Energy Report

Prețul țițeiului așteaptă rezultatul final al negocierilor cu Iranul

Țițeiul a evoluat fluctuant pe piețele internaționale astăzi, în pofida raportării creșterii stocurilor din SUA pentru a șasea săptămână consecutivă de către Administrația de Informare a Energiei (EIA). Țițeiul West Texas Intermediate (WTI) a închis ziua în ascensiune, ca urmare a faptului că piețele au asimilat deja informația, făcută public cu o zi înainte, în timp ce Brent-ul a coborât ușor.

Evoluția incertă a țițeiului poate fi pusă și pe închierea neconcludentă a negocierilor dintre SUA și partenerii săi, pe de o parte, și Iran pe de altă parte, negocieri care au avut loc la Almaty, în Kazakhstan.

Cotațiile WTI cu livrare în aprilie au urcat pe NYMEX cu 12 cenți, până la un nivel de 92,75 dolari, la un volum de tranzacționare mai redus cu 20% față de media ultimei sute de zile. Cumulat, WTI s-a apreciat cu un procent de la începutul anului și a pierdut 4,9 procente în ultima lună.

Brent-ul cu livrare în aprilie a pierdut 31 de cenți, sau 0,3%, ajungând la un nivel de 112,4 dolari pe baril pe bursa londoneză ICE Futures Europe. Volumul tranzacționat a fost mai redus cu 0,5% decât media ultimei sute de zile. Drept urmare, ecartul dintre cele două tipuri de țiței s-a micșorat la 19,65 dolari, de la un nivel de 20,08 dolari înregistrat ieri.

Iranienii par optimiști

Veștile de la Almaty, unde s-a încheiat prima negociere din ultimele opt luni  dintre SUA, Franța, Germania, Marea Britanie, Rusia și China (denumite generic P5+1), pe de o parte, și Iranul, pe de altă parte au fost și ele destul de ambigue. Singura certitudine este că ele vor fi reluate luna următoare. În rest, negociatorul iranian Saeed Jalili s-a exprimat destul de optimist cu privire la soarta negocierilor, numind întâlnirea de la Almaty un punct de inversiune și catalogând propunerea îmbunătățită a celor șase mari puteri, despre care nimeni nu știe cum arată, drept "una realistă și logică". Potrivit calendarului anunțat de oficialul iranian, discuțiile tehnice pe tema programului nuclear al Iranului vor avea loc pe 18 martie la Istanbul, iar cele politice dintre P5+1 și autoritățile iraniene vor fi reluate tot pe la Almaty pe 5 aprilie. Și șeful politicii externe europene, Catherine Ashton, a afirmat că noua ofertă făcută iranului este una "echilibrată și care răspunde îngrijorărilor părții iraniene". Ashton a refuzat să comenteze dacă P5+1 a renunțat la pretențiile anterioare privind închiderea centralei Frodo.

Israelul cere reacție militară

Există și nemulțumiri cu privire la evoluția negocierilor, nemulțumiri care nu aparțin celor implicați în ele, ci unei părți indirect interesate: Israelul. Premierul Israelului, Benjamin Netanyahu, a îndemnat comunitatea internațională să amenințe Iranul cu o acțiune militară dacă va continua controversatul program nuclear. "La fel ca şi Coreea de Nord, Iranul continuă să sfideze normele comunității internaționale şi nu pare să oprească programul nuclear", a declarat Netanyahu.

"Comunitatea internațională trebuie să înăsprească sancțiunile împotriva Iranului şi să clarifice că, în cazul continuării programului nuclear, vor exista consecințe militare", susține premierul israelian.

Tensiunile geopolitice pot inflama prima de risc

Astfel de comentarii nu fac decât să introducă noi incertudini pe piețe internaționale ale materiilor prime. Și în lipsa lor, consideră Harry Tchilinguirian, șeful diviziei care se ocupă de piețele materiilor prime la BNP Paribas SA din Londra, "rezultatul negocierilor este un alt exemplu pentru care scăderea prețului țițeiului se amână. Tensiunile geopolitice cu Iranul pot foarte ușor inflama prima de risc cuprinsă în prețul petrolului”.