Energy Report

Fostul ministru delegat pentru Energie, pe Facebook: Este inacceptabil ca statul să le garanteze chinezilor rentabilitate de 15% la Cernavodă

Fostul ministru delegat pentru Energie, Răzvan Nicolescu, a scris pe Facebook că este inacceptabil ca statul român să garanteze companiei chineze China General Nuclear Power o rată de rentabilitate internă de 15% pentru investiția în reactoarele 3 și 4 de la Cernavodă.

China General Nuclear Power a fost selectată în octombrie de către Nuclearelectrica pentru continuarea lucrărilor de construcţie a unităţilor 3 şi 4 de la Cernavodă, investiţie de 6,5 miliarde de euro. China General Nuclear Power Corporation a fost singurul ofertant şi va fi acţionar majoritar în compania de proiect pentru această investiție.

"Noul ministru trebuie să negocieze proiecte în condiții avantajoase pentru România. 15% IRR (Internal Rate of Return – rată internă de rentabilitate) garantat pentru chinezi la Cernavodă nu e condiție acceptabilă pentru statul român, ca să dau un exemplu. E bine să fim prudenți în aprecieri. Nu puneți o presiune inutilă și acordați încredere domnului Gerea!", a scris Nicolescu, într-un comentariu la o postare a sa care cuprindea discursul susținut la predarea mandatului de ministru delegat pentru Energie către noul ministru, Andrei Gerea.

E mult, e puțin?

Garantarea de către stat a unui anumit nivel de rentabilitate pentru investițiile masive presupuse de construirea de centrale nucleare este, în sine, ceva uzual în acest tip de proiecte. Discutabil este însă, întotdeauna, cuantumul procentual al acestui indicator.

De exemplu, anul trecut, statul britanic considera că rata internă de rentabilitate solicitată de francezii de la EDF pentru construirea centralei nucleare de la Hinkley, de 10%, este exagerată.

Garantarea ratei interne de rentabilitate se face prin garantarea vânzării de către investitor a curentului electric produs de centrala nucleară la prețuri care să asigure profitul respectiv, dar și prin diverse facilități fiscale și alte forme de ajutoare de stat.

Potrivit planului de administrare al Nuclearelectrica, publicat anul trecut cu ocazia listării la Bursă a companiei, proiectul reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă a fost gândit cu o rată internă de rentabilitate de 11,3%. "Proiectul reactoarelor 3 și 4 ar putea să nu genereze un flux de numerar suficient pentru a fi bancabil, iar rata internă de rentabilitate, de 11,3%, este mai mică decât cea cerută de investitorii privați pentru acest proiect", se afirma în documentul citat.

Ce urmează

După selectarea investitorului, procedura prevede că se va crea o societate mixtă din aportul exclusiv în numerar al Nuclearelectrica şi al investitorului privat selectat, corespunzător unor cote de 49%, respectiv 51%. Nuclearelectrica va contribui iniţial la capitalul social al firmei mixte cu aport în numerar în funcţie de necesităţi, dar nu mai mult de 2 milioane de euro, reprezentând 49% din capitalul iniţial al firmei mixte.

Firma mixtă se va transforma, după doi ani, în producător independent de electricitate (IPP). În această societate mixtă, Nuclearelectrica va transfera valoarea investită în Energonuclear, firma mixtă înfiinţată în 2009 pentru derularea investiţiei. Firma este în prezent controlată integral de Nuclearelectrica, după ce toţi investitorii selectaţi în 2007 au renunţat la proiect.

Ulterior fazei iniţiale de constituire a firmei mixte, se va avea în vedere valorificarea investiţiei efectuate de Nuclearelectrica în Energonuclear, urmărindu-se obiectivul principal ca Nuclearelectrica să deţină o participare în firmă, în afara aporturilor iniţiale şi după caz, care să asigure protejarea investiţiilor Nuclearelectrica în Energonuclear.

După îndeplinirea anumitor condiţii care vor fi agreate cu investitorul privat printr-un memorandum de înţelegere, Nuclearelectrica va avea dreptul de a contribui cu aport în numerar pentru păstrarea cotei de 49% în firma mixtă.

În firma mixtă, Nuclearelectrica va avea dreptul de a participa cu aport în natură reprezentat de activele existente în proprietatea sa destinate proiectului, printre care şi 75 de tone de apă grea. Nuclearelectrica nu va avea obligaţia să furnizeze apă grea pentru reactoarele 3 şi 4.

De asemenea, statul român va avea dreptul de a intra în structura acţionariatului cu aport în natură, la orice dată ulterioară constituirii firmei mixte, cu respectarea procentului minim de deţinere de către investitorul privat.

Scurt istoric

Proiectul construcţiei celor două reactoare a fost iniţiat în 2007, iar lucrările erau planificate să înceapă în 2010. Din compania de proiect de atunci, Energonuclear, au făcut parte iniţial Enel (Italia), ArcelorMittal România, Nuclearelectrica, CEZ (Cehia), RWE (Germania), Iberdrola (Spania) şi GDF SUEZ (grup franco-belgian).

Acordul de investiţii pentru construcţia reactoarelor nucleare 3 şi 4 a fost semnat iniţial în 2008. Nemulţumite de evoluţia discuţiilor, CEZ, RWE, Iberdrola şi GDF SUEZ au renunţat la sfârşitul anului 2010 la investiţie, astfel că statul a ajuns să deţină 84,85% din compania de proiect.

Ultimii doi investitori privaţi rămaşi în compania de proiect, Enel şi ArcelorMittal România, au decis la finele lui 2013 să părăsească proiectul construcţiei reactoarelor nucleare 3 şi 4, astfel că Nuclearelectrica a rămas unicul acţionar implicat.

Ajutoare de stat

La nivelul autorităţilor române se află în stadii diferite de analiză o serie de măsuri menite să stimuleze interesul investiţional pentru proiectele în capacităţi energetice bazate pe tehonologii cu emisii reduse de carbon.

O variantă este posibilitatea contractării, de către societatea de proiect, a energiei electrice înainte de obţinerea licenţei de producător, atât pe platforma bursei de energie OPCOM cât şi în afara acesteia şi dezvoltarea unui mecanism de tip CfD (contracte pentru diferenţă), model utilizat în cadrul reformei pieţei de electricitate din Marea Britanie, care are în vedere susţinerea investiţiilor din domeniul energetic în capacităţi de producţie cu emisii reduse de carbon.

O altă variantă discutată de autorităţi este posibilitatea garanţiei de stat drept un instrument necesar pentru securizarea finanţării investiţiilor mari de infrastructură energetică, care aduc plus valoare în plan economic şi social.

Statul deţine, prin Departamentul pentru Energie, 81,3% din acţiunile Nuclearelectrica, iar Fondul Proprietatea controlează 9,7% din titluri. Nuclearelectrica acoperă aproximativ 18% din necesarul anual de electricitate al României.

China General Nuclear Power Corporation (CGN) a fost înființată în anul 1994 și este, în prezent, cel mai mare producător de energie nucleară din China, având la sfârșitul lunii august 2014 un număr de 11 unități în operare și o capacitate instalată aferentă de 11.620 MW, la care se vor adăuga încă 15.000 MW, proveniți din punerea în funcțiune a celor 13 unități nucleare aflate în prezent în construcție și care situează compania CGN pe primul loc în lume la construcția și punerea în funcțiune de noi unități nucleare.

Cifra de afaceri a CGN, la nivelul anului 2013, a fost de 4,25 miliarde euro, iar valoarea totală a activelor - de 37,49 miliarde euro.