Energy Report

Intervenția statului are efecte perverse: subvenționarea regenerabilelor subminează obiectivele de mediu ale Europei

Programele generoase de subvenții pentru producătorii de energie regenerabilă din Europa, care au generat o supraproducție de energie electrică, coroborate cu reducerea consumului de electricitate pe continent, ca urmare a recesiunii economice, au dus la o scădere substanțială a prețului energiei electrice pe piețele en-gros. Unul dintre efecte este că tot mai multe centrale electrice clasice, care funcționează pe bază de gaze, intră pe pierderi și sunt nevoite să își închidă porțile, din cauza faptului că prețul materiei prime utilizate, gazele naturale, este mai mare decât prețul de livrare al electricității produse.

Acest lucru are două consecințe negative pentru obiectivele de mediu ale Europei.

În primul rând, împuținarea centralelor electrice pe gaze, care pot fi oprite și pornite extrem de ușor, fără costuri prea mari, îi afectează chiar pe producătorii de energie regenerabilă, care au nevoie de capacități de rezervă flexibile pentru momentele, imprevizibile, de vreme nefavorabilă, fără vânt sau cu cer acoperit de nori. În al doilea rând, centralele pe bază de cărbune, semnificativ mai poluante, redevin rentabile și cunosc un nou avânt pe întregul continent.

În urmă cu trei ani, E.ON, cea mai mare companie germană de utilități, a cheltuit 400 de milioane de euro pentru a construi o centrală electrică pe bază de gaze naturale. Centrala ar putea fi închisă până la finalul acestei luni, pentru că pierde prea mulți bani, scrie Bloomberg.

Centrala Irsching-5 din Bavaria a fost în funcțiune în mai puțin de un sfert din anul trecut, din cauza prăbușirii prețurilor la energie electrică pe piețele europene en-gros.

Cererea de electricitate scade tot mai mult în Europa, din cauza recesiunii, iar în plus, avântul centralelor pe cărbune, mult mai ieftin decât gazul, subvenționarea energiei regenerabile (inclusiv obligația distribuitorilor de a cumpăra și de a prelua cu prioritate curent electric din aceaste surse) și scăderea drastică a prețurilor certificatelor de emisii de dioxid de carbon, ca urmare a supraofertei, adâncesc și mai mult problemele cu care se confruntă centralele pe gaze.

Povestea se repetă aproape identic în toată Europa. Companiile GDF Suez din Franța și Centrica Plc din Marea Britanie au oprit și ele funcționarea unor centrale pe gaze. Acest lucru are atât efecte de mediu, cât și comerciale. Revenirea la centrale electrice pe bază de cărbune este de natură să majoreze emisiile de dioxid de carbon și să diminueze și mai mult rentabilitatea centralelor pe gaze.

Unii „apostoli” ai independenței energetice a Europei ar putea spune că acesta este un lucru bun, devreme ce, în acest fel, scade cererea pentru gaze rusești, provenite de la Gazprom, care până nu demult era principalul furnizor al Occidentului.

Materia primă costă mai mult decât energia livrată

„Centralele pe gaze sunt scoase din funcțiune 3 zile din 4. Industria de profil e în criză, din cauza supracapacității de producție”, spune CEO-ul GDF Suez, Gerard Mestrallet.

Diferența dintre prețul curentului electric livrat de centralele de acest tip și costul gazelor utilizate ca materie primă a atins un minim istoric negativ luni, de -18,30 euro/MWh generat. Centralele pe gaze merg în pierdere și în Franța, Olanda, Spania și Cehia, în timp ce cele din Marea Britanie de-abia reușesc să se mențină pe zero.

Pe de altă parte, centralele pe cărbune sunt profitabile în întreaga Europă, prețul materiei prime fiind pe un trend de scădere. 

 Întreruperea funcționării centralelor electrice pe gaze, proiectate să aibă o durată de viață mare, duce la reducerea consumului de gaze în Europa. Cererea în regiune va scăderea cu 3,5% până în 2015, comparativ cu nivelul din 2010, la 550 miliarde de metri cubi pe an, potrivit estimărilor Agenției Internaționale pentru Energie.

Anul trecut, rușii de la Gazprom și-au pierdut poziția de cel mai mare furnizor de gaze al Europei, în favoarea Norvegiei, potrivit analiștilor de la Societe Generale.

Unde dai (cu reglementarea) și unde crapă (în viața reală)

„Trecerea de la gaze naturale la cărbune constituie un regres extrem de serios, din punct de vedere al obiectivelor de mediu. Cel mai rău din acest punct de vedere e în Germania”, spune Dieter Helm, profesor de politici energetice la Universitatea din Oxford.

RWE AG, a doua cea mai mare companie de utilități din Germania și cel mai mare emitent de dioxid de carbon din Europa, a emis anul trecut o cantitate de emisii poluante cu 11% mai mare decât în 2011, ca urmare a majorării producției centralelor electrice pe bază de cărbune. Profitabilitatea acestora a avut de câștigat de pe urma prăbușirii prețurilor certificatelor verzi la minime istorice, ceea ce a redus costurile utilizării cărbunelui.

Ponderea gazelor naturale în totalul producției de electricitate a Germaniei a scăzut cu 2,3 puncte procentuale în 2012, la 11,3%.

„În aceste condiții, centralele electrice pe gaze devin imposibil de operat, indiferent cât ar fi ele de prietenoase cu mediul. Nu dorim să operăm centrale care merg în pierdere, mai ales că nu vedem nici o șansă pentru ca acestea să redevină viabile din punct de vedere economic”, punctează CEO-ul E.ON, Johannes Teyssen.

Atât E.ON, cât și GDF, au fost nevoite să-și revizuiască semnificativ în minus estimările de profit pe 2013, din cauza perspectivelor negative în privința centralelor pe gaze. Pentru rezolvarea problemei vor trebui, probabil, închise și mai multe centrale de acest tip, spun analiștii de la UBS AG.

Companiile de utilități din Europa vor fi nevoite să închidă peste 30% din centralele electrice baze pe combustibili fosili, pentru a face față majorării producției din surse eoliene și solare, iar principalele victime vor fi centralele pe gaze, potrivit analiștilor băncii elvețiene.

Producția de energie electrică a centralelor pe gaze din Franța s-a prăbușit cu 24% în 2012, potrivit administratorului rețelei franceze de electricitate, Reseau de Transport d’Electricite, deținut de Electricite de France SA. GDF intenționează să închidă sau să oprească, în Europa, capacități de producție însumând 10.000 MW, cele mai multe din acestea fiind centrale pe gaze.

Britanicii de la Centrica Energy Plc iau în calcul închiderea permanentă a cel puțin unei centrale pe gaze din UK anul acesta. E.ON a retras deja din rețeaua germană de electricitate două astfel de centrale, rezervându-le exclusiv pentru perioade de vârf de consum. RWE, ale cărei centrale pe gaze operează la circa jumătate din capacitate, a anunțat că va întrerupe anul acesta funcționarea a două dintre unitățile sale timp de 6 luni.

„În Spania, gradul de subutilizare a centralelor pe gaze este strigător la cer. În 2012, acestea au funcționat în doar 19% din timp, față de 51% în 2008”, spune președintele Enagas, operatorul rețelei de transport de gaze din Spania.

Regenerabilele au nevoie de centrale pe gaze

Problemele cu care se confruntă centralele electrice pe gaze sunt un motiv de îngrijorare pentru autorități, care își văd obiectivele de mediu puse în pericol. Producătorii de energie regenerabilă au nevoie de capacități de rezervă flexibile pentru momentele, imprevizibile, de vreme nefavorabilă, fără vânt sau cu cer acoperit de nori. Iar centralele pe gaze sunt ideale din acest punct de vedere, întrucât pot fi oprite și pornite extrem de ușor, fără costuri prea mari.

În Marea Britanie, autoritatea de reglementare în energie a anunțat, luna trecută, că țara s-ar putea confrunta cu o penurie de curent electric, din cauza lipsei de centrale electrice pe gaze, la care se adaugă închiderea, din rațiuni de mediu, a unităților alimentate cu cărbune.

„Germania are nevoie de flexibilitatea centralelor pe gaze, care să sprijine majorarea ponderii regenerabilelor în totalul producției, în condițiile în care ne propunem, ca politică de stat, să închidem toate centralele nucleare până în 2025”, a declarat, recent, ministrul german al Mediului, Peter Altmaier.

Soluția ar putea fi așa-numitele mecanisme de capacitate, care presupun subvenționarea menținerii în funcțiune a centralelor chiar și atunci când nu sunt utilizate. Marea Britanie are în vedere implementarea unui nou sistem de stimulare a investițiilor în această privință, iar plățile ar putea începe în 2018.

La rândul lor, cel de la E.ON. au cerut guvernului german stimulente similare, pentru a-și menține în funcțiune capacitățile de producție din Germania.

Pe de altă parte, cel mai probabil, închiderile de centrale pe gaze vor continua, câtă vreme materia primă va rămâne mai scumpă decât prețul de livrare al electricității produse.

„Piața semnalează că închiderea de centrale pe gaze ar trebui să continue și că nu merită să se mai investească în acestea”, conchide șeful departamentului de utilități din cadrul agenției de rating Fitch, Josef Pospisil.