Energy Report

Occidentul "capitalist" vrea să adopte încălzirea centrală, de care Estul ex-comunist nu știe cum să scape

Sătui de fraudele, ineficiența și costurile mari ale actualului sistem de încălzire centrală din marile cartiere de blocuri, precum și de imposibilitatea de a controla sistemul, locuitorii fostului bloc comunist din Europa de Est vor mai degrabă să scape de acesta, debranșându-se de la rețeaua centralizată și instalându-și minicentrale de apartament.

Românii știu foarte bine asta, pe pielea lor. În prima parte a lunii, bucureştenii din mai multe sectoare nu au avut apă caldă câteva zile la rând, după ce Distrigaz a redus presiunea gazului furnizat companiei Electrocentrale Bucureşti (ELCEN), din cauza sumelor pe care le are de încasat de la aceasta. La rândul său, ELCEN, care are de încasat bani de la Regia Autonomă de Distribuţie a Energiei Termice Bucureşti (RADET), a limitat gazele furnizate regiei, astfel că aceasta a fost nevoită să reducă temperatura apei calde.

Trendul pare să fie invers în Occident, unde încălzirea centrală este din ce în ce mai mult privită ca o modalitate inovativă de a reduce consumul de energie electrică pentru termoficare.

În 1978, în Bulgaria a avut mare succes un film numit, în traducere, "Căldură". Pelicula este considerată și astăzi o comedie clasică bulgărească și prezintă atmosfera din epoca în care sistemele de încălzire centrală se extindeau rapid în blocul comunist estic, fiind considerate apogeul măiestriei inginerești socialiste, scrie Financial Times.

Publicația britanică arată că sistemele de încălzire centrală, puțin cunoscute în vestul Europei, se bazează pe preluarea energiei termice generate de centralele electrice, care altfel s-ar pierde, și utilizarea ei pentru încălzirea apei, care este ulterior pompată în caloriferele cartierelor de blocuri. Filmul bulgăresc menționat prezintă o familie care tremură de frig într-un apartament de bloc din capitala Sofia și tentativele caraghioase ale membrilor familiei de a se conecta singuri, în mod ilegal, la țevile cu apă fierbinte.

O idee bună aplicată prost?

După aproape 40 de ani, locuitorii din Estul ex-comunist încalcă legea în sens invers, debranșându-se în mod unilateral de la rețelele de încălzire centralizată. Adesea, locatarii blocurilor nu au nici o putere de decizie cu privire la pornirea și oprirea căldurii. În plus, sistemele de măsurare a consumului individual de energie termică din apartamente sunt lipsite de acuratețe.

Politicienii și tehnocrații occidentali, obsedați de ideea reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră, ar trebui, teoretic, să privească cu maximă suspiciune sistemele de încălzire centrală din Polonia și Ucraina, de exemplu, adevărate găuri negre de risipă și poluare, cu țevi vechi, găurite și neizolate. În special în România, Bulgaria și Ucraina, aceste probleme tehnice au fost agravate de reglementări proaste și de scandaluri de corupție.

Însă potrivit oficialilor UE și ONU, ar fi o greșeală condamnarea din principiu a ideii de încălzire centrală. Implementat în mod eficient, așa cum se întâmplă în Copenhaga și Helsinki, spun ei, sistemul centralizat de încălzire ar putea reprezenta o modalitate de reducere a consumului global de energie.

Încălzire centrală prin cogenerare

Potrivit ONU, orașele au o pondere de 70% în consumul total global de energie, iar 50% din consumul urban de energie electrică reprezintă instalațiile de încălzire, răcire și aer condiționat. Organizația susține că, pentru reducerea consumului de energie, este nevoie de o revoluție în ceea ce privește sistemele de încălzire a locuințelor.

În acest sens, exemplul de succes citat cel mai frecvent este cel al capitalei Danemarcei, Copenhaga. Orașul a început să-și pună la punct un sistem de încălzire centrală încă de la 1890, însă crizele țițeiului din anii ’70 au stimulat accelerarea expansiunii acestuia. În prezent, circa 98% din energia termică consumată în Copenhaga este furnizată de sistemul local de încălzire centrală, cel mai mare din lume.

Potrivit OECD și Agenției Internaționale pentru Energie, o centrală termică clasică are o eficiență de doar 36% (utilizează în mod productiv doar 36% din combustibilul cu care este alimentată, restul reprezentând pierderi), în timp ce așa numitele centrale de cogenerare, care produc și electricitate, și căldură, ajung în general cu eficiența la aproape 60%. Captarea căldurii reduce producția de electricitate, însă per total s-a constatat că cogenerarea merită. Ultimele proiecte scandinave de cogenerare, din cu totul alt film decât cele est-europene, au demonstrat un grad de eficiență de 85-90%.

Marea problemă este finanțarea

Jørgen Abildgaard, director de proiecte legate de climă la municipalitatea din Copenhaga, spune că modelul danez a atras deja atenția altor mari orașe, în special din Marea Britanie. De exemplu, Londra are în plan majorarea ponderii încălzirii centrale în totalul alimentării cu căldură la 25% până în 2025. Anul trecut, Rotterdamul a finalizat proiectul Warmtebedrijf, respectiv un sistem de conducte în lungime de 26 de kilometri prin care mai multe cartiere sunt încălzite cu energie termică provenită de la o centrală pe bază de biomasă.

Un alt aspect al trendului este acela că, din ce în ce mai des, centralele electrice care alimentează sistemele de încălzire centrală utilizează surse regenerabile de energie. Copenhaga, de exemplu, vrea să se încălzească 100% cu regenerabile până în 2025. În plus, s-a constatat că este mai eficientă utilizarea mai multor centrale cu puteri mai mici, care deservesc, de regulă, un singur cartier, nu un oraș întreg.

Marea provocare este găsirea unui model de finanțare pentru investițiile mari necesare pentru aceste imense modificări structurale urbanistice în întreaga UE. Sistemul de încălzire centrală din Copenhaga este administrat de o structură de tip non-profit și este improbabil că acest model va fi urmat și în alte părți. Printre marile companii care ar profita de expansiunea sistemelor de încălzire centrală se numără Danfoss din Danemarca, Vatenfall din Suedia și Dalkia din Franța.

Paul Voss, șeful Euroheat & Power, lobby-ul de la Bruxelles al industriei europene a energiei termic, spune că s-a chinuit în ultimii ani să-i convingă pe oficialii UE să se concentreze pe politici de încurajare a reducerii consumului de energie, prioritatea acestora fiind, mai degrabă, găsirea de noi surse de aprovizionare a Europei cu gaze naturale. El susține însă că, în contextul conflictului din Ucraina și al temerilor cu privire la tăierea livrărilor de gaze de către Rusia, tema creșterii eficienței energetice capătă tot mai multă pregnanță pe agenda europeană.

Probleme structurale și subvenții electorale

În prima parte a lunii, bucureştenii din mai multe sectoare nu au avut apă caldă câteva zile la rând, după ce Distrigaz a redus presiunea gazului furnizat companiei Electrocentrale Bucureşti (ELCEN), din cauza sumelor pe care le are de încasat de la aceasta. La rândul său, ELCEN, care are de încasat bani de la Regia Autonomă de Distribuţie a Energiei Termice Bucureşti (RADET), a limitat gazele furnizate regiei, astfel că aceasta a fost nevoită să reducă temperatura apei calde.

Ulterior, s-a anunțat că Guvernul va acorda 100 milioane lei Primăriei Capitalei, bani care vor fi transferaţi ELCEN pentru furnizarea gazelor necesare RADET la distribuirea apei calde şi a energiei termice către populaţie.

De asemenea, Consiliul General Municipiului Bucureşti (CGMB) a aprobat proiectul privind fuziunea dintre Regia Autonomă de Distribuţie a Energiei Termice Bucureşti şi Electrocentrale Bucureşti, de care depinde, potrivit municipalităţíi bucureştene, rezolvarea problemelor legate de energia termică.

Noua entitate, care va rezulta în urma fuziunii RADET-ELCEN, va fi în subordinea municipalităţii. Primarul general al Capitalei, Sorin Oprescu, susţine că fuziunea RADET-ELCEN va rezolva problema energiei termice în Bucureşti, în felul acesta urmând să fie stinse datoriile pe care regia le are la ELCEN, iar municipalitatea va controla şi coordona atât producţia, cât şi distribuţia de căldură şi apă caldă.

ELCEN a precizat că a acumulat datorii în valoare de 88 de milioane de lei către Distrigaz, în timp ce are de recuperat de la RADET aproximativ 2,5 miliarde de lei, fără a mai calcula şi penalităţile, pentru energia termică livrată şi neplătită în perioada noiembrie 2012 - septembrie 2014.

La începutul lunii octombrie, divizarea producătorului de energie termică ELCEN s-a încheiat, părţi din patrimoniul acestuia fiind transferate către Electrocentrale Constanţa şi Electrocentrale Titan, nou înfiinţate, societatea rămasă şi Electrocentrale Constanţa urmând să treacă la autorităţile locale şi să fuzioneze cu RADET.

Electrocentrale Bucureşti rămâne cu cele 4 CTE-uri care deservesc Bucureştiul, respectiv Centrala Termoelectrică Vest, Centrala Termoelectrică Sud, Centrala Termoelectrică Grozăveşti, Centrala Termoelectrică Progresu, precum şi cu Uzina de Reparaţii.

După divizare, RADET Bucureşti va fi transformată în societate comercială, iar acţiunile Electrocentrale Bucureşti vor trece din proprietatea privată a statului român către Primăria Municipiului Bucureşti, urmând apoi fuziunea dintre cele două societăţi şi firmele rezultate din reorganizarea celor două regii.

ELCEN a fost înfiinţată pe 18 decembrie 2002, ca filială a Termoelectrica, prin reorganizarea acestei societăţi comerciale. În prezent, Ministerul Economiei, prin Departamentul pentru Energie, este acţionarul majoritar al ELCEN, deţinând 97,51% din titlurile companiei. ELCEN este cel mai mare producător de energie termică din Capitală (90%) şi din ţară (40%). Societatea asigură şi 4,8 la sută din energia electrică produsă la nivel naţional.