Energy Report

Ungurii de la MOL au în plan anul acesta investiții de 38 de milioane de dolari în explorări pentru petrol în România. Ar putea colabora și cu Gazprom, susțin rușii

Grupul ungar de petrol și gaze MOL plănuiește să investească în 2013 aproape 38 de milioane de dolari în România, pe lucrări de explorare pentru țiței la o concesiune din vestul țării. Suma investită ar putea fi aproape dublă dacă Parlamentul de la București va ratifica alte două acorduri de concesiune, aflate în prezent în stand-by. Anul acesta, MOL vrea să deruleze în România prospecțiuni seismice 3D și alte teste geologice și topografice pe o suprafață concesionată de 550 de kilometri pătrați, precum și procesarea datelor rezultate din aceste prospecțiuni. Ulterior, în funcție de rezultatele interpretării datelor obținute, MOL are în vedere forarea a patru sonde de explorare în 2014 și 2015. 

În 2012, investițiile MOL în explorări la concesiunile din România s-au ridicat la suma de 2,5 milioane de dolari și au constat în achiziționarea restului de 30% din drepturile asupra unei concesiuni din vestul României (Ex-6), procent care, anterior, fusese deținut de cei de la Expert Petroleum, și în pregătirea lucrărilor de prospecțiune.

MOL a câştigat în 2010 licenţe de explorare pentru trei perimetre în vestul României (Ex-1, Ex-5 și Ex-6), într-un parteneriat cu Expert Petroleum, în care grupul ungar deţinea 70% din drepturi. În 2011, cele două companii au încheiat cu Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale (ANRM) acorduri de concesiune pentru cele trei perimetre.

MOL are în vedere demararea anul acesta a prospecțiunilor seismice 3D și a altor teste geologice și topografice în perimetrul Ex-6, intenționând să și proceseze, în 2013, datele obținute. Perimetrul este controlat acum 100% de unguri, iar acordul de concesiune a fost deja ratificat de către Parlamentul României, în decembrie anul trecut.

Investiția ar putea depăși 62 de milioane de dolari

Prospecțiunile și testele se vor derula pe o suprafață de 550 de kilometri pătrați, iar valoarea investiției este estimată la 37,9 milioane de dolari, potrivit unei prezentări pentru investitori a celor de la MOL.

Ulterior, în funcție de rezultatele interpretării datelor obținute, MOL are în vedere forarea a patru sonde de explorare în 2014 și 2015. 

Investițiile totale în explorare ale MOL în România pe 2013 ar putea fi însă aproape duble, respectiv de peste 62 de milioane de dolari, dacă Parlamentul român va ratifica și celelalte două acorduri de concesiune aflate momentan în stand-by, cele pentru perimetrele Ex-1 și Ex-5, se afirmă în prezentare. Ungurii se așteaptă ca ratificarea să survină până la jumătatea anului, caz în care pe aceste două perimetre vor demara lucrări similare de prospecțiuni și testare.

Potrivit documentului citat, unul dintre principalele obiective ale MOL este extinderea activităților de explorare și producție dincolo de granițele Ungariei și Croației, în întreaga regiune a Europei Centrale și de Est.

„Pe baza vastei experiențe a MOL în Bazinul Panonic și luând în considerare posibilele sinergii, una dintre cele mai promițătoare zone, din punct de vedere al obiectivului de extindere, este România. Proiectele din România sunt strâns conectate cu cele similare din Ungaria, grație similarităților geologice și proximității geografice”, se spune în prezentarea MOL.

NIS Gazprom susține că va face joint-venture cu MOL

Compania petrolieră sârbă NIS, controlată de Gazprom, şi grupul ungar MOL intenţionează să înfiinţeze o companie mixtă în România pentru activităţi upstream, de extracţie de ţiţei, a declarat, recent, directorul general al NIS, Kiril Kravchenko.

„Suntem în relaţii bune cu ambele companii (OMV şi MOL - n.r.) la nivel de conducere. Îi considerăm în primul rând parteneri: spre exemplu, în România am planificat împreună cu MOL o companie mixtă în sectorul upstream. Totodată, cooperăm şi în sectorul downstream (rafinare şi distribuţie - n.r.). În Serbia, suntem furnizori ai reţelelor lor de staţii de alimentare. În alte ţări, în România şi Bosnia-Herţegovina, cumpărăm de la ei. Deci, în primul rând ne considerăm parteneri. Pe de altă parte, suntem competitori în privinţa reţelelor de benzinării”, a afirmat şeful NIS, într-un interviu acordat revistei ungare Figyelo, după ce a fost întrebat cum vede OMV (Austria) şi MOL, drept competitori sau parteneri de afaceri.

Kravchenko a adăugat că OMV şi MOL ar putea servi drept modele pentru NIS în privinţa dezvoltării ca grup petrolier integrat vertical, cu activităţi de upstream, downstream şi management energetic.

„Este aproape imposibil să ajungem la nivelul operaţiunilor acestor companii, deoarece snut cei mai mari jucători din regiunea Europei de Sud-Est şi sunt prezente în fiecare sector. Vrem să facem acelaşi lucru, de aceea ne extindem activităţile de explorare şi extracţie în Bazinul Carpaţilor, Ungaria, România şi Bosnia-Herţegovina. Luăm în calcul extinderea şi în alte ţări”, a spus directorul general al NIS.

S-au "înfipt" deja în România și au planuri mari

NIS a anunţat anul trecut că vizează dezvoltarea unei reţele de 120 de benzinării în România până la finele lui 2014. În februarie 2013, NIS anunța că intenționează sa demareze anul acesta exploatarea comercială a zăcămintelor de petrol și gaze deținute în România,  plănuind totodată să construiască aici facilități de depozitare a petrolului și produselor petroliere.

Compania sârbă deţinea la sfârşitul anului trecut în România 5 staţii de alimentare, în judeţele Sibiu, Arad şi Bihor. În acest an, NIS a început lucrările la alte două benzinării sub sigla Gazprom situate pe autostrada Bucureşti-Piteşti, la kilometrul 59.

MOL este prezent pe piaţa carburanţilor din România printr-o reţea de aproximativ 130 de benzinării.

România importă de la grupul rus Gazprom, prin intermediari, aproape 20% din necesarul de gaze, la preţuri de trei ori mai mari comparativ cu gazele extrase intern.

În 2011, firma canadiană East West Petroleum a încheiat un acord cu NIS pentru explorarea a patru blocuri petroliere din vestul României, din judeţele Bihor şi Timiş. Conform acordului anunţat atunci, NIS urma să finanţeze toate lucrările, inclusiv cele de foraj, revenindu-i 85% din drepturile comerciale.