Energy Report

Ancheta antitrust de pe piața europeană a petrolului - în interesul consumatorului sau manipulare ieftină?

Autoritățile antitrust din Uniunea Europeană sunt cel mai temut dușman al companiilor internaționale, care de altfel sunt extrem de binevoitoare și sunt dispuse să tolereze chiar și nivelurile extrem de ridicate de impozitare de pe Bătrânul Continent, însă se feresc de anchetele antitrust ale Comisiei Europene ca de dracu. Motivele țin în special de puterile extrem de mari de care se bucură acestea, dreptul de proprietate sau secretul profesional fiind simple mofturi în ochii anchetatorilor europeni. La nivelul UE, nu există nicio instituție cu puteri mai discreționare decât cele ale autorităților antitrust.

Ultima victimă a acestora este piața petrolului și a produselor derivate din acesta. În urmă cu două zile, trei companii petroliere, Royal Dutch Shell, BP, Statoil, dar şi Platts, companie a grupului McGraw Hill Financial specializată în furnizarea de date privind sectorul petrolier, au informat că sunt investigate, după ce Comisia Europeană a derulat raiduri în trei ţări, două membre ale UE, Olanda și Marea Britanie, și una din afara UE, Norvegia, în căutarea de dovezi în ceea ce privește manipularea unor prețuri.

Ancheta, care vizează produse din petrol şi biocombustibili, invocă, potrivit Bloomberg, lipsa de transparenţă a pieţei petroliere cu livrare fizică, nu a celei cu derivative pe petrol. În ultimul an, autorităţile de reglementare din diverse regini ale lumii au derulat anchete similare în alte sectoare, precum cel bancar, pentru manipularea indicelui LIBOR. Royal Bank of Scotland, UBS şi Barclays au primit amenzi de circa 2,5 miliarde de dolari, iar alte firme sunt încă investigate în ancheta LIBOR.

Ce anchetează CE?

Deocamdată, nu este clar ce anchetează oficialii UE, nici la nivel de produse, nici la nivel de persoane.  "Comisia este îngrijorată că mai multe companii s-ar putea să fi colaborat în raportarea de preţuri distorsionate unei agenţii care publică date despre cotaţii, cu scopul de a manipula preţurile publicate pentru un număr de produse petroliere şi biocombustibili", este singurul lucru care se arată într-un comunicat al Comisiei Europene. Nu se știe care dintre prețurile raportate de Platts (care se ocupă cu prezentarea unor benchmark-uri extrem de variate, de la prețul diferitelor tipuri de țiței la prețuri ale benzinei, motorinei sau ale gazului folosit pentru încălzire) sunt "suspecte" în ochii anchetatorilor. De asemenea, nu se cunoaște nivelul până la care merge ancheta. Sunt vizați și membrii ai conducerilor executive ale celor trei mari companii sau numai brokerii care raportează prețurile către Platts?

Piața poate prefera concurenții Platts

Platts publică o serie de cotaţii de referinţă, folosite pentru a determina preţurile plătite de companiile de rafinare pentru petrol şi de distribuitori pentru benzină şi motorină. Traderii raportează tranzacţiile către Platts într-o fereastră de tranzacționare de jumătate de oră. Ordinele de cumpărare și vânzare emise pe platforma electronică a Platts în acest interval, şi nu un istoric complet al tuturor tranzacţiilor fizice, sunt folosite pentru a determina preţul. În plus, nu toate companiile implicate pe această piață, de la companii petroliere la fonduri de investiții, au decis să raporteze către Platts tranzacțiile cu livrare efectuate. Tot procesul este unul voluntar. De asemenea, Platts poate elimina tranzacțiile care ies din media pieței și chiar să nu i-a în calcul raportările unor companii, care se fac vinovate, în opinia experților Platts , de raportări suspecte. Acest lucru poate fi în avantajul prezentării unui preț de referință cât mai corect, însă poate avea și un efect contrar, prin limitarea accesului pe piață a unor noi jucători sau a unor jucători mai vechi, ceea ce poate conduce la o cartelizare a pieței. Riscul major implicat de noua anchetă a CE este acela ca nimeni să nu mai raporteze tranzacțiile către Platts și agențiile similare, de frica declanșării unei noi anchete, ceea ce ar arunca piața petrolului în haos. Acesta este si motivul pentru care un grup de reglementatori care au studiat pentru G-20 această piață în 2011 și 2012 au recomandat ca, în pofida neregulilor posibile, să nu se intervină agresiv, pentru că efectele negative ar putea fi mult mai mari decât cele pozitive.

Influenţa agenţiilor de raportare de preţuri depăşeşte sectorul petrolier. Evaluările Platts şi ale competitorilor companiei, între care Argus Media şi ICIS, sunt folosite pentru a determina cotaţiile materiilor prime utilizate în foarte multe produse, variind de la pungi de plastic la piese auto. Sunt afectate industria chimică, cu o valoare de 2.200 miliarde de dolari pe an, precum şi sectoarele cărbunelui, energiei, metalelor, emisiilor poluante, gazelor naturale lichefiate, precum şi ratele de transport maritim.

Platts însă nu obligă pe nimeni să folosească cotațiile sale, piața fiind cea care de-a lungul mai multor decenii a preferat cotațiile agenției de raportare. În ultimul timp însă, cel puțin actorii de pe piața americană, au început să prefere agențiile de raportare concurente. Andy Lipow, președinte al firmei de consultanță Lipow Oil Associates, susține că mai mulți traderi din SUA preferă acum serviciile celor de la Argus Media Inc. și ai celor de la Oil Price Information Service, pe motiv că aceștia sondează mai adânc piața în comparație cu Platts. Cu toate acestea, în Europa, Platts rămâne principala agenție de raportare a prețurilor.

Brent-ul, benzina și motorina se ieftinesc în UE

Iar cum ancheta antitrust este declanșată de Comisia Europeană, pare evident că mecanismul de stabilire a prețului țițeiului Brent și al produselor derivate din acesta este una din principalele ținte. Numai că momentul ales este unul cel puțin ciudat: prima de tranzacționare dintre Brent și West Texas Intermediate (WTI) este undeva la 7 dolari, minimul înregistrat din ianuarie 2012 până în prezent. În 2012, media ecartului dintre cele două tipuri de țiței a fost de 20 de dolari, iar în februarie a atins maximul de 28 de dolari. Cu alte cuvinte, în pofida afirmației Comisiei Europene, potrivit căreia anchetează o posibilă manipulare a prețurilor în defavoarea consumatorilor europeni, scopul pare exact cel contrar. N-ar fi exclus ca ancheta să fi fost declanșată chiar la cererea unei companii producătoare de Brent, nemulțumită de prețul acestui tip de țiței. De altfel, și prețurile combustibililor se află într-o tendință descendentă de la începutul acestui an, ceea ce face puțin sustenabilă ipoteza unei conspirații împotriva consumatorilor europeni.

De asemenea, datele arată în ultimii ani o evoluție similară a prețului nominal al țițeiului cu cea a prețului real, dar și o adaptabilitate rapidă a acestuia la evenimentele geopolitice sau a evoluției raportului dintre cerere și ofertă. Nu același lucru se poate spune despre evoluția prețurilor în anii '70, când cartelul OPEC manipula piața.

Nu în ultimul rând este suspect momentul ales pentru declanșarea controalelor inopinante, în aceeași zi în care se anunța că UE se află în cel de-al șaselea trimestru consecutiv de recesiune. Experții sunt de părere că, chiar dacă ar fi vorba de o manipulare, impactul ar fi rangul a câtorva cenți pe baril (care în prezent se află la peste 100 de dolari în cazul Brent-ului), fapt recunoscut și de CE. CE susșine însă că și acești câțiva cenți contează în buzunarul contribuabililor europeni, uitând însă să precizeze că cel mai mare manipulator al prețțurilor la combustibili de pe piața europeană este chiar Comisia, care prin accizele impuse statelor membre, dublează prețul benzinei sau motorinei, de exemplu.