Consultanti: Unitatile 3 si 4 de la Cernavoda pot fi profitabile pe termen lung
- Detalii
- Publicat în 07 February 2013
Proiectul construirii unitatilor 3 si 4 de la centrala nucleara de la Cernavoda poate fi profitabil si competitiv pe termen lung, analiza proiectiei fluxurilor de numerar pe o perioada de 50 de ani, corespunzatoare duratei de viata a unitatilor nucleare, aratand ca acestea au valori pozitive, potrivit studiului de fezabilitate intocmit de consultantii Ernst&Young si Candesco.
„Analiza economico-financiara evidentiaza faptul ca, pe termen lung, proiectul Unitatilor 3 si 4 de la CNE Cernavoda este profitabil si competitiv pe piata de electricitate. Astfel, fluxurile de numerar nete actualizate, pe perioada de analiza (50 ani), corespunzatoare intregii durate de viata a unitatilor nucleare, au valori pozitive”, se arata intr-un comunicat al Ministerului Economiei.
Rezultatele studiului de fezabilitate au fost prezentate in cadrul unei intalniri dintre ministrul delegat pentru Energie, Constantin Nita, si consultantii selectati de catre SC Energonuclear SA, Ernst&Young si Candesco.
„In cadrul intalnirii au fost prezentate rezultatele studiului, care arata ca proiectul este fezabil din punct de vedere tehnic, bazandu-se pe tehnologia CANDU”, se precizeaza in comunicat.
Nita da asigurari investitorilor
,,Sectorul de producere a energiei necesita investitii in dezvoltarea de noi facilitati si modernizarea celor existente, a declarat ministrul delegat pentru Energie, Constantin Nita.
„Pentru facilitarea acestor investitii sunt necesare masuri pentru diminuarea riscurilor asociate pentru investitori, in special cel al prognozei pretului la electricitate. Este nevoie de politici de reglementare a pietei prin mecanisme-suport care sa faciliteze investitiile pe segmentul surselor energetice cu emisii reduse de carbon - regenerabilele, nuclearul si combustibilii fosili curati”, a spus ministrul.
In comunicat se mai mentioneaza ca studiile efectuate arata ca proiectul unitatilor 3 si 4 de la CNE Cernavoda este unul prioritar pentru asigurarea securitatii energetice a Romaniei, cu beneficii directe in ceea ce priveste atingerea obiectivelor de schimbari climatice si mentinerea suportabilitatii pretului electricitatii la consumatorul final.
Potrivit Strategiei energetice pentru perioada 2011-2035, pana in 2020 trebuie scoasa din functiune si inlocuita 28% din actuala capacitate instalata, adica 5.544 de MW, iar pana in 2035 – 55% (11.066 MW).
Potrivit datelor ANRE, investitiile in unitati de producere care sunt luate in calcul pentru determinarea prognozei necesarului national de capacitate in 2020 sunt unitatile 3 si 4 de la Cernavoda (1.480 MW), modernizarea CE Turceni, Rovinari si Craiova (4,000 MW) si hidrocentrala de la Tarnita (1.000 MW), se mai precizeaza in comunicat.
Vosganian sustine ca nu sunt bani
„Nu avem fonduri pentru reactoarele 3 si 4 si nici pentru Tarnita”, a mai afirmat Vosganian. Ambele proiecte sunt mentionate ca obiective in programul de guvernare al USL, dat recent publicitatii.
In noiembrie 2012, Catalin Vilt, consilier onorific al Comitetului National Roman al Consiliului Mondial al Energiei, afirma ca al treilea reactor nuclear de la Cernavoda nu va putea functiona fara hidrocentrala Tarnita.
„Este nevoie de Tarnita inca de la punerea în functiune a reactorului 2. Noaptea nu prea mai ai ce sa opresti, este nevoie de un consumator. Reactorul 3 nu poate merge fara Tarnita”, a declarat Vilt la o conferinta pe teme energetice.
Costurile pentru constructia celor doua reactoare sunt estimate la aproximativ 4 miliarde de euro, iar proiectul hidrocentralei de la Tarnita presupune investitii de circa 1,2 miliarde de euro.
In mai 2011, in mandatul de ministru al Economiei al lui Ion Ariton, de pe vremea guvernului Boc 2, ministerul afirma ca intentioneaza sa construiasca hidrocentrala Tarnita-Lapustesti pana in 2019, in parteneriat cu investitori privati.
Potrivit estimarilor ministerului de la acea data, contractul de executie a lucrarilor pentru Tarnita a fi trebuit semnat in partea a doua a anului 2012, iar punerea partiala in functiune a hidrocentralei urma sa aiba loc in semestrul al doilea al anului 2017.
In 2019, se preconiza ca unitatea va functiona la capacitatea maxima, respectiv 1.000 MW, producand 1,65 TWh de electricitate anual.
Vosganian a adaugat ca statul nu isi mai poate permite o participatie majoritara la compania care vrea sa construiasca reactoarele 3 si 4 de la Cernavoda.
„Sper sa nu mai existe un resort populist, statul nu mai poate sustine o participatie de 50%, sa acceptam ca statul sa aiba pozitie minoritara”, a spus ministrul Economiei.
In mandatul sau precedent, la Ministerul Finantelor, Vosganian a acceptat in 2008 cresterea participatiei statului la compania care construieste reactoarele la peste 50%.
Statul a decis in 2008 sa isi majoreze participatia in acest proiect de la 20%, cat avea initial, la 51%. Decizia a fost justificata de Vosganian printr-un studiu social care indica faptul ca populatia s-ar simti mai confortabil daca statul ar detine un pachet majoritar.
Proiectul celor doua reactoare prevedea initial ca niciun partener sa nu aiba o participatie majoritara. In prezent, statul detine peste 80% din compania de proiect si a pierdut, la finele lui 2010, si sprijinul a patru investitori, nemultumiti de stagnarea proiectului.