Energy Report

Planul Național de Investiții nu e național, nici public, ci privat și incert

Planul Național de Investiții al guvernului Ponta este deopotrivă o veste rea și una bună pentru agenții economici din România. Este o veste rea, pentru că este folosit în scopuri electorale, este o veste bună pentru faptul că el nu este național și nici public, ci mai degrabă privat.

Cele mai mari investiții anunțate de premier n-au nicio legătură cu guvernul și cu deficitul bugetar, ci sunt private (dar și incerte) - precum cele care urmează a fi făcute în domeniul offshore de Petrom și Exxon în Marea Neagră, de Petrom, în dezvoltarea de noi zăcăminte onshore, de Chevron, în explorarea gazelor de șist, de Rompetrol, prin Fondul de Investiții creat în urma memorandumului trimis la reexaminare de președinție, de Rosia Montana sau de chinezii de la China Huadian Engineering la Termocentrala Rovinari.

Cu alte cuvinte, ar fi ca și cum Obama s-ar lăuda cu investițiile efectuate de Exxon, Apple, Google sau Chevron în SUA.

Cu toate acestea, presa s-a concentrat pe aspectele controversate ale problemei, cum ar fi exploatarea gazelor de șist sau proiectul Roșia Montana și pe conflictul dintre președinte și premier pe tema "datoriei" Rompetrol. Premierul Ponta nu a pierdut prilejul de a-l taxa pe Traian Băsescu pentru nepromulgarea Legii de adoptare a Memorandumului semnat cu Rompetrol.  "Deci, povestea datoriei mai este doar pe la Cotroceni. Cred, sincer, că a fost doar un gest politic, însă, în domenii economice importante, jocurile politice interne ar trebui să nu-şi aibă loc. Parlamentul şi-a făcut treaba la timp şi a adoptat, Curtea Constituţională s-a mişcat foarte repede şi a respins contestaţia şi, sincer să fiu, în acel moment preşedintele nu mi-a zis că are vreo obiecţie. Dacă ştiam că are dânsul vreo obiecţie, ne mai gândeam. Eu ştiam că dânsul a promulgat Legea cu Rompetrolul şi nu ştiam că nu mai vrea încă o dată să promulge legea", a afirmat premierul, citat de Mediafax. El a adăugat că, prin cererea de reexminare a preşedintelui, fiind şi vacanţă parlamentară, s-au pierdut două luni în care se putea negocia cu KazMunaiGaz fondul de investiţii de un miliard de dolari. Ponta a susţinut totodată că, în lipsa acestei înţelegeri cu acţionarul principal al Rompetrol, compania putea ajunge în insolvenţă.

"Exista şi o varintă rea, foarte rea, pe care cred că orice om politic responsabil trebuie să o ştie şi să şi-o asume: Rompetrol putea să intre în insolvenţă, deoarece principalele datorii le are către compania mamă, KazMunai, deci rămâneam cu acţiuni la o companie în insolvenţă, fără locuri de muncă şi fără un miliard de dolari investiţii. Din acest punct de vedere, cred că asta era cea mai mare prostie pe care puteam să o facem", a afirmat prim-ministrul.

Economica.net anunță că Rompetrol Rafinare va integra activităţile de petrochimie în cadrul celor de rafinare, procesul urmând să înceapă în luna noiembrie a acestui an. "În prezent, Rompetrol Petrochemicals este deţinută de Rompetrol Rafinare în proporţie de 100%. Principalele beneficii ale integrării petrochimiei în cadrul Rompetrol Rafinare sunt optimizarea întregului proces tehnologic şi îmbunătăţirea gestionării resurselor energetice, ceea ce determină reducerea costurilor de operare şi creşterea eficienţei în desfăşurarea activităţilor. Pe termen mediu, investiţiile în rafinărie si în instalaţia HDPE (Polietilenă de înaltă densitate) vor optimiza costurile de procesare, ceea ce va permite creşterea marjei brute cu o rată anuală de 13%, până în 2017. De asemenea, estimările indică o creştere a EBITDA (profitul înainte de dobânzi, taxe, depreciere şi amortizare) pentru petrochimie, datorită marjelor îmbunătăţite, cu 5,6 puncte procentuale până în 2017, (de la 0,9% în 2013 la 6,5% în 2017) şi a marjei EBIT (profitul înainte de dobânzi şi taxe) cu 8,2 puncte procentuale în 2017 (de la -4,3% în 2013 la 3,9% în 2017)", se arată îtr-un comunicat transmis, joi, de Rompetrol Rafinare (RRC) Bursei de Valori Bucureşti (BVB).

Ziarul Financiar susține că Ioan Niculae, antreprenorul din spatele grupului InterAgro, cu afaceri în agricultură, industria alimentară şi producţia chimică, a investit 35 de milioane de euro în industria procesării uleiurilor prin construcţia de la zero a unei fabrici în Zimnicea, oraş unde se află „cartierul general“ al omului de afaceri. În fabrica de ulei inaugurată ieri InterAgro urmează să proceseze floarea-soarelui, rapiţă şi soia, materii prime ce urmează a fi transformate în uleiuri brute, biodiesel şi în şroturi, element esenţial în producerea de furaje pentru zootehnie. Pentru primul an InterAgro estimează că va rula afaceri de 20 de milioane de euro prin intermediul acestei fabrici.