Energy Report

Comisia Europeană s-a bazat pe informaţii mincinoase. Capacitatea de producţie a panourilor solare în fabricile din UE a fost „măsluită” ca să existe un motiv pentru reducerea importurilor ieftine din China

Noul acord dintre UE şi China prevede un preţ minim de vânzare de 0,56 eurocenţi /W şi un volum maxim de 7 GW/an în cazul panourilor solare importate din ţara asiatică. Acest acord a avut la bază susţinerea eronată conform căreia capacitatea de producţie din UE este suficientă cât să acopere cererea de produse solare din Europa. Chiar şi aşa, nu e clar de ce proprietarii de parcuri solare trebuie obligaţi prin taxe sau plafoane să cumpere din UE. O să prezentăm mai jos datele pe care s-a bazat Comisia Europeană (primite indirect de la companii de lobby ale producătorilor europeni) versus datele unor firme de consultanţă general recunoscute în domeniu.

În primul rând, o bună parte din informaţiile UE au provenit, culmea, din aceeaşi sursă pe care a avut-o EU ProSun, grupul de lobby al producătorilor europeni de profil. Iar sursa respectivă, Europressedienst, care este de fapt o agenţie media unde chiar şi patronul este jurnalist, a greşit mereu doar într-un sens. Mai precis, producţia europeană raportată de Europressedienst a fost mereu, în ultimii trei ani, ca fiind mult mai mare, niciodată mai mică. Pe de altă parte, când a venit vorba despre consumul din UE, agenţia raporta mereu, în ultimii trei ani, că este mai redus faţă de cât raportau sursele specializate. Cumva, asta ar fi trebuit să sugereze că nu e nevoie de chiar aşa de mari importuri din China, pentru a proteja producătorii europeni de panouri solare, mai scumpe decât cele chinezeşti.

Atâta timp cât există instituţii foarte importante şi recunoscute de cercetare de piaţă specializate în industria solară, cum ar fi Bloomberg New Energy Finance (BNEF), IHS iSupply, IMS, Photon sau Solarbuzz, care publică studii de piaţă care sunt vândute în mod public, e greu de explicat cum de UE s-a bazat în bună măsură pe o firmă care lucrează pentru una dintre tabere. Oricum, Karel De Gucht (foto), comisarul european pe comerţ, nu a avut sfătuitori prea buni.

În cifre concrete, Europressedienst a “cules” date conform cărora, capacitatea de producţie de module fotovoltaice în fabricile europene a fost de 4.739 MW în anul 2009, cu 40% peste ce a raportat instituţia specializată Bloomberg New Energy Finance (BNEF) şi cu 20% peste IMS.

Pentru anul 2010, datele Europressedienst arătau o capacitate de 6.983 MW, cu 45% peste BNEF şi cu 34% peste IMS.

Pentru anul 2011, datele Europressedienst arătau o capacitate de 9.500 MW, cu 43% peste BNEF şi cu 41% peste IMS.

Apoi, pentru perioada de investigaţie, datele Europressedienst arătau o capacitate a fabricilor europene de 9.740 MW, cu 42% peste BNEF şi cu 38% peste IMS.

În cazul consumului de module fotovoltaice din UE, datele culese de Europressedienst arătau mereu mai puţin. Astfel, dacă pentru anul 2009, agenţia germană raporta un consum european de panouri solare cu capacităţi de 5.465 MW, cu doar 2% mai mic decât IMS, diferenţă de raportare faţă de IMS a ajuns cu 30% (în jos, bineînţeles) în perioada de probă dinaintea acordului actual UE – China.

Comisia Europeană a folosit acelaşi consultant ca EU ProSun, grupul de lobby al producătorilor europeni de profil, pentru acelaşi scop. Acest lucru este în contradicţie cu principiul de bază conform caruia investigaţia Comisiei ar trebui să fie efectuată în mod obiectiv, atenţionează cei de la AFASE (Alliance For Affordable Solar Energy). Pe de altă parte, nu pare deloc întâmplător faptul că întreg site-ul Europressedienst a fost recent modificat (în iunie), după publicarea regulamentului Comisiei Europene privind taxele anti-dumping provizorii.

Comisia Europeană a verificat totuşi datele in timpul unei vizite la sediul Europressedients dar… abia in 15 – 16 iulie, adică la mai mult de o lună după adoptarea regulamentul provizoriu. Era de aşteptat totuşi ca Executivul european să verifice acurateţea datelor consultantului său înainte de adoptarea Regulamentului taxelor provizorii. Aşa se întâmplă însă când există anumite… interese.