Energy Report

Interesul bate justiția? Curtea Supremă din Argentina decide în favoarea Chevron, americanii vor fora după gaze de șist cu o companie de stat argentiniană

Un proces în justiție vechi deja de 20 de ani demonstrează cât de greu de rezolvat sunt litigiile legate de concesiunile pentru petrol și gaze atunci când acordurile de concesiune nu sunt încheiate direct între companiile de exploatare și proprietarii terenurilor din zonele vizate, precum și comunitățile locale respective. Mai precis, cât de greu pot obține despăgubiri localnicii care se consideră prejudiciați de activitățile companiilor cu pricina atunci când contractele de concesiune sunt semnate cu autoritățile centrale - guverne, ministere, agenții naționale sau companii de stat.

Totul a început în 1993, când americanii de la Texaco au fost dați în judecată în Ecuador de reprezentanți ai unor comunități rurale și ai unor triburi indigene pentru daune produse de companie între anii 1964 și 1992 în jungla amazoniană și în bazinul fluviului, în cursul forajelor pentru petrol derulate acolo. 

Chevron a cumpărat Texaco în 2001, „moștenind” și litigiile legale ale companiei preluate. În 2011, un tribunal ecuadorian a decis că Chevron trebuie să plătească celor prejudiciați despăgubiri de 19 miliarde de dolari pentru pagubele produse.

Dat fiind că americanii nu dețin nici un fel de active în Ecuador, judecătorii au hotărât, pe baza unui tratat internațional de recunoaștere reciprocă a deciziilor judecătorești semnat între Ecuador, Argentina și Columbia, instituirea sechestrului asigurător asupra activelor Chevron din Argentina. Cereri similare de sechestru au fost înaintate în legătură cu active ale Chevron din Canada, Brazilia și Columbia.

Decizia judecătorilor ecuadorieni a fost reconfirmată de către o curte argentiniană în noiembrie anul trecut, după ce cei de la Chevron o atacaseră la Buenos Aires. Astfel, a fost blocată circa 40% din suma totală deținută de Chevron în conturi și depozite constituite la bănci argentiniene. Numai că, recent, la recurs, Curtea Supremă de la Buenos Aires a respins sentința curții inferioare argentiniene și a anulat respectivul sechestru asigurător.

Hidrocarburi de șist la Vaca Muerta

Coincidență sau nu, pe 15 mai anul acesta, Chevron semnase un acord preliminar cu cei de la YPF, companie controlată de statul argentinian și cea mai mare din sectorul energetic al țării, privind dezvoltarea în parteneriat a câmpului de petrol și gaze de șist Vaca Muerta din Argentina, în urma unei investiții totale evaluate la circa 15 miliarde de dolari.

După unele studii, câmpul de la Vaca Muerta ar putea conține cel de-al doilea cel mai mare zăcământ de hidrocarburi de șist din lume, fiind mai mare decât mult mai celebrul Marcellus din Statele Unite.

În martie 2013, CEO-ul Chevron, John Watson, declarase că semnarea unui acord cu YPF pentru dezvoltarea câmpului de la Vaca Muerta depinde în mod esențial de anularea de către justiția argentiniană a sechestrului asigurător instituit asupra activelor Chevron din Argentina.

Proiectul de la Vaca Muerta este extrem de important pentru viitorul companiei de stat YPF. Anul trecut, președintele Argentinei, Cristina Fernandez de Kirchner, a decis să naționalizeze 51% din acțiunile companiei, preluând controlul asupra ei, control deținut anterior de spaniolii de la Repsol.

Au nevoie de bani ca de aer

În urma acestei operațiuni, investițiile în producție s-au redus drastic, determinând și scăderea semnificativă a producției și obligând compania să recurgă la importuri masive, pentru a satisface cererea internă și a nu pune în pericol securitatea energetică a Argentinei.

Problemele au fost agravate de o defecțiune gravă survenită anul acesta la una din principalele rafinării deținute de YPF, precum și de faptul că gigantul de stat nu se poate împrumuta pe piețele internaționale de capital. Asta din cauza dobânzilor foarte mari, cu două cifre, impuse de investitori debitorilor argentinieni, ca urmare a defaultului suveran din 2001, dar și a măsurilor naționalist-protecționiste luate de Kirchner în ultimii ani, cum ar fi naționalizarea fondurilor de pensii private sau impunerea de restricții la achiziționarea de monedă americană.

YPF a investit deja sume mari în demararea exploatării comerciale la câmpul de la Vaca Muerta, dar acestea riscă să se transforme în pierderi dacă dezvoltarea proiectului nu va continua, prin implicarea financiară, logistică și de know-how a americanilor de la Chevron.

Pentru a susține investițiile, compania de stat a împrumutat numai anul acesta, de la creditori argentinieni, peste 1 miliard de dolari. YPF speră să semneze și alte acorduri de tip joint-venture pentru proiectul de la Vaca Muerta, printre care cu cei de la Dow Chemical, însă potențialii parteneri au devenit reticenți după blocarea activelor Chevron din Argentina.

Totul a început în 1964

Între 1964 și 1992, compania americană Texaco, preluată de Chevron în 2001, a exploatat zăcăminte de petrol în regiunea ecuadoriană Lago Agrio, din bazinul amazonian, în parteneriat cu monopolul petrolier de stat al Ecuadorului, CEPE (în prezent Petroecuador), care deținea o participație de 25% la respectivul joint venture. La data demarării producției, regiunea era locuită exclusiv de triburi indigene. Acordul de concesiune al Texaco a expirat în 1993, iar de atunci zăcămintele de la Lago Agrio sunt exploatate exclusiv de compania petrolieră controlată de statul ecuadorian. 

Tot în 1993, comunitățile rurale stabilite între timp în regiune, alături de reprezentanți ai triburilor indigene, au dat în judecată Texaco, acuzând-o că, în urma exploatării petroliere din regiune, a deteriorat grav și iremediabil condițiile de viață ale unui număr de circa 30.000 de locuitori.

Procesul a fost marcat de multe scandaluri, Chevron acuzând guvernul ecuadorian că a mituit un judecător local pentru a da decizii defavorabile companiei, presei fiindu-i „servită” și o înregistrare filmată în acest sens. Deși americanii au negat orice implicare în respectiva filmare cu camera ascunsă, a reieșit ulterior că una dintre persoanele implicate în filmare era un subcontractor al Chevron, care ulterior s-a mutat în Statele Unite pe cheltuiala companiei, oferindu-i-se și o pensie viageră. 

În februarie 2011, un tribunal ecuadorian a condamnat Chevron, „moștenitoarea” Texaco, la plata unor despăgubiri totale de 19 miliarde de dolari. Dosarul conținea la acea dată peste 200.000 de file, reprezentând mărturii ale unor zeci de martori și peste 100 de rapoarte științifice întocmite de experți.

În esență, americanii erau acuzați că au deversat în Amazon miliarde de litri de deșeuri toxice rezultate în urma lucrărilor de foraj petrolier, provocând o criză de sănătate publică în regiune și obligându-i astfel pe foarte mulți dintre locuitori să plece de acolo.

Chiar și unii acționari ai Chevron cer socoteală managementului

La sfârșitul lunii trecute, în cadrul unei Adunări Generale unde acționarii Chevron au avut multe de reproșat conducerii companiei, o parte din aceștia au înaintat inclusiv o rezoluție cu privire la modul defectuos, în opinia lor, în care Chevron a acționat în cadrul litigiului cu ecuadorienii. Mai exact, era vorba de agresivitatea cu care compania a contraatacat în justiție, ajungând să îi acuze ea pe reclamanți de tentativă de extorcare de fonduri.

Deși nu a întrunit suficiente sufragii pentru a fi adoptată, rezoluția a fost totuși votată de 40% dintre acționarii Chevron. Inițiatorii rezoluției l-au invitat să vorbească la adunare și pe un reprezentant al prejudiciaților ecuadorieni.

„Ambii mei părinți au murit de cancer din cauza contaminării apei provocate de activitatea Chevron. Mă lupt în continuare pentru a se face dreptate. Chevron și-a mințit acționarii și pe toată lumea. Sunt aici pentru a cere în numele tuturor destituirea CEO-ului Watson”, a spus reprezentantul.

La aceeași adunare, un grup de acționari ai Chevron a cerut explicații managementului în legătură cu o serie de donații politice efectuate de companie în anul electoral 2012, în sumă totală de 3,9 milioane de dolari, dintre care una de 2,5 milioane de dolari. Șefilor Chevron li s-a cerut să explice în ce fel i-au fost utile companiei aceste donații, unii acționari exprimându-și îngrijorarea că donațiile ar putea fi chiar ilegale, în condițiile în care Chevron beneficiază de contracte cu statul american. Nici această rezoluție nu a întrunit suficiente voturi pentru a fi adoptată.