Energy Report

Resursele Inseamna Putere

Mon01202020

Last updateMon, 30 Sep 2019 7pm

Romana English
Back Home Petrol si Gaze Stiri Petrol si Gaze Transport si Stocare Mediafax: Gazprom ar putea participa la construirea conductei petroliere Pitești-Pancevo

Mediafax: Gazprom ar putea participa la construirea conductei petroliere Pitești-Pancevo

Gazprom conducta petroliera Pitesti-Pancevo

Departamentul pentru Energie analizează participarea companiei sârbe NIS Gazprom Neft, deţinută de grupul rus Gazprom, la construcţia unei conducte de petrol între oraşele Piteşti şi Pancevo (Serbia) care să interconecteze reţelele pentru transportul petrolului dintre România şi Serbia, transmite Mediafax.

"Analizăm participarea NIS Gazprom Neft în proiectul oleoductului Constanţa-Pancevo, la construcţia tronsonului conductei Piteşti-Pancevo. După retragerea Croaţiei din proiectul PEOP, România şi Serbia au susţinut necesitatea dezvoltării proiectului într-un nou concept, pe secţiunea Constanta-Pancevo, aceasta reprezentând, de fapt, interconectarea sistemelor naţionale de transport al petrolului ale celor două ţări", a declarat, pentru Mediafax, Corneliu Condrea, directorul Directiei de ţiţei şi gaze din Departamentul pentru Energie.

Proiectul conductei de petrol dintre Piteşti şi Pancevo este o variantă scurtată a fostului PEOP (Pan European Oil pipeline), care viza transportul ţiţeiului din portul Constanţa până în Trieste (Italia). În 2007, Comisia Europeană propunea chiar extinderea acestei conducte până în Marsilia (Franţa).

PEOP urma să aibă o lungime de 1.400 kilometri, care să transporte petrol din bazinul caspic către Constanţa şi apoi în portul italian Trieste. La acea dată, punerea în funcţiune a conductei era preconizată pentru 2012, costul investiţiei fiind estimat la 2-3,5 miliarde de dolari.

Gazprom - cooptată într-un proiect de reducere a dependenței de Rusia

Oleoductul avea rolul de a reduc dependenţa Uniunii Europene faţă de livrările de petrol din Federaţia Rusă şi ţările din Orientul Mijlociu. În 2010, era avansată posibilitatea includerii Gazprom în proiect.

Croaţia, România, Serbia, Slovenia şi Italia au semnat în 2007 un acord pentru construcţia PEOP. La doar doi ani însă de la semnarea acestui acord, Italia, Croaţia şi Slovenia au renunţat la proiect, astfel că singurele ţări încă interesate de investiţie, România şi Serbia, au reevaluat proiectul şi au stabilit o nouă rută, Constanţa-Pancevo, care a fost şi modificată, respectiv Piteşti-Pancevo.

Potrivit lui Condrea, printre considerentele în favoarea continuării acestui proiect se numără interesul companiei sârbe NIS, controlată de Gazprom, de a dezvolta o rută de aprovizionare cu ţiţei eficientă pentru rafinăria sa din Pancevo. Unitatea din Pancevo are o capacitate anuală de rafinare a ţiţeiului de aproape 4,8 milioane tone, apropiată de nivelul de 5 milioane tone al rafinăriei Petromidia, deţinută de grupul kazah de stat KazMunayGas.

Rușii decid după studiul de fezabilitate

"Pe lângă realizarea proiectului construcţiei unei conducte pentru transportul ţiţeiului pe relaţia Constanţa-Piteşti-Pancevo, este pusă în discuţie şi asigurarea livrărilor şi depozitării carburanţilor produşi la rafinăria din Pancevo, care vor conferi, pe lângă dezvoltarea unui proiect de importanţă regională, şi extinderea investiţiilor companiei NIS Gazprom Neft în România", a adăugat Condrea.

Compania NIS Petrol, controlată tot de Gazprom, a început în urmă să construiască benzinării în România şi vizează ca după 2015 să aibă 120 de staţii şi o cotă de 10% pe piaţa distribuţiei de carburanţi.

"Oficialii NIS Gazprom Neft au comunicat în cursul lunii februarie că partea rusă va adopta o decizie privind implicarea în dezvoltarea unui proiect de transport al ţiţeiului prin conducta pe traseul Constanţa-Pancevo ulterior elaborării studiului de fezabilitate aferent", a mai spus Condrea.

Apeluri protecționiste

Compania sârbă de petrol și gaze Naftna Industrija Srbije AD (NIS), controlată de rușii de la Gazprom, prin intermediul Gazprom Neft, „brațul petrolier” al gigantului rus, a finalizat, vara trecută, modernizarea rafinăriei de la Pancevo, în urma unei investiții de peste 53 de milioane de euro, astfel încât este în măsură să respecte toate normele europene cu privire la conținutul de biocombustibili din carburanți și, în consecință, poate să exporte produse petroliere în Uniunea Europeană, inclusiv în România.

Pe baza acordului de liber-schimb dintre Serbia și UE, semnat în 2010, începând cu anul trecut, Serbia poate exporta țiței și produse petroliere în statele comunitare fără restricții, tarife și taxe vamale. Ceea ce a stârnit nemulțumiri și apeluri protecționiste din partea unor petroliști europeni, inclusiv din România, cum ar fi Rompetrol, aceștia temându-se că cei de la NIS, controlați de Gazprom, și-ar putea permite prețuri de vânzare semnificativ mai competitive, ca urmare a faptului că au costuri mai mici, nefiind încă nevoiți să respecte normele comunitare în materie de tehnologie și protecție a mediului.

Astfel, în martie anul trecut, la o întâlnire cu ministrul Economiei, Varujan Vosganian, reprezentanţii Rompetrol au ridicat problema lipsei de restricţii pentru importul pe piaţa românească de produse petroliere din Republica Serbia, urmare a aplicării prevederilor Acordului de comerţ încheiat între UE şi această ţară, care ar putea afecta afacerile altor companii de profil din zona Balcanilor.

„Din informaţiile oferite de reprezentanţii Rompetrol, ţiţeiul şi produsele petroliere provenite din Serbia ar putea intra pe piaţa românească în luna aprilie sau mai 2013,. cu preţuri mult mai mici, din cauza preţurilor şi costurilor reduse practicate în ţara vecină. Potrivit Rompetrol, cele mai afectate ţări ar fi, pe lângă România, Slovenia şi Bulgaria”, se arăta într-un comunicat al ministerului.

Ministrul Vosganian a explicat faptul că problema preţurilor mici ale produselor provenite din afara Uniunii Europene se află deja în dezbaterea Comisiei Europene, în cadrul Consiliului Competitivitate, existând deja unele propuneri în sensul fixării de preţuri minime de intrare în spaţiul UE a produselor din afara Uniunii, în care să fie incluse costuri ca şi cum acestea ar fi fabricate în UE, costuri legate de mediu sau alte cerinţe de natură tehnologică. Demnitarul român a mai spus că va discuta problema ridicată de Rompetrol şi cu alte companii de profil de pe piaţa românească pentru ca, ulterior, să existe un punct de vedere comun spre a fi prezentat Comisiei Europene.

„Ministrul Vosganian a semnalat, însă, reprezentanţilor Rompetrol că ar putea apărea o reacţie favorabilă a opiniei publice, în general, faţă de preţurile mai mici practicate de companiile sârbeşti. Varujan Vosganian a mai spus că va solicita şi o întâlnire pe această temă cu omologii săi din Slovenia şi Bulgaria”, se mai preciza în comunicat.

CONSUMUL GLOBAL DE ENERGIE

PRODUCTIA GLOBALA DE ENERGIE

Consumul de energie al SUA

Tag Cloud