Energy Report

Resursele Inseamna Putere

Mon02242020

Last updateThu, 20 Feb 2020 11am

Romana English
Back Home Stiri pline de energie Stirile Pline de Energie Contabilitate si Fiscalitate Băsescu respinge majorarea accizelor agreată de FMI și toarnă foc pe acordul cu Fondul

Băsescu respinge majorarea accizelor agreată de FMI și toarnă foc pe acordul cu Fondul

Basescu FMI

În urmă cu o lună șeful delegației FMI la București, Andreea Schaechter, susținea că măsura cheie care a convins Fondul pe tema posibilității încadrării în ținta de deficit pentru 2014 a fost majorarea accizelor. Tocmai această măsură “salvatoare” în viziunea tehnocratului FMI este cea care pune în pericol acordul cu FMI, președintele refuzând să-și pună semnătura pe memorandumul cu FMI.

“Am decis să nu aprob acest memorandum, pentru că pe pagina a treia este făcută menţiunea, la obligaţiile pe care le asumă Guvernul, majorarea accizei la carburanţi. Această măsură este antieconomică, împotriva intereselor României şi a şanselor de relansare economică. Nu doresc măsuri care să frâneze lansarea economică. Guvernul nu are nevoie de această măsură. Această măsură va afecta pensiile mai mult decât creşterea de 3 la sută. Consider că Guvernul trebuie să renunţe la creşterea accizei. Preţul combustibului nu este afectat doar de această acciză, ci şi de creşterea taxei pe construcţii speciale. Vreau să avertizez şi Guvernul şi Parlamentul: să renunţe la minciună, pentru că neaplicarea acestei taxe se recuperează prin reducerea cheltuielilor cu 1,5 miliarde de lei la Ministerul lui Dragnea şi am mai văzut eu un excendent de resursă pus la plata excedentului datoriei. Ar însemna 2,1 miliarde dintr-o singură privire”, a declarat președintele Traian Băsescu.

Buget electoral

La ce se referă președintele? Așa cum remarca Energy Report pe 12 noiembrie, bugetul de anul viitor are un puternic caracter electoral. Toate veniturile suplimentare rezultate din majorarea fiscalității, în special în domeniul energetic, nu au menirea de a asigura spațiul fiscal unei eventuale reduceri a contribuțiilor sociale, cum susțin unii oficiali guvernamentali, ci vor lua calea bugetelor autorităților locale, reiesea dintr-o prezentare a proiectului de buget trimisă de guvern partenerilor sociali.

Astfel, veniturile obținute din majorarea accizelor, dar și a introducerii altor impozite, precum cel de 1,5% pe construcțiile speciale, sunt estimate la 4,96 miliarde de lei, în timp ce totalul susținerii de la bugetul de stat pentru bugetele locale este majorat în 2014 față de nivelul din 2013 cuprins în ultima rectificare cu 4,94 miliarde de lei.

În 2013, bugetele locale au primit de la bugetul de stat 39,35 miliarde de lei, reprezentând sume defalcate din impozitul pe venit, sume defalcate din TVA, subvenții de capital și subvenții curente. Anul viitor suma va fi majorată la 44,29 miliarde de lei.

Partea cea mai importantă a majorării (aproximativ 2 miliarde de lei) provine din creșterea subvențiilor de capital (programul de dezvoltare locală, investiții finanțate din bugetul Ministerului Sănătății, planuri urbanistice generale, retehnologizare termocentrale, reducerea riscului seismic, reabilitatea termică, programe de mediu), adică exact bugetele locale responsabile cu recompensarea sponsorilor electorali, sponsori care mai apoi vor întoarce serviciile în campanie.

Ce consecințe are nesemnarea memorandumului?

Board-ul FMI nu va mai discuta în decembrie scrisorea de intenţie şi memorandumul de politici economice încheiat cu autorităţile române, întrucât documentele trebuie să conţină şi semnătura preşedintelui ţării, susține ministrul bugetului Liviu Voinea. Potrivit acestuia, FMi va efectua probabil o altă vizită în România începând cu 22 ianuarie, va renegocia termenii acordului, urmând a introduce textul noii scrisori de intenție, dar și cel al noului memorandum în board-ul FMI în luna martie.

Ministrul bugetului se teme mai mult de consecințele deciziei președintelui asupra acordului cu Comisia Europeană, care a acceptat o reducere a cofinanțării fondurilor europene de la 15% la 5%, cu un efect asupra bugetului de 1,7 miliarde de lei. Dacă în luna ianuarie, CE decide că nu mai este în vigoare acest acord, Voinea susține că guvernul va trebui să găsească surse suplimentare de finanțare în valoare de 1,7 miliarde de lei. În plus, ministrul bugetului se teme și de reacția piețelor internaționale, care ar putea să scumpească costurile de finanțare ale României. “Percepția pe piețele internaționale contează. România s-a împrumutat din ce în ce mai ieftin, 4% la euro pe 7 ani, 2,8% la lei pe piața internă chiar astăzi. Probabil că de mâine această tendință se va inversa”, afirmă Voinea.

Metoda de calcul încalcă directivele europene

Demersul președintelui Băsescu e totuși mai mult simbolic, cu atât mai mult cu cât mâine va începe în plenul Parlamentului dezbaterea bugetului. Dată fiind majoritatea confortabilă a USL din Parlament probabil că acesta va trece, cu tot cu acciza majorată cu 7 eurocenți pe litru. Președintele probabil că apoi va refuza să promulge legea și o va retrimite în Parlament, care o va rediscuta. Dacă Parlamentul va decide să adopte legea bugetului în aceeași formulă, președintele Băsescu va rămâne fără nicio modalitate de atac, dacă nu cumva se gândește să o atace în justiție sau la Curtea Constituțională. Motive ar fi, încălcând atât directivele europene cât și art 139 din Constituție, care revede că “sumele reprezentând contribuţiile la constituirea unor fonduri se folosesc, în condiţiile legii, numai potrivit destinaţiei acestora”. În plus, potrivit proiectului de buget, guvernul vrea să indexeze o taxă calculată în euro cu o rată a inflației în lei, o situație destul de aberantă și neîntâlnită. 

Potrivit articolului 13 al Directivei Consiliului 96/2003 privind restructurarea cadrului comunitar de impozitare a produselor energetice și a electricității, modul de clacul al accizelor este extrem de clar: 

“Pentru statele membre care nu au adoptat moneda euro, valoarea euro în monedele naționale care trebuie aplicată valorii ratelor de impozitare se fixează o dată pe an. Ratele care trebuie aplicate sunt cele obținute în prima zi lucrătoare din luna octombrie și publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene și se aplică de la data de 1 ianuarie a următorului an calendaristic.” Guvernul Ponta nu vrea să ia în calcul cursul de pe 1 octombrie 2013 (4,4485 lei/euro), cum prevede directiva ci pe cel de 1 octombrie 2012 (4,5223 lei/euro), pe care să-l indexeze și cu rata medie anuală a inflației din septembrie 2013 de 4,77%. 

E drept că paragraful 2 al articolului 13 prevede posibilitatea ca statele membre “să uite” să-și actualizeze nivelul accizelor din codul fiscal, însă el are un caracter de protecție a contribuabililor în fața statelor care vor să profite de evoluția favorabilă a cursului de schimb:

“Statele membre pot menține valorile de impozitare aflate în vigoare în momentul adaptării anuale în cazul în care conversia sumelor nivelului de impozitare exprimat în euro ar conduce la o creștere a nivelului de impozitare exprimat în monedă națională mai mică de 5% sau de 5 euro, reținându-se valoarea cea mai mică”.

Articolul nu se referă la nicio indexare cu rata inflației din anul precedent, ci ia în calcul posibilitatea ca mânate de lăcomie, statele să profite de evoluția favorabilă a cursului de schimb lăsând accizele la același nivel în monedă națională cu cel din anul precedent. Pentru a evita însă abuzurile, directiva prevede un nivel maxim de scumpire a accizelor în euro, de 5% sau de 5 euro, reținându-se valoarea cea mai mică.

Directiva prevede un nivel al accizei pentru benzină de exemplu de 359 de euro pe mia de litri. România deja se situează peste acest nivel, cu o acciză de 359,59 euro pe mia de litri. Dacă se ia în calcul și efectul cursului de schimb, de 1,63% și indexarea cu rata inflației, de 4,77%, ar rezulta o scumpire cu peste 1,5 % deasupra procentului de 5% cuprins în directivă. De altfel, numai indexarea cu 4,77% a accizei vechi de 359,59 de euro ar conduce la majorarea veniturilor cu 17,15 euro, mult peste pragul de 5 euro din directivă.

Finanțarea infrastructurii din accize, ilegală

Și destinația banilor suplimentari (promiși de guvernanți refacerii infrastructurii) este cel puțin controversată. Veniturile din accize au ca destinație finanțarea cheltuielilor cu protecția mediului, nu finanțarea bugetului de stat. Recent, avocatul general al Curții Europene de Justiție a redactat o opinie potrivit căreia o acciză suplimentară similară introdusă de autoritățile spaniole în 2002 și destinată finanțării construirii de spitale încalcă normele UE cu privire la accize, iar Spania riscă să fie obligată la restituirea a miliarde de euro către cei care au plătit, de-a lungul timpului, această acciză suplimentară.

Curtea Europeană de Justiție urmează să se pronunțe în această speță, însă jurisprudența Curții arată că, în majoritatea covârșitoare a cazurilor, judecătorii europeni obișnuiesc să ia decizii în concordanță cu opiniile redactate de avocatul general.

În aceste condiții, aplicarea ideii lui Fenechiu riscă să aibă aceeași soartă precum deja legendara taxă de primă înmatriculare auto. Peste 300.000 de proprietari de maşini din România au câştigat procesele pentru restituirea acestei taxe, considerată ilegală de către instanţe. Bugetul Fondului de Mediu pentru 2013 include suma de 400 de milioane de lei pentru despăgubirea persoanelor care au plătit taxa de primă înmatriculare.

În aprilie, Curtea Europeană de Justiție a dat dreptate unei sibience care a dat în judecată autorităţile române cerând ca, la restituirea taxei, să primească şi o dobândă calculată pentru perioada începând cu plata respectivei taxe.

CONSUMUL GLOBAL DE ENERGIE

PRODUCTIA GLOBALA DE ENERGIE

Consumul de energie al SUA

Tag Cloud