Energy Report

Resursele Inseamna Putere

Thu03282024

Last updateThu, 14 Mar 2024 9am

Romana English
Back Home Stiri pline de energie Stirile Pline de Energie Contabilitate si Fiscalitate Companiile de stat din România au cheltuit anul trecut până la 900.000 euro pe activități de lobby la UE. Chevron și RMGC au cheltuit 1,2 milioane euro

Companiile de stat din România au cheltuit anul trecut până la 900.000 euro pe activități de lobby la UE. Chevron și RMGC au cheltuit 1,2 milioane euro

Lobby

Companiile de stat din România, individual sau în cadrul unor organizații profesionale naționale, au cheltuit, anul trecut, în total, până la 900.000 euro pentru finanțarea de activități de lobby pe lângă instituțiile Uniunii Europene, prin intermediul a 49 de lobbyști, potrivit estimărilor din Registrul de Transparență al UE, gestionat de Comisia Europeană și Parlamentul European. Chevron și Gabriel Resources, companii private cu interese și în România, au cheltuit, în același scop, o sumă totală estimată la 1,2 milioane euro.

Companiile și organizațiile care fac lobby la Bruxelles și Strasbourg se înscriu în mod voluntar în Registrul de Transparență al UE și își estimează costurile de reprezentare a intereselor pe lângă instituțiile europene potrivit unui set de îndrumări elaborat de Comisia Europeană. Unul din obiectivele declarate ale noii președinții a Comisiei Europene este ca înscrierea în și raportările către Registrul de Transparență să devină general obligatorii.

Astfel, potrivit datelor din Registrul de Transparență, Asociația Aeroporturilor din România (AAR) a raportat, anul trecut, cheltuieli pe activități de lobby pe lângă UE de până la 400.000 de euro, Asociația utilizând serviciile a 11 lobbyști. AAR nu precizează care au fost temele legislative europene de interes în legătură cu care a făcut lobby.

Lobby energetic

Centrul Român al Energiei (CRE), organizație din care fac parte companiile energetice de stat Electrica, Hidroelectrica, Nuclearelectrica, Transelectrica, Termoelectrica și Transgaz, precum și mai multe companii private, estimează că a cheltuit anul trecut pentru lobby la UE suma de 200.000 de euro, utilizând serviciile a 2 lobbyști, respectiv președintele organizației, Stelian Gal, fost director general al Transelectrica, și Costin-Mihai Păun, secretar general al CRE și fost membru în Consiliul de Administrație al Electrica.

Activitățile de lobby ale CRE de anul trecut de la UE au acoperit tematici precum Directiva privind eficiența energetică, Direcții privind infrastructura energetică europeană, rețele inteligente, orașe inteligente energetic, coduri de rețea sau mecanismul european de compensare.

La rândul său, Asociația pentru Servicii Energetice din România (ASER), care grupează producători și distribuitori locali de energie termică, căldură și servicii de apă din România, a cheltuit, în 2013, o sumă estimativă de până la 100.000 de euro pe activități de lobby la UE, prin intermediul a 10 lobbyști. Subiectul principal de interes a fost Directiva UE privind eficiența energetică, transpusă anul acesta în legislația românească prin Legea 121/2014.

ASER a mai avut ca interes obținerea de sprijin de la UE pentru promovarea în rândul consumatorilor a avantajelor folosirii contractelor de tip ESCO, bazate pe îmbunătățirea eficienței energetice.

Poșta Română nu spune pentru ce face lobby

Administrația Română a Serviciilor de Trafic Aerian ROMATSA a cheltuit anul trecut pe lobby la UE o sumă estimată de până la 100.000 de euro, prin intermediul a 3 lobbyști, principalul punct de interes al ROMATSA fiind implementarea legislației europene privind spațiul aerian unic al UE.

Poșta Română a avut cheltuieli estimative de lobby la UE, anul trecut, de 50.000 de euro, prin intermediul a 6 lobbyști, fără să raporteze care au fost temele legislative europene de interes în legătură cu care a făcut lobby.

În fine, Romtelecom a cheltuit estimativ tot 50.000 de euro, dar prin intermediul a 17 lobbyști, interesul companiei fiind legat de proiectele UE cu privire la societatea informatică.

Top 10 – dominat de companiile energetice

Pe de altă parte, din Registrul de Transparență rezultă că, anul trecut, compania americană de petrol și gaze Chevron, cu activități și în România, a avut cheltuieli estimative de lobby de până la 1 milion de euro, prin 3 lobbyști. Aici intră inclusiv costurile birourilor închiriate de companie în acest scop. Interesele de lobby ale Chevron au fost legate de reglementările UE privind energia, mediul, schimbările climatice și piața internă.

Rușii de la Gazprom au cheltuit 1,25 milioane euro, prin 5 lobbyști, pentru a monitoriza evoluția legislației UE din domeniul energetic, potrivit propriilor declarații din Registrul de Transparență.

Grupul german E.ON a cheltuit 2,2 milioane de euro pe lobby la UE, prin 4 lobbyști, pe subiecte energetice și de protecția mediului. 

Austriecii de la OMV, compania-mamă a OMV Petrom, au cheltuit până la 300.000 de euro, prin 3 lobbyști, pe subiecte precum calitatea combustibililor, infrastructură energetică, coridorul sudic de gaze, gaze de șist, siguranța activităților petroliere offshore, precum și politici energetice, de climă și de mediu.

Italienii de la Enel au cheltuit în total o sumă estimativă de până la 600.000 euro, pe subiecte legate de energie și climă, iar cehii de la CEZ - 300.000 de euro prin 3 lobbyști, oe teme similare. .

La rândul lor, canadienii de la Gabriel Resources, care controlează Roșia Montană Gold Corporation, operatorul concesiunii aurifere de la Roșia Montană, au raportat cheltuieli estimative de lobby la UE pe 2013 de până la 200.000 de euro, prin 3 lobbyști, pe subiecte legate de legislația minieră europeană, precum și de cea a protecției mediului și a apei.

Potrivit datelor din Registrul de Transparență sintetizate de site-ul LobbyFacts, un proiect comun al ONG-urilor europene Friends of Earth Europe, Corporate Europe Observatory și LobbyControl, top 10 de anul trecut al cheltuielilor corporatiste de lobby la UE este dominat de companiile energetice și arată în felul următor:

Phillip Morris – 5,25 milioane euro
ExxonMobil – 5 milioane euro
Microsoft – 4,75 milioane euro
Shell – 4,5 milioane euro
Siemens – 4,35 milioane euro
GDF Suez – 4 milioane euro
General Electric – 3,5 milioane euro
Huawei Technologies – 3 milioane euro
Bayer AG – 2,76 milioane euro
Telekom Austria Group – 2,75 milioane euro

Tag Cloud