Energy Report

Guvernul Ponta “stimulează” investițiile în energie impozitându-le?!

Guvernul Ponta și-a făcut, cel puțin la nivel retoric, din atingerea “independenței energetice” un obiectiv major al strategiei sale guvernamentale. Numai că nou introdusa taxă de 1,5% din valoarea contabilă a construcțiilor speciale nu este nimic altceva decât o taxă anuală (și nu una impusă o singură dată) aplicată investițiilor.

Și asta pentru că o componentă extrem de importantă a investițiilor, cel puțin în energie, utilități și telecomunicații, este compusă din astfel de construcții speciale.

Dacă mai adăugăm și plata impozitului pentru construcțiile speciale deja existente, guvernul are toate șansele să golească bugetul companiilor din domeniu energetic alocat investițiilor pentru 2014.

Lista construcțiilor pentru care se va datora impozit:

• Centrale hidroelectrice, stații și posturi de transformare, stații de conexiuni, în afară de construcții speciale metalice și din beton;

• Centrale termoelectrice și nuclearo-electrice, în afară de clădirea reactorului;

• Sonde de țiței, gaze, sare și platforme marine de foraj și extracție; 

• Turnuri de extracție minieră;

• Puțuri de mină, galerii, planuri înclinate și rampe de puț;

• Construcții miniere subterane;

• Coșuri de fum și turnuri de răcire;

• Iazuri pentru decantarea sterilului;

• Rețele de alimentare, de iluminat și linii de transport al energiei electrice;

• Instalații electrice de forță.

Investiții străine în energie de 12,9 miliarde de euro în 2012

Energia și utilitățile cumulau, la finalul anului trecut, peste 21,8% din totalul investițiilor străine directe acumulate în economia românească, suma totală a intrărilor de bani din străinătate în aceste sectoare economice ridicându-se la peste 12,9 miliarde euro, potrivit datelor Băncii Naționale a României (BNR).

Dintre acestea, cea mai mare contribuție au avut-o investițiile străine directe (ISD) în companii din sectorul energie electrică, gaze și apă, care s-au ridicat la 5,721 miliarde euro, reprezentând 9,7% din soldul acumulat al ISD per total economie la finalul anului 2012.

Sectorul de prelucrare țiței, produse chimice, cauciuc și mase plastice atrăsese, la finalul lui 2012, ISD în valoare totală de 3,962 miliarde euro, adică 6,7% din totalul intrărilor de bani din străinătate în economia românească.

Industria extractivă a contribuit la ISD cu 3,225 miliarde euro, respectiv 5,5% din total.

Anul trecut, în industria extractivă și în sectorul energie electrică, gaze și apă, soldurile investițiilor străine directe acumulate de tip greenfield (pornite de la zero) au ajuns la suma totală de 1,064 miliarde euro, reprezentând aproape un sfert (24,1%) din totalul soldurilor ISD de acest tip.

Efectele investițiilor străine în economie

Iar investițiile suplimentare de un miliard de euro pe an (care ar putea ajunge până la 2 miliarde, suplimentar față de investițiile curente) în producția internă de petrol și gaze, de exemplu, ar avea efecte benefice, nu numai asupra creșterii economice, dar și asupra deficitului de cont curent (care s-ar putea majora cu numai puțin de un miliard de euro anual ca urmare a importurilor efectuate în absenta acestor investiții). O producție suplimentara de țiței și gaze de 8 milioane tone echivalent petrol ar conduce în medie la crearea a 26.000 de locuri de munca suplimentare anual.

PIB-ul Româiei ar fi și el majorat în medie cu 2,3 miliarde de euro, iar statul va câștiga suplimentar taxe și impozite în valoare de 600 de milioane de euro pe an. Dintre acestea, majoritatea vor fi furnizate de TVA și contribuții sociale, însă o treime va avea ca sursa redevențele suplimentare achitate. Iar la acest calcul a fost folosit actualul nivel al redevențelor.  În scenariul alternativ, al păstrării actualului nivel de activitate, al neinvestirii suplimentare, România ar fi nevoita sa importe 5,5 milioane tone echivalent petrol de țiței și gaze, în economie s-ar crea 50 de posturi suplimentare anual, impactul asupra PIB-ului ar fi zero, insă impactul asupra deficitului de cont curent va fi unul considerabil, de un miliard de euro anual, echivalentul unei creșteri de 0,7% din PIB.

Cât au investit marile companii energetice în România?

OMV Petrom a investit în cei 9 ani de la privatizare aproximativ 9 miliarde de euro de la privatizare sau 90% din profitul operațional înregistrat. Majoritatea acestor investiții, peste 6 miliarde, au fost efectuate în sectorul de explorare și producție. Cu ajutorul acestora, Petrom a reușit să stabilizeze nivelul producției de petrol și gaze. În absența acestor investiții producția de petrol și gaze a OMV Petrom ar fi scăzut anual cu 10%.

În urma investiţiilor totale de 1,3 miliarde dolari derulate de grupul Rompetrol în perioada 2007 - 2012, rafinăria Petromidia şi-a majorat capacitatea de producţie la 14.000 tone pe zi, volumul maxim fiind atins în perioada mai - iunie 2013.

CEZ Distribuție a efectuat numai în acest an investiții de 200 de milioane de lei. CEZ Group a investit de asemenea 1,1 miliarde euro în realizarea celui mai mare parc eolian pe uscat din Europa, cu o putere instalată de 600 MW. Parcul Eolian CEZ construit în zona comunelor Fântânele, Cogealac şi Grădina, în nordul judeţului Constanţa, va avea capacitatea aproximativ egală cu cea a unui reactor de la Centrala Nuclear Electrică de la Cernavodă şi dublul capacităţii instalate a celui mai mare parc operaţional în prezent pe bătrânul continent (Parcul eolian Whitelee, Scoţia, 322 MW). 

Începând cu 2005, când Enel a intrat pe piața din România și până la sfârșitul anului 2009, Enel a investit în România 328 milioane de euro, sumă direcționată îndeosebi către îmbunătățirea și modernizarea rețelei.

În cei 8 ani de prezenţă pe piaţa din România, grupul de companii E.ON a reabilitat şi modernizat peste 5.000 kilometri din reţeaua de gaze naturale şi 12.764 kilometri din reţeaua de distribuţie energie electrică, totodată fiind integrate în SCADA un număr de 92 de staţii de transformare a energiei electrice, din care 48 au fost integrate total. Investiţiile realizate de companiile E.ON din România în toţi aceşti ani se ridică la circa 4,8 miliarde de lei (peste 1 miliard de euro). Companiile E.ON din România au investit, în total, anul trecut, circa 379 milioane de lei, în special pentru modernizarea reţelelor de distribuţie a gazelor naturale şi energiei electrice. Pentru 2013, bugetul de investiţii se menţine la nivelul din anul precedent, sumele fiind direcţionate cu prioritate către proiectele de modernizare a reţelelor de distribuţie.

Investiții de peste 500 milioane de euro în industrua de servicii petroliere

Însă nu numai marile companii din sectorul energetic vor fi afectate de noul impozit, ci și industria de servicii petroliere. Potrivit Economica.net, investițiile din industria de servicii petroliere s-au ridicat la peste 500 milioane de euro în ultimii 10 ani. 

În luna iunie, compania americană Lufkin Industries a anunțat deschiderea oficială a noii sale unități de producție de lângă Ploiești, după investiții de 140 de milioane de dolari, cea mai mare unitate construită de compania americană în străinătate. Noul centru regional va avea rol de suport pentru toate operațiunile de vânzare și service a produselor Lufkin în Emisfera de Est. Aproximativ 90% din volumul producției este destinat exportului în peste 20 de țări. Şi texanii de la Cameron, un alt mare furnizor mondiali de echipamente şi servicii pentru industria petrolieră şi a gazelor a investit în 2009 80 de milioane de dolari pentru construcţia unei fabrici la Ploieşti. Americanii mai aveau o fabrică în România, Sterom Câmpina. Printre clienţii fabricii din Ploieşti se numără giganţi internaţionali precum ExxonMobil, BP sau Statoil.

Producătorul siderurgic italian Tenaris a cumpărat chiar de la Cameron fabrica de la Câmpina. Tenaris mai deţine in România o fabrică de ţevi în Zalău, o oţelarie în Călăraşi şi un centru de servicii la Ploieşti. Grupul are inRomania aproape 1.400 de angajati şi a anunţat investiţii de 150 de milioane de dolari pe piaţa românească în anii 2011-2013.

Wheaterford, a cumpărat încă din 2008 firma românească Atlas GIP, specializată în servicii peroliere şi de foraj. Anterior, americanii cumpăraseră chiar de la Petrom o altă firmă din zonă, BOSS (Baza de Operaţiuni Speciale la Sonde ) Câmpina. Grupul Schlumberger, cel mai mare furnizor global de servicii pentru industria de petrol şi gaze, a ales tot Ploieştiul pentru dezvoltarea unei baze de clasă mondială, cu o suprafaţă de 55.000 metri pătraţi deservită de 370 de angajaţi, care a devenit un centru operaţional pentru toate pieţele est-europene.

În primăvara anului trecut, furnizorul american de produse şi servicii petroliere Halliburton a închiriat o suprafaţă de 7.700 de metri pătraţi în parcul industrial Ploieşti West Park, unde a anunţat construirea unei baze, ca primă fază a unui plan de investiţii mai amplu al companiei în complexul industrial. Halliburton este şi el un mare furnizor de produse şi servicii pentru industria de petrol şi gaze din lume.

Companii petroliere integrate prezente pe piața românească:

1. ExxonMobil

2. Chevron

3. Total

4. Lukoil

5. Gazprom

6. Repsol 

Companii regionale și foarte specializate prezente pe piața românească:

1. MOL

2. Wintershall

3. Hunt Oil

4. Petrofac

5. Petrosantander

6. Amromco

Companii internationale petroliere prezente in România în explorare și producție:

1)ExxonMobil (USA)

2)Chevron (USA)

3)Total (France)

4)Lukoil (Russia)

5)Gazprom (Russia)

6)Hunt Oil (USA)

7)MOL (Hungary)

8)Blackstairs Energy (Ireland)

9)Moesia Oil and Gas (Ireland)

10)Audax Resources (Australia)

11)Clara Petroleum (UK)

12)Translantic Petroleum (UK)

13)East West Petroleum Corp (Canada)

14)Midia Resources (Canada)

15)Winstar (Canada)

16)Petro Ventures Europe (Netherlands)

17)Stratum Energy Romania (USA)

Companii internationale de servicii petroliere prezente în Romania:

1)Weatherford (USA)

2)Cameron (USA)

3)Tenaris (Luxemburg)

4)Schlumberger (USA)

5)Halliburton (USA)

6)Baker Hughes (USA)

7)Lufkin Industries (USA)

8)Petrofac (UK)

9)Petrosantander

10)Kremsmuller (Austria)

11)Christof Group (Austria)

12)Kraftanlagen (Germany)

13)J.C.R. Industries (US)

14)Linde Gaz (Germany)

15)Rohrer (USA)

16)Streicher Group (Germany)

17)CDI Oilfield Services (UK)

18)Wabag Water Services (Austria)

19)Scientific Drilling (USA)

20)Ava Drilling Fluids and Services (Italy)

21)Seko Sieta (Italy)

22)Odjfell (Norway)

23)Iot – Dosco (Netherlands)