Energy Report

UPDATE: Și Nuclearelectrica dă ANRE în judecată pentru impunere de prețuri sub costuri, se implică și Consiliul Concurenței

Nuclearelectrica (SNN) a acţionat în instanţă Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) pentru că obligă compania să livreze energie populaţiei la un preţ fixat de instituţie, mai mic decât cel de pe piaţă.

Cererea de chemare în judecată a fost depusă de către Nuclearelectrica joi, la Curtea de Apel Bucureşti, se arată într-un comunicat al producătorului de energie.

ANRE a decis anul trecut că populaţia va fi alimentată în regim reglementat doar cu energie furnizată de Nuclearelectrica şi Hidroelectrica, fiind excluşi producătorii în termocentrale şi unităţi regenerabile.

Nuclearelectrica solicită instanţei să anuleze parţial decizia ANRE privind aprobarea cantităţii de energie vândute prin contracte reglementate, precum şi a preţului de livrare.

Totodată, compania cere ca ANRE să recunoască la calcularea preţului reglementat al energiei toate "elementele solicitate şi justificate de Nuclearelectrica şi care nu au fost luate în considerare de către ANRE", se mai arată în comunicat.

Potrivit Mediafax, care citează date transmise de ANRE, Hidroelectrica este obligată de ANRE să vândă în acest an energia către populalaţie la un preţul mediu de 115,2 lei/MWh, în timp ce Nuclearelectrica va trebui va trebui să livreze la 145,88 lei/MWh.

Nuclearelectrica a vândut marţi energie pe bursa de profil OPCOM pentru 171,28 lei pe MWh.

Preşedintele Consilului Concurenţei, Bogdan Chiriţoiu, a declarat vineri, pentru Mediafax, că instituţia pe care o conduce a început o investigaţie privind modul în care ANRE a impus Hidroelectrica să vândă energie populaţiei, după ce productorul de energie şi Fondul Proprietatea (FP) au reclamat că tarifele sunt sub costul de producţie.

Chiriţoiu a menţionat că Nuclearelectrica nu a depus la Consiliul Concurenţei o plângere similară.

Hidroelectrica şi Nuclearelectrica sunt controlate de stat, prin Departamentul pentru Energie. Cele două companii asigură, împreună, aproximativ 50% din necesarul de electricitate la nivel naţional.

Cei de la Hidroelectrica au atacat primii

Hidroelectrica a acţionat în instanţă Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE), susţinând că reglementatorul a fixat un preţ sub costurile de producţie pentru electricitatea pe care o va livra producătorul hidro populaţiei în acest an.

Dosarul a fost înregistrat la Curtea de Apel București (CAB), secția a VII-a contencios administrativ și fiscal, pe data de 17 ianuarie 2014.

Potrivit Agerpres, care citează surse din industrie, ANRE a stabilit un preţ al energiei hidro de 115 lei pe MWh pentru acest an, mai mic decât anul trecut, când Hidroelectrica a livrat energie pentru populaţie la preţul de 125 de lei pe MWh.

De asemenea, şi cantitatea de energie preluată de la Hidroelectrica pentru coşul reglementat este mai mare în acest an, respectiv 5,3 TWh, faţă de 3,9 TWh anul trecut.

"În acest an, populaţia va primi doar energie de la Hidroelectrica şi Nuclearelectrica, adică de la cei mai ieftini producători. De la Hidroelectrica, ANRE a stabilit o cantitate de 5,3 TWh, la preţul de 115 lei pe MWh (faţă de 125 de lei anul trecut - n.r.), iar de la Nuclearelectrica o cantitate de 3,7 TWh, la preţul de 145 de lei pe MWh", au precizat sursele citate.

Au pierdut toate procesele de acest tip

Potrivit acestora, Hidroelectrica susţine că acest preţ fixat de ANRE este sub costurile de producţie, însă metodologiile prin care ANRE stabileşte tarifele reglementate precizează că doar costurile justificate sunt recunoscute în tarife.

Anul trecut, oficialii ANRE au afirmat că au acordat un preţ mai mare producătorului hidro, pentru ca acesta să-şi poată recupera anumite pierderi acumulate în anii precedenţi, ca urmare a secetei şi a majorării costurilor cu uzinarea apei.

"ANRE include doar anumite costuri în calculul privind tariful reglementat, nu costurile totale de producţie. Astfel că, deşi Hidroelectrica a acţionat în instanţă reglementatorul aproape în fiecare an, nu a câştigat până acum niciun proces de acest tip", au adăugat sursele.

"Hidroelectrica poate susţine că are un anumit cost de producţie, însă discuţiile privind costurile care intră în categoria celor justificate sunt complexe. De exemplu, sunt discuţii dacă intră aici şi componenta privind costurile financiare. ANRE poate spune că Hidroelectrica ar fi putut produce acea cantitate de energie şi cu costuri mai mici. Din acest motiv, Hidroelectrica nu a câştigat până acum niciun proces cu ANRE", au mai spus sursele menţionate.

În anii trecuți, costurile au fost umflate și de taxe

Anul trecut, Guvernul a decis să reducă cu 32% contribuţia specifică de gospodărire a resurselor de apă în cazul hidrocentralelor mari cu cădere brută de apă mai mare de 18 mca și cu 76% în cazul celor cu cădere brută mai mică sau egală cu 18 mca, eliminând cu totul taxa în cazul hidrocentralelor cu putere instalată mai mică de 4 MW. Scopul măsurii a fost menținerea rentabilității activității hidrocentralelor deținute de Hidroelectrica, precum și evitarea scumpirii electricității, scumpire care ar fi putut ajunge la 10% în cazul menținerii nivelului vechi al contribuțiilor.

În nota de fundamentare a HG respective, Guvernul arăta că, dacă ar fi menținut nivelul vechi al contribuției specifice de gospodărire a resurselor de apă, influența creșterii prețului apei uzinate ar fi condus inevitabil la o creștere a tarifului la consumatorul final de circa 8-10%.

„Nerecunoasterea acestor majorări, de către Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), în tariful la consumatorul final afectează direct capacitatea de finanțare a SC Hidroelectrica SA, fiind astfel costuri internalizate”, se afirma în nota de fundamentare.

Guvernul estima că, în urma reducerii contribuției pentru hidrocentralele mari și a eliminării ei pentru cele mici, suma totală care va trebui plătită în 2013 de către Hidroelectrica către Administrația Națională „Apele Române” va scădea cu aproape 65% (181,3 milioane lei), de la 280 la 98,7 milioane lei.

În 2010, cuantumul contribuției a crescut în mod substanțial pentru producătorii de energie electrică prin hidrocentrale, indiferent de puterea instalată în regim de uzinare.

„În cazul SC Hidroelectrica SA, creșterea cuantumului tarifului este de 4,23 ori, respectiv de la 0,26 lei/mia de mc (...) la 1,1 lei/mia de mc, cât s-a stabilit prin HG nr. 1202/2010, așadar o creștere de 323%. Aplicarea în continuare a prevederilor HG nr. 1202/2010 scoate din plaja de rentabilitate un număr foarte mare de centrale hidroelectrice aflate în exploatare, respectiv centralele de mică cădere (Porțile de Fier II, centralele de pe râul Olt, Argeș aval, Bistrița aval). La aceste centrale, numai costul cu apa uzinată atinge și chiar depășește 50% din costul de producție al unui MWh”, se menționa în documentul citat.

Guvernul mai arăta că, în acea situație, costul de producție total, pentru circa 30% din producția de energie electrică a Hidroelectrica, depășea prețul de referință din piața de energie electrică, făcând ineficiente hidrocentralele respective.

Ce spune Borza

Contactat de Agerpres, Remus Borza, care a deţinut funcţia de preşedinte al Consiliului de Supraveghere al Hidroelectrica până în decembrie 2013, a precizat că producătorul de energie are un cost total de producţie de 160 de lei pe MWh.

"Cu tot cu cheltuielile financiare, costul de producţie este 160 de lei pe MWh, astfel că preţul fixat de ANRE este mult sub costuri. Este inadmisibil să nu recunoşti costurile de producţie, iar în ultimii cinci ani, Hidroelectrica a avut cel mai mic preţ reglementat, în raport cu costurile sale. Diferenţa dintre 160 de lei, costul de producţie, şi 115 lei, preţul recunoscut de ANRE, este de 45 de lei, ceea ce reprezintă 30% din costul de producţie, adică este foarte mult", a susţinut Borza.

"Mai mult, cantitatea de energie preluată în regim reglementat a crescut la 5,3 TWh, ceea ce înseamnă 40% din producţia estimată pentru acest an, de 13 TWh", a continuat fostul oficial al Hidroelectrica.

El a mai spus că, anul trecut, Hidroelectrica a produs 14,5 TWh, mai mult decât producţia de 13 TWh, care fusese planificată pentru 2013.

"Se spune că 2013 a fost un an hidrologic bun, însă nu este aşa, nu se reflectă acest lucru în producţia Hidroelectrica. Producţia medie într-un an hidrologic normal este 17,6 TWh. Chiar şi aşa, compania a reuşit să obţină anul trecut un profit de peste 900 de milioane de lei, adică 200 de milioane de euro, care este un profit-record, cât profitul cumulat din ultimii zece ani", a continuat Borza.

Hidroelectrica este cel mai mare şi cel mai ieftin producător de energie de stat. Ministerul Economiei, prin Departamentul pentru Energie, deţine 80% din acţiuni, iar Fondul Proprietatea are 20% din titluri.

Guvernul are în plan listarea la bursă a Hidroelectrica în vara acestui an.