Energy Report

Resursele Inseamna Putere

Fri02212020

Last updateThu, 20 Feb 2020 11am

Romana English
Back Home Petrol si Gaze Stiri Petrol si Gaze Rafinare si Marketing Aderarea Serbiei la UE va obliga NIS Gazprom să respecte normele europene, ceea ce îi va majora costurile. Cum rămâne cu atitudinea protecționistă a Rompetrol?

Aderarea Serbiei la UE va obliga NIS Gazprom să respecte normele europene, ceea ce îi va majora costurile. Cum rămâne cu atitudinea protecționistă a Rompetrol?

NIS Gazprom Rompetrol

CEO-ul companiei sârbe de petrol și gaze Naftna Industrija Srbije AD (NIS), controlată de rușii de la Gazprom, cu activități și planuri de extindere și în România, a avut mai multe ieșiri în presa occidentală în ultima perioadă. Principalul mesaj transmis a fost că, în pofida celor care susțin contrariul, compania, cel mai mare contribuabil la bugetul de stat al țării vecine, sprijină aderarea Serbiei la UE, întrucât acest lucru i-ar deschide posibilități semnificative de dezvoltare în Europa.

Pe de altă parte, pe baza acordului de liber-schimb dintre Serbia și UE, semnat în 2010, începând cu anul acesta, Serbia poate exporta țiței și produse petroliere în statele comunitare fără restricții, tarife și taxe vamale. Ceea ce a stârnit nemulțumiri și apeluri protecționiste din partea unor petroliști europeni, inclusiv din România, cum ar fi Rompetrol, aceștia temându-se că cei de la NIS, controlați de Gazprom, și-ar putea permite prețuri de vânzare semnificativ mai competitive, ca urmare a faptului că au costuri mai mici, nefiind încă nevoiți să respecte normele comunitare în materie de tehnologie și protecție a mediului.

Interesant este că și kazahii de la KazMunaiGaz se folosesc de România și de Rompetrol ca platformă de export al țițeiului, către Uniunea Europeană și nu numai.

Lucrurile s-au petrecut extrem de repede. Imediat după ce guvernul de la Belgrad, la presiunile autorităților europene, a semnat un acord cu cel kosovar de la Priștina privind normalizarea relațiilor bilaterale, la 14 ani de la sfârşitul conflictului Serbia-Kosovo şi la cinci ani de la proclamarea independenţei de către fosta provincie sârbă, Comisia Europeană (CE) a recomandat deschiderea negocierilor de aderare a Serbiei la UE. Ținta oficială de aderare asumată de autoritățile de la Belgrad este anul viitor, 2014, iar Bruxelles-ul a dat semnale că sprijină această țintă.

În acest context, trebuit amintit că monopolul rus de stat Gazprom, care controlează NIS prin subsidiara petrolieră Gazprom Neft, are relații tensionate cu Uniunea Europeană, fiind investigat, de exemplu, pentru posibila încălcare a legislației europene antitrust. În acest sens, ar putea apărea probleme și în privința exporturilor de gaze ale Gazprom înspre Occident, exporturi care, o parte din ele, tranzitează România. Asta pentru că autoritățile de la Bruxelles nu recunosc noţiunea de „tranzit” şi vor să impună un nou mod de calcul al tarifelor pentru tranzitul gazelor, care ar avea ca efect creşterea costurilor pentru ruși. 

Se declară „apolitici”

„Nu mă implic în politică”, a declarat CEO-ul NIS, Kiril Kravcenko, într-un interviu acordat celor de la Reuters, arătând că perspectiva aderării Serbiei la UE ar impulsiona vânzările și planurile de dezvoltare ale companiei conduse de el.

El a adăugat că preferă să aibă o abordare pragmatică, nu politică, a acestei perspective și că se concentrează pe demersurile necesare pentru ca NIS să respecte standardele UE în materie de compoziție și calitate a carburanților și de reducere a emisiilor de gaze cu efecte de seră.

„Din punct de vedere strategic, aderarea Serbiei la UE este cu siguranță ceva pozitiv pentru noi. Desfășurăm deja activități în state UE. Faptul că există o legislație unică în Uniune este ceva practic, întrucât deschide tot mai mult granițele”, a declarat Kravcenko. Statul sârb, care deține o participație minoritară la NIS, se bazează pe compania controlată de Gazprom pentru a impulsiona exporturile Serbiei în Europa.

Într-un interviu acordat unei televiziuni sârbe în februarie, Kravcenko a declarat că NIS vrea să demareze anul acesta exploatarea comercială a zăcămintelor de petrol și gaze deținute în România și intenționează ca, în următorii trei ani, să ajungă să concureze de la egal la egal, pe segmentul de benzinării, cu cei mai buni operatori europeni de profil prezenți în piețele din România, Bulgaria, Serbia și Bosnia-Herțegovina.

NIS a deschis deja cinci benzinării în România și vrea ca numărul acestora să ajungă la 50 până la finalul anului. Nu demult au circulat zvonuri cu privire la posibilitatea ca NIS să cumpere 139 de benzinării aflate în portofoliul OMV Petrom. Anul trecut, NIS a cumpărat benzinăriile OMV din Bosnia.

Investiții pentru respectarea normelor UE

CEO-ul NIS a mai spus că, spre deosebire de statele occidentale, unde consumul de carburanți auto este în scădere, fie din cauza recesiunii, precum în Spania, fie ca urmare a înmulțirii vehiculelor eficiente din punct de vedere al consumului, cum ar fi Germania sau Franța, regiunea Balcanilor, cu un parc auto îmbătrânit, oferă încă potențial pentru creșterea vânzărilor de produse petroliere rafinate.

Cu toate acestea, NIS trebuie să se adapteze la normele UE. Compania și-a upgradat anul trecut rafinăria de la Pancevo, din Serbia, aceasta putând produce acum carburanți care respectă standardele europene de calitate și având programate și alte upgrade-uri. O altă rafinărie a fost reconvertită pentru a produce lubrifianți industriali, o piață cu potențial mai mare, în condițiile în care Kravcenko estimează o reducere cu 5% a consumului de petrol în Europa în următorii 15 ani.

De asemenea, pentru a respecta regulile UE cu privire la reducerea emisiilor de dioxid de carbon, NIS a decis să intre pe piața energiei regenerabile. Compania a cumpărat recent o participație de 50% la parcul eolian Plandiste, cu o capacitate instalată planificată de 102 MW, dezvoltat de investitorul local Energowind. Proiectul va costa 160 de milioane de euro. NIS își va finanța partea de investiție care îi revine cu 23,5 milioane euro din fonduri proprii, urmând ca restul banilor necesari să îi obțină printr-un împrumut.

Într-un interviu acordat anterior Deutsche Welle, Kiril Kravcenko a declarat că integrarea europeană și aplicarea standardelor UE constituie factori de stabilitate.

„Gazprom Neft conideră că Ununea Europeană deține o experiență majoră în relațiile cu investitorii. Armonizarea legilor din Serbia cu practicile UE este ceva pozitiv pentru investitori, întrucât creează un mediu de business deschis și predictibil. Consider că această cale strategică este una bună”, a spus Kravcenko. 

Într-un alt interviu, acordat celor de la Euractiv, Kravcenko a dat asigurări că, deși Gazprom este acționarul majoritar al companiei, NIS sprijină demersurile Serbiei de aderare la UE.

Le-ar fi convenit jocul la două capete

Pe de altă parte, strict economic, celor de la NIS le-ar fi convenit să aibă acces la piața UE fără să fie nevoiți să respecte costisitoarele norme comunitare. Ceea ce s-ar putea întâmpla, de altfel, până la aderarea Serbiei la Uniunea Europeană.

În martie, la o întâlnire cu ministrul Economiei, Varujan Vosganian, reprezentanţii Rompetrol au ridicat problema lipsei de restricţii pentru importul pe piaţa românească de produse petroliere din Republica Serbia, urmare a aplicării prevederilor Acordului de comerţ încheiat între UE şi această ţară, care ar putea afecta afacerile altor companii de profil din zona Balcanilor.

„Din informaţiile oferite de reprezentanţii Rompetrol, ţiţeiul şi produsele petroliere provenite din Serbia ar putea intra pe piaţa românească în luna aprilie sau mai 2013,. cu preţuri mult mai mici, din cauza preţurilor şi costurilor reduse practicate în ţara vecină. Potrivit Rompetrol, cele mai afectate ţări ar fi, pe lângă România, Slovenia şi Bulgaria”, se arată într-un comunicat al ministerului.

Ministrul Vosganian a explicat faptul că problema preţurilor mici ale produselor provenite din afara Uniunii Europene se află deja în dezbaterea Comisiei Europene, în cadrul Consiliului Competitivitate, existând deja unele propuneri în sensul fixării de preţuri minime de intrare în spaţiul UE a produselor din afara Uniunii, în care să fie incluse costuri ca şi cum acestea ar fi fabricate în UE, costuri legate de mediu sau alte cerinţe de natură tehnologică. Demnitarul român a mai spus că va discuta problema ridicată de Rompetrol şi cu alte companii de profil de pe piaţa românească pentru ca, ulterior, să existe un punct de vedere comun spre a fi prezentat Comisiei Europene.

„Ministrul Vosganian a semnalat, însă, reprezentanţilor Rompetrol că ar putea apărea o reacţie favorabilă a opiniei publice, în general, faţă de preţurile mai mici practicate de companiile sârbeşti. Varujan Vosganian a mai spus că va solicita şi o întâlnire pe această temă cu omologii săi din Slovenia şi Bulgaria”, se mai precizează în comunicat.

România – platformă de export pentru Kazahstan

Kazahii de la KazMunaiGaz se folosesc de România și de Rompetrol ca platformă de export al țițeiului către Uniunea Europeană și nu numai.

Recent, compania de stat KazMunaiGaz, proprietarul Rompetrol, a decis schimbarea numelui companiei de trading de țiței din grupul Rompetrol, Vektor Energy, firmă înregistrată în Elveția, în KazMunaiGaz Trading, și consolidarea tuturor operațiunilor de trading ale KazMunaiGaz la nivelul acesteia.

Astfel, KazMunaiGaz Trading, fostă Vektor Energy, va deveni unicul operator de export pentru petrolul produs și deținut de Republica Kazahstan, a declarat un reprezentat al Rompetrol Group, citat de Platts.

„Pe lângă petrolul produs de KazMunaiGaz, volumele exportate vor include și partea care revine Kazahstanului din diverse acorduri de împărțire a producției și din proiecte de tip joint-venture. Este de așteptat ca firma de trading să devină unic operator național pentru exporturile de țiței ale Kazahstanului”, a declarat reprezentantul Rompetrol. Mecanismele exacte de operare urmează să fie dezvoltate, a adăugat acesta.

La rândul său, CEO-ul Rompetrol, Zhanat Tussupbekov, a declarat că, beneficiind de infrastructura Rompetrol Group, operațiunile de trading cu țiței vor deveni mai eficiente și mai profitabile, promovând brandul național al Kazahstanului pe piața globală a petrolului.

KazMunaiGaz estimează că exporturile totale de țiței ale Kazahstanului vor ajunge la 30 de milioane de tone metrice anual în următorii cinci ani.

Operațiunile de trading cu petrol ale Rompetrol s-au ridicat la 10,4 milioane de tone metrice în 2012, consemnând o creștere cu 65% față de anul anterior. Vânzările proprii de produse petroliere ale Rompetrol s-au ridicat la 4,69 milioane de tone metrice anul trecut, din care 2,74 milioane de tone metrice au provenit din producția rafinăriei de la Petromidia.

În prezent, compania de trading a Rompetrol vinde produse petroliere către subsidiarele companiei din Bulgaria, Georgia și Ucraina, precum și unor clienți independenți din Liban și Israel.

CONSUMUL GLOBAL DE ENERGIE

PRODUCTIA GLOBALA DE ENERGIE

Consumul de energie al SUA

Tag Cloud