Energy Report

Comisia Europeană refuză certificarea Transelectrica, acuzând conflicte de interese, incompatibilități și încălcări ale legislației europene

Comisia Europeană consideră că Transelectrica nu îndeplinește condițiile impuse de legislația europeană pentru a fi certificată ca operator de sistem independent (Independent System Operator) al rețelei de transport al energiei electrice din România, Comisia avizând negativ o notificare în acest sens a Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) și formulând recomandări autorităților de la București în vederea intrării în legalitate a operatorului rețelei electrice românești.

În Monitorul Oficial din 17 decembrie 2013 a fost publicat un ordin al ANRE de aprobare a certificării Transelectrica drept operator de sistem independent al rețelei de transport al energiei electrice din România, în care se stipulează că, în termen de 6 luni, Transelectrica și autoritățile statului trebuie să adopte o serie de măsuri pentru a se conforma avizului Comisiei Europene. De asemenea, ANRE a dat o decizie de certificare preliminară a Transelectrica, până la intrarea în legalitate.

Potrivit documentelor citate, în intervalul menționat de 6 luni, Transelectrica trebuie să se conformeze dispozițiilor Legii energiei electrice și gazelor naturale nr. 123/2012, inclusiv prin eliminarea posibilității de a se exercita asupra sa, sau asupra activității sale, sau asupra proprietarului rețelei electrice de transport, prin orice mijloace de coordonare, de subordonare sau prin orice alte mijloace, influențe decisive/determinante de către o persoană care exercită controlul sau vreun drept asupra unui operator economic care desfășoară oricare dintre activitățile de producere sau de furnizare de energie electrică sau de gaze naturale.

În acest sens, Transelectrica trebuie să-și modifice actele constitutive și să elimine situațiile de incompatibilitate legate de membrii actuali ai organelor de conducere.

Ce alte măsuri trebuie luate

La rândul lor, Guvernul și Parlamentul trebuie să ia măsuri pentru ca Ministerul Finanțelor Publice (MFP) să devină autoritate contractantă a acordului de concesiune a activelor rețelei electrice de transport și pentru ca activitatea de dispecerat din sistemul energetic național să fie scoasă de sub coordonarea Departamentului pentru energie.

În plus, legislația în vigoare trebuie modificată în așa fel încât să se interzică orice intervenţie a oricărei persoane sau entităţi publice ori private, care nu face parte din organele de conducere ale Transelectrica, în luarea deciziilor referitoare la activitatea curentă şi funcţionarea de zi cu zi a companiei. Această interdicţie se referă inclusiv la punerea în aplicare de către companie a măsurilor adoptate în cadrul politicilor şi strategiei în domeniul energiei electrice şi gazelor naturale.

De asemenea, ANRE trebuie să capete competenţa de a verifica îndeplinirea cerinţelor de compatibilitate, prevăzute la art. 34 din Legea nr. 123/2012, de către acţionarii Transelectrica care deţin mai mult de 5% din acţiuni, precum şi de către candidaţii propuşi în consiliul de supraveghere, consiliul de administraţie, în directoratul companiei, precum şi în alte organisme care reprezintă compania din punct de vedere juridic, înainte de numirea respectivilor candidaţi.

De unde a pornit totul

În 15 august 2013, Comisia Europeană a primit o notificare din partea ANRE cu privire la un proiect de decizie de certificare a Transelectrica ca operator de sistem independent (ISO) pentru reţeaua de transport al energiei electrice din România. Avizul Comisiei la notificarea ANRE este datat 14 octombrie 2013.

"Comisia consideră că alegerea modelului ISO este (...) nepotrivită în cazul de faţă, întrucât gradul de separare între autorităţile publice care trebuie să existe în cazurile de aplicare a modelului ISO nu a fost atins", se spune în aviz.

Potrivit legislației europene, proprietatea asupra sistemului de transport este, prin definiţie, deţinută de o altă persoană decât ISO. Această persoană, deţinătorul sistemului, este strict limitată în exercitarea drepturilor de proprietar. În plus, ea este supusă unor obligaţii specifice, care au drept obiectiv să ofere ISO posibilitatea să îşi îndeplinească atribuţiile de transport în mod independent faţă de deţinătorul sistemului.

Proprietarul și operatorul sunt una și aceeași entitate

Totuşi, în cazul de faţă, remarcă Comisia Europeană, reţeaua de transport operată de Transelectrica este parţial deţinută de însăşi Transelectrica.

Statul român deţine aproximativ 55%, în termeni de valoare, din reţeaua de transport a energiei electrice. Transelectrica deţine în mod direct o cotă de aproximativ 45%. Cota de proprietate deţinută de Transelectrica nu va face decât să crească, întrucât activele nou-achiziţionate nu pot reveni decât societăţii Transelectrica, arată Comisia.

În plus, există legături directe şi indirecte între Transelectrica şi Departamentul pentru energie, care exercită drepturile de proprietate ale statului într-un număr de întreprinderi în domeniul furnizării şi generării de energie electrică.

Comisia constată că, în cazul de faţă, având în vedere faptul că Transelectrica deţine 45 % din activele de transport de energie electrică, ISO este în prea mare măsură aceeaşi persoană cu deţinătorul sistemului.

"Acesta nu reprezintă fondul tipic pentru care a fost creat modelul ISO, şi anume, o situaţie în care o societate energetică integrată vertical, care a fost reticentă să îşi vândă activele de transport, ar putea plasa operarea lor în mâinile unui operator complet separat, împiedicând astfel orice conflicte de interese cu privire la operarea reţelei. Această separare este absentă în cazul de faţă, dat fiind că Transelectrica deţine o proporţie semnificativă, şi din ce în ce mai mare, din activele reţelei de transport de energie electrică", se afirmă în avizul Comisiei.

Guvernul poate interveni în politica Transelectrica

Prin urmare, Comisia este de părere că modelul ISO nu este cel mai potrivit pentru a fi aplicat societăţii Transelectrica. În schimb, Comisia consideră că separarea drepturilor de proprietate în cadrul statului ar constitui o opţiune mai adecvată pentru a asigura separarea efectivă a activităţilor de transport de interesele statului în materie de furnizare şi generare de energie electrică.

În acest sens, Comisia consideră că Departamentul pentru energie nu poate fi considerat ca fiind un organism public separat de Ministerul Economiei în sensul directivei europene privind energia electrică.

"Comisia ar putea fi de acord cu faptul că Ministerul Finanţelor Publice, pe de o parte, şi Ministerul Economiei, pe de altă parte, pot fi considerate organisme publice independente. Totuşi, Comisia consideră că nu a fost demonstrat suficient că prim-ministrul nu poate interfera cu ministrul finanţelor publice, pe de o parte, şi cu Ministerul Economiei şi Departamentul pentru energie, pe de altă parte. De exemplu, nu s-a demonstrat că prim-ministrul nu are competenţa de a da instrucţiuni acestor organisme publice", subliniază Comisia.

În plus, Comisia menţionează că separarea între Ministerul Finanţelor Publice, pe de o parte, şi Ministerul Economiei şi Departamentul pentru energie, pe de altă parte, pare să fie insuficientă, din cauza faptului că există un acord de concesiune care pare să ofere Ministerului Economiei drepturi vizavi de societatea Transelectrica. Departamentului pentru energie, care este subordonat ministrului economiei, îi este, de asemenea, atribuită responsabilitatea de a gestiona proprietăţile statului român în ceea ce priveşte transportul energiei electrice.

În plus, Departamentul pentru energie este responsabil de coordonarea operaţională şi metodologică a Dispecerului naţional, parte din Transelectrica. Astfel, Departamentul pentru energie îşi exercită influenţa asupra societăţii Transelectrica într-un mod care nu este reconciliabil nici cu separarea în cadrul statului, nici cu rolul său de proprietar de sistem.

Interferențe MFP – Departamentul pentru energie

De asemenea, Comisia menţionează că legislația românească în vigoare prevede că, chiar dacă Ministerul Finanţelor Publice va numi şi va revoca membrii consiliului de administraţie ai societăţii Transelectrica, aceşti membri trebuie să acţioneze în conformitate cu politicile şi strategiile în domeniul energiei şi gazului, astfel cum au fost întocmite de ministerul de resort, şi anume Departamentul pentru energie.

"În timp ce este adecvat ca membrilor consiliului de administraţie numiţi de către statul român să le poată fi solicitat să acţioneze în limitele politicilor şi strategiilor generale stabilite de statul român, inclusiv cele formulate de către Departamentul pentru energie, Comisia este de părere că astfel de cerinţe ar trebui să excludă în mod explicit posibilitatea ca astfel de măsuri să interfereze cu independenţa şi funcţionarea de zi cu zi a societăţii Transelectrica", este de părere Comisia Europeană.

În acest context, Comisia consideră că, în situaţia de faţă, nu există suficiente motive pentru a concluziona că gradul de separare necesar, prevăzut de directiva europeană privind energia electrică, în contextul unui model ISO, este atins.

Acționari minoritari în conflict de interese

În plus, Comisia constată că există doi acţionari minoritari ai societăţii Transelectrica, respectiv Fondul Proprietatea (13,499%) şi SIF Oltenia (7,04%), fiecare deţinând interese şi în societăţi de producţie şi furnizare de gaz şi energie electrică.

Fondul Proprietatea şi SIF. Oltenia nu deţin controlul asupra societăţii Transelectrica, dar pot vota şi propune alegerea membrilor consiliului de administraţie în cazul societăţilor în care deţin acţiuni. Legislaţia română facilitează şi numirea membrilor consiliului de administraţie de către acţionarii minoritari în societăţile deţinute de stat, prin aşa-numitele "drepturi de vot cumulative".

În consecinţă, Comisia concluzionează că aceşti acţionari minoritari deţin interese şi pot exercita drepturi care sunt incompatibile cu directiva europeană privind energia electrică.

Comisia menţionează că este necesar să se asigure conformitatea cu directiva europeană privind energia electrică indiferent dacă este aplicat modelul ISO sau modelul separării proprietăţii. Aceasta ar putea fi realizată prin stabilirea, de exemplu, în statutul societăţii Transelectrica, a faptului că acţionarii principali nu îşi pot exercita drepturile de proprietate asupra Transelectrica decât în cazul în care ANRE a primit asigurări că aceşti acţionari nu deţin interese în alte societăţi, incompatibile cu cerinţele din directiva europeană privind energia electrică.

"În plus (...), se pare că Fondul Proprietatea beneficiază de anumite drepturi minoritare, care îi permit să numească membrii consiliilor de administraţie din anumite societăţi generatoare de energie electrică, şi drepturi în ceea ce priveşte anumite tipuri de decizii", arată Comisia.

Și la Transelectrica, și la Hidroelectrica

Directiva europeană privind energia electrică stabileşte că nu este posibil ca un membru al consiliului de administraţie sau un membru al unui organism care reprezintă în mod legal un operator de transport și sistem (OTS), precum Transelectrica, să fie, în acelaşi timp, membru al consiliului de administraţie al unei întreprinderi active în domeniul furnizării energiei electrice sau al generării acesteia.

"Pentru câţiva membri ai consiliului de administraţie al societăţii Transelectrica, ANRE nu a fost în măsură să certifice dacă aceştia deţin interese sau sunt membri în alte consilii, incompatibile cu directiva europeană privind energia electrică. În plus, în cazul unui membru al consiliului de administraţie numit de către guvern, ANRE a demonstrat că el este membru şi al consiliului de administraţie al societăţii Hidroelectrica, un important generator de energie electrică din România", se afirmă în avizul Comisiei Europemne.

Comisia arată că este necesar ca ANRE să evalueze activităţile tuturor membrilor consiliului de administraţie înainte ca respectarea dispoziţiilor din directiva privind energia electrică să poată fi asigurată. Comisia menţionează, de asemenea, că este necesar ca ANRE să deţină competenţele necesare pentru a determina ca toţi potenţialii membri ai consiliului de administraţie să respecte toate cerinţele relevante din directiva privind energia electrică, înaintea numirii lor.

Sarcina de dispecerat trebuie exercitată independent

Directiva privind energia electrică limitează strict competenţele proprietarului sistemului asupra ISO. Din decizia preliminară a ANRE reiese că Transelectrica acţionează ca Dispecer naţional pentru energia electrică în România

Totuşi, legislaţia română prevede că Dispecerul naţional pentru energia electrică rămâne sub coordonarea metodologică şi operaţională a ministrului delegat pentru energie.

Comisia consideră că o astfel de dispoziţie este incompatibilă cu dispoziţiile directivei privind energia electrică. Comisia este de părere că activitatea de coordonare metodologică şi operaţională a Dispecerului naţional pentru energie este o sarcină fundamentală a OTS şi trebuie exercitată în mod independent şi de către însuşi OTS.

"Reţinerea competenţei de a coordona metodologic şi operaţional Dispecerul naţional pentru energie de către Departamentul pentru energie este cu atât mai discutabilă cu cât acest departament gestionează şi interesele României în domeniul generării de energie electrică, mijloacele de furnizare şi distribuire, astfel încât ar fi puţin probabil ca OTS să poată îndeplini această sarcină principală în mod independent", subliniază Comisia Europeană.

Comisia menţionează că rămâne posibil ca Departamentul pentru Energie să stabilească politica generală în ceea ce priveşte sectorul energiei electrice, incluzând adoptarea de legi care - în limitele stabilite de directiva privind energia electrică - pot afecta dispecerizarea.

Legislația trebuie modificată în regim de urgență

Pe baza observaţiilor de mai sus, Comisia este de părere că nu există suficiente motive pentru certificare în cadrul modelului ISO. Comisia recomandă ANRE să acţioneze, în cooperare cu organismele relevante ale statului român, în sensul separării drepturilor de proprietate asupra societăţii Transelectrica, prin aplicarea articolului 9 alineatul (6) din directiva europeană privind energia electrică, care să permită separarea în cadrul statului, ceea ce, în mod necesar, implică şi faptul că legislaţia română trebuie să fie modificată în regim de urgenţă, astfel încât conţină acest model de separare.

Într-o astfel de situaţie, exercitarea drepturilor de proprietate ale statului român asupra societăţii Transelectrica poate rămâne în cadrul Ministerului Finanţelor Publice. Ministerul Economiei şi Departamentul pentru energie ar putea să îşi menţină participaţiile lor respective în societăţile care au ca obiect activitatea de generare şi/sau de furnizare, precum şi sarcinile lor respective în ceea ce priveşte politica energetică la nivel naţional, spune Comisia.

Cu toate acestea, Ministerul Finanţelor Publice ar trebui să devină autoritatea contractantă a acordului de concesiune (care, ca o observaţie generală, ar trebui să se bazeze pe condiţii juste) şi să obţină responsabilitatea de a gestiona proprietăţile statului român în ceea ce priveşte transportul de energie electrică, care, în prezent, revin, respectiv, Ministerului Economiei şi Departamentului pentru energie.

"În cele din urmă, Departamentul pentru energie ar trebui să renunţe la coordonarea metodologică şi operaţională a Dispecerului naţional, coordonare care trebuie considerată o sarcină esenţială a societăţii Transelectrica şi care trebuie desfăşurată în mod independent", conchide Comisia.