Stiri pline de energie Stirile Pline de Energie Batalia pe Resurse INFOGRAFICE Gazul comercializat în România, mai ieftin cu o pătrime decât cel tranzacționat în Austria
INFOGRAFICE Gazul comercializat în România, mai ieftin cu o pătrime decât cel tranzacționat în Austria
- Detalii
- Publicat în 03 August 2022
- Scris de Florin Rusu
Penuria de gaz de pe piețele occidentale, afectate de diminuarea livrărilor Gazprom, și lichiditatea sporită de pe piața autohtonă, alimentată din importuri, a majorat diferența dintre prețurile gazului de pe piețele spot din România și Austria la aproximativ 50 de euro/MWh. În prezent, gazul cu furnizare în ziua de miercuri se tranzacționează pe Bursa Română de Mărfuri (BRM) la un preț de 158 euro/MWh (777 lei/MWh), în timp ce pe cea mai importantă bursă regională, cea austriacă CEGH, la unul de 208 euro/MWh, preț apropiat de cel de pe bursa olandeză TTF.
Chiar dacă în ultimele zile volumele de gaze tranzacționate pe piața pentru ziua următoare (PZU) operată de BRM s-au mai redus, în a doua jumătate a lunii trecute s-au comercializat volume record, de peste 100 de GWh/zi, de 3 ori peste maximele istorice înregistrate până atunci.
În total, în ultimele 20 de zile, pe piața pentru ziua următoare operată de BRM s-a tranzacționat o cantitate de aproximativ 1,5 TWh.
“În ceea ce privește decuplarea (prețurilor de pe - n.r.) CEGH și BRM, ceea ce am văzut, mai ales în iulie, este legat în principal de o creștere a importurilor. Nu cunoaștem originea acestui import (suplimentar -n.r.), dar presupunerea noastră este că avem de-a face, în principal, cu gaz natural lichefiat (GNL), care vine din Grecia către piața românească. A fost înregistrat o creștere a fluxului de GNL în Europa în general, inclusiv în Grecia, și asta a adus ceva lichiditate suplimentară pe piața din România. Iar piața românească beneficiază de această situație: din cauza creșterii lichidității avem, de asemenea, un spread semnificativ între cele două piețe”, a declarat șefurl diviziei Downstream Gas al OMV Petrom, Frank Neel, răspunzând unei întrebări adresate de Profit.ro.
Așa se face că, zilnic, în România au intrat în luna iulie și peste 130 GWh, deși rezervările pe termen mediu și lung (majoritar lunare) erau de maxim 40 GWh.
La mijlocul lunii iulie, de exemplu, în urma licitațiilor de rezervare de capacitate pentru ziua următoare, erau rezervate capacități zilnice de 90-100 GWh de peste două ori peste cele lunare.
Potrivit unor surse din piață, confirmate de Frank Neel, mai nou, prin punctele de interconectare cu Bulgaria, de la Negru Vodă și Ruse-Giurgiu, este importat nu numai gaz rusesc provenit din Turk Stream, ci și gaz din surse alternative.
Publicația de specialitate ICIS susține că importurile ridicate din ultimele zile ar putea include și volumele importate de gaz natural lichefiat (GNL) din Grecia.
Datele publicate de operatorul grec de transport de gaze DESFA indică o creștere a exporturilor fizice prin punctul de frontieră greco-bulgar Sidirokastro, la o valoare de 140 GWh/zi pe 12 iulie, cu 40 GWh/zi mai mare decât la începutul lunii.
Datele ICIS arată, de asemenea, o intensificare a activității terminalului grecesc Revithousa, în luna iulie fiind deja descărcate 4 cargo-uri, cel puțin alte 2 fiind așteptate până la sfârșitul lunii. În iulie 2021, doar 2 cargouri LNG au fost descărcate în respectivul terminal.
O parte din gazul rusesc care intră în România, 4,5 milioane mc/zi sau aproape 50 GWh, ajunge însă în Ungaria, care folosește în prezent România drept țară de tranzit pentru a compensa deficitul de gaz provenit din celelalte rute ale gazului rusesc spre Europa.
Cum consumul din prezent este redus, de 130-135 GWh/zi, de aproape 2 ori mai redus decât producția curentă, de 260 GWh/zi, companiile din România importă gaze în special în vederea înmagazinării. În iulie, au fost zile în care s-au înmagazinat și peste 200 GWh/zi.
Dacă pe 1 iulie, în depozitele din România erau depozitați 14,1 TWh, reprezentând 41,1% din capacitatea totală de înmagazinare, la finalul lunii iulie, nivelul înmagazinărilor crescuse cu 5,2 TWh, aungând la 19,3 TWh, reprezentând 58,8% din capacitatea totală. De unde rezultă un nivel de injecție de aproximativ 166 GWh/zi.
Prețul mediu înregistrat pe PZU, de 777 lei/MWh, nu este însă unul mic, fiind de 5,2, respectiv 3,1 ori, peste cel la care producătorii autohtoni sunt obligați să vândă furnizorilor gaze pentru acoperirea consumului clienților casnici (150 lei/MWh), respectiv CET-urilor (250 lei/MWh).
