Energy Report

Prețul benzinei se va majora cu cel puțin 7,2% (40 de bani) în urma introducerii noi taxe de infrastructură de 7 cenți și a indexării accizelor cu rata inflației

Prețul benzinei se va majora de la 1 ianuarie cu cel puțin 40 de bani pe litru, ca urmare a introducerii noii taxe de infrastructură de 7 eurocenți, convenită cu FMI, a includerii ei în baza de impozitare a TVA și a renunțării la calculul accizei în euro și indexarea acesteia cu rata inflației.

Dacă la acestea adăugăm și taxarea construcțiilor speciale (sonde, platforme maritime, stâlpi, rețele de distribuție) pe care le dețin companiile de petrol și gaze, scumpirile ar putea fi mai împovărătoare. Nu trebuie uitat nici faptul că anul viitor vor fi majorate probabil și redevențele, ceea ce ar conduce inevitabil la pierderea de către România a poziției de țară europeană cu cea mai ieftină benzină.

Impactul introducerii noi taxe asupra prețului benzinei va fi, la un curs de 4,44 lei pe euro, de  31 de bani pe litru, care în realitate va deveni de 38,5 bani pe litru după aplicarea TVA. Dacă se adaugă și indexarea cu rata inflației, un litru de benzină va costa cu peste 40 de bani mai mult decât în prezent. Pentru că guvernul a decis că sistemul de acccizare pentru anul 2014 va fi modificat astfel încât accizele plătite de consumatorii români anul viitor nu vor mai fi calculate în funcţie de cursul valutar anunțat de BCE la data de 1 octombrie 2013, ci în funcţie de rata inflaţiei. În vechiul sistem, ar fi câştigat consumatorii, în premieră în ultimul timp: cursul de schimb pentru accize este mai bun la anul faţă de cum a fost în acest an, iar accizele ar fi urmat să scadă, în lei, în lei, cu 1,65%, în 2014.

Noua taxă de infrastructură, aplicată numai retail-ului sau tuturor vânzărilor?!

Singura necunoscută este dacă noua taxă se va aplica numai vânzărilor de retail sau și celor comerciale. Fiind o taxă de infrastructură ar fi normal să fie aplicată numai celor de retail, adică numai combustibililor care sunt utilizați pentru alimentarea autoturismelor. Anul trecut a fost înregistrat un volum de vânzări la nivel de retail de 5 miliarde de litri combustibili (sau 1,3 milioane de tone benzină și 2,8 milioane de tone de motorină), dintr-un total de 7 miliarde de tone combustibili.

Dacă cererea de combustibili ar fi perfect inelastică, statul ar avea putea câștiga din taxă 350 de milioane de euro, la care se adaugă alte 84 de miliarde de euro care vor intra la bugetul de stat în urma aplicării TVA acestei accize. Adoptarea acestei măsuri va pune presiune asupra BNR, care este conștientă de efectul pe care majorarea prețului la combustibili în va avea asupra inflației. Benzina și motorina au un impact deosebit asupra costurilor de producție și distribuție al oricărui bun, ceea ce se va transforma într-o presiune inflaționistă pe partea de ofertă.

Benzina și motorina, bunuri cu cerere elastică

Toate aceste calcule sunt făcute ignorând elasticitatea cererii de carburanți. Potrivit ultimului raport anual al Petrom, „vânzările cu amănuntul (retail) ale Grupului au scăzut cu 2%, comparativ cu anul precedent, ajungând la 3.117 milioane de litri. Vânzările cu amănuntul pe piaţa interna au fost de 2.405 milioane de litri în 2012, de asemenea cu 2% sub nivelul de anul trecut. Mediul economic nefavorabil din regiune, pe întreaga durată a anului 2012, şi nivelul scăzut al puterii de cumpărare a clienților au condus la scăderea uşoara a vânzărilor medii de carburant pe benzinărie. În România, acestea au scăzut cu 1% comparativ cu anul trecut, ajungând la 4,4 mil. litri/benzinărie (2011: 4,5 mil. litri benzinărie), în timp ce, la nivel de Grup, vânzările medii pe stație au scăzut cu 2%, la 3,9 mil. litri/benzinărie în 2012 (2011: 4,0 mil. litri/benzinărie)”.

Povară fiscală anuală suplimentară de 47 de euro

Și în ultimul raport anual al Rompetrol, se precizează că “retail-ul reprezintă principalul segment al pieței, având 71% din piață în 2012 și este puternic afectat de criza care a afectat regiunea în ultimii ani, care a limitat consumul de combustibil, atât la nivelul persoanelor fizice, cât şi la nivelul companiilor”. Consumul mediu de combustibil s-a situat în ultimii doi ani la 56 litri/lună pentru persoanele fizice, ceea ce ar echivala cu o povară fiscală anuală suplimentară impusă de noua taxă de 47 de euro pentru fiecare persoană fizică.

Însă socoteala de acasă mai niciodată nu se potrivește cu cea din târg. Dacă cererea la combustibil ar fi perfect elastică și ar scădea cu 7,2%, statul ar pierde venituri din accize și TVA în valoare de 216 milioane de euro, înjumătățind “beneficiile” aduse de noua taxă, fără a lua în calcul efectele negative macroeconomice pe care aceasta le va avea (creșterea prețurilor la majoritatea bunurilor și serviciilor și scăderea vânzărilor acestora în economie). Chiar și la o scădere a cererii de 5%, statul ar pierde venituri de 150 de milioane de euro.