu bancile iraniene, desi bancile corespondente din UE nu le restrictioneaza in acest sens.

„Imposibilitatea tranzactiilor comerciale determina imposibilitatea oricarui parteneriat, ducand la o situatie de embargo total, care nu este declarata la nivel oficial”, au mai acuzat firmele romanesti, care au mai vorbit si despre refuzul bancilor din Romania de a deschide conturi sau linii de credit cetatenilor iranieni stabiliti in Romania.

„De asemenea, aflate in imposibilitatea de a finaliza afacerile cu partenerii iranieni, firmele romanesti apeleaza inevitabil la alti operatori economici, chiar din tari membre ale UE”, se mai mentioneaza in buletinul CCIB.

In replica, un expert britanic, membru al comisiei internationale de monitorizare a respectarii embargoului anti-Iran, Jonathan Brewer, a subliniat faptul ca toate aceste probleme decurg din sanctiunile impuse de UE, „mult mai stricte, se pare, decat cele impuse de ONU”.

Brewer a mai afirmat, de asemenea, ca recunoaste existenta unor probleme comerciale care rezulta dintr-o interpretare exagerat de precauta a termenilor sanctiunilor, insa a adaugat ca rezolvarea acestor situatii nu intra in competenta expertilor din comisia de monitorizare.