Energy Report

Resursele Inseamna Putere

Mon03302020

Last updateThu, 20 Feb 2020 11am

Romana English
Back Home Stiri pline de energie Stirile Pline de Energie Contabilitate si Fiscalitate Investițiile în energie sunt riscante și pot fi ușor puse pe fugă de politica fiscală

Investițiile în energie sunt riscante și pot fi ușor puse pe fugă de politica fiscală

20130228 - petrom taxeNoul guvern, bazându-se pe confortabila majoritate obținută la ultimele alegeri a declanșat un adevărat desant fiscal asupra economiei în prima parte a acestui an. Impozite majorate sau nou introduse, atât în cazul companiilor, cât și al persoanelor fizice. Și pentru a compensa inevitabila liberalizare a prețurilor în energie, îndelung amânată s-a trecut la supraimpozitarea companiilor din sectorul energetic. 

Pentru că orice criza are țapii ei ispășitori. Pe lângă principalul suspect de serviciu, sectorul bancar, sunt vizate în special companiile din sectoarele cele mai profitabile. Răspunzătoare pentru nivelul de trai din ce în ce mai scăzut al cetățenilor nu sunt considerate politica fiscală, cea monetară sau cea vamală, ci companiile cele mai profitabile. România nu face excepție de la aceasta logica, firmele din sectorul energetic fiind cele mai hăituite în această perioadă. și se bazează pe ignoranța economică a populației, care, speră politicienii social-democrați aflați astăzi la putere, nu va realiza că orice majorare de taxe și impozite în acest domeniu va fi suportată în cea mai mare parte de consumatori, dat fiind caracterul inelastic al cererii de produse energetice.

Guvernele ignora însă ceea ce în teoria economică poartă numele de consecințe neintenționate. Pe termen lung, dat fiind caracterul limitat al resurselor energetice, singura posibilitate de micșorare a prețului acestora sau măcar de atenuare a majorării prețului lor, este investiția în noi tehnologii, care sa majoreze oferta prin descoperirea și exploatarea de zăcăminte neaccesibile la aceasta dată. Iar orice majorare a poverii fiscale asupra industriei va limita considerabil capacitatea de investire a acesteia. 

România nu se află într-o poziție privilegiată

Vasile Iuga, Country Managing Partner, PwC Romania, susține că România are nevoie de investiții semnificative în sectorul de explorare și producție, având în vedere declinul constant al producției autohtone de petrol și gaze naturale din ultimii 30 de ani. 

"Apariția tehnologiilor moderne deschide noi oportunități în acest sector. Astfel, crește gradul de recuperare din zăcămintele mature, este posibilă explorarea și ulterior, în caz de succes, exploatarea perimetrelor maritime de mare adâncime și de mică adâncime din Marea Neagră și a zăcămintelor de gaz de șist. Toate acestea presupun investiții de mari dimensiuni pe care guvernele nu și le pot asuma singure. Se estimează că, la nivel global, resursele investiționale disponibile pentru sectorul upstream sunt de 1800 de miliarde de dolari. Țara noastră se află însă într-o competiție globală pentru atragerea acestor resurse", afirmă Iuga. Numai că deciziile investitorilor sunt influențate de foarte atât de factorii de risc, cât și de rentabilitatea necesara pentru investitori. 

"Factorii de risc se referă la dimensiunea resurselor, complexitatea producției, condițiile comerciale și cadrul politic și fiscal. România nu se află într-o poziție privilegiată, riscurile tehnice și geologice ale zăcămintelor românești fiind mari și în creștere", observă reprezentantul PwC. "Este nevoie de un echilibru între nevoia guvernelor de venituri bugetare și cea a companiilor petroliere de a-și putea finanța proiectele și de a obține un randament rezonabil al investiției.  Sectorul de petrol și gaze generează creștere economică, asigură securitatea energetică și o gamă largă de venituri la bugetul de stat. Contribuția fiscală agregată a companiilor din domeniu este substanțială, la redevențe adăugându-se accizele, TVA, impozitul pe profit, contribuțiile sociale ale angajatorului și angajatului, impozitul pe dividende, impozitele și taxele locale etc. Investițiile în sector sunt riscante, se fac pe termen lung și au nevoie de o politică fiscală stabilă și predictibilă, care să ducă la o situație “win-win” pentru toate părțile implicate", este concluzia acestuia.

Taxele plătite de Petrom, mai mari cu 50% față de investiții

Guvernanții ignora faptul că industria petrolieră este de departe cea mai taxată și reglementată din România. Petrom, de exemplu, a plătit, în perioada 2005-2011, taxe și impozite în valoare de 45 de miliarde de lei, în timp ce în aceeași perioadă a realizat un profit operațional de doar 31 de miliarde de lei. Cu alte cuvinte, compania a achitat taxe mai mari cu 50% decât profitul operațional realizat. Profit operațional care, în mare parte, a fost reinvestit, din 31 de miliarde, 29,6 reprezentând investițiile. De altfel, supraimpozitarea unei activități economice are efecte extrem de perverse în special în raportul dintre cere si oferta. Iar pe partea de oferta, descurajarea investițiilor este unul dintre aceste efecte. Taxele directe si impozitele indirecte achitate de Petrom în ultimii șase ani sunt mai mari cu 50% decât investițiile realizate de companie în acești ani.

2012, an cu taxe record achitate statului

În 2012 Petrom a avut o contribuție totală record la bugetul de stat, constând în taxe directe, taxe indirecte și dividende în sumă cumulată de 8,874 miliarde lei, cu 3% mai mare decât în 2011 (8,588 miliarde lei) și reprezentând 10,18% din veniturile bugetului de stat pe anul trecut, potrivit datelor prezentate joi de companie.

Creșterea de 3% a contribuției totale a companiei la buget s-a datorat taxelor directe și dividendelor mai mari, precum și impactului cursului valutar, precizează Petrom. Potrivit datelor Ministerului Finanțelor Publice (MFP), veniturile bugetului de stat pe 2012 au fost în sumă de 87,17 miliarde lei.

În 2012, Petrom a plătit la bugetul de stat taxe indirecte de 6,305 miliarde lei, taxe directe de 2,207 miliarde lei și dividende cuvenite pe baza acțiunilor deținute de statul român la companie în sumă de 362 milioane lei.

„Contribuția la bugetul de stat, aproape dublă față de 2005, reprezintă circa 10% din veniturile la bugetul de stat neconsolidat”, precizează Petrom.

Profitul net al Petrom a crescut cu 5% în 2012, la 3,946 miliarde lei, cel mai mare din istoria companiei, în vreme ce impozitul pe profit plătit anul trecut de companie a crescut cu 16,7%, la 985,70 milioane lei.

Si Rompetrol este unul dintre cei mai darnici agenți economici cu guvernul României. Potrivit lui Titov Buzescu, consilier al CEO-ului Rompetrol, "în ultimii 4 ani, contributia la bugetul de stat a Rompetrol s-a cifrat in jurul cifrei de 6 miliarde de dolari. Investitiile in ultimii patru ani au fost 4 miliarde de dolari, din care 2 miliarde investitii directe in economia romaneasca. am pastrat toate locurile de munca in cadrul companiei si, mai mult de atat, indirect cred ca (Rompetrol) ofera confort si activitate la inca 25-30.000 de oameni subcontractori, furnizori si asa mai departe".

Efectele benefice ale investitiilor

Investitiile suplimentare de un miliard de euro pe an (care ar putea ajunge pana la 2 miliarde, suplimentar fata de investitiile curente) in productia interna ar avea efecte benefice, potrivit unuor calcule efectuate de OMV Petrom, nu numai asupra cresterii economice, dar si asupra deficitului de cont curent (care s-ar putea majora cu numai putin de un miliard de euro anual ca urmare a importurilor efectuate in absenta acestor investitii). O productie suplimentara de titei si gaze de 8 milioane tone echivalent petrol ar conduce in medie la crearea a 26.000 de locuri de munca suplimentare anual. O treime dintre acestea ar fi create direct de catre Petrom, o cincime de catre contractorii Petrom, iar jumatate vor fi create indirect in economie ca urmare a investitiilor realizate.

PIB-ul Romaniei ar fi si el majorat in medie cu 2,3 miliarde de euro, iar statul va castiga suplimentar taxe si impozite in valoare de 600 de milioane de euro pe an. Dintre acestea, majoritatea vor fi furnizate de TVA si contributii sociale, insa o treime va avea ca sursa redeventele suplimentare achitate. Iar la acest calcul a fost folosit actualul nivel al redeventelor. Majorarea acestuia nu ar duce neaparat si la majorarea veniturilor, pentru ca, in acest caz compania nu va va mai putea investi aceeasi suma in activitatea de productie.

In scenariul alternativ, al pastrarii actualului nivel de activitate, al neinvestirii suplimentare, Romania ar fi nevoita sa importe 5,5 milioane tone echivalent petrol de titei si gaze, in economie s-ar crea 50 de posturi suplimentare annual, impactul asupra PIB-ului ar fi zero, insa impactul asupra deficitului de cont curent va fi unul considerabil, de un miliard de euro anual, echivalentul unei cresteri de 0,7% din PIB.  

 

CONSUMUL GLOBAL DE ENERGIE

PRODUCTIA GLOBALA DE ENERGIE

Consumul de energie al SUA

Tag Cloud