Energy Report

Cât de nocivă e poluarea cu CO2? Majorarea emisiilor de gaze cu efect de seră a dus la „înverzirea” deșerturilor

Departe de a transforma Pământul într-un iad fierbinte lipsit de viață, se pare că majorarea nivelurilor de dioxid de carbon din atmosferă duc la „înverzirea” deșerturilor.

Aceasta este concluzia unui studiu recent al cercetătorilor australieni, care au scanat imagini, obținute cu ajutorul sateliților, ale unor regiuni care, în trecut, erau deșertice, marcate de secetă și lipsite de viață.

„Am descoperit o legătură foarte puternică între creșterea nivelului de CO2 din atmsferă și îndesirea vegetației din multe zone aride ale lumii”, explică dr. Randall Donohue, de la agenția națională de stat pentru știință din Australia (Commonwealth Scientific and Industrial Research Organisation - CSIRO).

Potrivit lui Donohue și colegilor săi, creșterea nivelului de dioxid de carbon din atmosferă a survenit în paralel cu o majorare cu 11% a frunzișului din zone aride din Australia, America de Nord, Orientul Mijlociu și Africa, fenomene observate în perioada 1982 – 2010.

„De exemplu, în Australia, vegetația nativă s-a adaptat de minune provocărilor din medii aride, reușind să își eficientizeze felul în care utilizează și asimilează apa”, explică profesorul australian.

Savanții au emis mai demult ipoteza că majorarea cantității de dioxid de carbon din atmosferă, pe care plantele îl asimilează în cadrul procesului de fotosinteză, va face viața mai ușoară pentru vegetație, dar și pentru animale și oameni. Asta pentru că plantele preiau CO2 în cadrul fotosintezei și eliberează în schimb oxigen.

Efectul de fertilizare constă în aceea că majorarea cantităților de dioxid de carbon permite frunzelor plantelor fie să preia mai mult CO2, fie să piardă mai puțină apă în timpul fotosintezei, fie ambele. Astfel, atunci când creșterea nivelurilor de CO2 face ca fiecare frunză să piardă mai puțină apă, plantele din medii aride se adaptează mărindu-și pur și simplu numărul de frunze. Această modificare poate fi detectată prin satelit, în special în deșerturi și savane, unde verdeața este mai rară decât în locațiile cu umiditate mare.

„Studiile noastre au reușit să scoată în evidență efectul de fertilizare indus de CO2”, adaugă Donohue, explicând că echipa sa a coroborat datele furnizate de sateliți cu alte procese care influențează vegetația, precum precipitațiile, temperatura aerului, cantitatea de lumină sau intervențiile umane asupra solșurilor.

Pe de altă parte, savantul australian avertizează că înverzirea deșerturilor ar putea avea efecte secundare neașteptate și nedorite, cum ar fi înmulțirea incendiilor de vegetație, împuținarea apei disponibile sau reducerea biodiversității. El mai spune, totuși, că este nevoie de continuarea cercetărilor, pentru a se putea estima cu cât mai mare acuratețe potențialul de apariție și severitatea acestor efecte secundare posibile.

„Chiar și așa, faptul că majorarea emisiilor de CO2 în atmosferă are ca efect faptul că plantele din zonele aride își dezvoltă un frunziș mai des este un lucru bun, de exemplu pentru agricultură sau pentru reîmpădurirea zonelor aride”, conchide profesorul australian.