Energy Report

OMV pierde aproape 10% din producția zilnică din cauza situației din Libia. Alte mari companii petroliere europene își retrag personalul din regiune

Compania-mamă a Petrom, OMV, controlată de statul austriac, și-a întrerupt cea mai mare parte a producției de țiței din Libia începând cu data de 25 iunie, din cauza evoluției situației politice din această țară. Anul trecut, austriecii extrăgeau zilnic în Libia circa 30.000 de barili de petrol, reprezentând aproape 10% din totalul producției de țiței a grupului OMV, cifrat la 303.000 de barili/zi.

Producția totală zilnică de petrol a Libiei a scăzut cu 16% luna trecută și a atins cel mai scăzut nivel din ianuarie încoace, ca urmare a atacurilor diferitelor grupări înarmate locale îndreptate împotriva facilităților de extracție, dar și a tot mai gravelor întreruperi ale alimentării cu energie electrică, iar mari companii petroliere europene, precum BP, BG, Eni sau Royal Dutch Shell, au început să-și retragă din personal. Același lucru se întâmplă în Egipt, ca urmare a escaladării violențelor după înlăturarea de la putere de către armată a președintelui Mohamed Morsi.

„Din cauza actualei situații politice din Libia, cea mai mare parte a producției OMV din această țară a fost întreruptă începând cu 25 iunie. În 2012, Libia a contribuit cu circa 30.000 de barili de petrol pe zi la totalul producției de țiței a OMV, de 303.000 de barili/zi. OMV monitorizează îndeaproape situația din Libia”, se arată într-un comunicat al grupului austriac.

De la înlăturarea de la putere a lui Muammar Qaddafi, în 2011, industria petrolieră din Libia a devenit ținta a numeroase atacuri violente, dar și a multor proteste civile. Ca și cum n-ar fi fost îndeajuns, ultima problemă survenită este penuria de curent electric.

Probleme în alimentarea cu energie

Petrolul și gazele naturale reprezintă peste 70% din PIB-ul Libiei și generează aproape jumătate din încasările bugetare ale autorităților de la Tripoli, potrivit datelor FMI. „Țara a trecut prin momente tumultoase, iar în prezent situația este foarte complicată. Problemele politice și de securitate vor continua, iar asta va afecta în continuare producția de petrol”, spune Sana Abid, analist al pieței petrolului la KBC Energy Economics.

Guvernul libian încearcă să reacționeze la problemele cu care se confruntă industria petrolieră. Efectivele unei forțe speciale de intervenție însărcinate cu paza obiectivelor extractive au fost majorate de patru ori, la 12.000 de persoane.

De asemenea, pentru a-și asigura securitatea aprovizionării cu energie electrică, autoritățile de la Tripoli au încheiat un deal cu traderul londonez APR Energy, acesta urmând să furnizeze Libiei 450 MW de curent electric prin intermediul unor generatoare mobile. Potrivit Bloomberg, este cel mai mare contract de furnizare temporară de energie semnat vreodată.

„Este puțin probabil ca aceste soluții temporare și improvizate să se dovedească suficiente. Pentru a putea menține producția de petrol măcar la nivelurile din prezent, este esențială construirea de noi capacități instalate permanente de generare de energie electrică, precum și upgradarea rețelelor electrice de sute de kilometri care traversează deșertul”, spune John Hamilton, director al companiei de consultanță Cross-Border Information.

Proteste și violențe

Protestele civile care au avut loc lângă câmpurile petroliere, în cadrul cărora demonstranții cereau locuri de muncă și schimbarea radicală a modului de distribuire a veniturilor rezultate din vânzarea țițeiului produs în țară, au redus producția zilnică de petrol a Libiei cu circa 250.000 de barili/zi, a declarat, luna trecută, ministrul libian al petrolului, Abdulbari Al-Arusi. În prezent, producția este cu 30% sub nivelul maxim post-revoluționar, atins în iulie anul trecut.

Alte riscuri sunt actele teroriste, precum și violența în general. Luna trecută, un schimb de focuri din Zueitina, oraș din estul Libiei care deține un terminal major de export de țiței, a dus la rănirea unui angajat și a unui contractor ai furnizorului de energie electrică ABB.

Sediul din Tripoli al forțelor speciale de protecție a facilităților petroliere, aflate în subordinea Ministerului Apărării, au fost atacate tot luna trecută, având loc schimburi masive de focuri pe străzile din Tripoli, în urma cărora au fost rănite cel puțin șase persoane. Atacul a fost lansat de o grupare de gherilă din regiunea Zintan.

„Există o problemă generală de securitate în această țară. Ne-am redus personalul deja și am pus la punct o strategie de evacuare rapidă a întregului staff, în caz că lucrurile se agravează”, spune CEO-ul Total, Christophe de Margerie.

Demonstrații numeroase au avut loc la terminalele petroliere de la Tobruk și Zueitina, care au fost închise din acest motiv de cel puțin patru ori din noiembrie 2012 încoace, precum și la câmpul petrolier Al-Fil, situat în sudul Libiei. Italienii de la Eni au fost nevoiți să-și întrerupă timp de o săptămână exporturile de gaze libiene către Europa, prin conducta Greenstream. În aprilie, o explozie la conductele care deservesc terminalul de la Zueitina a fost pusă de armată pe seama unui atac terorist cu grenade.

Petroliștii abandonează explorările

Insecuritatea nu afectează doar producția de petrol, ci și lucrările de prospectare și explorare în vederea descoperirii de noi zăcăminte. Companiile de profil au devenit extrem de reticente în a-și extinde căutările de resurse de hidrocarburi în deșertul Sahara după ce, în ianuarie, un atac al unei grupări militante islamiste având legături cu al-Qaeda la facilitatea gazeiferă de la In Amenas, din Algeria, s-a soldat cu moartea a 38 de muncitori străini.

„Companiile sunt extrem de îngrijorate. BP a anunțat în 2012 că vor relua explorările după zăcăminte noi de petrol și gaze în 2013. Iată că am depășit jumătatea lui 2013 și nimic. O companie precum BP nu se poate angaja la investiții de sute de milioane de dolari și nu poate trimite efective mari de salariați în acest moment”, spune Hamilton de la Cross-Border.

Un purtător de cuvânt al BP a declara că firma și-a retras angajații străini, din cauza insecurității, adăugând că echipele locale, de libieni, rămân operaționale.

Însă cel mai mare risc pentru industria petrolieră rămâne spectrul înrăutățirii relațiilor dintre vestul Libiei, unde se află și capitala Tripoli, și estul țării, unde sunt concentrate resursele de petrol ale acesteia. Multe dintre protestele care au afectat producția de petrol a Libiei au fost organizate de federaliștii din est, care vor ca regiunea să beneficieze de o cotă mai mare din veniturile naționale rezultate din vânzarea petrolului.

Tot în est este și orașul Benghazi, unde ambasadorul SUA, Chris Stevens, și trei angajați ai ambasadei au fost uciși în septembrie 2012.

„Industria petrolieră a Libiei este mingea în care toate grupările din țară vor să dea cu piciorul”, spune Duncan Bullivant, șef al companiei de consultanță Henderson Risk.

Companiile retrag oameni și din Egipt

Cele mai mari companii petroliere europene și-au retras o parte din echipele de angajați din Egipt, în urma intensificării violențelor dintre susținătorii fostului președinte, Mohamed Mursi, și armată.

BP, BG și Eni și-au retras întregul staff implicat în operațiuni neesențiale pentru producție, iar cei de la Royal Dutch Shell au anunțat că și-au relocat temporar o parte din personal, după ce violențele din ultimele zile au dus la moartea a cel puțin 35 de persoane.

„Prima noastră grijă este siguranța și securitatea personalului. Continuăm să monitorizăm cu atenție situația, la fel ca și celelalte companii din sector”, a declarat un purtător de cuvânt al BG Group.

Până în prezent, spre deosebire de Libia, producția de petrol și gaze a Egiptului nu a fost afectată de situația politică din țară, spun companiile. Egiptul producea anul trecut 728.000 de barili de petrol pe zi și 60,9 miliarde de metri cubi de gaze naturale, potrivit statisticilor agregate de BP.

Cei de la BG Group și-au retras cam 100 de angajați din Egipt, iar BP – aproximativ 60.