Energy Report

Resursele Inseamna Putere

Wed02192020

Last updateWed, 12 Feb 2020 8am

Romana English
Back Home Stiri pline de energie Stirile Pline de Energie Contabilitate si Fiscalitate Băsescu confirmă Energy Report: Guvernul pregătea o nouă taxă pentru petrol și gaze, redevențele nu pot fi modificate pentru concesiunile în vigoare

Băsescu confirmă Energy Report: Guvernul pregătea o nouă taxă pentru petrol și gaze, redevențele nu pot fi modificate pentru concesiunile în vigoare

Erste Petrom

Președintele Traian Băsescu a declarat, joi, confirmând informațiile publicate anterior de Energy Report, că Guvernul pregătea introducerea unei noi taxe pentru industria de petrol și gaze de la 1 ianuarie 2015, odată cu ieșirea din vigoare a impozitului de 60% pe veniturile suplimentare din liberalizarea prețurilor la gaze naturale și a celui de 0,5% din veniturile rezultate din exploatarea țițeiului. Asta în condițiile în care, a arătat președintele, potrivit Legii petrolului nr. 238/2004 și acordurilor petroliere în vigoare, actulele cote de redevență vor putea fi modificate doar pentru eventuale noi acorduri de concesiune care ar urma să fie semnate de Guvern, nu și pentru cele aflate în prezent în derulare.

"Am înţeles că asta îl frământă pe domnul prim-ministru Victor Ponta, stabilitatea fiscală, să nu deranjeze prin modificarea redevenţelor companiile. Eu vreau să-l atenţionez că nu poate modifica redevenţele şi trebuie să înţeleagă foarte bine cum funcţionează aceste mecanisme. Redevenţele sunt stabilite de legea petrolului. Ca să modifici redevenţele, trebuie să te adresezi tuturor celor 44 de concesionari care sunt pe teritoriul României şi trebuie să obţii acordul tuturor. Redevențele sunt în contractele de concesiune ale tuturor companiilor şi pe care nu le poţi modifica, pentru că sunt concesiuni pe 20 de ani, pe 30 de ani, sunt concesiuni reînnoite, deci este foarte dificil", a declarat Traian Băsescu.

Potrivit Legii petrolului nr. 238/2004 și acordurilor petroliere în vigoare, cotele de redevență vor putea fi modificate doar pentru eventuale noi acorduri de concesiune care ar urma să fie semnate de Guvern, nu și pentru cele aflate în prezent în derulare. Asta pentru că în respectivele acorduri petroliere se stipulează că nivelul redevențelor trebuie să rămână constant pe toată perioada de valabilitate a acordurilor, indiferent dacă, între timp, Legea respectivă este modificată în sensul majorării redevențelor. Mai mult, chiar Legea petrolului, la articolul 61, alineatul 1, stipulează că ”Prevederile acordurilor petroliere aprobate de Guvern rămân valabile, pe întreaga lor durată, în condiţiile în care au fost încheiate”. Redevențele în prezent în vigoare reprezintă cote procentuale din valoarea producției brute extrase, acestea fiind stabilite în 2004 prin Legea petrolului.

Băsescu a făcut această declarație după ce premierul Ponta a declarat, tot joi, că Guvernul a decis prin OUG prelungirea actualului regim fiscal pentru producția de petrol și gaze a României și că în privința redevențelor petroliere este nevoie de stabilitate, afirmând că, în opinia sa, acestea chiar ar trebui scăzute pentru zăcămintele offshore din Marea Neagră.

Statul român a încasat anul trecut, în total, din redevențe petroliere, suma de 1.218.351.300 lei, în creștere strict marginală, cu 0,01%, față de anul anterior (1.218.218.456 lei), potrivit contului de execuție bugetară pe 2013.

Legislaţia actuală nu face diferenţa între tipurile de zăcăminte, iar nivelul redevenţelor este cuprins între 3,5% şi 13,5% din nivelul producţiei de hidrocarburi. Preşedintele Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale (ANRM), Gheorghe Duţu, declara, în luna iunie, că nivelul redevenţelor percepute de stat pentru producţia de petrol şi gaze nu va creşte spectaculos în noua legislaţie în domeniu, dar va fi diferenţiat în funcţie de tipul zăcământului din care sunt extrase hidrocarburile. "Pentru viitoarele acorduri petroliere redevenţele vor fi diferenţiate pentru zăcămintele onshore, offshore şi deep offshore", a afirmat şeful ANRM.

"Mai sunt două taxe, una este suprataxa pentru gaze, generată de liberalizarea preţului la gaze pentru industrie şi a doua este taxa pentru resurse minerale. În mod normal aceste două taxe trebuie să dispară la 1 ianuarie 2015. Taxele sunt o opţiune a unui stat, nu trebuie negociate cu nimeni, spre deosebire de redevenţe, care necesită discuţia cu toţi concesionarii. De aceea, singura modalitate şi modalitatea corectă şi mai ales modalitatea la care se aştepta toată piaţa, toţi ştiau că de la 1 ianuarie 2015 se va introduce o altă taxă, simultan cu scoaterea celor două despre care v-am vorbit mai înainte", a arătat Traian Băsescu.

Energy Report scria încă din 24 noiembrie că Guvernul ar putea impune companiilor producătoare de hidrocarburi un nou impozit, pe lângă redevențele petroliere pe care acestea le plătesc pentru producția de țiței și gaze extrasă, noul impozit urmând să suprataxeze profitul înregistrat de aceste companii strict din activitățile upstream, de explorare și producție.

Astfel, potrivit surselor Energy Report, pe lângă redevențele specifice sectorului de petrol și gaze, impozitul pe construcții speciale și impozitul pe profit de 16%, pe care îl datorează toți agenții economici din România, companiile producătoare de hidrocarburi ar urma să plătească și o suprataxă pe profitul obținut strict din activitatea de producție de țiței și gaze, respectiv pe diferența dintre veniturile obținute din vânzarea producției și costurile obținerii acestei producții.

La stabilirea bazei de impunere a impozitului general pe profit de 16% se iau în calcul, în cazul producătorilor de petrol și gaze, și alte venituri și cheltuieli decât cele legate strict de activitatea de producție. Noua suprataxă pe profitul obținut din activitățile upstream ar viza doar veniturile și cheltuielile legate direct de extracția producției de hidrocarburi.

"Nu redevenţele le menţine Guvernul, că astea sunt în lege, nu are cum să umble la ele fără acordul tuturor celor 44 de concesionari de perimetre. Dar poate umbla la aceste două taxe: suprataxa pentru gaze şi taxa pentru resurse minerale. Ele teoretic trebuie să dispară la 1 ianuarie. Guvernul le poate menţine numele şi să le mărească, pentru că taxele sunt problema Guvernului, se aplică tuturor, fără să fie nevoie să negocieze cu ei, sau poate anula cele două taxe şi să instituie o altă taxă care să le înglobeze pe amândouă şi să mai pună şi ceva peste pentru a creşte veniturile bugetului. Sigur, în această operaţiune Guvernul trebuie să ţină cont cât de mult creşte suma celor două taxe, dacă le schimbă numele şi fac una singură din cele două taxe, pentru că sunt zăcăminte care n-ar mai fi rentabil a fi exploatate dacă se produce o creştere foarte mare a acestor taxe", a subliniat Băsescu.

Bugetul de stat a încasat în total 310 milioane lei anul trecut de pe urma noilor impozite impuse sectorului extractiv, respectiv din noul impozit de 60% pe veniturile suplimentare obținute de producători ca urmare a dereglementării prețurilor din sectorul gazelor naturale și din noul impozit pe exploatarea resurselor naturale, în cotă de 0,5% din veniturile rezultate din extracția țițeiului. Cele două impozite au fost introduse de la 1 februarie 2013 și urmează să expire la finalul acestui an.

Statul a avut și în 2014 încasări semnificative din suprataxarea veniturilor suplimentare din liberalizarea prețului la gaze și din impozitul de 0,5% pe exploatarea resurselor naturale, dar și din nou introdusul impozit pe construcțiile speciale, așa-numita taxă de stâlp.

"Repet, în afară de redevenţă, care este în contractele de concesiune ale tuturor companiilor şi pe care nu le poţi modifica, pentru că sunt concesiuni pe 20 de ani, pe 30 de ani, sunt concesiuni reînnoite, deci este foarte dificil, sunt aceste două taxe care, în opinia mea, trebuiau mărite de la 1 ianuarie. Ca să clarificăm şi cine trebuia să facă treaba asta - Ministerul de Finanţe. Este treaba Ministerului Finanţelor, pentru că el administrează Codul Fiscal, iar aceste taxe se găsesc în Codul Fiscal, nu în acordurile de concesiune. Premierul spunea astăzi «să dăm stabilitate». Nu! Aşa creează instabilitatea, pentru că toată piaţa a aşteptat să ştie care va fi taxa pe următorii zece ani, de la 1 ianuarie 2015. Or, acum se amână cu un an, iar planurile lor de afaceri nu vor putea fi făcute. Vor sta încă un an în aşteptare să vadă care vor fi aceste taxe care se adaugă la redevenţe şi împotriva cărora companiilor nu pot lucra, pentru că taxa exprimă voinţa statului", a spus președintele.

În Marea Britanie există o suprataxă similară, care vizează profiturile obținute strict din activități de explorare și producție de hidrocarburi de către companiile de profil. Guvernul britanic tocmai a anunțat că va reduce această suprataxă de la actualul nivel de 32% la 30%, dând de înțeles că ar putea urma și alte reduceri ale acesteia. În plus, executivul de la Londra va extinde nivelul de deductibilitate fiscală pentru investițiile inițiale în proiecte noi de exploatare de petrol și gaze offshore din Marea Nordului și va majora, de asemenea, facilitățile fiscale pentru companiile care dezvoltă în paralel mai multe câmpuri offshore de hidrocarburi în condiții dificile de exploatare, izolate, situate la mare adâncime și necesitând tehnologii foarte costisitoare

"Asta am vrut să clarific, în realitate ne adresăm Codului Fiscal. Acolo se face modificarea şi creşterea eventuală a celor două taxe care trebuia să dispară la 1 ianuarie, apărea o altă taxă, o altă denumire care creştea nivelul de taxare, în aşa fel încât bugetul de stat să obţină venituri mai mari. Sigur, putem discuta despre context, este un preţ scăzut al ţiţeiului în momentul de faţă, trebuie bine anticipat ce se întâmplă, dar nu discutăm despre redevenţă, ci despre treaba Ministerului de Finanţe, care trebuia să ia în mână Codul Fiscal şi să vadă ce face cu el în timp util. Am văzut declaraţii de genul: păi dacă introduceam o nouă taxă, dacă creşteam redevenţele la 3 decembrie... Dar cine te-a pus, frate, s-o faci la 3 decembrie? Se dezbate public de cel puţin un an de zile, că la 31.12 expiră actualul sistem de taxe şi că trebuie înlocuit cu alte soluţii", a conchis Traian Băsescu".

Pe de altă parte, Băsescu a spus și că "UE nu ne lasă să avem redevenţe diferite pentru concensionari diferiţi. Toţi trebuie să aibă aceleaşi condiţii din punct de vedere al redevenţei".

Președintele pare a fi contrazis de o decizie a Curții Europene de Justiție (CEJ) de anul trecut, care a dat câștig de cauză Ungariei, respingând o decizie din 2010 a Comisiei Europene, potrivit căreia compania ungară de petrol și gaze MOL ar fi beneficiat de ajutoare de stat ilegale prin faptul că i s-a permis să plătească redevențe petroliere mai reduse decât cele impuse celorlalte companii de profil cu activități de explorare și exploatare de hidrocarburi în Ungaria.

Hotărârea Curții a creat un precedent extrem de important în Uniunea Europeană, întrucât înseamnă că, într-un stat membru, redevențele pentru aceleași tipuri de resurse ar putea fi stabilite în cote diferite de la companie la companie, prin acordurile petroliere și de concesiune semnate de fiecare firmă în parte cu statul respectiv.

CONSUMUL GLOBAL DE ENERGIE

PRODUCTIA GLOBALA DE ENERGIE

Consumul de energie al SUA

Tag Cloud