Energy Report

OMV Petrom ar putea fi principala victimă a neînceperii producției în Marea Neagră. În 2030, România ar urma să importe o cantitate de gaz rusesc de 3 ori mai mare, de 50 TWh

• Prev
• 1 of 6
• Next

Politica guvernului PSD de subvenționare a consumului și de descurajare a producției, în special a celei din Marea Neagră, poate face o victimă ilustră: OMV Petrom, care ar urma, potrivit estimărilor Transgaz, să-și înjumătățească producția în următorii zece ani, în cazul în care proiectul Neptun Deep nu va fi demarat.

Însă nu numai OMV Petrom va avea de suferit, ci și balanța comercială și moneda națională, ca urmare a faptului că în 2030, în absența declanșării producției în Marea Neagră, producția națională ar scădea cu peste 50 de TWh, de la 115 TWh cât a fost în 2018 la 68 TWh în 2030, în condițiile în care consumul va crește cu peste 3 TWh, de la 113 TWh în 2020 la 116,5 TWh în 2030.

Cu alte cuvinte, în 2030 România va fi nevoită să importe aproximativ 50 TWh de gaz. Comparativ, în 2018, a fost importată o cantitate de gaze de aproximativ 16 TWh, ceea ce înseamnă că importurile de gaze (rusești, că tot acestea vor face jocurile pe această piață) se vor tripla în următorii 10 ani.

La un preț mediu de 20 de euro/MWh, rezultă că România ar urma să plătească anual pe importul de gaze rusești nu mai puțin de un miliard de euro.

Însă din prognozele Transgaz rezultă că marea victimă a deciziei Comisiei de industrii a Camerei Deputaților condusă de Iulian Iancu de a majora fiscalitatea în domeniu offshore și a adoptării OUG 114 de către guvernul PSD este OMV Petrom.

În urma repetatelor modificări legislative, dar și a evoluției prețului internațional al gazelor, Exxon Mobil a anunțat atât autoritățile, cât și partenerul său de concesiune, OMV Petrom, că intenționează să se retragă din proiectul Neptun Deep, căutând un cumpărător fie pentru cota sa de 50% din proiect, fie pentru compania care deține această cotă, ExxonMobil Exploration and Production Romania Limited Nassau (Bahamas).

Vestea proastă pentru OMV Petrom este că la actualele prețuri de pe piețele europene, de 10 euro/MWh (prețul spot) și de 17-18 euro/MWh (prețul futures pentru această iarnă și pentru vara viitoare), este foarte dificil chiar și pentru Exxon să găsească un cumpărător. Motivul, la aceste prețuri, proiectul nu este rentabil, chiar și dacă statul român renunță la intenția de a aplica impozitul special pe veniturile suplimentare din liberalizarea prețului gazelor și sectorului offshore.

Mai ales că pot fi numărate pe degetele unei mâini companiile capabile să exploateze gaze la mare adâncime, cum este cazul Neptun Deep.

Situația din vara lui 2018, când comisia condusă de Iulian Iancu a adoptat modificările fiscale la legea offshore, era total diferită. Prețul spot al gazului pe piețele europene era de 25 de euro/MWh pe timp de vară, ceea ce ar fi făcut atractivă luarea unei decizii finale de investiții favorabile. Numai că populismul parlamentarilor din Comisia de Industrii a avut ultimul cuvânt, cu consecințe extrem de grave pe piața gazelor din România.

Interesant este că, dată fiind expunere sa mult mai redusă pe segmentul offshore, Romgaz va avea mult mai puțin de suferit. Producția Romgaz ar urma să scadă, potrivit datelor Transgaz, cu numai 8 TWh, de la 55,4 TWh în 2020 la 47, 25 TWh în 2028.

În cazul OMV Petrom însă, în absența cotei sale de producție din Neptun Deep, producția va scădea de la 45 TWh în 2020 la 22,8 TWh în 2030. Iar estimările Transgaz ar putea fi optimiste. În 2018, OMV Petrom a produs aproximativ 50 TWH, iar în 2019, a înregistrat o scădere a producției de peste 7%, ceea ce ar conduce la o producție pentru acest an de aproximativ 46,5 TWh. Dacă declinul natural al producției ar continua în același ritm și în 2020, producția de anul viitor ar urma să fie de 43,2 TWh și nu de 45 TWh, cum estimează Transgaz.

Profit.ro a remarcat deja că OMV Petrom nu mai este perla coroanei grupului OMV, ponderea producției de hidrocarburi a companiei românești scăzând de la peste 56% din totalul grupului, în primul trimestru al anului 2016, la 32% în primul trimestru al acestui an. Deja, producția de gaz din Rusia a OMV este mai mare cu 20% decât cea din România, iar în 2020 va începe și exploatarea zăcământului gigant siberian Urengoi.

În condițiile în care este de așteptat ca producția grupului austriac să evolueze pozitiv, mai ales ca urmare a celei din Rusia, iar cea a OMV Petrom să se prăbușească în următorii zece ani (în absența Neptun Deep), ponderea producției companiei românești, dar și influența în grup, ar putea ajunge la 10% în 2030.

Cu alte cuvinte, compania va fi nevoită să se concentreze pe afacerile cu produse petroliere, transformându-se din cel mai mare producător de Europa de Sud-Est într-o mare rețea de benzinării.