Energy Report

Centrala de la Cernavodă avea în stoc 65.000 de fascicule de combustibil nuclear iradiat la finalul anului trecut

Centrala nucleară de la Cernavodă avea în stoc, la 31 decembrie 2013, 65.000 de fascicule de combustibil nuclear iradat, dintre care 34.000 la Unitatea 1 a centralei și 31.000 la Unitatea 2, a declarat directorul centralei, Ionel Bucur, la summit-ul internațional "Direcții de dezvoltare pentru depozitarea finală a combustibilului nuclear uzat și a deșeurilor nucleare înalt radioactive", organizat la București de Agenția Nucleară și pentru Deșeuri Radioactive.

România va fi nevoită să construiască, în următorii 38 de ani, un depozit pentru deșeurile înalt radioactive de la centrala de la Cernavodă, aceasta fiind singura metodă științifică disponibilă pentru depozitarea acestor deșeuri. În prezent, combustibilul nuclear utilizat de centrala de la Cernavodă și de cele două reactoare de cercetare din România (de la Măgurele și Pitești) este depozitat temporar în facilități situate în aproprierea reactoarelor.

Combustibilul nuclear utilizat la centrala de la Cernavodă este inițial depozitat pentru o perioadă de minim șase ani în mai multe piscine, situate în apropierea clădirii care găzduiesc reactoarele. După această perioadă, combustibilul înalt radioactiv este transferat și depozitat în Facilitatea de Depozitare Uscată (DICA), concepută de AECL-Canada pe baza unui sistem de răcire cu aer MACSTOR, aceasta fiind situată tot pe terenul centralei de la Cernavodă.

DICA va putea fi utilizată în scopul depozitării combustibilului înalt radioactiv pe o perioadă medie de 50 de ani, după care acesta ar trebui să fie transferat într-un depozită de înaltă adâncime, de care în prezent România nu dispune. Cum reactorul 1 al centralei de la Cernavodă a fost pus în funcțiune în 1996, rezultă că, undeva în jurul anului 2052, România ar trebui să beneficieze de o facilitate de depozitare a deșeurilor înalt radioactive, pentru depozitarea combustibilului nuclear utilizat la Centrala de la Cernavodă.

La același eveniment, președintele Agenției Naționale pentru Deşeuri Radioactive (ANDR), Florin Tătar, a declarat că România va construi la Saligny un nou depozit de deșeuri nucleare, probabil până în 2020, în valoare de aproximativ jumătate de milion de euro, însă pentru acesta este nevoie ca Nuclearelectrica să decidă când va demara lucrările de extindere a duratei de viață a reactorului 1 al centralei de la Cernavodă.

Finalizarea acestui depozit, cu un volum de 122.000 de metri cubi, era estimată, potrivit unei strategii mai vechi a guvernului, pentru 2014, însă ea a fost amânată cu cel puțin 6 ani ca urmare a faptului că Nuclearelectrica nu a luat încă o decizie privind data la care va începe lucrările de extindere a duratei de viață a reactorului 1, pus în funcțiune din 1996.

În prezent, România are un singur depozit de deșeuri nucleare, cel de la Băița (Bihor), construit în galeriile două mine vechi de exploatare a uraniului. Potrivit oficialului, acest depozit are o capacitate de depozitare suficient de mare pentru a acoperi necesarul de depozitare al României până la începerea lucrărilor de extindere a duratei de viață la reactorul 1 de la Cernavodă.

"Noi suntem pregătiţi să facem acest depozit până în 2020, însă depinde de extinderea duratei de viaţă a Unităţii 1, de unde vor proveni noi deşeuri radioactive pe care va trebui să le depozităm. Unitatea 1 a fost pusă în funcţiune în 1996, iar durata de viaţă este de maximum 30 de ani. Ţinem legătura cu cei de la Nuclearelectrica să vedem când vor decide această extindere, apoi ne vom corela strategia cu ei", a explicat Tătar, adăugând că acest depozit va fi realizat independent de planul privind realizarea reactoarelor 3 şi 4 de la Cernavodă.