Energy Report

Legarea Moldovei de România pentru gaze şi curent costă 600 milioane de euro. Regenerabilele de dincolo de Prut mai au de aşteptat

 “Pentru ca Moldova să fie 100% integrată energetic în privinţa diversificării surselor de energie, prin conectarea la piaţa europeană prin intermediul României, ar fi nevoie de investiţii totale estimate la 600 milioane de euro, jumătate contribuţia României şi jumătate contribuţia Moldovei”, a declarat Tudor Copaci (foto), vice-ministru al Economiei din Republica Moldova, în cadrul conferinţei Energy Investors Summit.

Oficialul moldovean a amintit că printre investiţiile părţii române s-ar putea număra cele în construcţia de noi gazoducte sau în lărgirea celor prezente precum şi investiţii în staţii de compresoare, pentru ca în perspectivă, după eventuala construcţie a unui gazoduct până la Chişinău, gazul de la companiile româneşti Romgaz sau OMV Petrom (cu care există discuţii în acest sens) să poată ajunge până în capitala Moldovei.

Merită precizat că problema se pune nu pentru a cumpăra gaze de la companiile din România neapărat, indiferent de preţ, lucru amintit de altfel şi de vice-ministrul citat. Acesta a vorbit mai ales de diversificarea surselor, astfel că dacă, într-o anume perioadă, gazul de la Gazprom o să fie mai ieftin decât cel furnizat de companiile din România, se va cumpăra de la Gazprom. Lucru firesc, în bună măsură.

Cu totul altfel punea problema zilele trecute Constantin Niță, ministrul Economiei: “Trebuie să ne gândim şi la Republica Moldova. Sunt de-ai noştri, trebuie să-i ajutăm şi pe ei”.

Pe partea de interconectivitate la energia electrică, Moldova îşi propune ca pe termen mediu să realizeze, în măsura în care sunt fezabile, trei legături cu România. Este vorba despre potenţiale legături la Isaccea, Ungheni şi Suceava.

“La momentul actual suntem aproape total dependenţi de importurile din est.  Importăm circa 97%, adica gaze în totalitate şi energie electrică peste 80%( ponderea consumului de gaze versus energie electrică diferă, n.r.)”, a declarat Tudor Copaci.

Amploarea acestor dezvoltări, atât pe gaze cât şi pe energie electrică, ţine deocamdată doar de intenţii. E destul să amintim doar că Transgaz comunica recent că mai devreme de jumătatea anului 2016 nu vor fi posibile exporturi  fizice de gaz din România decât de sub 1% din producţia internă.

Energia regenerabilă

La acest capitol, Republica Moldova stă cât se poate de rău. Asta pentru că există multe proiecte depuse dar foarte puţine implementate, fie că e vorba de biomasă, eoliene sau fotovoltaice. Se poate vorbi doar despre proiecte de mici dimensiuni, din curtea facultăţilor tehnice sau punctual, pentru alimentarea cu electricitate la scară mică a anumitor instituţii, izolat.

Oficialul din Moldova a amintit totuşi că pentru a urma Strategia energetică a Republicii Moldova pînă în anul 2030, pentru integrarea în sistem a volumului programat de generare a energiei electrice din surse  regenerabile de energie se vor organiza licitaţii pentru puteri instalate de circa 400 MW care ar putea fi puse în funcţiune până în anul 2020.

Strategia prevede ca primele licitaţii, pentru perioada de până în anul 2020, să fie mai ales pentru energie eoliană şi, într-o  măsură mai mică, pe energia solară, urmînd ca potenţialul de energie solară, deşi mai mare decît cel eolian, să fie exploatat în perioada 2021-2030, în măsura în care aşteptările privind scăderea costurilor se vor confirma.