Energy Report

Resursele Inseamna Putere

Mon11182019

Last updateTue, 18 Jun 2019 8pm

Romana English
Back Home Petrol si Gaze Stiri Petrol si Gaze Explorare si Productie Redevențe petroliere: Proprietatea privată asupra resurselor minerale încurajează protecția mediului

Redevențe petroliere: Proprietatea privată asupra resurselor minerale încurajează protecția mediului

Gas Flaring

La extracția de petrol prin sonde, odată cu țițeiul, din zăcământ ies și gaze naturale. Unele instalații de foraj dispun de echipamente pentru recuperarea și valorificarea acestora. La altele, însă, aceste gaze sunt emanate în atmosferă prin ardere și constituie o sursă de poluare, respectiv de majorare a emisiilor de CO2. Boom-ul nord american al gazelor de șist extrase prin fracturare hidraulică a ieftinit foarte mult gazele naturale, astfel încât pentru mulți petroliști nu mai are sens din punct de vedere economic să investească în recuperarea gazelor, preferând să le ardă, ceea ce a dus la sporirea masivă a emisiilor poluante de astfel de gaze.

Pe plan mondial, arderea de gaze de sondă emite anual în atmosferă dioxid de carbon cât 77 de milioane de mașini și duce la irosirea a 5% din producția mondială anuală de gaze naturale. Cantitatea de gaze pierdută zilnic astfel în lume ar fi suficientă pentru încălzirea a 500.000 de locuințe.

Autoritățile americane nu au reușit să impună reglementări care să îi oblige pe petroliști să investească în reducerea acestor pierderi de gaze. Iată însă că piața liberă și proprietatea privată par mai aproape de succes în această speță.

Vrem redevențe!

Proprietarii de terenuri cu resurse de țiței din North Dakota au intentat, recent, nu mai puțin de 10 procese colective celor mai mari companii petroliere americane care forează pe aceste terenuri, cerând despăgubiri în valoare de milioane de dolari. Motivul? Gazele de sondă pierdute prin ardere sunt, de drept, proprietatea reclamanților, iar risipirea acestora înseamnă că proprietarii au fost lipsiți în mod abuziv de redevențele care li s-ar fi cuvenit pentru extragerea acestor resurse.

Astfel de arderi au loc la circa 1.500 de sonde din North Dakota. Cantitățile sunt atât de mari încât fenomenul a fost surprins în fotografii luate din spațiu de sateliți NASA. Cantitățile de gaze de sondă arse s-au triplat în ultimii doi ani. În fiecare lună, în North Dakota se ard gaze de sondă în valoare de circa 100 de milioane de dolari, creând astfel și proprietarilor pierderi reprezentând redevențe cuvenite și neîncasate.

"Scopul acțiunii în justiție este de a forța companiile petroliere să respecte legea locală și să plătească redevențe proprietarilor de terenuri pe valoarea gazelor de sondă pierdute prin ardere, creând totodată, în acest fel, un stimulent economic pentru producători de a reduce și, în cele din urmă, de a elimina această practică nocivă", se arată într-o declarație publică a uneia dintre cele cinci case de avocatură implicate în proces de partea reclamanților.

Companiile susțin că se străduiesc

În motivarea acțiunii se mai arată că legislația din North Dakota îngăduie arderea limitată de gaze de sondă în primul an de după intrarea în producție a unei sonde, cu condiția respectării anumitor praguri de producție. După aceea, însă, arderile nu mai sunt permise decât cu acordul scris al proprietarului și al autorităților. Producătorii care nu obțin astfel de acorduri datorează redevențe proprietarilor de terenuri, precum și taxe și impozite statului, pentru cantitățile de gaze de sondă pe care le ard.

Printre companiile petroliere date în judecată se numără nume precum Continental Resources, XTO Energy, SM Energy sau Marathon Oil. Acestea susțin, alături de organizațiile lor de lobby, că fac tot ce le stă în putință pentru a construi cât mai repede instalațiile și conductele necesare pentru recuperarea, transportul și valorificarea gazelor de sondă pierdute prin ardere. În plus, spun ele, pierderile de gaze de sondă au scăzut de la 36% din cantitățile extrase în 2011 la circa 29% în prezent.

Organizația profesională locală North Dakota Petroleum Council a anunțat înființarea unui grup de lucru menit să accelereze demersurile pentru reducerea pierderilor de gaze prin ardere, care urmează prezinte un raport până la finalul acestui an.

Se rezolvă cu inovații și investiții

"Recunoaștem că gazul natural este o resursă eficientă, curată și valoroasă. De aceea, industria a investit peste 6 miliarde de dolari în conducte noi, instalații de procesare și alte elemente de infrastructură menite să transporte aceste gaze de la sonde până la potențialii clienți", spune Terry Kovacevich, șeful North Dakota Petroleum Council și vicepreședinte regional al Marathon Oil.

Câmpul petrolier Bakken, din care se produc 850.000 de barili de țiței pe zi, a propulsat North Dakota pe locul 2 în topul statelor petroliere din SUA, imediat după Texas. Lipsa de conducte îi obligă pe producători să transporte petrolul extras în special cu trenul, soluție care nu poate fi aplicată în cazul gazelor naturale.

Industria de petrol și gaze examinează mai multe soluții posibile, printre care utilizarea respectivelor gaze pentru alimentarea cu energie chiar a sondelor de foraj sau comprimarea lor în containere care să poată fi transportate cu ca,ioanele. Un proiect cu bătaie mai lungă, dar și mai complicat și costisitor, ar fi producerea de motorină din aceste gaze, chiar lângă sondele de unde sunt extrase.

"Dezvoltarea de soluții alternative la arderea gazelor de sondă, pentru optimizarea producției de petrol și gaze, va necesita investiții semnificative de timp și bani", conchide Terry Kovacevich de la North Dakota Petroleum Council.

Cum stau lucrurile în România

În România, unde resursele minerale sunt proprietate de stat, Legea petrolului prevede doar că "gazele extrase din sonde concomitent cu ţiţeiul, neutilizate şi nevalorificate de către titular, se predau autorităţii competente (Autoritatea Națională pentru Resurse Minerale, ANRM – n.r.), fără plată, iar titularul este scutit de la plata redevenţei petroliere". Nu se specifică nimic cu privire la emanarea în atmosferă a acestor gaze.

Legea mai stipulează că "dreptul de valorificare a acestor gaze se va concesiona de către autoritatea competentă prin acord petrolier, noul titular urmând să suporte cheltuielile de preluare, riscurile de utilizare, precum şi redevenţa petrolieră aferentă cantităţilor preluate".

În România, instalații de recuperare, comprimarea şi transport al gazelor asociate de la sondele de ţiţei sunt produse de către Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare Turbomotoare (COMOTI), fiind utilizate, de exemplu, de către OMV Petrom, la mai multe câmpuri petroliere aflate în exploatare.

În 2009, COMOTI, în parteneriat cu OMV Petrom și Universitatea Politehnică București, a aplicat pentru un grant în cadrul Programului Național de Cercetare, Dezvoltare și Inovare (PNCDI), proiectul propus fiind "Creșterea gradului de utilizare a resurselor energetice prin realizarea unei instalații de comprimare pentru recuperarea gazelor naturale din spațiul inelar al sondelor petroliere". De la bugetul de stat se solicita suma de 1,89 milioane de lei, cofinanțarea fiind în sumă de 350.000 de lei, asigurată integral de OMV Petrom.

"Principalul beneficiar al proiectului este Petrom S.A. – Grup OMV care a solicitat găsirea unei soluţii şi este şi partener în proiect. Se preconizează utilizarea instalaţiilor la sondele de extracţie din toate câmpurile de extracţie unde ţiţeiul este însoţit de gaze naturale", se arată în fișa proiectului.

CONSUMUL GLOBAL DE ENERGIE

PRODUCTIA GLOBALA DE ENERGIE

Consumul de energie al SUA

Tag Cloud